T4.

CHESTIONARUL DE CUNOŞTINŢE LA DISCIPLINA: Psihodiagnoza

aptitudinilor (raspundeti la fiecare item prin A-adevărat sau Fals)
1. Cele 3 calităţi psihometrice de bază ale testelor de inteligenţă şi aptitudini cognitive sunt:
- validitatea (internă şi externă);
- fidelitatea;
- capacitatea discriminativă a diferenţelor individuale.
2. Cele 3 calităţi psihometrice de bază ale testelor de inteligenţă şi aptitudini cognitive sunt:
- caracterul ştiinţific al elaborării lor;
- capacitatea predictivă a succesului profesional;
- capacitatea de a discrimina diferenţele interindividuale.
3. Psihometria este o ramură de vârf a psihologiei aplicate în evaluarea şi selecţia
ocupaţională a personalului.
4. Psihometria este ştiinţa măsurării şi dezvoltării psihicului uman.
5. Matricele progresive Raven sunt teste de măsurare a aptitudinilor multiple conţinând
probleme (itemi) de dificultate progresivă exprimate în cod verbal.
6. Din punct de vedere al conţinutului neverbal-verbal testele de aptitudini cognitive şi de
inteligenţă se clasifică în: teste neverbale, teste verbale şi teste compozite (neverbale-
verbale).
7. Din punct de vedere al aptitudinii testate testele de aptitudini şi de inteligenţă se împart în:
teste cu aplicare numai individuală şi teste de grup care pot fi aplicate şi individual.
8. Din punct de vedere al complexităţii şi generalităţii aptitudinii cognitive vizate, testele de
aptitudini cognitive se împart în : teste pentru măsurarea inteligenţei şi a randamentului
intelectual general, teste de aptitudini relativ specifice profesional şi teste de măsurare a
aptitu aptitudinilor multiple (baterii de aptitudini primare, generale).
9. O tendinţă generală în dezvoltarea testelor de inteligenţă şi de aptitudini manifestată
şi la noi în ţară constă în intensificarea preocupărilor privind asigurarea unor standarde
profesionale cât mai înalte calitativ pentru testarea psihologică (atât pentru
creatorii, comercianţii, cât şi pentru utilizatori de teste, psihologii practicieni).
10. Testele de abilitate se referă numai la testele de aptitudini nu şi la testele de cunoştinţe
şi deprinderi.
11. Rezultatele testelor de inteligenţă generală sunt influenţate în mică măsură de nivelul de
şcolaritate şi de cultură al subiecţilor testaţi.
12. Fidelitatea unui test de aptitudini, indiferent prin ce procedură statistica va fi stabilită, este
semnificativă începând cu un r.=0,40.
13. Între scorurile la coeficientul de inteligenţă generală (QI) şi scorurile la testele de achiziţie
academică aplicate la absolvirea facultăţii, Atkinson a obţinut coeficienţi de corelaţie
foarte puternici cuprinşi între r. =0,60 – 0,70.
14. Echipamentul standard al unui test de aptitudini sau de inteligenţă cuprinde: manualul
testului cu modul de administrare, aplicare şi cotare a rezultatelor, grila de cotare(scorare)
1
 a rezultatelor, etalonul cu normele de interpretare a rezultatelor obţinute la test, calităţile
metrice ale testului, îndeosebi validitatea predictivă, fidelitatea etc..
15. Wechsler (1921) este autorul celebrei definiţii tautologice şi operaţionale a inteligenţei
ca fiind „ Ceea ce măsoară testele de inteligenţă”.
16. Elementul comun al tuturor formelor de manifestare a inteligenţei constă în aptitudinea de
a forma constructe, hărţi mentale, concepte, conceptualizarea.
17. Factorii intelectuali denumiţi şi variabile latente sunt constructe ipotetice obţinuţi
prin analiza factorială a rezultatelor obţinute la testele de aptitudini aplicate pe loturi
de subiecţi semnificative statistic, la care se analizează conţinutul psihologic subiacent, al
testelor aplicate.
18. Dacă folosim 4 teste de aptitudini: înţelegerea vocabularului, înţelegerea citirii, rezolvarea
de probleme aritmetice şi de raţionament logic, analiza factorială va indica gruparea
testelor în 2 factori care vizează, primul – abilitatea verbală, al doilea – abilitatea
matematică.
19. Factorul „g” este factorul specific al testelor de inteligenţă generală, care denotă existenţa
unei aptitudini specifice pe lângă cotientul mintal general.
20. J. Piaget utilizează metoda de analiză factorială şi descoperă – factorul „g”, inteligenţa
generală şi factorii de tip „s”, care definesc inteligenţa specifică.
21. Spearman (1927) consideră inteligenţa ca o adaptare biologică evolutivă a subiectului la
lumea exterioară şi creează testele operaţionale bazate pe experimente genetic-
epistemologice.
22. Thurstone (1938) determină existenţa a 7 abilităţi mentale primare: 1. factorul de
Înţelegere verbală, 2. factorul de fluenţă verbală, 3. factorul numeric, 4. factorul
vizualizare spaţială, 5. factorul memorie, 6. factorul de raţionament, 7. factorul de viteză
perceptivă.
23. Gulford (1976) propune modelul cuboid, al intelectului, în care departajează experimental
iniţial 120 de abilităţi, apoi numărul acestora ajunge la 150.
24. Vernon (1971) identifică 3 componente informaţionale şi de procesare ale inteligenţei care
sunt importante: 1. meta componente, 2. componente de performanţă şi 3. componente
de achiziţionare de cunoştinţe.
25. Sternberg (1985) elaborează Testul de abilitate triarhică aplicabil de la vârsta grădiniţei la
vârsta adultă, care cuprinde 3 categorii de itemi: 1. componenţial –verbali (abilitatea de a
învăţa din context), 2. componenţial – cantitativi (abilitatea de gândire inductivă în cod
numeric), 3. confruntarea cu noul-verbal (abilitatea de a gândi în moduri noi, care
cer gândirea ipotetică sau analogii verbale).
26. Privind relaţia ereditate-mediu în determinarea coeficientului de inteligenţă, se consideră
că plafonul dezvoltării intelectuale poate fi determinat genetic, însă potenţialul dezvoltării
intelectuale depinde de mediu.

2
 27. Pentru stabilirea relaţiei ( corelaţiei) dintre inteligenţă şi succesul ocupaţional, adică
determinarea validităţii predictive (externe) a unui test de inteligenţă este o problemă
dificilă, deoarece stabilirea şi măsurarea criteriului care obiectează succesul ocupaţional
sunt problemele cele mai dificile ale psihometriei.
28. Ghiselli (1955) aplicând metoda metaanalizei asupra cercetărilor făcute timp de 45 de ani
asupra relaţiei dintre rezultatele la testele de inteligenţă şi o serie de criterii ale succesului
ocupaţional, a găsit coeficienţi de validitate predictivă situându-se între r.=0,23 şi r.=0,66.
29. Butcher (1970) apreciază că factorul „g” are o corelaţie slabă cu criteriile de performanţă
profesională şi că, măsurarea factorilor specifici ai postului ar fi o opţiune mai bună.
30. Alţi autori, printre care şi H.D. Pitariu consideră că inteligenţa generală este cel mai bun
predictor al performanţei profesionale.
31. Cook (1988) susţine că testarea abilităţilor cognitive, a aptitudinilor nu este niciodată o
pierdere de vreme, adevărata validitate medie, predictivă este adesea mai mare de r.=0,30.
32. Testele de aptitudini şi de inteligenţă nu sunt singurii predictori ai succesului ocupaţional:
un rol tot atât de mare, iar uneori chiar foarte mare îl au interesele ocupaţionale şi calităţile
globale de personalitate, ca factori ce pot explica succesul ocupaţional.
33. În relaţia dintre nivelul unei aptitudini sau al inteligenţei cu indicatori ai succesului profe-
profe sional, variabila dependentă este rezultatul la test, iar variabila independentă este
performanţa profesională.
34. Conceptul de abilitate se referă numai la aspectul cognitiv al psihicului nu şi la
cel emoţional şi social al acestuia.
35. Scopul cercetărilor lui Daniel Goleman asupra performanţelor la 40 de companii a
fost identificarea competenţelor la angajaţii foarte buni, comparativ cu cei buni.
Autorul menţionează că dacă diferenţa la capacităţi pur cognitive(aptitudini/inteligenţă)
dintr la cei foarte buni şi cei buni a fost de doar 27%, în ceea ce priveşte competenţele
emoţionale, difer diferenţa era de 53%.
36. Daniel Goleman a dezvoltat prin firma sa „Inventarul de Competenţă Emoţională”, care
poate fi utilizat, după spusele autorului, ca instrument de evaluare a nevoilor de compe-
tenţă emoţională sau ca instrument având 360 grade-feedback.
37. Daniel Goleman se străduieşte şi credem că reuşeşte să convingă că succesul profesional
şi personal nu depinde exclusiv de înzestrarea cognitivă, ci şi de caracteristicile de
personalitate.
38. Conceptul de inteligenţă practică nu are relevanţă pentru angajator care este interesat mai
mult de soluţii teoretice pentru problemele practice cu care se confruntă, decât cu modele
practi simple şi lipsite de relevanţă.
39. Psihologul organizaţional trebuie să aibă în vedere faptul că unele posturi au o încărcătură
mai mai mare de inteligenţă practică decât de inteligenţa generală (g).

3
 40. Psihologii care au studiat inteligenta sunt de acord asupra a doua puncte de vedere, anume
că i inteligenţa este (a) o capacitate de a învata din experienta si (b) că presupune capacitatea
indiv individului de a se adapta la mediu.
41. Rezultatele unor investigaţii au confirmat ca atât experţii, cât si profanii definesc
inteligenţa aproape în termeni similari. Pentru experţi ordinea în importanţă a calităţilor
care definesc inteligenţa este: aptitudinea practica de a rezolva probleme, aptitudinea
verbală si competenţa sociala. Pentru profani ordinea este: inteligenta verbală,
aptitudinea de a rezolva probleme si inteligenţa practica.
42. Definirea operaţională a inteligenţei se reflectă în metodologia de construire a testelor
de inteligenţă, când constructorii adoptă cu prea multă usurinţă tehnica validării
concurente, adica teste consacrate că ar măsura inteligenţa sunt corelate cu cele produse
de ei. Dacă relaţia este semn semnificativă testul este adoptat ca test care măsoară inteligenţa.
43. Cele mai cunoscute teorii ale inteligenţei sunt: teoria cognitivistă, teoria bihevioristă,
teoria constructelor personale, teoria factorială, modelul cuboid si teoria experienţială.
44. Cele mai cunoscute teorii ale inteligenţei sunt: teoria bifactorială, teoria factorilor de grup,
modelul ierarhic al lui Vernon, modelul cuboid al intelectului, modelul bazat pe
analiza factorială al lui R.B.Cattell şi teoria triarhică a lui Sternberg.
45. WAIS este scala de inteligenţă cu aplicare numai individuală a lui Wechsler pentru adulţi,
care conţine 11 subteste împarţite în şase subteste verbale si cinci subteste de performanţă.
46. Durata standard de aplicare a testului de atenţie distributivă numere ADN-Praga este
de 18 minute.
47. Numărul maxim de puncte posibil de obţinut la testul de atenţie distributivă ADN-Praga
este de 120 de puncte.
48. Testul de atenţie distributivă numere ADN se dovedeşte foarte stabil prin procedeul
retestării: r = 0,94 în toate mediile în care a fost verificată fidelitatea acestuia.
49. Testul de atenţie distributivă numere ADN a înregistrat validitate predictivă semnificativă
egală cu r.= 0,50 cu criterii ale reuşitei în activităţi cu caracter practic, cum ar fi conducere
autovehicule, activitate operativă de teren etc.
50. Testul ACC de atenţie concentrată calcule măsoară capacitatea de concentrare a
subiectului pe executarea cu precizie, fără omisiuni a unei operaţii de calcul elementar, de
adunare a cifrelor de la 0 până la 9 în perechi, cu identificarea acelor perechi care dau
suma 10.
51. Durata standard de aplicare în limită de timp testului ACC de atenţie concentrată
calcule: este de 10 de 10 minute.
52. Indicii de validitate predictivă testului ACC de atenţie concentrată calcule sunt cuprinşi
între r= 0, 20 şi r=0, 35, semnificativi la un p≤ 0,01.
53. Etalonul testului ACC de atenţie concentrată calcule este construit în stanine pe un lot de
180 persoane mai mari de 23 de ani (Perţea, 2006).

4
 54. La baza construirii MPR-Matricile Progresive Raven stă concepţia lui Spearman
(1923; 1927) despre inteligenţă şi factorul g, J.C. Raven numărându-se printre elevii săi.
55. După Raven factorul g are două componente: fundamentale: aptitudinea eductivă
şi aptitudinea reproductivă.
56. Testele MPR sunt utilizate în egală măsură în şcoală, clinică sau în organizaţii industriale
ori militare. În funcţie de context, rezultatele testării sunt comunicate sau nu subiecţilor.
57. Ultima formă construită de J.C Raven,după ce construit MPC-Matricile Progresive Color
Şi MPA- Matricele Progresive Avansate, a constat din seriile Standard (MPS) destinate
să acopere o plajă largă de categorii de subiecţi, de la subiecţi cu performanţe joase şi
copii, la subiecţi cu performanţe superioare, adulţi şi vârstnici.
58. Prima formă construită de J.C Raven, a constat din seriile Standard (MPS) destinate
să acopere o plajă largă de categorii de subiecţi, de la subiecţi cu performanţe joase şi
copii, la subiecţi cu performanţe superioare, adulţi şi vârstnici.
59. Testul MPS este prezentat într-o broşură care conţine 40 de pagini corespunzătoare
numărului de probleme(itemi) care trebuie rezolvate.
60. Când testul MPS este utilizat în scop de ierarhizare a subiecţilor, cum este cazul în
selecţia profesională, se recomandă utilizarea timpului limită de 40 minute.
61. Testul MPC- Matricele Progresive Color a fost astfel proiectat încât să investigheze
cu precizie procesele intelectuale ale copiilor, persoanelor retardate mintal şi vârstnicilor.
62. Testul MPA- Matricele Progresive Avansate este destinat examinării subiecţilor cu
nivel educaţional superior, a căror scoruri se situează printre primele 25% din populaţie.
MPS Acesta evaluează rapid şi precis rapiditatea cu care operează funcţiile intelectuale
63. Testul B53 este o probă verbală colectivă pentru măsurarea inteligenţei generale,
fiind puternic saturat în factor "g". În construcţia sa s-a pus accentul pe capacitatea
de surprindere a aspectului dinamic al inteligenţei.
64. Testul B53 are formatul unui caiet care conţine 69 probleme(itemi) sub formă de serii
de figuri.
65. Timpul standard de aplicare a testului B53 este de 15 minute.
66. Etalonarea testului B53 la noi în ţară(Cluj-Napoca) s-a făcut pe o populaţie şcolară
(elevi din şcoli profesionale) şi de asemenea profesionişti de diferite categorii.
67. Referitor la capacitatea predictivă a testului, corelaţia performanţelor la testul B53
cu rezultatele şcolare, validitatea probei, este de 0,44 (criteriul l-a constituit
media generală obţinută la materiile de specialitate).
68. Testul B53, aşa cum se prezintă în momentul de faţă, este o probă de inteligenţă
generală, axată pe elemente verbale, eficace într-un examen psihologic rapid în care
dorim să cunoaştem într-o formă generală ceva despre potenţialul intelectual al unui
individ.

5
 69. Scopul testului Domino 48, D48(elaborat de Anstey, 1943, Franţa) este de a evalua
inteligenţa verbală operaţionalizată prin figuri de domino cu saturaţie în factorul g,
superioară Matricelor Progresive RAVEN.
70. Testul D48 presupune completarea valorii(două cifre sub formă de fracţie) a
dominoului lipsă din fiecare grup de 48 de dominouri, dintre care 4 exemple(A,B,C,D)
sunt completate ca exerciţiu împreună cu examinatorul, iar restul de 44 constituie
itemii testului propriu-zis, pentru a căror rezolvare se acordă subiecţilor 30 de minute.
71. Testul D48 se aplică subiecţilor având o pregătire şcolară cel puţin elementară, începând
cu vârsta de 14 ani.
72. Durata standard de aplicare în limită de timp a testului D48 este de 25 minute.
73. Etalonul lui D48 este românesc în stanine, pentru elevi şi adulţi(Pitariu, 1984).
74. Validitatea predictivă a testului D48 cu criterii ale succesului şcolar şi profesional este
foarte bună. Indicii de validitate sunt cuprinşi între r= 0,41şi r=0,58.
75. Testul D70 a fost construit pornindu-se de la testul D. 48 având ca obiectiv măsu-
rarea inteligenţei generale verbale.
76. Testul D70 se poate administra individual sau colectiv. La fel ca D. 48, acest test cuprin-
de 4 exemple şi 58 itemi.
77. Timpul standard de aplicare a testului D70 este de 45 minute.
78. În ţara noastră, testul D70 a fost validat şi etalonat în şcoală, industrie şi în mediu militar
cu sc în scopul predicţiei succesului şcolar şi profesional. Etalonarea, atât pe populaţie
şcolară, cât şi pe populaţie cu studii superioare a fost efectuată în nouă clase normalizate
(stanine), şi în note standard T (Pitariu, H., 1984, Perţea Gh., 2003).
79. Testul pentru personal Wonderlic, autor E.F. Wonderlic (1973) este un instrument rapid
(12 minute) de investigare a inteligenţei generale, îndeosebi a randamentului intelectual
la problemele de dificultate medie, destinat în special uzului industrial în vederea formării
unei i imaginii globale despre cei examinaţi.
80. Testul pentru personal Wonderlic nu este sensibil la nivelul de şcolarizare. Validitatea
probei diferă în limite largi cu natura muncii.
81. Testul IW conţine 50 de itemi sau sarcini de rezolvat de dificultate medie, cotidiană,
atât verbale cât şi neverbale, foarte greu de parcurs până la capăt în cele 12 minute.
82. Testul IW se aplică în format creion-hârtie, individual sau colectiv, atât persoanelor cu
studii medii, cât şi celor cu studii superioare. Se adresează subiecţilor având o pregătire şcolară
cel puţin medie, începând cu vârsta de 14 ani.
Etaul
83. Etalonul testului IW mai recent(Perţea, 2003) pe populaţie românească a fost construit în
scoru note distributive T în mediul organizaţional militar, pe lot reprezentativ de persoane cu
studii studii medii(N=432) şi lot reprezentativ de persoane cu studii superioare(N=415).
84. Este evidentă lipsa de influenţă a nivelului de şcolaritate la comparaţia dintre cele două
scoru scoruri medii(m1=15,61, m2=22,32).

6
 85. Coeficienţii de validitate predictivă cei mai ridicaţi s-au obţinut cu profesiile din domeniul
tehni tehnico-administrativ.
86. Obiectivul testului de capacitate decizională(CD) este evaluarea raţionalităţii
decidentului. Prin aceasta se înţelege capacitatea de rezistenţă (sensibilitate redusă) a
decidentului uman la biasările cognitive decizionale(„maladiile” cognitive
decizionale/erori cognitive sistematice ale decidentului) evidenţiate de cercetările
empirice care au abordat problematica raţionalităţii limitate a decidentului uman.
87. Testul CD cuprinde 25 itemi care descriu situaţii decizionale şi prezintă alternativele
pentru care pot opta subiecţii, fiind construiţi sub forma unor situaţii cu răspunsuri
la alegere.
88. La testul CD a fost operaţionalizată raţionalitatea decidentului ca rezistenţă versus
sensibilitate la biasările şi euristicile iraţionale decizionale.
89. O raţionalitate bună înseamnă, deci, o sensibilitate crescută a decidentului la biasările şi
euristicile iraţionale decizionale.
90. Prin urmare un scor ridicat la testul de capacitate decizională (nivel bun şi foarte
bun) reflectă o capacitate redusă de analiză raţională a situaţiilor decizionale.
91. În concluzie, autorii testului CD (COGNITROM SRL din Cluj-Napoca) afirmă
că testul reprezintă o măsură fidelă şi a constructului raţionalitatea decidentului.
92. Testul de creativitate verbală-CV “TITLURI PENTRU O IMAGINE”, publicat în
revista Psihologia , supliment nr.49 al Editurii Ştiinţifice şi Tehnice (1986, autori
dr. Constantin Ana Stoica şi Caluschi Mariana), măsoară factorii intelectuali cei
mai importanţi ai creativităţii:fluenţa ideilor, flexibilitatea gândirii şi origina-
litatea, oferind şi o notă generală pentru creativitate.
93. Etalonul de raportare (transformarea scorului brut în note standard, respectiv clase sau
calificative), este valabil pentru persoanele care au depăşit 7 ani.
94. Materialele necesare pentru aplicarea testului de creativitate CV- Titluri pentru o imagine,
sunt următoarele: Foaia-test CV pe care se află imaginea de mai jos(maşinuţă mică
tractând maşină mare),Foaie de Răspuns(FR-CV) care prevede în partea de sus loc pentru
date personale; în restul paginii este foaie albă ce poate fi completată de către subiect; la
fel şi pe verso, dacă este cazul, Cronometru, Instrument de scris.
95. Sarcina persoanei examinate constă în a imagina şi a scrie cât mai multe şi cât mai
originale titluri titluri referitoare la imaginea testului.
96. Durata testului, din momentul în care examinatorul a dat startul, este de 10 minute.
97. BTPAC creat de grupul Cognitrom Cluj-Napoca, baterie de teste cognitive multiple,
conţine 25 de teste
Scop: orientare şi selecţie profesională
-Versiune completă: 3 ore şi 50 minute
-Versiune scurtă 1 oră şi 10 / 20 minute

7
98. BTPAC include 7 aptitudini primare, şi anume:1.abilitatea generală de învăţare
(7subteste), 2.aptitudinea verbală(3 subteste), 3. aptitudinea numerică (2 subteste),
4. aptitudinea spaţială(3 subteste), 5. aptitudinea de percepere a formei (3 subteste),
6.abilităţi funcţionăreşti (3 subteste), 7.rapiditatea în reacţii (3 subteste),
8.capacitatea decizională(1 test), 9. capacitatea organizatorică (1 subtest, urmează
sa fie adăugat), în total 26 subteste.