Artroza sterno-acromio-claviculara

1.Simptomatologie Artroza sterno-acromio-claviculara este caracterizata prin durere, redoare si impotenta functionala a umarului, asociate in diverse grade, determinate de procese patologice, care intereseaza tesuturile periarticulare (tendoane, burse) si - in unele cazzuri - capsula articulara. Este una dintre suferintele cele mai frecvente, pentru care bolnavul se adreseaza medicului. Este intalnita la ambele sexe, la subiecti in varsta activa, cu incidenta maxima la cei peste 40 de ani. Reumatologii francezi deosebesc urmatoarele forme clinice : umarul dureros simplu umarul dureros acut (hiperalgic) umarul mixt umarul blocat umarul pseudoparalitic.

Articulatia centurii scapulo-humerale: 1) - articulatia sterno-claviculara - care leaga capul sternal al claviculei, manubriul sternal al claviculei si cartilagiul primei coaste. Deosebim o capsula articulara, un disc articular si numeroase ligamente. 2) - articulatia acromio-claviculara - leaga extremitatea laterala a claviculei cu acromionul omoplatului, intarita de ligamentul acromio-clavicular si coraco-clavicular. Articulatia umarului sau articulatia scapulo-humerala este cea mai mobila din organism. Capul humerusului pa-trunde in cavitatea glenoida a omoplatului, a carei suprafata este mari-ta datorita existentei unui buchet articular in forma de inel. Capsula articulara este intarita de ligamente auxiliare (ligamentul gleno-humeral superior, inferior, lateral si mijlociu). 2.Anamneza Nume:R Varsta:58 ani Inaltime:172 cm Greutate:83 kg Profesia:presupune folosirea ocazionala a ciocanului pneumatic

3.Scopul urmarit -indepartarea durerii -cresterea mobilitatii in articulatia suferinda -impiedicarea progresiei bolii (atrofii musculare,deformari articulare) 4.Examinarea subiectului Convorbirea cu pacientul: Subiectul resimte durere dimineata si in unele seri dupa ce a facut efort intens pe parcursul zilei si prezinta limitare articulara. Examen palpatoriu:releva crepitatii si cracmente cauzate de alterarea suprafetelor articulare,neregularitati ale marginilor articulare (corespunzand proliferarilor osteofitice),volum marit al articulatiei. 5.Obiective de tratament -ameliorarea dureri -scaderea contracturii musculare si ameliorarea mobilitatii; -intarzierea degenerescentei structurilor articualare. -cresterea fortei si a stabilitatii articulatiilor portante. 6.Pozitia subiectului Subiectul se va afla in sezut cu mana afectata in sold iar kinetoterapeutul homolateral. 7.Procedee si tehnici utilizate Se incepe masajul la umar cu cel regional care incepe cu netezirea cu amandoua palmele intinse, incepand de la varful deltoidului cu o mana alunecand pe trapez, iar cu cealalta pe pectoral. Acesta manevra este de introducere si se executa de 7-10 ori avand scop pentru pregatirea musculaturii, pentru executarea celorlalte manevre care sunt excitante. Deci este o manevra de incalzire si pregatire pentru celelalte manevre. O alta forma de netezire este o manevra usoara care produce la inceput o vasoconstrictie a vaselor sanguine iar facuta in timp mai indelungat produce o vasodilatatie. Ea ridica temperatura locala deci produce hiperemia si are rol terapeutic. De asemenea netezirea imbunatateste functia glandelor se-bacee, sudoripare, circulatia sanguina si limfatica, are influenta pozitiva asupra nervilor. Mai are rol mecanic asupra tesutului conjunctiv imediat de sub tegument ce consta din modificari fizice ce au rol in tesuturi in urma presiunilor executate de mana terapeutului. In tegument exista formatiuni nervoase multiple, sensibilitatea la presiune, caldura si durere care se transmite ca prima senzatie la SNC. Miscarile lente, ritmice, executate cu blandete au efect sedativ asupra SNC. In tegument exista si o cantitate foarte mare de vase capilare care, sub efectul masajului primesc o cantitate foarte mare de sange,

deci se deschide un numar mai mare de capilare astfel ca intreg teritoriul sa fie bine irigat. Prin urmare, circulatia periferica este stimulata. Prin stimularea circulatiei se realizeaza o intensificare a schimburilor nutritive. Sangele aduce o cantitate mai mare de oxigen cat si de substante nutritive ca: glucide, lipide, protide, vitamine si substante minerale ce maresc vitalitatea tesutului afectat. In acelasi timp, prin actiunea mecanica a masajului este stimulata si circulatia din vasele limfati-ce. Tot prin netezire se combate procesul de atrofie si hipertrofie a tegu-mentelor stimuland secretia interna si externa a pielii. Dupa aceasta manevrea la sajul umarului urmeaza framantarea care se executa mai intai cu o mana, incepand cu regiunea axilara pe muschiul trapez, spinos si subspinosin in 2-3 straturi tot de 2-3 ori, apoi se trece pe partea anterioara a muschiului deltoid si pe partea mediana a acestuia, dupa care se executa netezirea de intrerupere, urmata de framantarea cu doua maini si cea contratimp, tot de 2-3 ori, executandu-se tot pe aceleasi directie la framantarea cu o mana. Dupa fiecare manevra se face netezirea de intrerupere. Dupa aceste forme de framantare urmeaza framantarea in cuta, care este tot una din formele framantarii, manevra executata in directia fibrelor musculare, cu scop in indepartarea bursitelor si stazelor seroase dupa care se executa o alta manevra a masajului numita framantarea in val care este tot o forma a framantarii ce are ca scop antrenarea tuturor maselor musculare. Framantarea cu toate formele ei este o manevra cu efect tonifiant al musculaturii, ea stimuland contractibilitatea musculara, muschii capatand o elasticitate mai mare. Tot prin framantare se imbunatateste nutritia tesuturilor musculare; framantarea fiind o manevra cu efect mecanic asupra vaselor si fibrelor musculare. Deci se imbunatateste schimbul de substante energetice necesare: proteine, substante metabolice, vitamine si substante minerale. Tot prin framantare se elimina toxine-le, formate in timpul metabolismului infiltratelor. Deci framantarea are un efect excitant asupra SNC. Dupa aceasta manevra urmeaza alta manevra numita frictiune care se executa mai intai in jurul artculatiei omoplatului folosind doua degete, apoi pe muschiul subclavicular si pe deltoidian. Se face apoi frictiunea la articulatia propriu-zisa cu miscari excitante deget peste deget, de sus in jos, stanga-dreapta, circular dreapta, circular stanga, pornindu-se de la acromion pana sub axila. Frictiunea este o manevra stricta si importanta a articulatiei si are ca scop indepartarea proceselor inflamatorii din interiorul articulatiei, a burselor seroase si este o manevra profunda, excitanta, executandu-se de 3-4 ori. Deci frictiunea este o manevra specifica articulatiilor, ligamentelor, tendoanelor si santurilor intramusculare. Prin ea se indeparteaza stazele de la nivelul articulatiilor, ajuta la absorbtia lichidelor interstitiale si deasemenea indeparteaza depunerea de substante minerale la nivelul capsulelor articulare si ligamentelor care duc la anchiloze. Se recomanda frictiunea si pe punctele dureroase, numit masaj punctiform care da rezultate foarte bune. Efectul frictiunii se explica tot prin actiunea mecanica, prin activitatea circulatiei, prin stimularea schimburilor nutritive, prin inrosirea tegumentelor, prin diminuarea sensibilitatii locale, prin scaderea contracturii musculare, prin reducerea starilor de incordare nervoasa a bolnavului. Dupa aceasta manevra importanta urmeaza o alta manevra numita tapotamentul, care se poate executa cubital, caus sau pumni pe muschiul deltoid si pe trapez, iar pe muschiul pectoral se face doar cu partea cubitala. Tapotamentul este cea mai excitanta manevra si se adreseaza maselor de muschi mai dezvoltate. Ea se realizeaza prin lovituri ritmice, usoare, cu mana foarte relaxata, fie din articulatia pumnului, cotului sau umarului. Ea se face transversal pe fibrele musculare si actioneaza prin contraexcitarea lor. Are influneta asupra terminatiilor nervoase periferice, reduce sensibilitatea, produce un aflux de sange in regiunea masata, produce hiperemie si ridica temperatura locala, stimuland activitatea pielii, glandelor si tesuturilor.

Urmeaza apoi ultima manevra a masajului si anume vibratia, manevra sedativa, de calmare a regiunii, in urma celorlalte manevre excitante. Vibratia influenteaza nervii senzitivi si motori, astfel calmand durerea ridica temperatura locala si produce hiperemia. Masajul regional depaseste limitele regiunii de masat. Deci prin acest masaj, masam inafara regiunii scapulo-humerale si regiunea pectorala si cea a spatelui, precum si muschiul deltoid. Masajul general dureaza 7-8 minute. Masajul zonal Dupa masajul regional ne axam pe masajul zonal - adica masajul articulatiei propriu-zise - care se face prin netezirea articulatiei punand policele sub axila si indexul se pune pe acromion pornind cu netezirea pana la subaxila sau ducem mana bolnavului in antepulsie si cu cealalta mana facem netezirea cu partea cubitala a mainii muland articulatia pe partea ei posterioara de 2-3 ori, incepand imediat si frictiunea tot pe aceeasi directie, pornind de la acromion cu deget peste deget, cu miscari circulare pana sub axila. Apoi ducem mana bolnavului in retropulsie, dupa care facem nete-zirea pe partea anterioara articulatiei umarului tot cu partea cubitala a mainii si cu miscari circulare de frictiune pana sub axila. Acest masaj dureaza 3-4 minute. Masajul selectiv Urmeaza masajul selectiv care se adreseaza punctelor dureroase sau unui muschi afectat. In cazul periartritei poate fi afectat muschiul deltoid, caruia ii atribuim un masaj cu netezire, framantare si tapotament. Acest masaj poate dura 1-2 minute. 8.Durata si frecventa sedintelor Se aplica masaje de 3-4 ori pe saptamana cu o durata de 20-25 de minute pana se ajunge la 12 sedinte.

Bibliografie: 1.www.fitmed.ro 2.www.sanatate.bzi.ro 3.www.edr.ro