8.

Masajul tractiunile si manipularile

Masajul reprezinta o serie de manevre manuale sau tehnice, variate,

aplicate sistematic pe suprafata organismului in scop fiziologic, curativ,
profilactic sau terapeutic. Stimuleaza pielea determinand reactie
vasculara, biochimica , stimulare senzitiva si induce reactii de tip reflex in
vecinatatea zonei de masat sau la distanta.
Efecte terapeutice
Efecte locale :
 Actiune sedativa asupra durerilor de tip nevralgic, musculare sau
articulare.
 Efect miorelaxant pe contracturile musculare
 Actiune hiperemianta locala , de imbunatatire a circulatiei locale
manifestata prin inrosirea si incalzirea locala
 Efecte asupra circulatiei venolimfatice : inlaturarea lichidelor
interstitiale de staza ,cu accelerarea proceselor de absorbtie si
reparatie in regiunea masata
 Efecte trofice asupra pielii, tesutului subcutanat, structurilor musculo-
ligamentare
 Facilitare neuroproprioceptiva (tehnica Bunget ) sau exteroceptiva
Generale :
 Stimularea functiilor aparatului circulator si respirator
 Cresterea metabolismului bazal
 Efecte favorabile asupra starii generale a bolnavului, cu
imbunatatirea somnului si a oboseli musculare.
 Reechilibrare neuro-vegetativa
 Efecte reflexogene la distanta
Cel mai important mecanism este reprezentat de mecanismul reflex.
Acesta pleaca de la exteroreceptorii din tegument, de la proprioreceptorii
din muschi, tendoane  iau nastere stimuli de diferite intensitatii ,care
pornesc spre SNC. Aceste efecte reflexe explica efectele generale ale
masajului.

Indicatiile masajului :
-afectiuni ale aparatului locomotor insotite de durere
 Dureri periarticulare : netezire, frictiune ;
 Dureri tendinoase si teno-periostale ;
 Dureri musculare si contracturi : petrisaj profund
- afectiuni reumatice :
 Cervicartroza, nevralgii cervicobrahiale ; masaj spate si
umeri, mobilizare coloana cervicala
  Dorsalgii acute si cronice- masaj sedativ, decontracturant,
tonic, stimulant
 Lombalgii din artroza lombara ; masaj transversal profund,
frictiuni interscapulare
 Lombalgii in deformarii, anomali structurale- masaj
decontracturant transversal profund
 Dureri lombare difuze de origine vasculara
 Lombalgie si lombosciatalgii de origine discala- in faza acuta
se face la distanta pe zona cervico-dorsala
 Coxartroza – se executa pe zonele contractate : fesier mic,
mijlociu si tensor al fasciei lata
 Artoza femuro-patelara, sindroame rotuliene.
 Glezna si complex picior : masaj transversal profund
 Umar- artroza sterno si acromio-claviculara ; tendinite si
tendinoze, dureri musculare ; AND ; sdr umar-mana
 Cot pumn mana :epicondilite, epitrohleite

-afectiuni neurologice periferice si centrale , cu durere , hipotonii ,

hipotrofii musculare
 Atrofi musculare : masaj prin petrisaj profund+
electrostimulare + KT refacerea miscarilor active si a fortei
musculare.
- sechele posttraumatice ale aparatului locomotor
- afectiuni dermatologice : escare , cicatrici, infiltrate
celulitice,subcutanate, hematoame mici
- edeme postraumatice, postchirurgicale
- Fibroza- trebuie asociat cu posturi, mobilizari pasive, ET (parafina,
infrarosii, ultrasunet, unde scurte)
- Afectiuni aparat circulator : arteriopaii (masaj centripet) flebite (masaj in
zona abdominala, crurala, gambiera, plantara). Varice—se evita
pachetele varicoase.
- in geriatrie, la gravide, la obezi
- in medicina sportiva

Contraindicatiile masajului :
Absolute :
reumatisme inflamatorii in puseu,
 boli acute infectioase,
fragilitate vasculara, flebite, tromboflebite,coagulopatii, afectiuni
hemoragipare,
infectiile , inflamatiile si afectiunile pielii ( piodermite, furunculoze, zona
zoster, micoze, cancere cutanate),
TB pulmonar si extrapulmonar,
 ulcer gastric sau duodenal in criza, litiaze veziculara, renala ;
pe musculatura spastica (in spasticitatea neurologica)
CI Relative :
 dermatologie : psoriazis, eczema , prurit ;
 fragilitate cutanata la varstnici si copii ;
 unele traumatisme recente ale aparatului locomotor ( entorse ,
fracturi)
 spasmofilie asociata cu entezopatie se utilizeaza tehnici
blande, sedative de masaj
asociate cu tehnici de relaxare
zone topografice in care masajul este relativ contraindicat : nu se
face masaj in
fosa poplitee, triunghiul lui Scarpa, plica cotului, zona
anterioara a gatului, zonele cu varice

In functie de efectele instalate :

1.Tehnici de masaj clasic cu efect sedativ : netezirea ( efeuraj) si
vibratia
2. Tehnici de masaj clasic cu efect excitant, tonizant : frictiunea,
framantarea, tapotajul, petrisajul si alte tipuri de presiuni cu
mobilizarea tegumentului si a structurilor subiacente
Manevrele de masaj sunt :
 Principale : Netezirea, Framantarea, Frictiunea,
Tapotamentele, Vibratia
 Secundare : Cernutul si rulatul, Presiuniile, Tractiunile, Scuturari,
Geluire, Ciupire

Frecventa masajului este de 1-2 ori pe zi, cu durata de 5 – 25 min.

in afectiunile acute si dureroase 3—5 min,
masajul general poate dura 45—50 min  masajul trebuie sa fie urmat
de mobilizari.

1.Netezirea ( efleuraj) : este manevra care consta in alunecari usoare

ritmice, superficiale, aplicate cu palmele pe suprafata corpului ; este o
manevra cu care se incepe si se termina masajul si de trecere de la o
tehnica la alta ; ritmul este lent
-este manevra de introducere si de intrerupere.
 Se executa prin usoare atingeri cu palma sau pulpa degetelor
plimbate pe regiunea de masat, cu mangaierea suprafetei pielii in
general in directie centripeta sau paralel cu fibrele musculare.
 Rol- insensibilizarea planurilor superficiale, permitand sa se
exercite presiuni asupra planurilor profunde.
  Efect: sedativ al durerii.
 Se poate executa cu palma intinsa, policele, eminenta tenara,
degetele indoite( masaj pieptene).
Se fac trasaturi lungi, line, depasind regiunea dureroasa
Forme de netezire
 Cu fata palmara si cu degetele lipite ; axul mainii poate fi paralel,
oblic sau perpendicular pe directia de miscare
 Cu doua degete usor departate
 Netezire in « pieptene »
 Netezire romb (doar lombara)
 Netezire cu palmele si degetele departate (intercostala)
Principiul este de activare a circulatiei sangelui in capilarele si venele
superficiale si accelerarea limfei in spatiile intercelulare sau in vasele
limfatice
Netezirea influenteaza in special calea reflexa. Este o manevra
linistitoare, antialgica, decontracturanta, bine tolerata
2.Vibratiile : miscari oscilatorii ritmice, tremuraturi rapide transmise
tegumentului printr-o succesiune de presiuni si relaxari , fara ca mana
maseurului sa se desprinda de pielea regiunii masate. Se executa cu
varful degetelor, fata palmara, cu podul palmei, cu policele, cu o mana
sau cu ambele maini. Miscarile vibratorii se fac din articulatia pumnului
sau cot .
In functie de regiunea masata se combina cu frictiuniile si framantatul.
Reprezinta o manevra linistitoare, cu efect sedativ , realizata cu
amplitudine moderata, reduce sensibilitatea nervilor din piele si tesuturile
superficiale. Activeaza circulatia superficiala, au efect antialgic si
decontracturant.
Daca se executa pe suprafete mai mari cu toata palma sau cu
degetele intinse si forta mai mare, miscarile se transmit si tesuturilor
profunde luind denumirea de “tremuratura” sau “ scuturatura”.
3.Baterea (percutia) : ciocanirea tesuturilor cu ajutorul mainilor, a caror
pozitie variaza de la caz la caz . Se aplica la bolnavii la care urmarim
efecte mai puternic excitante asupra tesuturilor, pe suprafete mari.
Moduri de executie
 cu palma intinsa sau putin indoita, in serii de lovituri mici aplicate
rapid.
 cu partea cubitala a mainii ( hasurare a tesuturilor)
 cu dosul mainii;
 cu varful degetelor, sau cu pulpa degetelor;
 cu pumnul;
 cu paretea cubitala a degetelor.
4.Frictiunea : mana se deplaseaza odata cu tegumentul in limitele
permise de elasticitatea tegumentului, se mobilizeaza planul superficial
pe planul profund
 Asemanatoare cu netezirea dar concomitent se executa o
compresiune.
 Se face cu varfurile degetelor, executand concomitent cu presiunea
miscari longitudinale de du-te vino ( la membre) si circulare (pe
suprafete mai mari), spiralate in dreptul articulatiior
 Exista mai multe forme : cu doua degete usor departate de-a
lungul coloanei vertebrale ; deget peste deget (articulatii, in jurul
omoplatiilor) ; cu toate degetele lipite ; cu cotul (situatii speciale, m
fesieri, sportivi).
 Dupa intensitate, frictiunea poate fi superficiala, medie sau
profunda. Ritmul este variabil.
 Cele 2 maini pot face frictiuni de tip convergent sau divergent.
 Efectele sunt in general pe cale reflexa. Influenteaza tesuturile moi,
marindu-le supletea, radandu-le elasticitatea. Favorizeaza
circulatia locala, stimuleaza schimburile nutritive, reduce
contractura, stimuleaza SNP si SNC
 O forma speciala de frictiune este masajul cu gheata.
5.Petrisajul: necesita obligatoriu ambele maini; se face cu fata palmara
sau cu degetele; se face pe regiuni cu mase musculare voluminoase-
brate, coapse, fese, gambe, ceafa, abdomen, etc.
-se face prin prinderea maselor musculare prin tegument si deplasarea
lor transversal imprimandu-le concomitent o miscare de torsiune
mai multe forme:
-petrisaj longitudinal: pe musc. membrelor
-petrisaj in reptatie- pentru membre sau zona cervicala: policele
ramane fixat si se face pertisaj prin mobilizarea celor 4 degete din
aproape in aproape
-petrisajul in torsiune: masaj prin actiune tangentiala sau
perpendiculara pe zona de tratat, cu miscare simultana a mainilor in
sens opus , fara alunecare pe tegument;
6.Presiunile profunde cu alunecare: presiuni puternice la nivelul
tegumentului care antreneaza si masele musculare subiacente; cu una
sau ambele maini, alunecare simultana sau alternata
- se fac manevre in sens longitudinal si centripet sau cranio-caudal
-ritmul este relativ lent
-au efect reflex si efect mecanic, prin stimularea circulatiei de
intoarcere ,cu actiune asupra circulatiei venoase profunde si limfatice
7.Presiuni locale statice: sunt efectuate cu una sau ambele maini, una
peste alta, sau cu talonul mainii, policele sau antebratul; se executa o
presiune perpendiculara pe zona de tratat, progresiva pana la o
intensitate maxima si apoi se decomprima progresiv; ritmul este lent
-efect sedativ, antispastic la nivelul maselor musculare
-presiunile locale dinamice cu miscari longitudinale ale mainii, talonului
au efect de stimulare a drenajului limfatic
8. Fulajul: presiuni locale exercitate cu ritm rapid de-a lungul traiectului
muscular, executate cu mana, pulpa degetelor, talonul mainii; se pot
utiliza alternativ ambele maini;
- efectul este antispastic, miorelaxant
9.Rularea , framantarea : un segment de membru se prinde intre cele 2
maini si se mobilizeaza masele musculare in jurul diafizei , ca si cum ai
rula un cilindru ; se face un contact uniform pe toata suprafata, ritmul
este lent
-are efect miorelaxant, efect reflex de stimulare a circulatiei, a
metabolismului
-se face pentru brate, coapse , gambe ; in zonele mai mici , exp mana,
picior, antebrat rularea se efectueaza cu ambele maini si pe muschi si pe
masele osoase
-se poate face si cu prinderea tesuturilor intre 2 degete, intre degete si
talonul mainii, se poate face cu o mana sau cu 2 maini
10.Tapotamentul: lovire usoara si ritmica a tesuturilor moi. Este o
manevra foarte excitanta
Forme de tapotament :cu partea cubitala a degetelor, cu palma
caus, cu pumnii, cu varful degetelor in picatura de ploaie.
Fiind o manevra foarte excitanta, se executa dupa ce corpul este
pregatit prin manevrele precedente.
Influenteaza ramurile periferice ale nervilor senzitivi. Creste tonusul
muscular, creste afluxul de sange in regiunea masata, stimuleaza
functiile nutritive locale. Este o manevra foarte folosita in sport la
incalzirea si stimularea corpului.

Tehnici particulare de masaj  Masajul transversal profund

codificat de tip Cyriax: o tehnica speciala de masaj care realizeaza o
solicitare mecanica de tip mobilizare intre intinderea activa si pasiva
Acest tip de masaj trebuie urmat de exercitiu activ

Efecte:
a. efecte antialgice , sedative prin actiune la nivelul tendoanelor- se
produc procese de hiperemie si stimulare a circulatiei locale, ruperea
aderentelor, cresterea eliminarii substantelor algogene, exp . substanta P
b. de rearmonizare functionala
Indicatii: manifestari dureroase posttraumatice , ale aparatului
musculotendinos si capsulo-ligamentar
- patologie capsulo-ligamentara: entorse recente, sechele postentorse,
capsulite
- patologie tendinoasa: tendinite traumatice, postraumatice, tendinoze,
tenosinovite
- patologie musculara: sechele post lovituri sau fracturi musculare
Contraindicatii: artrite septice, posttraumatice, in cadrul bolilor
reumatice ( LES, spondilita, psoriazis, guta), calcificari periarticulare,
calcificari musculare, bursite

Conditii de aplicare « :
- sa se cunoasca exact tipul de leziune, delimitarea zonei de masat
- degetul maseurului si pielea pacientului trebuie sa realizeze un
« tot unitar », fara sa se faca frecare
- frictiunea trebuie sa fie perpendiculara pe fibrele tratate, pe planul
de tratat ; o frictiune longitudinala nu face decat sa deplaseze
sangele si limfa, o frictiune transversala mobilizeaza tesuturile in
ansamblu
- amplitudinea de miscare trebuie sa fie suficienta pentru a
determina mobilizarea transversala a structurilor tratate
- profunzimea manevrei este in functie de structura afectata, cu cat
leziunea este mai superficiala cu atat efectul este mai bun
- pacientul trebuie sa fie intr-o pozitie cat mai buna, cu muschii
relaxati ;prin tehnica masajului transversal , tendoanele si
ligamentele sunt puse in tensiune, pe cand muschii sunt relaxati

Tehnica de aplicare :
-se foloseste pulpa indexului intarita cu sprijinul mediusului la nivelul
falangei distale index, fata dorsala ; mediusul intarit de index ; pulpa
degetelor 2 si 3 sau 2,3 si 4 ; fata dorsala falanga 2 index ; fata dorsala
artic. IFP index
-ritmul : in functie de toleranta pacientului
-durata : leziunile ligamentare si tendinoase acute- 1-3 minute ; cronice
10-15 minute ; se aplica in prealabil efleuraj 15 min.
- frecventa de 2-3 ori/zi ; numarul sedintelor , in functie de reactiile
pacientilor la masaj :
se urmaresc: durerea locala ce poate creste in primele 2-3 min. si
dispare progresiv,( o durere ce se intensifica in timpul sedintei necesita
intreruperea tratamentului semnificand o reactie periostala sau o leziune
tendinoasa grava). In cursul tratamentului pot apare evolutii fluctuante
ale tabloului clinic cu reaparitia progresiva a sindromului dureros, ceea
ce necesita oprirea acestuia 2-4 sapta mani .
Conduita specifica de tratament Leziuni ligamentare recente
 Inceputul tratamentului- prima saptamana: poate fi imediat dupa
leziune, dupa stabilirea diagnosticului de catre medicul
specialist recuperator care indica manevra.( nu toate leziunile
ligamentare pot beneficia de MTP, de ex.- entorsele medii si grave
nu beneficiaza).
 Se executa efleuraj regional sedativ si analgezic, timp de 10- 20
min.Apoi 1-3 min. MTP pe ligamentul lezat, la final aplicatie de
gheata 20-30min
 Incepand din a doua saptamana:-prelungirea manevrei de MTP, la
care se poate adauga fizioterapie ( electroterapie antialgica,
ultrasunet) si exercitii izometrice pentru muschii ale caror tendoane
ar putea intari actiunea ligamentului lezat
 Din saptamana a treia: dupa caz- ex. dinamice rezistive cu
modulare proprioceptiva si reintegrarea articulatiei lezate in schemele
motorii globale. MTP se practica pana la disparitia totala a durerii.
Pentru leziunile ligamentare ale membrului inferior este de remarcat
faptul ca aceste leziuni antreneaza frecvent fabricarea unor scheme
motorii anormale, care tind sa evite solicitarile ligamentului lezat
(generatoare de durere) si care se pot pereniza

Leziuni ligamentare vechi

 Progresiunea tratamentului este identica cu situatia precedenta cu
deosebirea ca punctul de plecare corespunde stadiului 2 ( durata
MTP este de 10-15 min.).
 Experienta clinica arata ca exista sechele dureroase postentorsa
cu inhibarea unor engrame motorii chiar si dupa ani de zile de la
traumatism, situatii susceptibile de ameliorare prin utilizarea MTP.
Leziuni musculare
 Se poate incepe MTP abia dupa trei saptamani de repaus
muscular. In aceste situatii contractia musculara este perturbata
datorita existentei unor aderente care impiedica alunecarea fibrelor
musculare . Cyriax insista asupra faptului ca nici intinderile pasive
(stretchingul pasiv), nici tehnicile active de intindere musculara
( stretchingul activ, izometric si inhibitia activa) nu sunt suficiente.
 Mai intai se cerceteaza cu atentie segmentul lezat(consistenta,
durere provocata ) ceea ce permite maseurului sa localizeze cu
precizie manevra . Se va executa MTP cu pulpa degetelor,
transversal, pe muschiul relaxat,timp de 10 min. sub rezerva
aparitiei durerii.
  Dupa efectuarea MTP, inca de la inceputul tratamentului, vor fi
solicitate pacientilor contractii musculare voluntare , initial analitice
apoi globale.
**************
Drenajul manual limfatic (Leduc) -scopul : drenarea formelor de edem
de origine venoasa, cardiaca sau limfatica
Aspecte tehnice
I. Drenajul ganglionilor limfatici - in scopul evacuarii continutului lor
prin presiuni repetate lent, de intensitate medie.
 Ganglionii limfatici sunt localizati in regiuni bine definite ale
corpului, grupati in relee, talia lor variind intre dimensiunile unui
bob de orez si ale unui sambure de maslina.Forma lor este ovala.
Aspecte tehnice: mana se aplica pe grupul ganglionar, cu degetele
perpendiculare pe vasele aferente, se exercita presiuni moderate cu un
ritm de 2-3 miscari in 10 sec. Miscarile mainii, lente si blande se repeta
de 10- 12 ori pe fiecare releu ganglionar
II. Drenajul de apel
se realizeaza asupra vaselor colectoare limfatice in scopul evacuarii
limfei din acestea, exercitand o aspiratie la nivelul regiunii drenate.
 Colectoarele limfatice acompaniaza reteaua venoasa, sunt
numeraose, rolul lor consta in drenajul limfei recoltate in prealabil
de capilare catre releele ganglionare.
 Aspecte tehnice: ritmul manevrei se executa o suita de miscari
lente- 3 pe sec. , repetat de 3-4 ori in acelasi loc
 Stimularea colectoarelor incepe la radacina membrelor( miscari de
circumductie umar, sold asociate cu presiuni alternative pe zona
respectiva).
 Dupa ce se face drenajul releelor ganglionare mainile se
deplaseaza progresiv spre regiunea de tratat.
 Manevrele incep din proximal inspre distal.
 Degetele se aplica perpendicular pe vasele limfatice cu presiune
moderata.
Ritmul manevrei- de aproximativ trei la 10 secunde. Sunt suficiente
2,3, 4 manevre exercitate pe acelasi loc
III. Drenajul de resorbtie: in edeme periferice care invadeaza tesuturile
intradermice si fasciile superficiale
 Se realizeaza la nivelul zonelor infiltrate si are scopul de a dirija
lichidul interstitial spre capilarele limfatice si limfa catre canalele
colectoare.
 Aspecte tehnice: manevra de “resorbtie” se exercita dupa
manevrele de apel in zona distala edemului catre regiunile
neinfiltrate, in succesiune de 3- la 10 sec.
  Daca edemul este important, el trebuie “fragmentat” adica el va fi
drenat progresiv din aproape in aproape : BA, apoi CB si asa mai
departe pana ce toata zona va fi dezinfiltrata.
 Mainile trebuie sa inglobeze zona edematiata in totalitate sau pe
fragmente, presiunea fiind orientata catre colectoare.
Manevrele trebuie sa fie lente in succesiuni de presiuni si relaxari.
Presiunile propulseza limfa din capilare catre colectoare iar
relaxarile permit capilarelor sa se umple din nou
Indicatii:
 edeme de origine venoasa , cardiaca sau limfatica( exceptie -
edemul elefantiazic congenital)
 procese inflamatorii cu retentie de proteine;
 perioadele pre- si postoperatorii aplicarii de grefe cutanate;
 tulburari trofice ale membrelor consecutive insuficientei arteriale
sau venoase;
 efecte de relaxare si moderat antalgice.
Contraindicatii: procese infectioase grave, metastaze.
**********
Masajul periostal VOGLER stimularea unor puncte periostale poate
declansa efecte reflexe la distanta.
 Excitatiile induse asupra SNVproduc efecte analgetice asupra unor
viscere (criza de ulcer, colica biliara sau nefretica), in boli
inflamatorii de natura reumatismala , in AND( algoneurodistrofie)
prin stimularea metabolismului local al periostului.
Aspecte tehnice –masaj Vogler
 Se exercita presiuni punctuale ritmice pe suprafete osoase
accesibile( plecand de la un punct) , manevra se desfasoara in
stea pe o zona strict delimitata- “ loco dolenti”, fara ca degetul sa
alunece pe piele.
 Se alterneaza presiuni si decompresiuni de intensitate variabila, in
functie de afectiune si toleranta locala.
 Pot fi tratate mai multe puncte in alternanta.
 Durata sedintei= 20-30 min.
**************
Tehnica de palpare rulare Wettervald
 actioneaza exclusiv asupra pielii in caz de infiltrate si aderente
Aspecte tehnice
Manevra se executa in patru timpi:
1. constituirea pliului cutanat urmata de o tractiune axiala ( daca
reactiile pacientului o permit) vizand departarea pielii de planurile
subiacente( mai ales la nivelul regiunii lombare);
2. alunecarea laterala a celor doua parti ale pliului cutanat una pe
cealalta asociata cu o presiune de intensitate variabila;
 3. torsiunea pliului;
rularea progresiva: pulpa degetelor 2,3,4 aduce pliul cutanat catre police
facandu-l sa inainteze 1-2 cm. ca un fel de “val cutanat”.
 Regiunile de tratat sunt masate in acest mod pana se obtine o
inrosire a pielii( 3-5 min)
 Intensitatea trebuie crescuta progresiv in functie de reactia
pacientului.
 Efecte: reactia de inrosire locala, histaminergica = eliberarea de
substante algogene blocate la nivelul dermatomului respectiv.
Evolutia infiltratelor si aderentelor = in functie de:
 Localizare: cele situate la nivelul toracelui- interscapulovertebral
sau pe fata laterala a peretelui toarcic dispar sau se amelioreaza in
4-5 sedinte de masaj.
 Etiologie: infiltratele aparute in urma unor conflicte mecanice au un
progostic mai bun decat cele care reflecta o tulburare metabolica
sistemica.
Metoda Bugnet
 aplicata si creata de catre o fizioterapeuta olandeza in scopul
recuperarii unor afectiuni neurologice cu paralizii periferice
asocierea ( in cadrul aceleiasi sedinte terapeutice) unei stimulari
exogene, datorata unei actiuni manuale energice, cu o contractie
musculara voluntara
 Scopul manevrei este de a intari aferentele proprioceptive ale
efectorului tratat
 tehnica de facilitare neuroproprioceptiva:
- abundenta (overflow) de influxuri centripete astfel produse, este o
modalitate de a declansa reflexe miotatice
 receptorii articulari nu sunt solicitati , neexistand deplasari ale
segmentelor osoase
 indicata in deficitele musculare cotabile intre 1-3 la testarea
musculara
 metoda este aplicabila in cazul deficitelor motorii neurologice, post-
traumatice, postchirurgicale si reumatologice
Tehnica
 Maseurul efectueaza o priza cu ambele maini in “pensa”,
transversal in raport cu muschiul aflat in conditii de relaxare.
 departeaza corpul muscular de planul osos subiacent si apoi
executa o miscare de torsiune a muschiului alungindu-i fibrele cu
solicitarea baroreceptorilor si fusurilor neuro-musculare
 Intensitatea manevrei este limitata de durere
 Apoi , printr-o comanda verbala scurta si tare, pacientul este invitat
sa incerce sa –si “scape” muschiul din mana maseurului (exemplu
de comanda: “trage-ti bratul din mana mea!”).
  pauza de cateva secunde apoi exercitiul se repeta de 10 ori in
cadenta lenta in functie de starea de oboseala a pacientului.
CRIOMASAJUL
 Face parte din arsenalul crioterapiei
Se executa frictiuni locale, sau regionale cu gheata, timp de 5- 10
min.producandu-se : analgezie de suprafata, vasoconstrctie rapida
initial , urmata de vasodilatatie cu ameliorarea circulatiei in zona si efecte
trofice locale
 Frecventa de aplicare –pluricotidiana (de mai multe ori pe zi).
 Indicatii: contracturi musculare-torticolis, contracturi musculare
paravertebrale ( in lombosciatica sau lumbago), periartrite acute
(periartrita scapulohumerala), traumatsme acute, spasticitate ( este
o tehnica de facilitare neuro-musculara).
 Contraindicatii: la bolnavii coronarieni, la cei cu boala Raynaud,
bolnavilor cu aglutinine la rece
MASAJUL COLONULUI
 Se executa in scopul cresterii activitatii tonice a fibrelor netede ce
asigura peristaltismul
 indicat in constipatii atone, hipokinezii biliare,etc
 actiune stimulanta pe diferite secretii digestive si un efect
nespecific, eutonizant asupra manifestarilor spasmodice la nivelul
colonului in diferite afectiuni ale tubului digestiv (ex. in ulcerul
duodenal).
 Sunt citate efecte benefice asupra aparatului respirator si
circulator, ca si in migrena
Tehnica
 Se executa compresiuni lente si profunde cu ultimele patru degete
la nivelul abdomenului, in sensul tranzitului intestinal, in timpul
expirului.
 Au fost delimitate cinci zone de actiune(vezi fig):

Z1-la nivelul fosei iliace drepte corespunzator polului inferior al cecului;

Z2-la nivelul hipocondrului drept-corspunzator flexurii colice drepte;
Z3-simetrica lui Z2 dar pe stanga;
Z4-la nivelui fosei iliace stangi corespunzand partii inferioare a colonului
descendent;
Z5-de-a lungul partii inferioare a marginii externe stangi a dreptului
abdominal corespunzand sigmoidului.
 Durata sedintelor poate fi de 30 minute zilnic si se incheie cu un
efleuraj.
Tractiuniile si manipularile
TRACTIUNILE reprezinta o metoda prin care se face tractiunea in ax pe
diferite segmenteale coloanei vertebrale, cu scopul de a indeparta
vertebrele intre ele ; se realizeaza cu diverse aparate sau instalatii
-pentru coloana vertebrala lombara pentru elongatia pe verticala este
necesara o tractiune de 135-150kg iar pe masa de elongatie este
necesara o forta de 330kg
 la o tractiune de 5 minute pe coloana lombara se obtine o
ecantare de 2,5mm la nivelul L5 – S1 care dispare dupa 20 –30
minute dupa incetarea tractiunii
- pentru coloana cervicala – pentru elongatia pe verticala este necesara
o tractiune de 10kg pentru stergerea lordozei si peste 12 kg pentru
distantare vertebrala C4-C5 si C5-C6

Tehnica de tractiune :
- de obicei se executa in axul coloanei sau orientate , cu segmentul
vertebral usor inclinat ( antero sau latero flexie)
- Tractiunea continua care dureaza ore  zile ,in care forta este
slaba si nu se ajunge la ecartaj vertebral
- Tractiunea continua de scurta durata, cu forta crescuta ; se
utilizeaza mai frecvent
- Tractiunea discontinua, intermitenta : forta de tractiune se
creste progresiv pana la maxim , se mentine cateva minute, apoi
se scade progresiv pana la 0 sau o anumita valoare ; apoi ciclul se
reia
Pozitionare : culcat ; sezand ; ortostatism.

Modalitatii : prin greutatea corpului prin alunecare pe plan inclinat sau

vertical ; cu contragreutatii ;cu contragreutati sau tamburi de tractiune, in
baie cu apa calda (avantaj : decontracturant ; dezavantaj : dificultate de
pozitionare) ; Mijloace de prindere : chingi ; capastru.

Reguli de aplicare :
1. pacientul sa stea in pozitie cat mai confortabila, care sa asigura
decontracturarea musculara
2. mijloacele de prindere sa nu lezeze tesuturile si sa jeneze circulatia
3. durata sa nu depaseasca 10 – 15 min pentru coloana cervicala si
20 – 30 minute pentru coloana lombara,
4. disparitia durerilor pe durata sedintei este semn ca manevra a fost
corect efectuata
5. ritm 1sedinta/zi sau 3/saptamana
6. forta tractiunii creste progresiv in timpul sedintei si de la o sedinta
la alta
7. forta tractiunii scade progresiv pe durata sedintei
Indicatii :
- prevenirea redoriilor, contracturilor si aderentelor
- sdr dureroase cervicale si lombare de cauza mecanica, acuta si
cronica
- radiculalgii de origine vertebrala
Contraindicatii :
 sindrom dural important sau afectare neurologica neta
 varsta > 60 ani
 hiperalgii cervicale sau lombare
 devieri vizibile ale coloanei –cifoze, scolioze
 persoane cu psihic labil, persoane anxioase

MANIPULAREA reprezinta mobilizarea fortata in care elementele unei

articulatii sunt deplasate peste jocul lor voluntar si obisnuit , pana la
limita mobilizarii anatomice posibile, fara a o depasi.
Mobilizarea are 3 momente precise :
 momentul punerii in pozitie- astfel incat acea pozitie sa permita
miscarea pasiva utilizata in manipulare
 momentul punerii in tensiune
 momentul manipularii-impulsul manipulativ
Reguli de baza :
*Regula nondoloritatii
*Regula miscarii contrare, miscarea se realizeaza in sens opus miscarii
blocate si dureroase :

A.Manipularile rahisului - manipularile sunt de 3 feluri :

 directa pacientul in decubit ventral presiune directa pe o apofiza
spinoasa sau transversa cu relaxare brusca
 indirecta mobilizarea la distanta cu efect pe rahius : miscari si
presiuni pe segmentele vecine
 semiindirecta mobilizare la distanta cu presiune sau
contrapresiuni la nivelul sau sub segmentul de tratat, cu localizare
precisa a efectului manipularii
Manipulari semiindirecte asistate : presiunea locala urmeaza
acelasi sens ca si presiune globala, fiind aplicata chiar pe
segmentul de tratat
Manipulari semiindirecte contrate : presiunea locala este aplicata
in sens contrar miscarii globale, fiind aplicata sub segmentul de
tratat
 Inainte de manipulare este obligatoriu testarea tuturor directiilor de
miscare a segmentului vertebral interesat. Daca toate directiile de
miscare sunt blocate si dureroase, manipularea este contraindicata.
Exista o schema grafica pentru directiile de miscare ale coloanei ,ca o
stea cu 6 brate. Manipularea se va face pe directiile nebarate ; trebuie sa
existe cel putin 3 directii de miscare libere pentru a se face manipularea
Testarea directiilor de miscare
Pentru coloana cervicala, mobilizarea se efectueaza pe cate o
directie odata
Pentru coloana D—L testarea se face astfel :presiune directa pe
apofiza spinoasa, presiune laterala pe apofiza spinoasa, presiune pe
ligamentul interspinos, presiune pe articulatiile interapofizare.
Tehnica manipularilor vertebrale –etape :
1. pozitionarea pacientului cat mai relaxat , abord cat mai bun al
segmentului de manipulat
2. decontracturarea cu caldura locala si masaj (netezire sau petrisaj)
3.mobilizarea pentru depistarea directilor blocate , cu miscare
dureroasa si limitate-dupa ce s-au hotarat directiile pe care se va
actiona :
 se fac mobilizari lente pana la nivelul de punere in tensiune ;
se mentine cateva secunde ;se repeta de 5—10 ori
mobilizarea pe directia respectiva , apoi se trece la alta
directie
4.manipularea propriu-zisa :se incepe pe directia de miscare libera,
opusa directiei cea mai dureroasa si/sau blocata ;
- manipularea se face pe o singura directie de miscare sau si pe altele,
tot libera
-miscare scurta, ferma de la nivelul de punere in tensiune
-se trece la alta directie ; intr-o sedinta nu se fac mai mult de 3 -4
manipulari condecutive pe un segment vertebral
- se recomanda 2 sedinte pe saptamana.
- pentru cazurile acute exte nevoie de 2-3 sedinte, pentru cele cronice 4-
6
Reactii adverse :
- curbatura : apare dupa prima sedinta si dispare la administrare
de aspirina sau spontan
- accentuarea durerii dupa o perioada de 6-10 ore de la sedinta,
daca apare imediat sau in timpul sedintei ,manevra a fost facuta
gresit
 o alta manipulare se face dupa disparitia durerii sau a
ascensiunii termice
 - manifestari vegetative la nivelul simpaticului local la cei cu
distonii neurovegetative: sudoratie, meteorism abdominal,
epigastralgii, greturi, varsaturi ; nu contraindica o noua manipulare

INDICATII :
 patologie discala sau interapofizara
 cervicalgii acute/ cronice,NCB
 Dorsalgii acute/ cronice
 Lombalgii acute/ cronice
 Lombosciatica, nevralgie crurala, nevrita
CONTRAINDICATII :
- Suferintele vertebrale inflamatorii, infectioase, tumorale
 Osteoporoza avansata
 Artroza hiperostozante
Accidentele manipularilor rahiusului : AVC trombotic, paraplegii,
teraplegii, paralizi de plex, hemoragii meningiene

B.Manipularea membrelor : se bazeaza pe miscari imposibil de

efectuat activ, dar posibile fiziologic. Este vorba de miscari mici care pot
fi realizate pasiv la diverse articulatii : exp .sunt miscari pasive, de
lateralitate si rotatie la nivelul IF, MCF, MTF , pumn, genunchi ; de
alunecare antero-posterioara de pumn, genunchi ; miscari de desprindre
in ax in toate articulatiile
Manipularile se realizeaza pentru cresterea mobilitatii si scaderea
durerii.