ANEXE

Mentiune: Testele prezenate sunt oferite in scop didactic avandu-se ca sursa suportul de material
al dr. R. Vrasti.

Se recomanda utilizarea testelor profesionale cu licenta.

Oferit in scop didactic 1

 Scala de auto-acceptare
By Emanuel M. Berger

Consemn
În continuare sunt prezentate o serie de enunţuri care se referă la sentimente. Citiţi-le pe
fiecare cu grijă şi decideţi dacă sunt adevărate sau nu. Folosind scala dată mai jos, marcaţi
răspunsul pe foaia de răspuns .
1= complet adevărat ;
2= adevărat în mare parte ;
3= jumătate fals, jumătate adevărat ;
4= în mare parte ;
5= complet fals .

1. Mi-ar place să găsesc pe cineva care să-mi spună cum să-mi rezolv problemele personale.
2. Nu îmi pun întrebări asupra valorii mele ca persoană, chiar dacă mă gândesc că alţii o fac.
3. Când oamenii spun lucruri frumoase despre mine, mi se pare greu să cred că ei vorbesc
serios. Mi se pare că glumesc sau că nu spun adevărul .
4. Nu suport dacă cineva mă critică sau vorbeşte despre mine .
5. Nu vorbesc mult la evenimente sociale pentru că mi-e frică că oamenii mă vor critica sau vor
râde de mine
6. Îmi dau seama că nu sunt foarte practic, dar nu cred că pot să-mi folosesc energia într-o
modalitate mai bună .
7. Privesc majoritatea sentimentelor şi impulsurilor mele faţă de alţi oameni ca fiind normale şi
acceptabile.
8. Ceva din mine nu mă lasă să mă bucur, indiferent ce sarcină am realizat – dacă o realizez
bine am un sentiment de îngâmfare că sarcina este sub posibilităţile mele şi că nu ar trebui să
mă mulţumesc doar cu atât .
9. Mă simt diferit de ceilalţi oameni . Mi-ar palce să am sentimentul de siguranţă care vine din
faptul că nu sunt prea diferit de ceilalţi .
10. Mie teamă de oamenii cărora mi-ar place să mă cunoască, pentru că s-ar putea să-i
dezamăgesc .
11. Sunt frecvent deranjat de sentimente de inferioritate .
12. Din cauza altora nu am reuşit să realizez pe cât de multe pe cât aş fi vrut .
13. Sunt timid şi intimidat în situaţii sociale .
14. Pentru a fi acceptat şi plăcut, am tendinţa să fiu cum vor alţii de la mine să fiu .
15. Par să am o putere interioară care mă ajută să rezolv lucrurile . Am o structură destul de
solidă şi sunt destul de sigur pe mine .
16. Mă simt intimidat când sunt cu persoane care au o poziţie superioară mie la şcoală sau la
serviciu.
17. Cred că sunt nevrotic sau ceva asemănător .
18. Deseori nu încerc să fiu prietenos cu oamenii pentru că mă gândesc că nu o să mă placă .
19. Cred că sunt o persoană valoroasă pe plan de egalitate cu ceilalţi .
20. Nu pot să mă abţin să mă simt vinovat faţă de ce simt despre anumiţi oameni din viaţa mea .
21. Nu îmi este frică să cunosc noi oameni .Cred că sunt o persoană valoroasă şă nu este nici un
motiv pentru care ceilalţi să nu mă placă .
22. Cred în puterile mele numai pe jumătate .
23. Sunt foarte sensibil. Atunci când oamenii vorbesc am tendinţa să cred că mă critică sau mă
insultă într-un fel sau altul, chiar dacă mai târziu când mă gândesc la asta nu mi se mai pare
la fel.
24. Cred că am anumite abilităţi şi alte persoane spun la fel. Mă întreb dacă nu cumva le confer o
importanţă mai mare decât au .
25. Mă simt sigur că pot să rezolv problemele care vor apărea în viitor .
Oferit in scop didactic 2
26. Cred că încerc să impresionez lumea . Eu ştiu că nu sunt aşa cum par .
27. Nu mă îngrijorez sau condamn dacă oamenii mă judecă .
28. Nu mă simt normal, dar vreau să mă simt normal .
29. De obicei când sunt într-un grup nu spun prea multe de frică să nu spun ceva greşit .
30. Am tendinţa să-mi evit problemele .
31. Chiar dacă oamenii mă văd într-o lumină bună, mă simt puţin vinovat pentru că ştiu că îi
păcălesc – dacă aş fi cu adevărat eu însămi nu m-ar vedea într-o lumină atât de bună .
32. Simt că sunt la acelaşi nivel cu alţi oameni şi asta mă ajută să stabilesc relaţii bune cu ei .
33. Cred că oamenii pot să reacţioneze diferit la mine decât ar reacţiona la alţi oameni .
34. Trăiesc prea mult aşa cum vor alţii să trăiesc .
35. Când trebuie să mă adresez unui grup mă intimidez şi nu reuşesc să mă exprim foarte bine .
36. Dacă nu aş avea aşa de mult ghinion aş fi realizat mult mai multe decât am realizat până
acum .

Oferit in scop didactic 3

 Calcularea scorului Scala de auto-acceptare
Se adună valoarea punctelor cu excepţia itemilor cu numărul 2, 7, 15, 19, 21, 25, 27, 32, a căror valoare
va fi calculată conform următoarei scale :
1= 5pct.
2= 4pct.
3=3pct.
4=2pct.
5=1pct.
Interpretarea scorului
Scoruri mici 0-110
Cei care au un scor mic la această scală înseamnă că au un nivel scăzut de auto-acceptare .Un
astfel de scor ar putea fi interpretat ca reflectând o părere negativă despre sine şi că cred că alţii au
părere negativă despre ei . Dacă vă încadraţi în acest scor , uitaţi-vă exact unde se situează scorul vostru.
Dacă se apropie de ???? nu trebuie să vă îngrijoraţi .Dar scoruri mai mici decât atât ar trebui să vă pună
nişte întrebări .Un nivel scăzut de auto-acceptare vă influenţează mult, de la nivelul de încredere la
muncă până la relaţiile cu prietenii. sunt câteva programe de terapie care v-ar putea ajuta , cum ar fi „
assertiveness training” şi grupuri de dezvoltare personală .În plus un ajutor profesional v-ar putea ajuta
să vă cunoaşteţi mai bine . Ar fi dificil să vă înţelegeţi cu alţii până nu vă puteţi accepta pe voi înşivă .

Scoruri medii 111-150

Nu este uşor de interpretat un scor normal de auto-acceptare, pentru că această acceptare variază
odată cu rolurile noastre în viaţă . Aceasta înseamnă că vă puteţi confrunta cu o situaţie într-o zi şi să
fiţi mulţumiţi de rezultat şi în altă zi acest rezultat să nu mai fie mulţumitor . Acest nivel de auto-
acceptare descrie felul în care suntem marea majoritate, odată lăudându-ne iar altă dată condamnându-ne
. Pentru majoritatea dintre noi aceasta este o reflexie destul de corectă a abilităţilor noastre şi a dorinţei
de perfecţionare . Importanţa acestui punct de vedere este aceea că oferă o percepţie corectă a ceea ce
facem bine şi a ceea ce putem să facem mai bine .Scopuri care sunt fixate prea sus reduc sentimentele
pozitive pe care le merită comportamentele noastre .

Scoruri ridicate 151 –180

Dacă vă încadraţi la acest nivel , această scală nu vă va spune nimic nou . Vă consideraţi ca
având încredere în forţele proprii şi valoros. Probabil alţii spun că este uşor să discute cu voi pentru că
aţi spus că acceptaţi atât lauda cât şi critica altora într-o manieră obiectivă . În plus , este posibil să vă
bazaţi comportamentul pe valori interne şi acceptaţi responsabilitatea pentru consecinţele propriului
comportament . Vă simţiţi bine în legătură cu capacităţile proprii de a rezolva orice problemă sau
provocare care poate apărea şi în general aveţi o mare poftă de viaţă .

Istoric
Imaginea pe care fiecare o avem despre sine este un portret bazat în mare parte pe informaţiile pe
care le avem din experienţele sociale .Adunăm constant informaţii despre efectele pe care le au
atitudinile şi comportamentele noastre asupra celorlalţi şi reacţiile lor la acestea .Aceste reacţii sociale
formează baza pentru sentimentele pe le avem faţă de alte persoane şi ne ajută să ne dezvoltăm propria
părere .Mulţi ani psihologii au fost interesaţi de rolul pe care îl are propria imagine în dezvoltarea
personalităţii . Cât de mult şi cât de bine acceptăm ceea ce vedem ca fiind „ sinele” este o parte
importantă a sănătăţii emoţionale .
Una dintre primele scale de acceptare a sinelui a fost realizată de un astfel de psiholog Emanuel
Berger .Prima lui sarcină, şi probabil cea mai dificilă a fost aceea de a defini „ auto-acceptarea „ .
Bazându-se pe activitatea dr. Elizabeth Scheerer şi Carl Rogers , autorul a enumerat 9 caracteristici unei
persoane care se aauto-acceptă, cum ar fi „ Încrederea în capacităţile proprii de a reuşi în viaţă” .
Această formulare a dus în final la dezvoltarea şi selecţia unui grup final de 36 itemi pentru această
scală . Această scală este frecvent utilizată în activitatea de cercetare clinică şi psihologică privind stima
de sine şi auto-acceptarea .
Oferit in scop didactic 4
 SCALA HAMILTON DE EVALUARE A ANXIETATII

Instrucţiuni: Mai jos este o listă care descrie unele sentimente pe care oamenii le pot avea.
Evalueaza pacientul prin potrivirea simptomelor lui cu fraza care descrie cel mai bine marimea
acestor sentimente. Selectează numai unul din cele cinci răspunsuri pentru cele 14 intemi: 0 =
absent; 1=uşor; 2=moderat; 3=sever; 4=foarte sever.

0 1 2 3 4
1 Dispoziţie anxioasă (grijă, anticiparea a ceea ce e mai rău, anticiparea fricii,
iritabilitate).
Griji, anticiparea unor supărări, presimţiri înspăimântătoare, iritabilitate
2 Tensiune. Sentimente de tensiune, fatigabilitate, răspuns speriat, tendinţa de
a lăcirma uşor, tremurat, sentimente de nelilinşte imposibilitate de a se relaxa
3 Frică. Frica de întuneric, de necunoscuţi, de a rămâne singur, de animale, de
trafic sau de aglomeraţie / de mulţime
4 Insomnie. Dificultăţi de adormire, somn întrerupt, somn neodihnitor,
oboseală la trezire, vise înfricoşătoare, teroare nocturnă
5 Tulburări intelectuale. Dificultăţi în concentrare, tulburări de memorie
6 Dispoziţie depresivă (pierderea intereselor, pierderea plăcerii din activităţile
altădată placute, tristeţe, trezire devreme, schimbări diurne ale dispoziţiei)
Lipsa de interes, lipsa de plăcere în ceea ce constituia hobby, tristeţe, trezire
devreme, oscilaţii diurne ale dipsoziţiei
7 Tulburări musculare (contracturi, spasme, încleştarea dinţilor, schimbarea
tonului vocii, hipertonie musculară)
Dureri somatice, musculare, ticuri nervoase, crispări, tresăriri musculare,
clănţănitul dinţilor, voce nesigură, creşterea tonusului muscular
8 Tulburări senzoriale (ţiuituri în urechi, vedere înceţoşată, valuri de caldură
sau frig, slăbiciune, înţepături)
Senzaţie de înţepenire, înceţoşarea vederii, valuri de cald şi de frig, senzaţii
de slăbiciune şi înţepături)
9 Simptome cardiovasculare. Tahicardie, palpitaţii, dureri în piept,
perceperea vibraţiei vaselor,, senzaţie de leşin, extrasistole, impresia de
oprire a inimii
10 Simptome respiratorii. Presiune sau constricţie în piept, senzaţii de înecare,
lipsa de aer, dispnee, oftat
11 Simptome gastrointestinale. Dificultăţi în înghiţit, dureri abdominale,
senzaţii de arsură, de balonare, borborisme, greaţă, vomă, diaree sau
constipaţie, pierdere în greutate
12 Simptome genitourinare. Urinări frecvente, senzaţie de urinare imperioasă,
amenoree, menoragie, frigiditate / impotenţă, ejaculare prematură, pierderea
libidoului
13 Simptome vegetative. Senzaţie de gură uscată, valuri de caldură, înroşirea
tegumentelor, paloare, tendinţa de transpiraţie, stare de “zăpăceală”,
tensiune, cefalee, “piele de găină” (piloreacţie), vertij
14 Comportamentul în timpul interviului. Nervozitate, nelinişte, tremorul
mâinilor, încruntare, înghiţire în sec, spasme ale tendoanelor, pupile dilatate,
aspect tensionat, respiraţie rapidă şi zgomotoasă
TOTAL SCOR

Oferit in scop didactic 5

 INTERPRETARE
SCALA HAMILTON DE EVALUARE A ANXIETĂŢII

Completarea scalei nu dureaza mai mult de 15-20 minute.

Scala contine 14 itemi care evalueaza dispozitia anxioasa, frica, insomnia, simptomele cognitive,
depresia, comportamentul si simptomele gastrointestinale, cardiovasculare, genitourinare,
vegetative si tensiunea musculara. Fiecare item este evaluat pe o scala de 5 ancore de la 0 =
niciun simptom pana la 4 = simptome severe si dizabilitante. Scorul total se intinde de la 0 la
56.
 Scor sub 14 indică o anxietate slabă care se manifestă neregulat şi pentru perioade
scurte
 Între 14 - 17 indică o anxietate cu semnificaţie clinică, respective o anxietate
moderată; se manifestă relative constant şi durează mai mult, subiectu trebuind să
depună un effort pentru a-I face faţă
 Între 18 - 24 indică o anxietate severă care se manifestă continuu şi domină viaţa
subiectului
 De la 25 în sus indică o anxietate foarte severă care se manifestă ca un handicap
(interpretare după Tudose şi Vraşti)

Intrebarile interviului si ancorele respective furnizeaza un cadru strict de evaluare clinica astfel
incat dupa ce un simptom este identificat el este imediat evaluat in ceea ce priveste severitatea.
Severitatea este definita prin frecventa cu care simptomul apare si cum el se reflecta in viata
subiectului in ultima saptamana.

Oferit in scop didactic 6

 Stima de sine – D.B.

Chestionarul de mai jos îşi propune să vă ofere o indicaţie despre nivelul stimei dvs. de
sine.
Citiţi cu atenţie fiecare frază si răspundeţi cu sinceritate în cel mai scurt timp, marcând cu
o steluta varianta care se apropie cel mai mult de punctui dvs. de vedere actual.
Total de De acord Dezacord Total
acord dezacord

1) În general sunt mulţumit(ă) de

mine

2) Câteodata ma gândesc
că nu valorez nimic

3) Cred că am o serie
de calităţi bune

4) Sunt capabil(ă) sa fac

lucrurile la fel de bine ca
ceilalţi

5) Simt că nu am în mine
prea multe de care sa fiu
mândru (ă)

6) Câteodată mă simt
realmente inutil

7) Mă gândesc că sunt
un om de valoare,
cel puţin la fel ca alte
persoane

8) Mi-ar plăcea să am mai

mult respect fată de mine
însumi

9) Ţinând cont de toate, am

tendinţa sa cred ca sunt
un (o) ratat(ă)

10) Am o părere pozitivă

despre mine

Oferit in scop didactic 7

 Interpretarea scalei stimei de sine
(Rosenberg, 1965)

Aceasta scala a fost elaborate initial pentru a masura sentimentul global al valorii personale si
autoacceptării.
Scala cuprinde 10 itemi cu 4 posibilitaţi de răspuns între total dezacord (1 punct) si total acord (4
puncte). Itemii 2,5,6,8,9 se coteaza invers.
Scorurile pot fi cuprinse între 10 si 40; scorurile ridicate indica o stimă de sine scazută.
Coeficientul Cronbach = 0,89, raportat de autor, indica o buna consistenţă internă iar fidelitatea
test-retest e cuprinsă în studiile autorului între 0,85 (la o săptamana interval) si 0,88 (la doua
saptamani interval). Coeficientul de fidelitate obţinut în cazul aplicării de un eşantion iniţial de
5024 de elevi de liceu si gimnaziu a fost de 0,77.

La cotarea rezultatelor se vor lua ca etalon valorile cuprinse între:

10-16 puncte - stima de sine scazută
17-33 puncte - stima de sine medie
34-40 puncte - stima de sine înaltă

Oferit in scop didactic 8

 MMSE (Mini Mental State Examination)

Orientare
1) În ce an suntem? _____/ 1
2) Ce anotimp este? _____/ 1
3) Ce dată este azi? _____/ 1
4) Ce zi a săptămânii este? _____/ 1
5) Ce lună este? _____/ 1
6) În ce judeţ/sector locuiţi? Care este adresa exacta a domiciliului dvs.? _____/ 1
7) În ce ţară suntem? _____/ 1
8) Care este capitala tarii in care ne aflam? / In ce oras suntem? _____/ 1
9) Unde ne aflăm acum? Spuneti-mi adresa. _____/ 1
10) La ce etaj suntem? _____/ 1

Memorie imediată (inregistrare)

11) Repetă cuvintele: mar, cheie, balon (câte un punct pentru fiecare cuvânt) _____/ 3
Examinatorul va pronunţa cuvintele cu o rată de unul pe secundă
În caz de dificultăţi, repetă de 5 ori cuvintele. Reţinele pentru mai târziu.

Atenţie şi calcul mental

12) Scade 7 din 100 şi fă cinci scăderi (câte un punct pentru fiecare scadere corectă)_____/ 5
Orice scădere corectă = o bifare (93, 86, 79, 72, 65) sau
rosteşte cuvântul AVION invers (N O I V A). Varianta: VERDE (EDREV)

Memorie pe termen scurt (reamintire)

13) Îţi reaminteşti cele trei cuvinte pe care le-ai spus? _____/ 3
mar, cheie, balon . Maxim 3 puncte, un punct pentru fiecare cuvânt

Denumirea
14) Ce este acesta? (arată un creion) _____/ 1
15) Ce este acesta? (arată un ceas) _____/ 1

Repetiţia
16) Repetă următoarele: „fără nu, doar şi poate” (se accepta doar o încercare) _____/ 1

Înţelegrea unei comezi (comanda în trei trepte)

17) Urmează o comandă din trei stadii: ia această bucată de hârtie cu mana dreapta, _____/ 3
împătureşte-o în două şi pune-o pe birou cu mana stanga (maxim 3 puncte,
câte un punct pentru fiecare comandă îndeplinită)

Subtotal puncte ____/ 27

Oferit in scop didactic 9

Citire
18) Citeşte ce este scris pe această hârtie şi supune-te comenzii scrise (închide ochii)_____/ 1

Scrierea
19) Scrie o propoziţie (pe care o doreşti) pe această hârtie _____/ 1

_____________________________________________________________________________
__
Copierea (desenare)
20) Copiază acest desen (două pentagoane care prin intersectarea a _____/ 1
câte unui colţ de la fiecare formează un patrulater)

TOTAL puncte
____/ 30

Oferit in scop didactic 10

 Scala pentru depistarea abuzului si traumei
B. Sanders, E. Becker-Lausen (1995)

Acest chestionar incearca sa evalueze atmosfera generala de la tine de acasa si sa

surprinda ceea ce simti privitor la felul in care ai fost sau esti tratat de catre parinti. Daca nu ai
fost ai fost crescut de parintii tai naturali te rugam sa raspunzi gandindu-te la cei care te-au
crescut. Daca intrebarea se refera la ambii parinti, iar tu consideri ca atitudinea lor este diferita,
atunci raspunde luand in considerare comportamentul parintelui mai sever.
Raspunde bifand numarul ce corespunde urmatoarelor definitii:
0 = niciodata____1 = rar____2 = uneori____3 = foarte des____4 = totdeauna

NR. Intrebari Variante

1 Parintii se distreaza pe socoteala ta? 0…..1..…2…..3…..4
2 Ai cautat vreodata ajutor sau ai cerut sfaturi in afara familiei datorita problemelor de 0…..1..…2…..3…..4
acasa?
3 Parintii tai isi spun cuvinte grele unul altuia? 0…..1..…2…..3…..4
4 Trebuie sa urmezi un regim de viata strict la tine in familie? 0…..1..…2…..3…..4
5 Cand esti pedepsit, intelegi care este motivul? 0…..1..…2…..3…..4
6 Cand nu indeplinesti regulile casei esti pedepsit? (noteaza langa table de cate ori esti 0…..1..…2…..3…..4
pedepsit intr-o saptamana sau luna)
7 Te simti nedorit sau neiubit indeajuns? 0…..1..…2…..3…..4
8 Parintii tai te insulta si iti dau porecle? 0…..1..…2…..3…..4
9 S-a intamplat ca cineva sa atinga pe partile tale intime fara voia ta? 0…..1..…2…..3…..4
10 Parintii tai au multe conflicte intre ei? 0…..1..…2…..3…..4
11 Parintii tai participa la activitatile tale scolare? 0…..1..…2…..3…..4
12 Ai fost sau esti pedepsit in modalitati neobisnuite (esti legat sau inchis undeva)? 0…..1..…2…..3…..4
13 Ai avut experiente sexuale in copilarie despre care ti-e greu sa vorbesti? 0…..1..…2…..3…..4
14 Te-ai gandit vreodata ca ai vrea sa-ti parasesti familia si sa traiesti cu o alta familie? 0…..1..…2…..3…..4
15 Ai fost batut vreodata astfel incat sa ai nevoie de ingrijire? 0…..1..…2…..3…..4
16 Te-ai gandit vreodata serios ca ai vrea sa fugi de acasa? 0…..1..…2…..3…..4
17 Ai fost sau esti pedepsit prin bataie? 0…..1..…2…..3…..4
18 Cand erai pedepsit ca si copil mai mic simteai pedeapsa ca fiind meritata? 0…..1..…2…..3…..4
19 Ca si copil mai mic ai simtit ca nu esti agreat de vreunul din parintii tai? 0…..1..…2…..3…..4
20 Cat de des se suparau cu adevarat parintii tai pe tine? 0…..1..…2…..3…..4
21 Ca si copil mai mic ai simtit ca la voi in familie violenta poate izbucni oricand? 0…..1..…2…..3…..4
22 Poti sa aduci alti copii sau tineri la voi acasa? 0…..1..…2…..3…..4
23 Acasa te simti in siguranta? 0…..1..…2…..3…..4
24 Cand esti pedepsit simti ca pedeapsa este in accord cu gravitatea faptei? 0…..1..…2…..3…..4
25 Parintii tai te critica mult? 0…..1..…2…..3…..4
26 Ti s-a intamplat sau ti se intampla ca drept pedeapsa san nu primesti de mancare? 0…..1..…2…..3…..4
27 Erai lasat mult singur cand erai mic? 0…..1..…2…..3…..4
28 Parintii tai striga la tine? 0…..1..…2…..3…..4
29 Ai fost vreodata supus unor actiuni care ti se pareau indecente atunci cand vreunul 0…..1..…2…..3…..4
din parintii tai era sub influenta alcoolului?
30 Simti nevoia sa ai pe cineva caruia sa-i impartasesti necazurile tale? 0…..1..…2…..3…..4
31 Cat de des ai fost lasat singur acasa? 0…..1..…2…..3…..4
32 Te-au invinovatit parintii tai pentru lucruri pe care nu le-ai facut? 0…..1..…2…..3…..4
33 Cat de des se intampla ca vreunul sau amandoi parintii tai sa bea? 0…..1..…2…..3…..4
34 Te-au batut vreodata parintii tai cand nut e asteptai? 0…..1..…2…..3…..4
35 Copilaria ta, o consideri dificila? 0…..1..…2…..3…..4

Oferit in scop didactic 11

 Scala pentru depistarea abuzului si traumei - INTERPRETARE

Autorii recomanda urmatoarele categorii pentru interpretarea rezultatelor:

 Subscara de pedeapsa fizica: (12, 15, 17, 21, 34)
 Subscara de abuzz sexual (9, 13, 29, 30)
 Neglijare, atmosfera stresanta (2, 7, 10, 11, 14, 16, 19, 27, 30, 31, 33, 35)

Intrebarile acopera si alti factori ce vor fi analizati conform necesitatilor investigatiei

(exp. violenta in familie).

Oferit in scop didactic 12

SCALA DE EVALUARE PSIHIATRICĂ P. Pichot, J.E. Overall, D.RGorham, se prezintă asfel:

Pentru fiecare simptom indicaţi gradul care corespunde cel mai bine stării actuale a
pacientului făcând un semn în căsuţa corespunzătoare (x).

Important
important

important
Destul de
Absent

Mediu
Foarte

Foarte
Puţin

Total
puţin
1.Preocupări somatice. Intensitatea preocupărilor actuale privind
sănătatea fizică.
Apreciaţi în ce măsură îl preocupă pe pacient sănătatea sa fizică,
indiferent cât ar fi de fondate acuzele sale.
2.Anxietate. Nelinişte, teamă sau preocupări exagerate privind
prezentul sau viitorul.
Nu luaţi în consideraţie decât ceea ce relatează însuşi bolnavul
despre experienţele sale subiective. Nu deduceţi anxietatea din
semne fizice sau din sistemul egodefensiv nevrotic.
3.Izolare afectivă. Lipsă de contact cu interlocutorul, neadaptare
la situaţia convorbirii.
În ce grad dă pacientul impresia de a nu putea stabili un contact
afectiv în cursul convorbirii.
4.Dezorganizarea conceptuală. Gradul de confuzie, de
incoerenţă, de dezorganizare a ideaţiei.
Estimaţi tulburările la nivelul producţiei verbale. Nu vă bazaţi pe
impresia pe care o poate avea bolnavul despre nivelul funcţionării
lui mintale.
5.Sentimente de culpabilitate. Preocupări exagerate sau
remuşcări în legătură cu o conduită din trecut.
Estimaţi după experienţele subiective de culpabilitate, acelea pe care
le descrie bolnavul şi într-un context afectiv adecvat. Nu deduceţi
existenţa sentimentelor de culpabilitate dintr-o simptomatologie
depresivă, anxioasă sau din sistemul egodefensiv nevrotic.
6. Tensiune. Manifestări fizice şi motorii ale tensiunii, febrilitatea
şi "nevrozitatea". Estimaţi numai după semnele somatice şi
comportamentul motor. Nu vă bazaţi pe sentimentele de tensiune
relatate de bolnav.
7. Manierism şi atitudine. Comportamentul motor neobişnuit, de
tipul acelora care îl fac remarcat pe un bolnav mintal într-un grup
de oameni normali.
Nu luaţi în seamă o simplă hiperactivitate motorie.
8. Megalomanie. Autosupraestimarea, convingerea de a fi
extraordinar de dotat şi puternic.
Apreciaţi numai după ceea ce declară bolnavul, fie despre
propriul său statut, fie despre poziţia sa în raport cu alţii. Nu
deduceţi nimic din comportamentul său în cursul convorbirii.
9. Tendinţe depresive. Descurajarea, tristeţe. Estimaţi numai
importanţa descurajării. Nu o deduceţi dintr-o lentoare globală
sau din acuze hipocondriace.

Oferit in scop didactic 13

 Important
important

important
Destul de
Absent

Mediu
Foarte

Foarte
Puţin

Total
puţin
10. Ostilitate. Animozităţi, dispreţ, agresivitate, dispreţ pentru
ceilalţi în afara situaţiei convorbirii.
Apreciaţi numai după ceea ce spune bolnavul despre sentimentele sale
şi despre comportamentul său faţă de ceilalţi. Nu deduceţi ostilitatea din
sistemul egodefensiv nevrotic, din anxietate sau din acuze somatice.
Atitudinea faţă de interlocutor va fi notată la itemul
"Necooperare".
11. Neîncredere. Credinţa (delirantă sau nu) că oamenii au sau au
avut intenţii, fie rele, fie de respingere faţă de bolnav.
Nu apreciaţi decât pe baza bănuielilor pe care bolnavul, după
spusele sale, le întreţine actualmente, indiferent dacă bănuielile
privesc circumstanţe trecute sau prezente.
12. Comportament halucinator. Percepţii fără obiect.
Nu exercitaţi estimarea decât asupra experienţelor survenite în
cursul ultimei săptămâni, semnalate ca atare de bolnav ţi descrise
ca fiind net diferite de gândirea şi imaginaţia normale.
13. Inhibiţie motorie. Scădere a steniei manifestată prin lentoarea
mişcării şi scăderea debitului discursului, prin reducerea tonusului
şi raritatea gesturilor. Apreciaţi numai după observarea
comportamentului bolnavului.
14. Necooperare. Semne manifestate de rezistenţă, de duşmănie, de
resentiment şi de lipsă de străduinţă în a coopera cu interlocutorul.
Apreciaţi numai după atitudinea şi răspunsurile bolnavului în raport cu
interlocutorul şi în timpul convorbirii. Nu ţineţi cont de nemulţumirile
sau de refuzul de a coopera manifestate în afara convorbirii.
15. Gânduri neobişnuite. Idei insolite, singulare, stranii sau
bizare. Estimaţi stranietarea.
Nu ţineţi cont de dezorganizarea fluxului gândirii.
16. Tocirea afectivă. Reducerea tonusului emoţional, impresia
unei lipse de sensibilitate sau de participare afectivă.
17. Excitaţie. Ridicarea tonalităţii emoţionale, agitaţie, reacţii mai vii.
Ţineţi cont de o precipitare excesivă a debitului verbal şi de
ridicarea tonului.
18. Dezorganizare. Confuzia între persoane, locuri şi succesiuni
de evenimente.
Ţineţi cont de impresiile de irealitate, de frică difuză şi de
dificultăţile de înţelegere a unei situaţii banale.
19. Tulburări de memorie. Scăderea memoriei, dificultate în
fixarea şi reţinerea informaţiilor.
20. Dispoziţie expansivă. Impresia de fericire, râsete, glume,
optimism şi o senzaţie exagerată de bunăstare.
21. Atitudine manipulatorie. Tentative de exploatare, de
utilizare, de mânuire a altora prin manevre şi discuţii, atitudini
directive, revendicări.
22. Fobii. Frici nerealiste de obiecte sau de situaţii, apărând
excesiv şi persistente.
23. Atitudine pasivă-dependentă. Supunere, conformism
Oferit in scop didactic 14
 Important
important

important
Destul de
Absent

Mediu
Foarte

Foarte
Puţin

Total
puţin
24. Compulsii. Comportament repetitiv sau ritualizat apărând
inutil sau inadecvat.
25. Afecte inadecvate. Expresia unaor sentimente sau emoţii
inadecvate subiectului în cauză sau situaţiei.
26. Gânduri obsedante. Gânduri nedorite revenind în mod
persistent fără a putea fi alungate din minte.
27. Aruncarea responsabilităţii asupra celorlalţi. Tendinţa
generală de a atribui greşelile în legătură cu probleme, insificienţe,
dificultăţi sau necazuri personale.
28. Autoacuze. Tendinţa generală de a-şi atribui greşelile în legătură
cu probleme, insuficienţe, dificultăţi sau necazuri personale.
29. Dramatizarea. Comunicare prin gesturi, cuvinte încărcate de
exagerare, artificii, teatralism.
30. Impulsivitate. Comportamente impulsive imprudente, precipitate,
impetuoase, fără reflectare sau luare în consideraţie a consecinţelor lor.
31. Denegaţia. Necunoaşterea aparentă sau refuzul conştient al
realităţii problemelor personale sau psihiatrice care sunt evidente
pentru observator.
32. Sentimente de inferioritate. Slabă stimă de sine, autodepreciere,
reprezentarea propriei persoane ca ineficace, neadaptată.
33. Labilitate emoţională. Trecerea de la o stare a dispoziţiei la
alta, neaşteptat, inadecvat, adică de la veselie la tristeţe şi invers.
34. Insuficienţă intelectuală. Orice eficienţă intelectuală
inferioară normalului aşa cum poate fi apreciată după răspunsuri,
comportament şi limbaj, în cursul convorbirii.
35. Atitudine proprie sexului opus. Maniere, aparenţă,
comportament sau atitudini caracteristice sexului opus.
36. Deficit sexual. Nelinişti şi acuze pe tema unei scăderi a
activităţii sexuale ca impotenţa, frigiditatea, scăderea interesului
sexual, etc.
37. Sentimente de derealizare. Depersonalizare, sentimente de
distanţare faţă de sine însuşi, de corpul său sau de ambianţă.
Senzaţia de stranietate.
38. Tendinţe antisociale. Atitudini egoiste, insensibilitate,
iresponsabilitate, impulsivitate cu absenţa sentimentelor de
culpabilitate, de obicei cu comportamente asociale şi antecedente
penale în anamneză.
39. Somatizare – conversie. Prezenţa de semne sau de simptom
fizice reale relevând mecanisme psihofiziologice sau de conversie.
40. Idei suicidare. Idei, preocupări, planuri sau ameninţări de
suicid, a căror prezenţă este pusă în evidenţă în cursul convorbirii.
41. Dependenţa de droguri (cu excepţia alcoolului). Folosirea
permanentă şi excesivă a drogurilor, recunoscută după aspectul
fizic, atitudinile şi declaraţiile subiectului.
42. Dependenţa de alcool. Consumarea permanentă şi excesivă a
alcoolului, recunoscută după aspectul fizic, atitudinile şi
declaraţiile bolnavului.
Oferit in scop didactic 15
 INTERPRETARE
SCALA DE EVALUARE PSIHIATRICĂ P. Pichot, J.E. Overall, D.RGorham

SCOR NIVEL DEPRESIE

0-8 Absenţa depresiei (neimportant)
9-17 Depresie uşoară
18-26 Depresie medie
27-35 Depresie accentuată
36-43 Depresie severă

Oferit in scop didactic 16

 CHESTIONARUL TULBURARILOR DISPOZITIEI

1.A existat o perioadă de timp când nu ai fost ca deobicei şi...

...te-ai simţit aşa de bine sau super că alţi oameni au crezut ca nu eşti tu DA NU
acela sau ca o să ai necazuri?

...ai fost aşa de iritat că ai strigat la oameni sau te-ai certat sau bătut? DA NU

...te-ai simţit mult mai încrezător decât de obicei? DA NU

...ai avut nevoie de mai puţin somn şi nu ai fost somnoros? DA NU

...ai fost mai vorbăreţ şi ai vorbit mai repede ca deobicei? DA NU

...gândurile au mers mai repede şi nu ai putut să le încetineşti? DA NU

...atenţia ţi-a fost uşor de distras de lucruri din jur şi ai avut probleme să te concentrezi? DA NU

...ai avut mult mai multă energie ca deobicei? DA NU

...ai fost mult mai activ şi ai făcut mult mai multe lucruri ca deobicei? DA NU

...ai fost mult mai social şi mai prietenos decât de obicei, de ex. ai telefonat unui DA NU
prieten în timpul nopţii?

...ai fost mult mai interesat de sex ca deobicei? DA NU

...ai făcut lucruri care deobicei pentru tine sau pentru alţii par a fi excesive, DA NU
nebuneşti sau riscante?

...ai cheltuit mulţi bani şi ai avut probleme din cauza asta? DA NU

2. Dacă ai răspuns cu DA la mai mult de o întrebare, s-au întamplat aceste DA NU

lucruri împreună în aceiaşi perioadă de timp?

3. Cât de mult aceste lucruri au fost o problemă pentru tine, precum să nu mergi la serviciu, să ai
probleme familiale, financiare sau legale, să te cerţi sau să te baţi?

Nicio problemă Problemă minoră Problemă moderată Problemă serioasă

Oferit in scop didactic 17

 Chestionarul tulburarilor dispozitiei - INTERPRETARE

Un instrument mai recent de autoevaluare a maniei a fost dezvoltata de Hirschfeld si colab.

(2000): chestionarul tulburarilor dispozitiei (Mood Disorders Questionnaire-MDQ). Este vorba
de un instrument de screening pentru tulburarile din spectrumul bipolar. Chestionarul se prezinta
sub forma unei singure pagini cu 13 intrebari la care subiectul trebuie sa raspunda cu DA sau NU
(Anexa 2). Mai sunt doua intrebari prin care subiectul evalueaza cat de dizabilitante sunt
simptomele care le are. Intrebarile sunt congruente cu criteriile DSM-IV pentru manie si
hipomanie. Pentru cele 13 intrebari raspunsul DA se coteaza cu 1 si scorul maxim poate fi 13.
Autori au stabilit un prag de 7 pentru ca raspunsul sa fie pozitiv pentru prezenta unei tulburari in
spectrul bipolar. Mai mult, chestionarul evalueaza si daca simptomele au aparaut impreuna si cat
de severe au fost. MDQ poate fi administrat de un medic, o sora sau alta persoana cu experienta
clinica.
In concluzie, toate rezultatele converg ca atunci cand se vrea utilizarea unei scale de
autoevaluare pentru a masura severitatea sau pentru a face un screening al simptomelor
maniacale sau pentru a masura rezultatul tratamentului, scala Altman Self- Rating Mania Scale
este cea mai buna. Din aceasta scurta trecere in revista a scalelor de auto evaluare a maniei se
poate constata ca nu trebuie sa existe nici o reticenta de a lasa bolnavul maniacal sa se evalueze
singur si ca evaluarile lui sunt confidente atat in ce priveste acuratetea simptomelor cat si a
severitatii lor. Se indica cu predilectie a fi folosite la pacientii cu manie usoara sau medie,
indiferent de insight, atat ca screening cat si ca instrument de evaluare a severitatii 7 sau a
raspunsului la tratament; mai mult, ele pot fi folosite si in tandem cu scalele de observatie a
maniei (Altman, 1998).

Oferit in scop didactic 18

 Scala de Evaluare Globală a Funcţionării
(GAFS / EGF)
Cod Notă: se pot utiliza si coduri intermediare

100-91 - funcţionare la nivel inalt intr-o sfera largă de activităţi; deţine controlul asupra
propriei vieţi; calitaţile sale sunt apreciate de ceilalţi; nu prezintă niciun simptom de
boala mentală/psihică.
90-81 - simptome absente/minime (ex., anxietate usoară inaintea unui examen); buna
funcţionare in toate domeniile vieţii sociale; interes şi implicare intr-o gamă largă de
activitaţi; eficienţa socială, satisfacut in general de viată; are doar probleme/preocupări
cotidiene (ex. o ceartă ocazională cu membrii familiei).
80-71 - dacă se evidentiază unele dificultăţi psihologice, sunt doar reacţii expectabile şi
tranzitorii la stresori psihosociali (ex. dificultăţi de concentrare dupa o ceartă in
familie); uşoară deteriorare in funcţionarea socială, profesională sau socială
(ex.dificultaţi temporare in activitatea şcolară).
70-61 - uşoare simptome (ex. dispoziţie depresivă si insomnie uşoară); unele dificultăţi in
funcţionarea socială, profesională sau şcolară (ex. chiul ocazional sau furturi din casă),
insă, in general, funcţionarea este bună; cateva relaţii personale semnificative.
60-51 - simptome moderate (ex. afect plat, limbaj circumstanţial, atacuri de panică
ocazionale); moderate dificultaţi in functionarea socială, profesională sau şcolară
(ex. puţini prieteni, comportament conflictual cu egalii sau cu colaboratorii).
50-41 - simptome severe (ex. ideaţie suicidară, ritualuri obsesionale severe, furturi din
magazine) sau deteriorare severă in funcţionarea socială, profesională sau şcolară
(ex.niciun prieten, incapacitatea de a-şi păstra serviciul).
40-31 - o oarecare deteriorare in capacitatea de testare a realitaţii sau in comunicare (ex.
uneori, limbajul este ilogic, neinteligibil, irelevant) sau deteriorare majoră in mai multe
domenii: serviciu sau şcoala, relaţii de familie, judecata, gandire sau dispoziţie (ex.
depresivul evită prietenii, işi neglijează familia,incapacitatea de a-şi menţine serviciul;
copilul bate copiii mai mici ca el, este sfidător acasă, lipseşte de la şcoală).
30-21 - comportament influenţat in mod considerabil de idei delirante sau de halucinaţii sau
există deteriorare severă in comunicare sau judecată (ex. uneori este incoerent,
acţionează în mod flagrant inadecvat, are preocupări suicidare) sau incapacitatea de a
funcţiona in majoritatea domeniilor: social, ocupaţional sau familial (ex. stă in pat toata
ziua, nu desfaşoară nicio activitate lucrativă, nu are prieteni).
20-11 - există un oarecare pericol de auto sau heteroagresivitate (ex. tentative de suicid fără
urmarirea clara a morţii; frecvent violent, excitaţie maniacală) sau ocazional, incapabil
sa menţină un minimum de igiena personală (ex. miroase a fecale) sau deteriorare
flagrantă in comunicare (ex. incoerenţa sau mutism).
10-1 - pericol persistent de vătămare severă a sa sau a altora (ex. violenţă recurentă) sau
incapacitatea menţinerii unei igiene personale minime sau act suicidar sever cu dorinţa
clară de a muri.
0 Informaţie inadecvată

Oferit in scop didactic 19

Corelaţia intre scala GAFS şi deficienţa funcţională

Scorul GAFS Deficienţa funcţională

100-81 Fără deficienţa psihică
80-61 Deficienţa psihică uşoară
60-41 Deficienţa psihică medie
40-21 Deficienţa psihică accentuată
20-1 Deficienţa psihică gravă

Oferit in scop didactic 20