Introducerea cazului

Descrierea cazului

Andreea are 21 de ani, studentă la geografie, în prezent se află în al doilea an universitar,

face parte dintr-o familie cu 4 copii, ea fiind mezina. Aceasta suferă de anxietate socială.
Potrivit relatărilor personale, se confruntă cu probleme în a vorbi cu colegii de facultate
chiar daca ar interes-o subiectul sau persoana respectivă, se bazează mult pe o prietenă cu
care s-a apropiat mult când facultatea era online și afirmă că în online nu a avut probleme
în a comunica în privat cu colegii daca aceștia îi trimiteau mesaje prima data, dar evita să
scrie pe grup deoarece nu dorea să atragă atenția. Când avea nelămuriri o ruga pe prietena
ei să întrebe pe grup în locul ei, când era vorba să prezinte, tremura, se înroșea și simțea
un reflex de a vomita dar se putea controla, se simțea mai bine când trebuia să prezinte
online deoarece se simțea în siguranță în camera sa și știa ca colegiilor le e mai greu să
observe aceste simptome, fizic vedea cum îi tremură mâinile și știa că și colegii observă
iar asta o făcea și mai anxioasă. A conștientizat problema aceasta din liceu dar atunci
avea prezentări mai rar și după ce se familiariza mai bine cu profesorii se simțea mai
confortabilă în a răspunde și în a pune întrebări. Acum stă la cămin și a afirmat de multe
ori că e extenuată și e mereu conștientă că e cineva în cameră, se gândește mult ce ar
trebui sa spună daca rămâne singura doar cu o colegă, deoarece liniștea i-se pare
inconfortabilă, crede că are mare noroc în prietena sa care stă în același cămin și poate să
o viziteze des. Aceasta pleacă în fiecare week-end acasă că să poată petrece timp și
singură și de frică că o să rămână singură cu una din colegele de cameră. Afirmă că în
copilărie, cum era cea mai mică și era o diferență destul de mare dintre ea și frații ei, nu o
băgau în seama des și când zicea ceva uneori râdeau și făceau glume despre asta. Se simte
foarte deranjată că nu poate să se simtă confortabilă în situații sociale, a încercat să se
informeze de pe internet cum ar putea rezolva problema dar fără succes și se gândește să
meargă la un terapeut.
Tema 1

3 factori potriviți pentru cazul nostru

1. Relația terapeutică

În opinia mea, acest factor pare necesar pentru cazul Andreei deoarece, aceasta având
anxietate socială, îi va fii frică în primul rând să își facă curaj să meargă la un terapeut și
pe lângă asta daca prima experiența ar fi una nepotrivită și nu apare o relație potrivită
între ea și terapeut, aceasta o să fie dezamăgită și inconfortabilă în a-și exprima
problemele și gândurile deoarece ar considera că nu se află intr-un spațiu sigur. Pe lângă
asta, problema Andreei se va extinde și cu terapeutul și aceasta o să creadă că nu se mai
poate face nimic. Atât pentru progresul terapiei cât și pentru a obține o transformare
pozitivă, o relație bună este esențială între terapeut și pacient. Pacientul are nevoie să se
simtă confortabil și înțeles, să știe că terapeutul își dorește să-l ajute fără nici-o condiție.
2. Confruntarea cu probleme
Consider ca pentru Andreea o parte foarte importantă în rectificarea problemei ar fi
expunerea treptată la situații sociale intenționate și evitarea implicării prietenei sale de
fiecare dată când nu se simte în stare de interacțiuni sociale. Ar poate să o ia încet și să
treacă de la o situație care pare mai puțin solicitantă la una un pic mai dificilă din
perspectiva ei.
3. Aplicarea a ceea ce este învățat în terapie
Desigur cea mai importantă parte pentru Andreea ar fi aplicare a ceea ce a învățat în
terapie în viața reala pentru a trece de problema pe care o întâmpină. Consider că temele
pentru acasă ar fi foarte potrivite pentru anxietatea socială a Andreei, prin folosirea unui
jurnal și observarea a ceea ce a simțit în situații sociale și compararea dintr-o perspectivă
exterioară. Iar folosirea unei metode ce este constantă și care o pune pe Andreea e
folositoare în desensibilizarea la situațiile care înainte poate păreau prea mult pentru ea.
Tema 2

Una din rezistențele Andreei este tendința ei de a se subestima si de a se ataca

singură înainte de interacțiunea cu cei din jur. Această tendință este una intrapersonală și
poate să își facă locul pentru ea și în terapie și să o împiedice să comunice terapistului
totul ce o deranjează, gândul său fiind ce ar crede sau spune despre mine daca ar afla.
Rezistența ei apărea din frica ei că ceilalți ar vedea-o cum se vede și ea, incapabilă și
inferioară. Se temea că dacă va începe să comunice fără să mai analizeze întâi orice ar
zice, o să fie respinsă de cei din jur, astfel apare rezistența în a comunica cu cei din jur și
de a-și ameliora anxietatea socială. Andreea prezintă o persistență în a evita situațiile
sociale, o defensivitate când vine vorba în a comunică, ea scuzându-se că nu o interesa
conversația sau întrebarea pentru profesor nu era așa de importantă, deci mai bine că nu a
adresat-o.
1.Andreea și-a exprimat dorința de a-și modifica comportamentul, dorind o viață socială
normală în facultate. 2. Andreea crede că calea cea mai bună de s trece peste este
expunerea cât mai deasă la situații sociale. 3. Andreea știe sigur că își va îmbunătății viața
dacă ia acțiune și face ceva în direcția de a fi mai neinhibată cel puțin cu persoanele mai
apropiate de ea. 4. Are momente când se simte vinovată că nu a răspuns unei întrebări de
la un profesor mai ales cand e sigur pe el sau în alte momente sociale când nu ia acțiune
și nu intra în discuție cu cei din jur. 5. Are uneori tendința de a evita situațiile sociale în
loc să le abordeze.
Un mod pentru Andreea ca să treacă de rezistență poate fi tehnica scaunului gol
sau expunerea ușoară la situații sociale plus teme pe acasă de joc de rol și imaginație.
Tehnica scaunului gol (partea care vrea sa treaca de anxietate – A, partea care se
simte confortabilă în a evita situațiile sociale - B)
A: Andreea e foarte bine că vrei schimbarea asta și o să avem mai mulți prieteni și
note mai mari la materiile cu activitate
 B: Da, dar nu îmi place să am mulți prieteni oricum și notele noastre ne-au adus
mereu la buget oricum și e mai ușor să nu fac nimic.
A: Andreea o să fie mai bine să ieșim și noi, să avem cu cine explora orașul
B: Mă simt bine și când nu fac toate astea, plus e mereu obositor să gândesc ce ar
trebui să spun sau să fac în prezența celorlalți
A: Da dar dacă lucrăm la asta o să fie mai ușor și mai distractiv să fim cu ceilalți și
nu o să mai fie așa de obositor
B: Dacă o să fim judecați de ceilalți
A: E normal și noi judecăm alții oameni, face parte din viața dar măcar așa o să
traim și lucruri frumoase cu ceilalți

Tema 3

Consider că cea mai potrivit tip de reformulare pentru Andreea este reformularea
clarificatoare, deoarece tehnica aceasta poate ajuta la eliminarea ambiguităților și poate
ajuta la identificarea unor gânduri sau emoții mai profunde. În cazul anxietății sociale a
Andreei, reformularea clarificatoare ar putea fi utilă pentru a-și identifica anumite
gânduri sau emoții care ar putea sta la baza anxietății sale sociale.
Andreea : Simt că este foarte greu să mă descurc în situațiile sociale și mereu mă simt ca
și cum aș fi evaluat sau judecat. Este o senzație foarte copleșitoare și mă face să îmi
doresc să stau departe de orice situație care implică interacțiune socială. În general, mă
simt mult mai confortabil când sunt singur sau când sunt cu persoane familiare cu care
mă simt în siguranță și confortabil.
De exemplu, s-ar putea reformula răspunsul Andreei: "Deci, spui că te simți nesigur în
situațiile sociale și că îți este frică să fii judecat sau respins. Te simți mai confortabil când
ești singur sau când interacționezi cu persoane familiare?".
Resemnificarea: Ai putea să pui în context că poți fi respinsă și judecată și dacă eviți
situațiile sociale, înțeleg că te simți copleșit de anxietatea socială și că te face să eviți
interacțiunile sociale. Cu toate acestea, în loc să vezi această senzație ca pe un defect, ar
putea fi util să încerci să o privești ca pe o sursă de informații. Poți să te privești ca pe o
persoana foarte empatică și care ea pe toți cei din jur în calcul dar fără să te iei pe tine.

Tema 4

Iepure și broasca țestoasă de Lev Tolstoy ar putea fi adaptatî ca o metaforă terapeutică

pentru anxietatea socială astfel:

Odată, într-o pădure, trăiau o broască țestoasă și un iepure de câmp. Iepurele era cunoscut
pentru că era rapid, încrezător și și-a arătat mereu viteza. Țestoasa, pe de altă parte, era
lentă, introvertită și timidă. Iepurele isi bate joc adesea de broasca testoasa si se lauda cu
abilitatile sale. Într-o zi, iepurele a provocat-o pe țestoasa la o cursă. Țestoasa a ezitat, dar
încurajat de o bufniță înțeleaptă, a decis să accepte provocarea. Cursa a început, iar Hare
a sprintat imediat înainte. Țestoasa, simțindu-se intimidată și copleșită, a început să se
îndoiască de sine și de capacitatea lui de a finaliza cursa. Pe măsură ce cursa a continuat,
iepurele a obosit și a decis să tragă un pui de somn, simțindu-se încrezător că va câștiga
în continuare. Țestoasa, deși lentă, a continuat să înainteze, pas cu pas. El s-a concentrat
pe propriul său progres, fără a se compara cu Iepurele sau nu făcându-și griji pentru ceea
ce credeau alții despre el. În cele din urmă, țestoasa a ajuns la linia de sosire și a câștigat
cursa.
1. Tema conflictului: Tema conflictului din această poveste este cursa dintre broasca
țestoasă și iepure de câmp, unde iepurele este prea încrezător și arogant, în timp ce
țestoasa este hotărâtă și persistentă.
2. Personificare: Personajele din poveste personifică diferite calități, iepurele
reprezentând excesul de încredere și impulsivitatea, iar broasca țestoasă
reprezentând determinarea și perseverența.
3. Situații de învățare: Povestea prezintă mai multe situații de învățare pentru
personaje, cum ar fi iepurele care subestimează broasca țestoasă și trage un pui de
somn în timpul cursei, iar țestoasa continuă să persevereze în ciuda faptului că este
mai lentă.
4. Criză: Criza din poveste este atunci când iepurele se trezește și își dă seama că
țestoasa este pe cale să câștige cursa, iar el încearcă cu disperare să ajungă din
urmă, dar nu reușește.
5. Noua identitate: broasca testoasa iese ca invingatoare si capata o noua identitate ca
un adversar demn si un simbol al determinarii si persistentei, in timp ce iepurele
invata o lectie despre pericolele increderii excesive.
6. Sărbătoare: Povestea se încheie cu o sărbătoare a victoriei broaștei țestoase, iar
morala poveștii este celebrată ca o lecție valoroasă pe care toți să o învețe.

Tema 5

Consider că o tehnică potrivită de relaxare pentru anxietatea social a Andreei este

tehnica de relaxare a lui Aijinger deoarece se concentrează pe respirație și ajută la
calmarea sistemului nervos prin reducerea tensiunii musculare și a ritmului
cardiac. Se poate face usor si in situatii sociale fara a atrage atentie prea multa a
celor din jur iar cand aceasta tehnica este executata concentrarea se poate fixa mai
mult pe respiratie decat pe cei din jur.

Terapeut: Draga Andreea, tehnica de relaxare a lui Aijinger poate fi foarte utila
pentru anxietatea ta sociala. Aceasta tehnica se bazeaza pe ideea ca putem controla
starea noastra de anxietate prin controlul respiratiei noastre. Atunci cand suntem
 anxiosi, respiram adesea rapid si superficial, ceea ce poate duce la senzatia de
sufocare si poate intensifica anxietatea noastra. Este important sa inveti aceasta
tehnica si sa o practici regulat, astfel incat sa devina o reflexie naturala a corpului
tau atunci cand te simti anxios. In timp ce practici tehnica lui Aijinger, este
important sa fii constient de corpul tau si sa te concentrezi asupra respiratiei tale.
Poti face acest lucru intr-un loc linistit si confortabil, precum dormitorul tau sau o
sala de yoga. Incearca sa inspiri prin nas timp de 4-5 secunde, sa mentii respiratia
timp de 2-3 secunde, si sa expiri lent prin gura timp de 6-7 secunde. Daca iti este
greu sa te concentrezi pe respiratie, poti sa folosesti si imagini mentale pentru a-ti
ajuta sa te relaxezi. De exemplu, poti sa-ti imaginezi ca te afli intr-un loc frumos si
linistit, cum ar fi o padure sau o plaja, si sa-ti imaginezi cum respiri aer curat si
proaspat. Este important sa practici aceasta tehnica si sa o integrezi in viata ta de zi
cu zi, astfel incat sa devina o parte naturala a modului tau de a face fata anxietatii.

Tema 6

Evaluarea Scena anxiogenă

iniţială a
fricii
0 Activitățile cu familia sau persoanele foarte apropiate.

5 Interacțiune socială prin intermediul telefonului sau al mesajelor text.

20 Interacțiunea cu un numar mic de persoane,

30 Interacțiunea cu un numar mare de persoane.

50 Participarea la evenimente publice sau profesioanle.

60 Participarea la evenimente sociale cu străini.

70 Prezentarea în public (de exemplu, ținerea unei discursuri sau prezentări).

80 Interacțiunea socială în situații de autoritate (interacțiune cu un profesor sau șef).

90 Interacțiune socială cu oameni a căror opinie este importantă.

100 Situațiile care implică evaluarea personală sau expunerea la critică (de exemplu, prezentarea
 unui proiect singur)

Câteva oportunități ratate de Andreea sunt : ratarea înscrierii la o facultate mai

departe de orasul natal de frica de a nu avea pe nimeni cunoscut in preajma,
rezolvarea unor curiozități la cursuri sau seminare de frică să nu pară neinteligentă,
oportunitatea de a-si face mai multi prieteni cu interese comune de frică de a fi
respinsă, apropierea și formarea unor relații mai apropiate cu colegele de cameră,
ratarea unor evenimente sociale precum petrecerile și unele evenimente, evitarea
dezbaterilor în grup sau a discuțiilor publice din cauza temerilor de a fi respins sau
de a face o greșeală în fața altora. Alegerea locurilor de muncă sau a carierelor
care implică puține interacțiuni sociale sau care oferă un mediu de lucru mai puțin
stresant. Refuzul să încerce lucruri noi sau să se implice în activități care implică
interacțiunea cu alți oameni, cum ar fi voluntariatul sau cluburile sociale. Evitarea
apelurilor telefonice sau a mesajelor scrise către alte persoane, deoarece
comunicarea față în față este mai dificilă. Evitarea călătoriilor sau a participării la
evenimente importante, cum ar fi nunți sau botezuri, din cauza temerilor de a fi în
centrul atenției sau de a fi evaluat de către ceilalți.
Unele din eforturile de evitare făcute de Andreea sunt:
a. Evită să se implice în situații sociale noi sau neașteptate.
b. Alege să rămână în siguranță în zona de confort, în loc să exploreze situații
sociale noi.
c. Evită evenimentele sociale sau petrecerile unde va fi nevoit să socializeze
cu oameni necunoscuți.
d. Evită să vorbească în public sau să ia cuvântul în fața unui grup.

Tema 7
Andreea are tendița de a se comporta pasiv de frica de a nu fi evitată după sau judecată de
ceilalți. De exemplu, aceasta are o problema imensă cu molfăitul la cei din jurul ei, ea
stând la cămin, stă în cameră cu o fată care are acest obicei, dar nu a spus nimic până
acum dar într-o zi și-a făcut curaj să atragă atenția indirect, afirmând că în general nu îî
place când cineva molfăie lângă ea, sperând ca, colega ei să înțeleagă iluzia. Colega a
repetat același comportament, fără să știe că e deranjant, au avut momente de ceartă în
legătură cu unele lucruri din cameră dar Andreea de obicei tăcea și nu spunea nimic.