FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTELE EDUCATIEI

RAMONA MUNTEANU
MASTER :CONSILIERE SCOLARA

STUDIU DE CAZ

TERAPIA COMUNICATIONALA In ceea ce priveste procesul terapeutic, schimbarea comportamentelor se realizeaza in special prin: ajutarea membrilor familiei sa vorbeasca deschis, sprijinirea celor care par reticenti, prezentarea fiecarui membru in parte intr-o lumina noua, care le permite celorlalti sa se raporteze la el in noi moduri. In cadrul terapiilor comunicationale, avem modelul lui J. Bell, care constitiuie o abordare structurata in doua faze : o faza centrata pe copil, in care copiii sunt rugati sa-si exprime dorintele si preocuparile ; o faza centrata pe parinti, in care parintii au dat curs plangerilor privind comportamentul copiilor. Reguli in terapia comunicationala : fiecare trebuie sa vorbeasca la persoana I referitor la ce crede si simte ; fiecare trebuie sa formuleze afirmatii personale in legatura cu problemele personale ; fiecare trebuie sa se adreseze si sa vorbeasca direct, nu pe ocolite, unul altuia si unul despre altul. Aceasta regula exclude ignorarea sau descalificarea vreunuia dintre membrii familiei si impiedica formarea unor coalitii destructive.

Avem in vedere pentru acest studiu de caz, familia Lucescu : Ioana, Marian si Andra, in varsta de 8 ani, eleva in clasa a doua. Parintii se plang de faptul ca Andra nu mai invata la fel de bine ca inainte si ca invatatoarea le-a spus ca este absenta la lectii si a devenit obraznica. Abordand modelul lui J. Bell, am lasat-o mai intai pe Andra sa se exprime. Cand am intrebat-o de ce nu mai invata ca inainte, mi-a spus ca nu are cine s-o ajute la lectii, pentru ca mama si tata lucreaza mult ( in schimburi) si sunt mereu obositi. Mi-a spus ca nu mai vrea sa se duca la scoala, pentru ca toti copiii vin cu temele facute, iar ea vine ori cu tema jumatate facuta, ori nefacuta, motiv pentru care primeste mereu mustrari din partea invatatoarei. In timp ce vorbeste incepe sa se foiasca in scaun si-mi explica ca este furioasa pe mama sa, pentru ca, de cand si-a schimbat serviciul, lucreaza mai mult si nu mai are timp si pentru ea. O intreb atunci de tatal ei. Imi spune ca tata n-a ajutat-o decat foarte rar, ca nu-l intereseaza ce face ea, pentru ca el crede ca e o eleva foarte buna si se descurca si singura. Intrebata fiind daca si-ar dori ajutorul tatalui, Andra mi-a zis ca i-ar place, dar ca nu se poate , pentru ca tata se uita mereu la meciuri la TV, sau citeste ziarul, si ea nu vrea sa-l deranjeze. Dupa ce am ascultat-o pe Andra, am dorit sa aflu si parerea parintilor. Ioana are 32 de ani si ocupa o functie importanta in institutia in care lucreaza, fapt care ii rapeste mai mult timp ca inainte. Ea a fost promovata intr-o functie mai inalta in urma cu trei luni. Marian este mai in varsta decat Ioana, avand 47 de ani. Este o fire mai retrasa si care , in ceea ce priveste luarea deciziilor, merge mereu pe mana Ioanei, pentru ca, spune el, este o femeie apriga, care stie ce vrea . El nu pricepe ce se intampla cu Andra, pentru ca ea mereu a avut rezultate bune, iar el are incredere in ea ca este o eleva buna. Le-am spus care este opinia Andrei. Ioana a recunoscut ca inainte de a fi promovata , intr-adevar, o ajuta pe Andra la teme, dar ca acum, cand vine acasa, este prea obosita , desi mai are timp liber. Marian a recunoscut ca o ajuta rar pe Andra la teme pentru ca el crede ca se descurca, mai ales ca Andra nu-i prea cere ajutorul. Dupa aceste sedinte i-am convocat pe membrii familiei Lucescu la o intrunire comuna, si i-am invitat sa discute deschis, spunand fiecare ceea ce crede si ce simte referitor la problema lor. Ioana : Eu cred ca tu, Andra, ar trebui sa incerci sa-ti faci si singura temele, si sa nu astepti ajutorul meu de fiecare data

Andra : Dar mama, cateodata nu stiu sa rezolv toate problemele ! I : Cateodata, dar de cele mai multe ori te descurci foarte bine. Iar cand nu stii, il poti ruga pe tatal tau sa te ajute A : Dar el se iuta mereu la TV. si nu vreau sa-l deranjez. L-am rugat atunci si pe Marian sa participe si el la discutie, deoarece statea destul de retras. Terapeutul : Domnule Lucescu, ce parere aveti ? O puteti ajuta pe Andra la teme ? Marian : Da, dar ea nu se plange niciodata ca nu ar stii ceva la vreo problema T : Spuneti-i ei asta M : Andra, tu nu-mi ceri decat foarte rar sa te ajut. De ce ? A : Pentru ca mereu ai ceva de facut : te uiti la Tv, citesti ziarul sau repari ceva prin garaj. Si eu atunci cred ca esti ocupat. M : Uite Andra , eu sunt de acord sa te ajut la teme , chiar daca atunci cand ai nevoie o sa am ceva de facut A : Dar as fi vrut ca si mama sa ma mai ajute La urmatoarea sedinta, Marian a venit foarte incantat ca Andra i-a cerut ajutorul. Fetita nu mai avusese probleme la scoala, iar Ioana, a reusit sa faca unele modificari in programul ei de lucru pentru a ajunge mai devreme acasa, chiar si pentru cateva zile pe saptamana. In urma discutilor avute, Andra a inteles ca trebuie sa-si exprime dorintele si asteptarile in ceea ce ii priveste pe parintii ei. Ea a inteles ca mama sa lucreaza mai mult, dar asta pentru binele familiei, iar acum este mandra ca are o asa mama. In ceea ce ii priveste pe parintii ei , acestia si-au impartit sarcinile , fiecare ajutand-o pe Andra atunci cand timpul le permite.

TERAPIA TRANSGENERATIONALA Conform lui Murray Bowen, exista patru mecanisme de aparare impotriva anxietatii : distanta emotionala, conflictul marital, transmiterea problemei catrea copil, disfunctia intr-un sot. Bowen considera ca un scop in terapia transgenerationala este reducerea nivelului anxietatii, imbunatatirea nivelului comunicarii deschise in cadrul familiei, scaderea separarii emotionale. In cadrul procesului terapeutic, important este : sa se defineasca si sa se clarifice relatia dintre soti sa se rezolve separarile sa se pastreze eul in afara triunghiului sistemului emotional al familiei In ce priveste tehnicile folosite de terapia boweniana, una dintre ele consta in a-i pune pe membrii familiei sa vorbeasca terapeutului, in loc sa fie pusi sa vorbeasca direct unul cu altul. O alta tehnica utila este de a se concentra asupra proceselor de gandire si intelectuale, prin punerea frecventa a unor intrebari. Externalizarea gandirii membrilor familiei ii ajuta pe acestia sa poata auzi parerea fiecaruia.Tehnicile boweniene au rolul de a declansa insight-uri. Pentru aceasta terapie avem in vedere tot familia Lucescu : Ioana, Marian si Andra, dar termenii problemei s-au modificat. Ioana este o femeie tanara, care ocupa o functie importanta intr-o firma, functie care ii lasa foarte putin timp liber. Ioana este o femeie autoritara, preocupata foarte mult de cariera ei. Marian este mai in varsta decat Ioana, este pensionat si, ca tare, beneficiaza de timp liber, pe care si-l imparte cu Andra. Familia are o situatie materiala destul de buna. Datorita atributiilor pe care le are la servici, Ioana vine mereu obosita si stresata acasa si este agasata de galagia pe care o face Andra jucandu-se, de intrebarile sotului, de faptul ca nici acasa nu are liniste . Ca atare, ea isi varsa nervii pe Andra, pe motiv ca nu o asculta si ca este obraznica, deoarece Andra ii raspunde in loc sa taca asa cum ar vrea ea ; si de

asemenea pe sot, acuzandu-l ca nu face nimic toata ziua si ca ea munceste ca sa aibe grija de familie. Pentru a face fata anxietatii, Marian a coalizat cu Andra impotriva furiei Ioanei. Pentru a clarifica relatia dintre cei doi soti, i-am invitat la o discutie, separat. Am inceput cu Ioana. Aceasta mi-a spus ca isi iubeste sotul, dar ca in acelasi timp isi iubeste si munca. Mi-a marturisit ca si-ar dori mai mult timp liber. In legatura cu Andra, mi-a spus ca este prea rasfatata de tatal ei si a devenit neascultatoare. Terapeutul : In ce fel a devenit neascultatoare ? Ioana : Pai cand eu ii spun sa termine cu galagia pentru ca vreau sa dorm, ea imi spune : De abia ai venit acasa si vrei sa dormi ? T : Si ce crezi tu ca vrea ea sa faci ? I : Pai, nu stiu, sa ma joc cu ea probabil, sau sa stau la TV cu Marian T : Si tu ce faci ? I : Eu sunt atat de obosita cateodata, incat nu vreau decat sa ma odihnesc T : Poate ea vrea sa-ti petreci ceva timp si cu ea . De cand n-ati mai petrecut un timp impreuna ? I : Nu stiu, oricum a trecut ceva vreme T: Si Marian de ce te agaseaza? I : Ma intreaba de fiecare data acelasi lucru : cum a fost la munca, ce-am mai facut azi, daca am terminat proiectul X T : Si ce e rau in asta ? I : Pur si simplu ma enerveaza. Imi pune in fiecare seara aceleasi intrebari. Iar eu vreau doar sa fiu lasata in pace. T: Dar de ce crezi ca te intreaba ? I : Pai cred ca vrea sa fie amabil T : Sau poate chiar il intereseaza starea ta Apoi l-am invitat pe Marian la o discutie. Marian mi-a spus ca s-a pensionat in urma unei boli, dar ca acum se simte bine si este bucuros ca dispune de timp liber pentru a o putea supraveghea pe Andra. Cei doi se inteleg foarte bine, Marian o ajuta la teme, se joaca cu ea, merg in parc, la piata, pregatesc masa, totul pentru a fi gata

cand va veni Ioana. Marian : Imi place sa fie totul gata cand vine Ioana, pentru ca ea vine mereu obosita si nu mai are timp sa gateasca , sa faca curat.. Terapeutul : Si Andra te ajuta ? M : Da, este un copil foarte cuminte si saritor T : Dar Ioana zice ca este neascultatoare. M : Eu cred ca Ioana vrea ca Andra sa o asculte in tot ceea ce zice. Si de multe ori nu o lasa sa se mai joace cand vine acasa. Iar Andei nu-i convine T : De ce spuneti asta ? M : Pentru ca Andra vrea mereu sa-i fie pe plac. Ma ajuta pe mine la curatenie, ia note mari la scoala, ba chiar uneori imi sugereaza sa gatesc mancarea preferata a Ioanei. Iar atunci cand Ioana se rasteste la ea , Andra se revolta si ii raspunde T : Dar tu ce crezi ? M : Eu cred ca Ioana nu o face intentionat. Eu o inteleg pentru ca stiu ca lucreaza mult si este o perfectionista. Ea crede ca eu o rasfat pe Andra pentru ca imi petrec mai mult timp cu ea Stand de vorba cu Andra, am aflat ca-i place sa-si petraca timpul cu tatal ei, pentru ca-i acorda atentie, dar ca ar vrea ca si mama sa stea mai mult impreuna cu ei si sa nu mai fie nervoasa. Mi-a spus ca daca mama ar sta mai mult timp cu ea n-ar mai fi nervoasa, pentru ca s-ar juca amandoua, ar rade, s-ar duce amandoua la piata In urma discutiilor pe care le-am avut cu membrii familiei Lucescu, am concluzionat ca Ioana este invidioasa pe Marian pentru timpul de care acesta dispune , de a fi acasa, impreuna cu Andra. Iam solicitat pe toti membrii familiei intr-o sedinta , in care i-am rugat sa-si spuna fiecare parerea, de fata cu ceilalti, pentru ca fiecare sa poata auzi perspectiva fiecaruia. Ioana a recunoscut ca uneori exagereaza cu reprosurile la adresa celor doi, si ca si-ar dori ca , din cand in cand, sa petreaca ceva mai mult timp impreuna, operand cateva modificari in programul ei , pentru a avea la dispozitie timpul necesar pentru familia ei.

TERAPIA SISTEMICA Scopul terapiei sistemice este de a ajuta familia sa descopere, sa intrerupa si, eventual, sa schimbe regulile jocurilor lor , adica ale dinamicii relationale pe care se bazeaza disfunctia familiei. O familie e considerata disfunctionala cand exista in interiorul sistemului acesteia, pattern-uri interactionale blocate, rigide care, fie au fost preluate din generatiile anterioare, fie apartin familei actuale. Tehnicile terapiei sistemice : Intrebarile circulare se folosesc pentru a diagnostica sistemul familial. Ele fac posibila clarificarea conceptiilor diverse ale altor membrii si compararea diferitelor puncte de vedere individuale. Acest lucru este util atat pentru terapeut, cat si pentru clienti, caci ei devin constienti de cum e organizata si cum functioneaza familia lor. Etapele procesului terapeutic : presedinta in care echipa terapeutica analizeaza datele disponibile si elaboreaza variate ipoteze cu privire la natura problemei sedinta propriu-zisa in care echipa se sparge in doua grupuri: cel care va intra in contact direct cu familia, si cel care observa postsedinta in care echipa reunita analizeaza si trage concluzii cu privire la situatia existenta interventia finala se prezinta sub forma unei prescrieri care va fi formulata clar, concis, in termeni accesibili familiei procesarea feed-back-ului din partea familiei feed-back-ul rezultat din interventia finala este luat in considerare in sedinta viitoare si analizat de intreaga echipa. Perioada de timp dintre sedinte este, de regula, de o luna.