Masajul

Masajul reprezinta o serie de manevre manuale sau tehnice, variate, aplicate sistematic pe
suprafata organismului in scop fiziologic, curativ, profilactic sau terapeutic. Stimuleaza pielea
determinand reactie vasculara, biochimica , stimulare senzitiva si induce reactii de tip reflex in
vecinatatea zonei de masat sau la distanta.

Efecte terapeutice
Efecte locale :
 Actiune sedativa asupra durerilor de tip nevralgic, musculare sau articulare.
 Efect miorelaxant pe contracturile musculare
 Actiune hiperemianta locala , de imbunatatire a circulatiei locale manifestata prin inrosirea si
incalzirea locala
 Efecte asupra circulatiei venolimfatice : inlaturarea lichidelor interstitiale de staza ,cu
accelerarea proceselor de absorbtie si reparatie in regiunea masata
 Efecte trofice asupra pielii, tesutului subcutanat, structurilor musculo-ligamentare
 Facilitare neuroproprioceptiva (tehnica Bunget ) sau exteroceptiva
Generale :
 Stimularea functiilor aparatului circulator si respirator
 Cresterea metabolismului bazal
 Efecte favorabile asupra starii generale a bolnavului, cu imbunatatirea somnului si
a oboseli musculare.
 Reechilibrare neuro-vegetativa
 Efecte reflexogene la distanta
Cel mai important mecanism este reprezentat de mecanismul reflex. Acesta pleaca de la
exteroreceptorii din tegument, de la proprioreceptorii din muschi, tendoane  iau nastere stimuli
de diferite intensitatii ,care pornesc spre SNC. Aceste efecte reflexe explica efectele generale ale
masajului.

Indicatiile masajului :
-afectiuni ale aparatului locomotor insotite de durere
 Dureri periarticulare : netezire, frictiune ;
 Dureri tendinoase si teno-periostale ;
 Dureri musculare si contracturi : petrisaj profund
- afectiuni reumatice :
 Cervicartroza, nevralgii cervicobrahiale ; masaj spate si umeri, mobilizare coloana
cervicala
 Dorsalgii acute si cronice- masaj sedativ, decontracturant, tonic, stimulant
 Lombalgii din artroza lombara ; masaj transversal profund, frictiuni interscapulare
 Lombalgii in deformarii, anomali structurale- masaj decontracturant transversal
profund
 Dureri lombare difuze de origine vasculara
 Lombalgie si lombosciatalgii de origine discala- in faza acuta se face la distanta
pe zona cervico-dorsala
 Coxartroza – se executa pe zonele contractate : fesier mic, mijlociu si tensor al
fasciei lata
 Artoza femuro-patelara, sindroame rotuliene.
 Glezna si complex picior : masaj transversal profund
 Umar- artroza sterno si acromio-claviculara ; tendinite si tendinoze, dureri
musculare ; AND ; sdr umar-mana

1
  Cot pumn mana :epicondilite, epitrohleite

-afectiuni neurologice periferice si centrale , cu durere , hipotonii , hipotrofii musculare

 Atrofi musculare : masaj prin petrisaj profund+electrostimulare + KT
refacerea miscarilor active si a fortei musculare.
-sechele posttraumatice ale aparatului locomotor 
-afectiuni dermatologice :escare , cicatrici, infiltrate celulitice,subcutanate, hematoame mici
-edeme postraumatice, postchirurgicale
-Fibroza- trebuie asociat cu posturi, mobilizari pasive, ET (parafina, infrarosii, ultrasunet, unde
scurte)
-Afectiuni aparat circulator : arteriopaii (masaj centripet) flebite (masaj in zona abdominala,
crurala, gambiera, plantara). Varice—se evita pachetele varicoase.
-in geriatrie, la gravide, la obezi
-in medicina sportiva

Contraindicatiile masajului :
Absolute :
reumatisme inflamatorii in puseu,
 boli acute infectioase,
fragilitate vasculara, flebite, tromboflebite,coagulopatii, afectiuni hemoragipare,
infectiile , inflamatiile si afectiunile pielii ( piodermite, furunculoze, zona zoster, micoze,
cancere cutanate),
TB pulmonar si extrapulmonar,
 ulcer gastric sau duodenal in criza, litiaze veziculara, renala ;
pe musculatura spastica (in spasticitatea neurologica)
Relative  :
 dermatologie : psoriazis, eczema , prurit ;
fragilitate cutanata la varstnici si copii ;
unele traumatisme recente ale aparatului locomotor ( entorse , fracturi)
spasmofilie asociata cu entezopatie se utilizeaza tehnici blande, sedative de masaj asociate cu
tehnici de relaxare
zone topografice in care masajul este relativ contraindicat : nu se face masaj in fosa poplitee,
triunghiul lui Scarpa, plica cotului, zona anterioara a gatului, zonele cu varice

In functie de efectele instalate :

1.Tehnici de masaj clasic cu efect sedativ : netezirea ( efeuraj) si vibratia
2. Tehnici de masaj clasic cu efect excitant, tonizant : frictiunea, framantarea, tapotajul,petrisajul
si alte tipuri de presiuni cu mobilizarea tegumentului si a structurilor subiacente
Manevrele de masaj sunt :
 Principale : Netezirea, Framantarea, Frictiunea, Tapotamentele, Vibratia
 Secundare : Cernutul si rulatul, Presiuniile, Tractiunile, Scuturari, Geluire, Ciupire

Frecventa masajului este de 1-2 ori pe zi, cu durata de 5 – 25 min. in afectiunile acute si
dureroase 3—5 min, masajul general poate dura 45—50 min. Masajul trebuie sa fie urmat de
mobilizari.

1.Netezirea ( efleuraj) : este manevra care consta in alunecari usoare ritmice, superficiale,
aplicate cu palmele pe suprafata corpului ; este o manevra cu care se incepe si se termina masajul
si de trecere de la o tehnica la alta ; ritmul este lent
-este manevra de introducere si de intrerupere.

2
  Se executa prin usoare atingeri cu palma sau pulpa degetelor plimbate pe regiunea de
masat, cu mangaierea suprafetei pielii in general in directie centripeta sau paralel cu
fibrele musculare.
 Rol- insensibilizarea planurilor superficiale, permitand sa se exercite presiuni asupra
planurilor profunde.
 Efect: sedativ al durerii.
 Se poate executa cu palma intinsa, policele, eminenta tenara, degetele indoite( masaj
pieptene).
Se fac trasaturi lungi, line, depasind regiunea dureroasa
Forme de netezire
 Cu fata palmara si cu degetele lipite ; axul mainii poate fi paralel, oblic sau perpendicular
pe directia de miscare
 Cu doua degete usor departate
 Netezire in « pieptene »
 Netezire romb (doar lombara)
 Netezire cu palmele si degetele departate (intercostala)
Principiul este de activare a circulatiei sangelui in capilarele si venele superficiale si
accelerarea limfei in spatiile intercelulare sau in vasele limfatice
Netezirea influenteaza in special calea reflexa. Este o manevra linistitoare, antialgica,
decontracturanta, bine tolerata
2.Vibratiile : miscari oscilatorii ritmice, tremuraturi rapide transmise tegumentului printr-o
succesiune de presiuni si relaxari , fara ca mana maseurului sa se desprinda de pielea regiunii
masate. Se executa cu varful degetelor, fata palmara, cu podul palmei, cu policele, cu o mana sau
cu ambele maini. Miscarile vibratorii se fac din articulatia pumnului sau cot .
In functie de regiunea masata se combina cu frictiuniile si framantatul.
Reprezinta o manevra linistitoare, cu efect sedativ , realizata cu amplitudine moderata,
reduce sensibilitatea nervilor din piele si tesuturile superficiale. Activeaza circulatia superficiala,
au efect antialgic si decontracturant.
Daca se executa pe suprafete mai mari cu toata palma sau cu degetele intinse si forta mai
mare, miscarile se transmit si tesuturilor profunde luind denumirea de “tremuratura” sau “
scuturatura”.
3.Baterea (percutia) : ciocanirea tesuturilor cu ajutorul mainilor, a caror pozitie variaza de la caz
la caz . Se aplica la bolnavii la care urmarim efecte mai puternic excitante asupra tesuturilor, pe
suprafete mari.
Moduri de executie
 cu palma intinsa sau putin indoita, in serii de lovituri mici aplicate rapid.
 cu partea cubitala a mainii ( hasurare a tesuturilor)
 cu dosul mainii;
 cu varful degetelor, sau cu pulpa degetelor;
 cu pumnul;
 cu paretea cubitala a degetelor.
4.Frictiunea : mana se deplaseaza odata cu tegumentul in limitele permise de elasticitatea
tegumentului, se mobilizeaza planul superficial pe planul profund
 Asemanatoare cu netezirea dar concomitent se executa o compresiune.
 Se face cu varfurile degetelor, executand concomitent cu presiunea miscari longitudinale
de du-te vino ( la membre) si circulare (pe suprafete mai mari), spiralate in dreptul
articulatiior
 Exista mai multe forme : cu doua degete usor departate de-a lungul coloanei vertebrale ;
deget peste deget (articulatii, in jurul omoplatiilor) ; cu toate degetele lipite ; cu cotul
(situatii speciale, m fesieri, sportivi).
 Dupa intensitate, frictiunea poate fi superficiala, medie sau profunda. Ritmul este variabil.
 Cele 2 maini pot face frictiuni de tip convergent sau divergent.

3
  Efectele sunt in general pe cale reflexa. Influenteaza tesuturile moi, marindu-le supletea,
radandu-le elasticitatea. Favorizeaza circulatia locala, stimuleaza schimburile nutritive,
reduce contractura, stimuleaza SNP si SNC
 O forma speciala de frictiune este masajul cu gheata.
5.Petrisajul: necesita obligatoriu ambele maini; se face cu fata palmara sau cu degetele; se face
pe regiuni cu mase musculare voluminoase- brate, coapse, fese, gambe, ceafa, abdomen, etc.
-se face prin prinderea maselor musculare prin tegument si deplasarea lor transversal
imprimandu-le concomitent o miscare de torsiune
mai multe forme:
-petrisaj longitudinal: pe musc. membrelor
-petrisaj in reptatie- pentru membre sau zona cervicala: policele ramane fixat si se face
pertisaj prin mobilizarea celor 4 degete din aproape in aproape
-petrisajul in torsiune: masaj prin actiune tangentiala sau perpendiculara pe zona de tratat,
cu miscare simultana a mainilor in sens opus , fara alunecare pe tegument;
6.Presiunile profunde cu alunecare: presiuni puternice la nivelul tegumentului care antreneaza
si masele musculare subiacente; cu una sau ambele maini, alunecare simultana sau alternata
- se fac manevre in sens longitudinal si centripet sau cranio-caudal
-ritmul este relativ lent
-au efect reflex si efect mecanic, prin stimularea circulatiei de intoarcere ,cu actiune asupra
circulatiei venoase profunde si limfatice
7.Presiuni locale statice: sunt efectuate cu una sau ambele maini, una peste alta, sau cu talonul
mainii, policele sau antebratul; se executa o presiune perpendiculara pe zona de tratat, progresiva
pana la o intensitate maxima si apoi se decomprima progresiv; ritmul este lent
-efect sedativ, antispastic la nivelul maselor musculare
-presiunile locale dinamice cu miscari longitudinale ale mainii, talonului au efect de stimulare a
drenajului limfatic
8. Fulajul: presiuni locale exercitate cu ritm rapid de-a lungul traiectului muscular, executate cu
mana, pulpa degetelor, talonul mainii; se pot utiliza alternativ ambele maini;
- efectul este antispastic, miorelaxant
9.Rularea , framantarea : un segment de membru se prinde intre cele 2 maini si se mobilizeaza
masele musculare in jurul diafizei , ca si cum ai rula un cilindru ; se face un contact uniform pe
toata suprafata, ritmul este lent
-are efect miorelaxant, efect reflex de stimulare a circulatiei, a metabolismului
-se face pentru brate, coapse , gambe ; in zonele mai mici , exp mana, picior, antebrat rularea se
efectueaza cu ambele maini si pe muschi si pe masele osoase
-se poate face si cu prinderea tesuturilor intre 2 degete, intre degete si talonul mainii, se poate
face cu o mana sau cu 2 maini
10.Tapotamentul: lovire usoara si ritmica a tesuturilor moi. Este o manevra foarte excitanta
Forme de tapotament :cu partea cubitala a degetelor, cu palma caus, cu pumnii, cu varful
degetelor in picatura de ploaie.
Fiind o manevra foarte excitanta, se executa dupa ce corpul este pregatit prin manevrele
precedente.
Influenteaza ramurile periferice ale nervilor senzitivi. Creste tonusul muscular, creste
afluxul de sange in regiunea masata, stimuleaza functiile nutritive locale. Este o manevra foarte
folosita in sport la incalzirea si stimularea corpului.

Tehnici particulare de masaj

Masajul transversal profund codificat de tip Cyriax: o tehnica speciala de masaj care
realizeaza o solicitare mecanica de tip mobilizare intre intinderea activa si pasiva
Efecte:

4
a.efecte antialgice , sedative prin actiune la nivelul tendoanelor- se produc procese de hiperemie
si stimulare a circulatiei locale, ruperea aderentelor, cresterea eliminarii substantelor algogene,
exp . substanta P
b.de rearmonizare functionala

Acest tip de masaj trebuie urmat de exercitiu activ.

Indicatii: manifestari dureroase posttraumatice , ale aparatului musculotendinos si capsulo-
ligamentar
-patologie capsulo-ligamentara: entorse recente, sechele postentorse, capsulite
-patologie tendinoasa:tendinite traumatice, postraumatice, tendinoze, tenosinovite
-patologie musculara: sechele post lovituri sau fracturi musculare
Contraindicatii:artrite septice, posttraumatice, in cadrul bolilor reumatice ( LES, spondilita,
psoriazis, guta), calcificari periarticulare, calcificari musculare, bursite
Conditii de aplicare :
- sa se cunoasca exact tipul de leziune, delimitarea zonei de masat
- degetul maseurului si pielea pacientului trebuie sa realizeze un « tot unitar », fara sa se
faca frecare
- frictiunea trebuie sa fie perpendiculara pe fibrele tratate, pe planul de tratat ; o frictiune
longitudinala nu face decat sa deplaseze sangele si limfa, o frictiune transversala
mobilizeaza tesuturile in ansamblu
- amplitudinea de miscare trebuie sa fie suficienta pentru a determina mobilizarea
transversala a structurilor tratate
- profunzimea manevrei este in functie de structura afectata, cu cat leziunea este mai
superficiala cu atat efectul este mai bun
- pacientul trebuie sa fie intr-o pozitie cat mai buna, cu muschii relaxati ;prin tehnica
masajului transversal , tendoanele si ligamentele sunt puse in tensiune, pe cand muschii
sunt relaxati

Tehnica de aplicare :
-se foloseste pulpa indexului intarita cu sprijinul mediusului la nivelul falangei distale index, fata
dorsala ; mediusul intarit de index ;pulpa degetelor 2 si 3 sau 2,3 si 4 ; fata dorsala falanga 2
index ;fata dorsala artic. IFP index
-ritmul : in functie de toleranta pacientului
-durata : leziunile ligamentare si tendinoase acute- 1-3 minute ; cronice 10-15 minute ; se aplica
in prealabil efleuraj 15 min.
- frecventa de 2-3 ori/zi ; numarul sedintelor , in functie de reactiile pacientilor la masaj :
se urmaresc: durerea locala ce poate creste in primele 2-3 min. si dispare progresiv,( o durere ce
se intensifica in timpul sedintei necesita intreruperea tratamentului semnificand o reactie
periostala sau o leziune tendinoasa grava). In cursul tratamentului pot apare evolutii fluctuante ale
tabloului clinic cu reaparitia progresiva a sindromului dureros, ceea ce necesita oprirea acestuia
2-4 sapta mani .

Conduita specifica de tratament

Leziuni ligamentare recente
 Inceputul tratamentului- prima saptamana: poate fi imediat dupa leziune, dupa stabilirea
diagnosticului de catre medicul specialist recuperator care indica manevra.( nu toate
leziunile ligamentare pot beneficia de MTP, de ex.- entorsele medii si grave nu
beneficiaza).
 Se executa efleuraj regional sedativ si analgezic, timp de 10- 20 min.Apoi 1-3 min. MTP
pe ligamentul lezat, la final aplicatie de gheata 20-30min

5
  Incepand din a doua saptamana:-prelungirea manevrei de MTP, la care se poate adauga
fizioterapie ( electroterapie antialgica, ultrasunet) si exercitii izometrice pentru muschii
ale caror tendoane ar putea intari actiunea ligamentului lezat
 Din saptamana a treia: dupa caz- ex. dinamice rezistive cu modulare proprioceptiva si
reintegrarea articulatiei lezate in schemele motorii globale. MTP se practica pana la disparitia
totala a durerii. Pentru leziunile ligamentare ale membrului inferior este de remarcat faptul ca
aceste leziuni antreneaza frecvent fabricarea unor scheme motorii anormale, care tind sa evite
solicitarile ligamentului lezat (generatoare de durere) si care se pot pereniza
Leziuni ligamentare vechi
 Progresiunea tratamentului este identica cu situatia precedenta cu deosebirea ca punctul
de plecare corespunde stadiului 2 ( durata MTP este de 10-15 min.).
 Experienta clinica arata ca exista sechele dureroase postentorsa cu inhibarea unor
engrame motorii chiar si dupa ani de zile de la traumatism, situatii susceptibile de
ameliorare prin utilizarea MTP.
Leziuni musculare
 Se poate incepe MTP abia dupa trei saptamani de repaus muscular. In aceste situatii
contractia musculara este perturbata datorita existentei unor aderente care impiedica
alunecarea fibrelor musculare . Cyriax insista asupra faptului ca nici intinderile pasive
(stretchingul pasiv), nici tehnicile active de intindere musculara ( stretchingul activ,
izometric si inhibitia activa) nu sunt suficiente.
 Mai intai se cerceteaza cu atentie segmentul lezat(consistenta, durere provocata ) ceea ce
permite maseurului sa localizeze cu precizie manevra . Se va executa MTP cu pulpa
degetelor, transversal, pe muschiul relaxat,timp de 10 min. sub rezerva aparitiei durerii.
 Dupa efectuarea MTP, inca de la inceputul tratamentului, vor fi solicitate pacientilor
contractii musculare voluntare , initial analitice apoi globale.

Drenajul manual limfatic (Leduc)

-scopul : drenarea formelor de edem de origine venoasa, cardiaca sau limfatica
Aspecte tehnice
I. Drenajul ganglionilor limfatici - in scopul evacuarii continutului lor prin presiuni repetate
lent, de intensitate medie.
 Ganglionii limfatici sunt localizati in regiuni bine definite ale corpului, grupati in relee,
talia lor variind intre dimensiunile unui bob de orez si ale unui sambure de maslina.Forma
lor este ovala.
Aspecte tehnice: mana se aplica pe grupul ganglionar, cu degetele perpendiculare pe vasele
aferente, se exercita presiuni moderate cu un ritm de 2-3 miscari in 10 sec. Miscarile mainii, lente
si blande se repeta de 10- 12 ori pe fiecare releu ganglionar
II. Drenajul de apel
se realizeaza asupra vaselor colectoare limfatice in scopul evacuarii limfei din acestea,
exercitand o aspiratie la nivelul regiunii drenate.
 Colectoarele limfatice acompaniaza reteaua venoasa, sunt numeraose, rolul lor consta in
drenajul limfei recoltate in prealabil de capilare catre releele ganglionare.
 Aspecte tehnice: ritmul manevrei se executa o suita de miscari lente- 3 pe sec. , repetat de
3-4 ori in acelasi loc
 Stimularea colectoarelor incepe la radacina membrelor( miscari de circumductie umar,
sold asociate cu presiuni alternative pe zona respectiva).
 Dupa ce se face drenajul releelor ganglionare mainile se deplaseaza progresiv spre
regiunea de tratat.
 Manevrele incep din proximal inspre distal.
 Degetele se aplica perpendicular pe vasele limfatice cu presiune moderata.
Ritmul manevrei- de aproximativ trei la 10 secunde. Sunt suficiente 2,3, 4 manevre
exercitate pe acelasi loc

6
III. Drenajul de resorbtie: in edeme periferice care invadeaza tesuturile intradermice si fasciile
superficiale
 Se realizeaza la nivelul zonelor infiltrate si are scopul de a dirija lichidul interstitial spre
capilarele limfatice si limfa catre canalele colectoare.
 Aspecte tehnice: manevra de “resorbtie” se exercita dupa manevrele de apel in zona
distala edemului catre regiunile neinfiltrate, in succesiune de 3- la 10 sec.
 Daca edemul este important, el trebuie “fragmentat” adica el va fi drenat progresiv din
aproape in aproape : BA, apoi CB si asa mai departe pana ce toata zona va fi dezinfiltrata.
 Mainile trebuie sa inglobeze zona edematiata in totalitate sau pe fragmente, presiunea
fiind orientata catre colectoare.
Manevrele trebuie sa fie lente in succesiuni de presiuni si relaxari. Presiunile propulseza limfa din
capilare catre colectoare iar relaxarile permit capilarelor sa se umple din nou
Indicatii:
 edeme de origine venoasa , cardiaca sau limfatica( exceptie - edemul elefantiazic
congenital)
 procese inflamatorii cu retentie de proteine;
 perioadele pre- si postoperatorii aplicarii de grefe cutanate;
 tulburari trofice ale membrelor consecutive insuficientei arteriale sau venoase;
 efecte de relaxare si moderat antalgice.
Contraindicatii: procese infectioase grave, metastaze.

Masajul periostal VOGLER

 Vogler - stimularea unor puncte periostale poate declansa efecte reflexe la distanta.
 Excitatiile induse asupra SNVproduc efecte analgetice asupra unor viscere (criza de ulcer,
colica biliara sau nefretica), in boli inflamatorii de natura reumatismala , in
AND( algoneurodistrofie) prin stimularea metabolismului local al periostului.
Aspecte tehnice
 Se exercita presiuni punctuale ritmice pe suprafete osoase accesibile( plecand de la un
punct) , manevra se desfasoara in stea pe o zona strict delimitata- “ loco dolenti”, fara ca
degetul sa alunece pe piele.
 Se alterneaza presiuni si decompresiuni de intensitate variabila, in functie de afectiune si
toleranta locala.
 Pot fi tratate mai multe puncte in alternanta.
 Durata sedintei= 20-30 min.

Tehnica de palpare rulare Wettervald

 actioneaza exclusiv asupra pielii in caz de infiltrate si aderente
Aspecte tehnice
Manevra se executa in patru timpi:
1. constituirea pliului cutanat urmata de o tractiune axiala ( daca reactiile pacientului o
permit) vizand departarea pielii de planurile subiacente( mai ales la nivelul regiunii
lombare);
2. alunecarea laterala a celor doua parti ale pliului cutanat una pe cealalta asociata cu o
presiune de intensitate variabila;
3. torsiunea pliului;
rularea progresiva: pulpa degetelor 2,3,4 aduce pliul cutanat catre police facandu-l sa inainteze 1-
2 cm. ca un fel de “val cutanat”.
 Regiunile de tratat sunt masate in acest mod pana se obtine o inrosire a pielii( 3-5 min)
 Intensitatea trebuie crescuta progresiv in functie de reactia pacientului.
 Efecte: reactia de inrosire locala, histaminergica = eliberarea de substante algogene
blocate la nivelul dermatomului respectiv.

7
Evolutia infiltratelor si aderentelor = in functie de:
 Localizare: cele situate la nivelul toracelui- interscapulovertebral sau pe fata laterala a
peretelui toarcic dispar sau se amelioreaza in 4-5 sedinte de masaj.
 Etiologie: infiltratele aparute in urma unor conflicte mecanice au un progostic mai bun
decat cele care reflecta o tulburare metabolica sistemica.

Metoda Bugnet
 aplicata si creata de catre o fizioterapeuta olandeza in scopul recuperarii unor afectiuni
neurologice cu paralizii periferice
asocierea ( in cadrul aceleiasi sedinte terapeutice) unei stimulari exogene, datorata unei actiuni
manuale energice, cu o contractie musculara voluntara
 Scopul manevrei este de a intari aferentele proprioceptive ale efectorului tratat
 tehnica de facilitare neuroproprioceptiva:
- abundenta (overflow) de influxuri centripete astfel produse, este o modalitate de a declansa
reflexe miotatice
 receptorii articulari nu sunt solicitati , neexistand deplasari ale segmentelor osoase
 indicata in deficitele musculare cotabile intre 1-3 la testarea musculara
 metoda este aplicabila in cazul deficitelor motorii neurologice, post-traumatice,
postchirurgicale si reumatologice

Tehnica
 Maseurul efectueaza o priza cu ambele maini in “pensa”, transversal in raport cu
muschiul aflat in conditii de relaxare.
 departeaza corpul muscular de planul osos subiacent si apoi executa o miscare de torsiune
a muschiului alungindu-i fibrele cu solicitarea baroreceptorilor si fusurilor neuro-
musculare
 Intensitatea manevrei este limitata de durere
 Apoi , printr-o comanda verbala scurta si tare, pacientul este invitat sa incerce sa –si
“scape” muschiul din mana maseurului (exemplu de comanda: “trage-ti bratul din mana
mea!”).
 pauza de cateva secunde apoi exercitiul se repeta de 10 ori in cadenta lenta in functie de
starea de oboseala a pacientului.

CRIOMASAJUL
 Face parte din arsenalul crioterapiei
Se executa frictiuni locale, sau regionale cu gheata, timp de 5- 10 min.producandu-se : analgezie
de suprafata, vasoconstrctie rapida initial , urmata de vasodilatatie cu ameliorarea circulatiei in
zona si efecte trofice locale
 Frecventa de aplicare –pluricotidiana (de mai multe ori pe zi).
 Indicatii: contracturi musculare-torticolis, contracturi musculare paravertebrale ( in
lombosciatica sau lumbago), periartrite acute (periartrita scapulohumerala), traumatsme
acute, spasticitate ( este o tehnica de facilitare neuro-musculara).
 Contraindicatii: la bolnavii coronarieni, la cei cu boala Raynaud, bolnavilor cu aglutinine
la rece

MASAJUL COLONULUI
 Se executa in scopul cresterii activitatii tonice a fibrelor netede ce asigura peristaltismul
 indicat in constipatii atone, hipokinezii biliare,etc
 actiune stimulanta pe diferite secretii digestive si un efect nespecific, eutonizant asupra
manifestarilor spasmodice la nivelul colonului in diferite afectiuni ale tubului digestiv
(ex. in ulcerul duodenal).

8
  Sunt citate efecte benefice asupra aparatului respirator si circulator, ca si in migrena
Tehnica
 Se executa compresiuni lente si profunde cu ultimele patru degete la nivelul abdomenului,
in sensul tranzitului intestinal, in timpul expirului.
 Au fost delimitate cinci zone de actiune(vezi fig):

Z1-la nivelul fosei iliace drepte corespunzator polului inferior al cecului;

Z2-la nivelul hipocondrului drept-corspunzator flexurii colice drepte;
Z3-simetrica lui Z2 dar pe stanga;
Z4-la nivelui fosei iliace stangi corespunzand partii inferioare a colonului descendent;
Z5-de-a lungul partii inferioare a marginii externe stangi a dreptului abdominal corespunzand
sigmoidului.
 Durata sedintelor poate fi de 30 minute zilnic si se incheie cu un efleuraj.