STUDIU DE CAZ

I. Date de identificare

Nume R Prenume MA Data naşterii 1984

Tatăl G Mama F, fără antecedente penale, condamnat la 7 ani- faptă Autor Omor
calificat . Are 4 copii (2 fete şi 2 băieţi), provine dintr-o familie organizată, stare
socială apuperă. A absolvit 8 clase, iar la depunerea în penitenciar nu avea o
ocupaţie stabilă.

II. Obiectivul psihodiagnosticului şi evaluării

Identificarea stărilor psihologice de sănătate şi/sau boală şi a mecanismelor

psihologice de etiopatogeneză şi/sau de sanogeneză, cu relevanţă pentru perioada
de executare a pedepsei privative de libertate.

III. Descrierea succintă a componentelor psihologice

Domeniul afectiv
Instabilitate emoţională; diminuarea interesului şi a plăcerii pentru activităţile
obişnuite; toleranţă scăzută la frustrare;
Nivel volitiv motivational
Sferă restrânsă de interese şi preocupări;
Nivel comportamental
Lentoare psihomotorie;
Evaluarea riscului de suicid/autoagresiune
Subiectul a manifestat ideaţie suicidară şi conduite de automutilare -2 tentative de
sinucidere in antecedente, acuza ca are antecedente in familie de sinucidere.
Reacţionează negativ la critici şi are sentimentul că a fost abandonat de toată lumea
(în special de mamă şi de soţul ucie de ea- ca resursă ). În ultima lună a manifestat
sentimente de vinovăţie, lipsă de speranţă, dificultăţi legate de somn, retragere
socială.
Nivel de personalitate şi mecanisme defensive/adaptare
Imagine de sine negativă, sentimente de respingere/abandon;; sentimente de
culpabilitate, de vinovăţie, remuşcare, regrete; toleranţă scăzută la frustrare; ideaţie
suicidară. Acuză ca nu a pregatit în nimic pentru a se sinucide este doar la nivel
ideatic.
Nivel de relaţionare interpersonală (inclusiv, de cuplu, familie, grup etc.)
Este vizitată sporadic de sora (23/11/2011) şi mamă (03/06/2012); relaţionare
restrictivă cu celelalte persoane private de libertate şi o atitudine cuviincioasă,
conformistă faţă de personalul unității penitenciare, dar cu tendinţe de izolare
socială.
Acuze principale simptome
cognitive: capacitate scăzută de concentrare, autocritică, ruminaţii interioare;
comportamentale: tonus scăzut al activităţii, tendinţa de izolare socială;
biologic: insomnie de trezire;
subiectiv: tristeţe, anxietate, ruşine, vinovăţie, lipsă de speranţă.
Istoric psihiatric şi medical
Declară că nu a existat în istoricul personal nici un episod de internare pentru
probleme psihice.
Diagnostic DSM IV:
Axa I - Tulburare depresivă majoră - anxietate (subclinică),
Axa II - Trăsături de personalitate de tip borderline: ideaţie suicidară cu trecere la act
în atecedente, abandon,
Axa III - nimic semnificativ clinic, lues în antecedente,
Axa IV- se simte depăşit de evenimentele din viaţa ei (faptul că este în penitenciar,
crede că nu-lreuşeşte să fie aproape de copii, că mama nu o ajuta cu copii, simte că
a dezamăgit pe soţul ei pe cal uciş şi pentru care este condamnata acum),
Axa V – GAF 60 (curent).

Formularea cazului

Factori etiologici
Faptul că a a fost încarcerată (factor declanşator), absența unor abilităţi sociale şi a
asertivităţii (factori predispozanţi), integrarea într-un nou colectiv, solicitările specifice
mediului instituţionalizat (factori favorizanţi) au precipitat şi menţinut starea actuală.
Faptul că s-a trezit singură (pierderea suportului social, a soţului violent şi a copiilor),
departe de casă (pierderea căminului, a ceea ce îi era familiar) într-un mediu în care
trebuia să demonstreze că poate să facă faţă (stres de adaptare), au făcut –o să se
simtă depăşită.

Examinarea cogniţiilor şi comportamentelor actuale

Examinarea cogniţiilor scoate în evidenţă gânduri automate distorsionate de tip
etichetare (”am greşit”), gândire dihotomică (”nimic nu fac cum trebuie”), convingeri
dezadaptative (” pe mine nu mă iubeşte mama mea, o iubeşte pe sora mea pe ea o
ajuta şi cu copii ”), scheme negative de eşec (mama nu mă iubeşte).
Din punct de vedere comportamental au fost relevate următoarele deficite: abilităţi
sociale scăzute, asertivitate scăzută, lentoare psihomotorie.

Aspecte pozitive ale subiectului

Are o inteligenţă peste medie şi este sănătos fizic (conform investigaţiilor medicale
efectuate, atât clinic, cât şi paraclinic). Prezintă intenția și dorința de a face tot ce-i
stă în putere astfel încât lucrurile să meargă bine, este atent la ce i se comunică şi
putem presupune că va prezenta o complianţă bună la terapie.

Ipoteza de lucru:
Credinţele centrale ale subiectului (factori predispozanţi) au dus la interpretarea
negativă a situaţiilor (factori declanşatori). Faptul că mama sa a dus la asistent
maternal şi pe copilul ei cel mic ,(„pe copii mei nu îi iubeşte deşi eu am fost
căsătorită, pe când sora mea are copii din flori” pe copii ei îi creşte), au precipitat
simptomatologia actuală, prin activarea credinţelor centrale dezadaptative. Lipsa
abilităţilor sociale şi lipsa asertivităţii au avut ca efect amplificarea simptomatologiei.
Cogniţiile negative dezadaptative în legătura cu evenimentele pe care le-a
experienţiat au determinat dezvoltarea depresiei ( acuză că soţul său avea probleme
cu alcoolul şi era violent)
Planul terapeutic:
Listarea problemelor:
 Insomnie în a doua parte a nopţii, acuză apetit alimentar pe fon de stres,
 tonus scăzut al activităţii, tendinţa de izolare socială;
 tristețe, anxietate, ruşine, vinovăţie, lipsă de speranţă.

Scopuri terapeutice:
 familiarizarea clientului cu intervenţia;
 activarea comportamentală şi alte intervenţii comportamentale;
 intervenţii cognitive;
 discutarea problemelor de dependenţă şi prevenirea recăderilor;
 finalizarea intervenţiei;
 Travaliu de doliu (iertare soţ, „tehnica scaun”).

Resursă
 Mama
 Copii

Intocmit
Psiholog
Cms Lorena Elena BOLFĂ
Nume R Prenume M
Data naşterii 1984
Tatăl G Mama F

Planificarea terapiei
Şedinţele 1

Evaluarea:
 constatarea acuzelor;
 investigarea tuturor simptomelor;
 evaluarea deficitelor cognitive, comportamentale şi interpersonale;
 evaluarea deficitelor de funcţionare în mediul social şi ocupaţional;
 administrarea bateriei de teste de evaluare standard utilizate pentru
diagnosticare ( interviul clinic structurat, scala Beck, chestionar pentru
identificarea depresiei, SCID I);
 evaluarea tulburărilor comorbide (evaluarea anxietăţii);
 evaluarea utilizării substanţelor; evaluarea nevoii pentru consiliere sau
dezintoxicare; evaluarea nevoii pentru tratament medicamentos.
Tema de casă
 Completarea unui plan de viitor pentru fiecare copil al său.

Şedinţele 2

Evaluarea:
 administrarea bateriei de teste de evaluare standard utilizate pentru
diagnosticare ( interviul clinic structurat, scala Beck, chestionar pentru
identificarea depresiei, SCID I);
 evaluarea tulburărilor comorbide (evaluarea anxietăţii);
 Screening-ul Goldberg pentru tulburări din spectrul bipolare
 Inventarul rapidă a simptomatologiei depresive

Şedinţele 3

Evaluarea:
 constatarea acuzelor;
 evaluarea utilizării substanţelor; evaluarea nevoii pentru consiliere sau
dezintoxicare; evaluarea nevoii pentru tratament medicamentos.
 Fisa A EPISOADE EFECTIVE SCID I
Tema de casă

Şedinţa 4
  Pacientul este informat în legătură cu diagnosticul şi se semnează
consimţământul informat.
 Se asigură familiarizarea pacientului cu tratamentul cognitiv-comportamental
al depresiei.
 Sunt listate problemele şi se întocmeşte împreună cu pacientul o listă cu
scopurile intervenţiei.
Lista probleme
o privind iertarea din partea soţului decedat - tehnica travaliu de doliu
o impăcarea cu mama
o stimă de sine
o tratată insomnia prin tehnici specifice.
 Se oferă pacientului fişe care conţin informaţii despre depresie şi terapia
cognitiv-comportamentală în general.

Intervenţii comportamentale
 Este identificat scopul intervenţiei comportamentale (deficite şi excese
comportamentale);
 Pacientul este instruit cu privire la planificarea recompenselor şi programarea
activităţilor şi este încurajat să recurgă la auto-recompensare cu o frecvență
cât mai mare.
 Pacientul este încurajat să reducă timpul petrecut prin ruminaţie şi
comportamentele pasive, asociale.
 Este evaluată nevoia pacientului de a face modificări în igiena personală, stil
alimentar, mâncat compulsiv etc.
 Este evaluată - tratată insomnia prin tehnici specifice.
Intervenţii cognitive
 Pacientul este informat despre legătura dintre gânduri automate şi emoţii şi
este ajutat să categorizeze gândurile automate distorsionate.
 Sunt identificate şi dezbătute împreună cu pacientul gândurile automate în
cadrul şedinţei.

Teme de casă
Pacientul este rugat să noteze propriile gânduri şi stări emoţionale, să îşi
categorizeze gândurile automate, să înceapă să îşi planifice recompense auto-
monitorizate/direcţionate şi programarea activităţilor, să recurgă cât mai frecvent la
auto-recompensă şi să utilizeze gradarea sarcinilor.

Şedinţele 5

 Este evaluat modul de efectuare al temei de casă.

 Este evaluată posibilitatea suicidului.
 Sunt evaluate posibilele efecte secundare ale tratamentului medicamentos.

Intervenţii comportamentale
 Predaţi şi exersaţi abilităţile asertive în cadrul şedinţei.
 Este crescută frecvenţa comportamentelor recompensatorii faţă de ceilalţi.
 Este crescută frecvenţa contactelor sociale pozitive - iniţierea contactelor şi
construirea unei reţele sociale de suport.
  Este evaluat nivelul de auto-recompensare şi este introdusă optimizarea
abilităţilor de rezolvare de probleme.
Intervenţii cognitive
 Pacientul este instruit cum să folosească fişa de monitorizare zilnică a
gândurilor automate disfuncţionale.
 Sunt folosite tehnici cognitive specifice pentru a ajuta pacientul în atacarea
gândurilor automate negative.
 Sunt identificaţe şi dezbătute convingerile dezadaptative disfuncţionale.
Tema de casă
Pacientul este rugat să îşi noteze gândurile şi stările emoţionale, să îşi dezbată
gândurile automate şi convingerile prin tehnici cognitive specifice, să continue
sarcina de gradare a sarcinilor.

Şedinţele 5

 Este evaluat modul de efectuare al temei de casă.

 Este evaluată posibilitatea suicidului.
 Sunt evaluate posibilele efecte secundare ale tratamentului medicamentos.

Intervenţii comportamentale
 Predaţi şi exersaţi abilităţile asertive în cadrul şedinţei.
 Este crescută frecvenţa comportamentelor recompensatorii faţă de ceilalţi.
 Este crescută frecvenţa contactelor sociale pozitive - iniţierea contactelor şi
construirea unei reţele sociale de suport.
 Este evaluat nivelul de auto-recompensare şi este introdusă optimizarea
abilităţilor de rezolvare de probleme.
 Utilizata tehnica „scaunului” (pentru sor şi pentru mamă)
Intervenţii cognitive
 Pacientul este instruit cum să folosească fişa de monitorizare zilnică a
gândurilor automate disfuncţionale.
 Sunt folosite tehnici cognitive specifice pentru a ajuta pacientul în atacarea
gândurilor automate negative.
 Sunt identificaţe şi dezbătute convingerile dezadaptative disfuncţionale.
Tema de casă
Pacientul este rugat să îşi noteze gândurile şi stările emoţionale, să îşi dezbată
gândurile automate şi convingerile prin tehnici cognitive specifice, să continue
sarcina de gradare a sarcinilor.

Şedinţele 7

 Evaluarea temei de casă;

 Evaluarea posibilităţii suicidului.
Intervenţii comportamentale
 Este continuată predarea şi exersarea abilităţilor de rezolvare de
probleme.
 Sunt optimizate abilităţile de comunicare ale pacientului (ascultarea
activă, conceperea şi receptarea optimă a mesajului, empatie).
 Este continuată tehnica de gradare a sarcinilor.
  Este continuată dezvoltarea şi optimizarea asertivităţii şi a abilităţilor
sociale.
Intervenţii cognitive
 Identificarea şi dezbaterea gândurilor automate cele mai dificil de dezbătut de
către pacient.
 Identificarea şi dezbaterea convingerilor dezadaptative.
 Se începe dezbaterea schemelor cognitive.
Tema de casă
Pacientul este rugat să exerseze folosirea diverselor tehnici de dezbatere a
convingerilor şi a schemelor negative; să continue gradarea sarcinilor, asertivitatea,
auto-recompensa, exersarea optimizării abilităţilor de comunicare şi de rezolvare de
probleme.

Şedinţele 8

 Evaluarea temei de casă;

 Evaluarea posibilităţii suicidului.
Intervenţii comportamentale
 Este continuată predarea şi exersarea abilităţilor de rezolvare de
probleme.
 Sunt optimizate abilităţile de comunicare ale pacientului (ascultarea
activă, conceperea şi receptarea optimă a mesajului, empatie).
 Este continuată tehnica de gradare a sarcinilor.
 Este continuată dezvoltarea şi optimizarea asertivităţii şi a abilităţilor
sociale.
Intervenţii cognitive
 Identificarea şi dezbaterea gândurilor automate cele mai dificil de dezbătut de
către pacient.
 Identificarea şi dezbaterea convingerilor dezadaptative.
 Se începe dezbaterea schemelor cognitive.
Tema de casă
Pacientul este rugat să exerseze folosirea diverselor tehnici de dezbatere a
convingerilor şi a schemelor negative; să continue gradarea sarcinilor, asertivitatea,
auto-recompensa, exersarea optimizării abilităţilor de comunicare şi de rezolvare de
probleme.

Şedinţele 9

 Evaluarea temei de casă;

 Evaluarea posibilităţii suicidului.
 Evaluare necesitatea finalizării intervenţiei
Intervenţii comportamentale
 Este continuată predarea şi exersarea abilităţilor de rezolvare de
probleme.
 Sunt optimizate abilităţile de comunicare ale pacientului (ascultarea
activă, conceperea şi receptarea optimă a mesajului, empatie).
 Este continuată tehnica de gradare a sarcinilor.
 Este continuată dezvoltarea şi optimizarea asertivităţii şi a abilităţilor
sociale.
Intervenţii cognitive
 Identificarea şi dezbaterea gândurilor automate cele mai dificil de dezbătut de
către pacient.
 Identificarea şi dezbaterea convingerilor dezadaptative.
 Se începe dezbaterea schemelor cognitive.
Tema de casă
Pacientul este rugat să exerseze folosirea diverselor tehnici de dezbatere a
convingerilor şi a schemelor negative; să continue gradarea sarcinilor, asertivitatea,
auto-recompensa, exersarea optimizării abilităţilor de comunicare şi de rezolvare de
probleme.

Şedinţele 10

 Evaluarea temei de casă;

 Evaluarea posibilităţii suicidului.

Intervenţii comportamentale
 Este continuaţă predarea şi exersarea abilităţilor de rezolvare de
probleme.
 Este continuaţă optimizarea abilităţilor de comunicare (ascultarea
activă, conceperea şi receptarea optimă a mesajului, empatie).
 Este continuaţă aplicarea tehnicii de gradare a sarcinilor.
 Este continuaţă optimizarea abilităţilor asertive şi a abilităţilor sociale.
Intervenţii cognitive
 Este continuată identificarea şi dezbaterea gândurilor automate şi a
convingerilor.
 Sunt trecute în revistă vechile gânduri automate (identificate în şedinţele
anterioare) şi sunt discutate cu pacientul (dacă încă mai au vreo semnificaţie).
 Este examinată originea schemelor şi evaluată măsura în care schemele au
influenţat/afectat evenimente, experienţe importante de-a lungul vieţii.
 Este folosită metoda jocului de rol pentru a ajuta pacientul să identifice
schemele negative şi persoanele care au contribuit la dezvoltarea acestor
scheme.
 Este ajutat pacientul să dezvolte convingeri şi scheme mai realiste.
 Este ajutat pacientul să dezvolte afirmaţii pozitive despre sine şi un „statut de
drepturi".
Teme de casă
Pacientul este rugat să exerseze folosirea diverselor tehnici de dezbatere a
convingerilor şi a schemelor negative; să continue gradarea sarcinilor, asertivitatea,
auto-recompensa, exersarea optimizării abilităţilor de comunicare şi de rezolvare de
probleme.

Întocmit
Psiholog

VI. Bibliografie
David, D. (2003). Castele de nisip. Ştiinţă şi pseudoştiinţă în psihopatologie, Tritonic,
Bucureşti.
David, D. (2006). Psihologie clinică; Prezentare generală. Manual şi suport de curs,
Universitatea Babeş-Bolyai, Catedra de Psihologie, Cluj-Napoca.
David, D. (2006). Psihoterapii individuale şi de grup; Prezentare generală. Manual şi
suport de curs, Universitatea Babeş-Bolyai, Catedra de Psihologie, Cluj-Napoca.
David, D.(2006) Psihologie clinică şi psihoterapie, Fundamente, Polirom, Iaşi.
David, D. (2006). Tratat de psihoterapii cognitive şi comportamentale, Polirom,Iaşi.
Holdevici, I. (2009). Tratat de psihoterapie cognitive-comportamentală. Gândirea
pozitivă – cheia sănătăţii şi eficienţei, Editura Trei, Bucureşti.
Irvin D. Yalom (2005). Tratat de psihoterapie de grup, Editura Trei, Bucureşti.
Leahy R. L. şi Holland S. J. (2010), Planuri de tratament şi intervenţii pentru depresie
şi anxietate, Colecţia Psihologului Expert, Editura ASCR.
Trip, S. (2007). Introducere în consilierea psihologică, Editura Universităţii din
Oradea.
First, M.B., Gibbon, M., Spitzer, R.L., Williams, J.B.W., Smith Benjamin, L. (1997).
Interviu Clinic Structurat pentru Tulburările Clinice de Personalitate de pe Axa II a
DSM, Adaptare în limba română David, D. (coordonator) (2007), Editura RTS.
Ivey, E.A., Ivey Bradford, M. (2007). Intentional Interviewing and Conseling,
Thomson Brooks/Cole, Australia.

MODEL CONSIMŢĂMÂNT INFORMAT

Subsemnatul Data naşterii, Tatăl G Mama, fără antecedente penale, condamnat la 7 ani- faptă
Autor Omor calificat, declar pe proprie răspundere că am luat la cunoştinţă scopurile, durata,
procedurile utilizate, riscurile, beneficiile şi limitele confidenţialităţii serviciilor psihologice.
Data__________________2012

Psiholog Persoana privată de libertate

(semnătura şi parafă) (semnătura)