Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
fidelitatea;
Cele 3 calitati psihometrice de baza ale testelor de inteligenta si aptitudini cognitive sunt:
.
ocupationala a personalului.
4
.
probleme (itemi) de dificultate progresiva exprimate in cod verbal.
.
inteligenta se clasifica in: teste neverbale, teste verbale si teste compozite (neverbaleverbale).
7
Din punct de vedere al aptitudinii testate testele de aptitudini si de inteligenta se impart in:
.
teste cu aplicare numai individuala si teste de grup care pot fi aplicate si individual.
8
.
aptitudini cognitive se impart in : teste pentru masurarea inteligentei si a randamentului
intelectual general, teste de aptitudini relativ specifice profesional si teste de masurare a aptitu aptitudinilor multiple
(baterii de aptitudini primare, generale).
9
.
in tara consta in intensificarea preocuparilor privind asigurarea unor standarde
profesionale
cat mai inalte calitativ pentru testarea psihologica (atat pentru creatorii, comerciantii, cat si
pentru utilizatori de teste, psihologii practicieni).
0.
deprinderi.
1
1.
scolaritate si de cultura al subiectilor testati.
1
Fidelitatea unui test de aptitudini, indiferent prin ce procedura statistica va fi stabilita, este
2.
semnificativa incepand cu un r.=0,40.
1
3.
academica aplicate la absolvirea facultatii, Atkinson a obtinut coeficienti de corelatie
foarte puternici cuprinsi intre r. =0,60 0,70.
1
4.
testului cu modul de administrare, aplicare si cotare a rezultatelor, grila de cotare(scorare)
a rezultatelor, etalonul cu normele de interpretare a rezultatelor obtinute la test, calitatile
metrice ale testului, indeosebi validitatea predictiva, fidelitatea etc..
5.
ca fiind Ceea ce masoara testele de inteligenta.
1
6.
a forma constructe, harti mentale, concepte, conceptualizarea.
1
7.
prin analiza factoriala a rezultatelor obtinute la testele de aptitudini aplicate pe loturi
de subiecti semnificative statistic, la care se analizeaza continutul psihologic subiacent, al
testelor aplicate.
1
8.
de probleme aritmetice si de rationament logic, analiza factoriala va indica gruparea
testelor in 2 factori care vizeaza, primul abilitatea verbala, al doilea abilitatea
matematica.
1
9.
Factorul g este factorul specific al testelor de inteligenta generala, care denota existenta
0.
generala si factorii de tip s, care definesc inteligenta specifica.
2
1.
lumea exterioara si creeaza testele operationale bazate pe experimente geneticepistemologice.
2
2.
Intelegere verbala, 2. factorul de fluenta verbala, 3. factorul numeric, 4. factorul
vizualizare spatiala, 5. factorul memorie, 6. factorul de rationament, 7. factorul de viteza
perceptiva.
2
3.
initial 120 de abilitati, apoi numarul acestora ajunge la 150.
2
4.
5.
varsta adulta, care cuprinde 3 categorii de itemi: 1. componential verbali (abilitatea de a
invata din context), 2. componential cantitativi (abilitatea de gandire inductiva in cod
numeric), 3. confruntarea cu noul-verbal (abilitatea de a gandi in moduri noi, care
cer gandirea ipotetica sau analogii verbale).
2
6.
ca plafonul dezvoltarii intelectuale poate fi determinat genetic, insa potentialul dezvoltarii
intelectuale depinde de mediu.
2
7.
determinarea validitatii predictive (externe) a unui test de inteligenta este o problema
dificila, deoarece stabilirea si masurarea criteriului care obiecteaza succesul ocupational
sunt problemele cele mai dificile ale psihometriei.
Ghiselli (1955) aplicand metoda metaanalizei asupra cercetarilor facute timp de 45 de ani
8.
asupra relatiei dintre rezultatele la testele de inteligenta si o serie de criterii ale succesului
ocupational, a gasit coeficienti de validitate predictiva situandu-se intre r.=0,23 si r.=0,66.
2
9.
profesionala si ca, masurarea factorilor specifici ai postului ar fi o optiune mai buna.
3
Alti autori, printre care si H.D. Pitariu considera ca inteligenta generala este cel mai bun
0.
predictor al performantei profesionale.
3
1.
pierdere de vreme, adevarata validitate medie, predictiva este adesea mai mare de r.=0,30.
3
2.
un rol tot atat de mare, iar uneori chiar foarte mare il au interesele ocupationale si calitatile
globale de personalitate, ca factori ce pot explica succesul ocupational.
3
3.
In relatia dintre nivelul unei aptitudini sau al inteligentei cu indicatori ai succesului profe- profe sional, variabila
dependenta este rezultatul la test, iar variabila independenta este
performanta profesionala.
3
4.
cel emotional si social al acestuia.
3
5.
fost identificarea competentelor la angajatii foarte buni, comparativ cu cei buni.
Autorul mentioneaza ca daca diferenta la capacitati pur cognitive(aptitudini/inteligenta) dintr la cei foarte buni si cei buni a
fost de doar 27%, in ceea ce priveste competentele emotionale, difer diferenta era de 53%.
3 Daniel Goleman a dezvoltat prin firma sa Inventarul de Competenta Emotionala, care
6.
poate fi utilizat, dupa spusele autorului, ca instrument de evaluare a nevoilor de competenta emotionala sau ca instrument avand 360 grade-feedback.
3
7.
si personal nu depinde exclusiv de inzestrarea cognitiva, ci si de caracteristicile de
personalitate.
3
Conceptul de inteligenta practica nu are relevanta pentru angajator care este interesat mai
8.
mult de solutii teoretice pentru problemele practice cu care se confrunta, decat cu modele practi simple si lipsite de
relevanta.
3
9.
4
Psihologul organizational trebuie sa aiba in vedere faptul ca unele posturi au o incarcatura mai
practicadecat de inteligenta generala (g).
Psihologii care au studiat inteligenta sunt de acord asupra a doua puncte de vedere, anume
0.
ca i inteligenta este (a) o capacitate de a invata din experienta si (b) ca presupune capacitatea indiv individului de a se adapta la
mediu.
4
1.
inteligenta aproape in termeni similari. Pentru experti ordinea in importanta a calitatilor
care definesc inteligenta este: aptitudinea practica de a rezolva probleme, aptitudinea
verbala si competenta sociala. Pentru profani ordinea este: inteligenta verbala,
aptitudinea de a rezolva probleme si inteligenta practica.
4
2.
de inteligenta, cand constructorii adopta cu prea multa usurinta tehnica validarii
concurente, adica teste consacrate ca ar masura inteligenta sunt corelate cu cele produse de ei. Daca relatia este semn
semnificativa testul este adoptat ca test care masoara inteligenta.
Cele mai cunoscute teorii ale inteligentei sunt: teoria cognitivista, teoria biheviorista,
3.
teoria constructelor personale, teoria factoriala, modelul cuboid si teoria experientiala.
4
Cele mai cunoscute teorii ale inteligentei sunt: teoria bifactoriala, teoria factorilor de grup,
4.
modelul ierarhic al lui Vernon, modelul cuboid al intelectului, modelul bazat pe
analiza factoriala al lui R.B.Cattell si teoria triarhica a lui Sternberg.
4
WAIS este scala de inteligenta cu aplicare numai individuala a lui Wechsler pentru adulti,
5.
care contine 11 subteste impartite in sase subteste verbale si cinci subteste de performanta.
4 Durata standard de aplicare a testului de atentie distributiva numere ADN-Praga este
6.
de 18 minute.
4
7.
Testul de atentie distributiva numere ADN se dovedeste foarte stabil prin procedeul
8.
retestarii: r = 0,94 in toate mediile in care a fost verificata fidelitatea acestuia.
4
9.
Testul de atentie distributiva numere ADN a inregistrat validitate predictiva semnificativa egala cu r.= 0,50 cu criterii ale
reusitei in activitati cu caracter practic, cum ar fi conducere
autovehicule, activitate operativa de teren etc.
0.
subiectului pe executarea cu precizie, fara omisiuni a unei operatii de calcul elementar, de
adunare a cifrelor de la 0 pana la 9 in perechi, cu identificarea acelor perechi care dau
suma 10.
5
1.
calcule: este de 10 de 10 minute.
5
2.
Indicii de validitate predictiva testului ACC de atentie concentrata calcule sunt cuprinsi intre r= 0, 20 si r=0, 35,
semnificativi la un p 0,01.
Etalonul testului ACC de atentie concentrata calcule este construit in stanine pe un lot de
3.
180 persoane mai mari de 23 de ani (Pertea, 2006).
5
4.
(1923; 1927) despre inteligenta si factorul g, J.C. Raven numarandu-se printre elevii sai.
5
5.
si aptitudinea reproductiva.
5
Testele MPR sunt utilizate in egala masura in scoala, clinica sau in organizatii industriale
6.
ori militare. In functie de context, rezultatele testarii sunt comunicate sau nu subiectilor.
5
7.
Si MPA- Matricele Progresive Avansate, a constat din seriile Standard (MPS) destinate
sa acopere o plaja larga de categorii de subiecti, de la subiecti cu performante joase si
copii, la subiecti cu performante superioare, adulti si varstnici.
5
8.
Prima forma construita de J.C Raven, a constat din seriile Standard (MPS) destinate
Testul MPS este prezentat intr-o brosura care contine 40 de pagini corespunzatoare
9.
numarului de probleme(itemi) care trebuie rezolvate.
6
Cand testul MPS este utilizat in scop de ierarhizare a subiectilor, cum este cazul in
0.
selectia profesionala, se recomanda utilizarea timpului limita de 40 minute.
6
Testul MPC- Matricele Progresive Color a fost astfel proiectat incat sa investigheze
1.
cu precizie procesele intelectuale ale copiilor, persoanelor retardate mintal si varstnicilor.
6
2.
nivel educational superior, a caror scoruri se situeaza printre primele 25% din populatie. MPS Acesta evalueaza rapid si
precis rapiditatea cu care opereaza functiile intelectuale
6
Testul B53 este o proba verbala colectiva pentru masurarea inteligentei generale,
3.
fiind puternic saturat in factor 'g'. In constructia sa s-a pus accentul pe capacitatea
Testul B53 are formatul unui caiet care contine 69 probleme(itemi) sub forma de serii
4.
de figuri.
6
5.
6.
(elevi din scoli profesionale) si de asemenea profesionisti de diferite categorii.
6
7.
cu rezultatele scolare, validitatea probei, este de 0,44 (criteriul l-a constituit
media generala obtinuta la materiile de specialitate).
6
Testul B53, asa cum se prezinta in momentul de fata, este o proba de inteligenta
8.
generala, axata pe elemente verbale, eficace intr-un examen psihologic rapid in care
dorim sa cunoastem intr-o forma generala ceva despre potentialul intelectual al unui
individ.
6
9.
inteligenta verbala operationalizata prin figuri de domino cu saturatie in factorul g,
superioara Matricelor Progresive RAVEN.
7
0.
dominoului lipsa din fiecare grup de 48 de dominouri, dintre care 4 exemple(A,B,C,D)
sunt completate ca exercitiu impreuna cu examinatorul, iar restul de 44 constituie
itemii testului propriu-zis, pentru a caror rezolvare se acorda subiectilor 30 de minute.