1

ANALIZA COMPARATIVA INTRE TOERIA INTERESELOR PROFESIONALE A LUI HOLLAND SI TOERIA INVATARII SOCIALE A LUI KRUMBOLTZ

TEORIA INTERESELOR PRPFESIONALE A LUI HOLLAND:

Jhon L. Holland sustine ca modul particular de constituire , in structura de presonalitate a unui individ a sistemului de interese contureaza directia orientarii profesionale, a carierei sale. Gradul de compatibilitate a intereselor si a ierarhiei lor cu alegerea unui anumit traseu al carierei da nota de satisfactie personala resimtita in exercitarea efectiva a profesiei pentru de ierarhizare a acestora Holland identifica in structura personalitatii diferentelor indivizi sase moduri specific de orientare profesionala: 1. Tipul Realist ( motor ) ii plac activitati care impun forta fizica ; este agresiv ; are o organizare motorize buna; nu are deprinderi verbale si de relationare interpersonala; prefera sa rezolve probleme concrete concrete si nu pe cele abstracte ; este nesociabil. Preferintele sale se indreapta spre acele activitati care nu solicita manipularea ordonata si sistematica a obiectelor , instrumentelor , masinilor. Achizitioneaza competente manuale in domeniul mecanic, agricol, tehnic. Ii displac activitatile sociale si educationale. 2. Tipul Intelectual ( investigator) este orientat in sarcina; gandeste problemele; incearca sa inteleaga si sa organizeze lumea; ii plac sarcinile ambigue si activitaile intraceptive; este orientat spre abstract. Preferintle sale se orienteaza spre acele activitati care implica investigatii creatoare ale fenomenelor fizice, biologice si culturale. Achizitioneaza competente stiintifice si matematice. Ii displac activitatile persuasive, sociale si repetitive. 3. Tipul Artistic ( estetic) prefera relationarea personala indirecta, printr-o autoexprimare proprie mediului artistic. Preferintele sale sunt axate pe activitati nestructurate, care presupun

manipularea materialelor pentru a crea forme artistice noi. Achizitioneaza competente artistice in domeniul musical, lingvistic, al artelor plastice, literar. Ii displac activitatile ordonate, administrative, sistematizate, de afaceri. 4. Tipul Social ( de sustinere ) alege roluri de predare si/sau terapeutice; ii plac lucrurile sigure; are deprinderi verbale si interpersonale; este orientat social. Preferintele sale se indreapta spre acele activitati care implica informarea, pregatirea, dezvoltarea, grija pentru alte persoane. Achizitioneaza competente in stabilirea unei bune relationari cu alte persoane. Ii displac activitatile manuale si tehnice care presupun utilizarea de materiale, masini, unelte de lucru. 5. Tipul Intreprinzator (persuasiv) prefera sa-si foloseasca deprinderile sale verbale in situatii care-i furnizeaza ocazii de vanzare, de dominare, de conducere a altora. Prefera acele activitati in care solicita alte personae pentru atingerea scopurilor sale organizatorice sau financiare. Are competente de lider, de persuasiune, de relationare interpersonala. Ii displac activitatile stiintifice, de observare. 6. Tipul Conventional ( conformist) prefera activitatile in care foloseste cifre ; alege rolurile de subordonat ; isi realizeaza scopurile prin conformism ; este loial sefilor. Prefera activitatile care solicita folosirea ordonata si sistematica a datelor.

Holland susine, de asemenea, c exist ase medii de munc analoage cu tipurile pure de personalitate descrise mai sus. Indivizii i selecteaz mediul de munc care este congruent cu tipul lor de personalitate. n interveniile de consiliere este important ajutarea clientului n ai alege un mediu de munc care s se potriveasc cel mai bine cu tipul su de personalitate. Relaiile ntre aceste ase tipuri pot fi reprezentate printr-o structur hexagonal. Acesta este modelul hexagonal al relaiilor ntre tipuri sau modelul RIASEC. (fig.1) Conform teoriei, distana (asemnare sau diferen) ntre dimensiuni depinde de distana (apropiere sau deprtare) ntre polii care le reprezint pe hexagon.

Figura 1: Modelul hexagonal pentru interpretarea relaiilor intra - i inter-clase

Aa, de exemplu, tipurile realist (R) i intelectual (I) sunt apropiate pe hexagon, deci, se aseamn mai mult dect tipurile realist (R) i artistic (A), care sunt mai ndeprtate. Tipul artistic (A) se opune tipului convenional (C) etc. Intervenia se ntemeiaz pe msurtorile referitoare la tipul de personalitate obinute prin utilizarea unui inventar de interese. Unui individ i pot corespunde unul, dou sau toate cele ase tipuri de personalitate. Profilul obinut prin ierarhizarea tipurilor pentru o persoan, dat de scorurile msurtorilor se numete subtip i red codul ntreg pentru toate tipurile. n Congruena:mod curent, totui, n evaluare i intervenie sunt folosite cele mai importante trei litere ale codului de tip. Codul de trei litere, cunoscut, n general, sub numele de codul Holland, permite nelegerea personalitii individului. Intervenia se ntemeiaz pe msurtorile referitoare la tipul de personalitate obinute prin utilizarea unui inventar de interese acest indicator reflect gradul de potrivire dintre personalitatea individului i mediul su de munc. Cel mai nalt nivel de congruen va fi dac respectivul cod de trei litere al personalitii este acelai, n privina coninutului i al succesiunii, cu codul de trei litere al mediului de munc n care respectivul individ dorete s

intre. Indicatorii cu congruen nalt au drept rezultat o alegere stabil a profesiei, rezultate bune n aceasta i un grad nalt de satisfacie. Consecvena: aceasta este msura coerenei interne a punctajelor obinute de o persoan. Consecvena se calculeaz prin examinarea poziiei primelor dou litere ale codului lui Holland de pe hexagon (vezi mai sus). Cu ct este mai apropiat poziia pe hexagon, cu att codul este mai consecvent. Subtipurile cu coduri adiacente sunt consecvente (de ex., convenional i ntreprinztor). Se consider a fi tipuri inconsecvente cele care sunt situate fa n fa unul cu cellalt (de exemplu, realist i sociabil). Claritatea scopurilor unui individ i percepia lui despre sine, care sunt definitorii pentru decizia n alegerea carierei, sunt direct proporionale cu tipul Holland. Un tip consecvent va avea scopuri mai clare i o percepie despre sine mai limpede dect un tip inconsecvent. Pentru tipul consecvent, alegerea carierei va fi mult mai uoar. Diferenierea: aceasta msoar cristalizarea intereselor i a profilului individului. Diferenierea este definit astfel: punctajul cel mai mare minus punctajul cel mai mic al celor trei punctaje reprezentate de codul de trei litere. Diferenierea cea mai mare (punctaj mare) se constat atunci cnd se gsete un grad nalt de conturare a caracteristicilor unui anumit tip, iar o difereniere sczut se va constata n cazul unui profil plat, cu punctaje relativ identice la toate trei tipurile. Un tip difereniat va avea scopuri mult mai clare i o percepie despre sine mai bine cristalizat dect tipul nedifereniat. Alegerea carierei va fi mai uoar pentru tipul difereniat dect pentru cel nedifereniat i aceste alegeri vor fi mai stabile. Identitatea: reflect claritatea scopurilor, intereselor i talentelor unei persoane. Este legat de difereniere i de consecven. Chestionare special construite permit situarea subiecilor pe cele ase dimensiuni (tipuri) i stabilirea pentru fiecare a forei relative a tipurilor. Scorul cel mai mare este cel care reveleaz tipul personalitii subiectului (interesul dominant). Astfel, un subiect poate fi caracterizat prin dou tipuri dominante (30 posibiliti), prin trei tipuri dominante ale sale (120 posibiliti) sau prin ansamblul scorurilor celor ase interese: tiparul sau profilul personalitii. Spunem despre profilul unui subiect c este coerent dac acesta obine scoruri mari relative la tipuri care sunt apropiate (de exemplu, scoruri mari: C i R; scoruri mici: S i A).

Dac scorurile celor ase tipuri sunt foarte diferite, vorbim despre un profil difereniat i putem spune c subiectul i ierarhizeaz interesele. O alt noiune important este aceea de congruen (coresponden) ntre tipurile indivizilor i cele ale mediilor lor de via. Interaciunile congruente (de exemplu, un individ "realist" ntr-un mediu "realist") sunt factori de stabilitate, de satisfacie i de succes pe plan profesional, colar, profesional sau personal. Teoria lui Holland, operaionalizat prin numeroase chestionare, a fcut obiectul multor studii. Ea rmne deosebit de important n psihologia orientrii. Abordarea personalitii i a contiinei de sine prin intermediul studiului intereselor este deci, o abordare euristic n orientarea colar i profesional Dupa Holland .similaritatea tipului de personalitate cu cel al ocupatiei va oferi in dividului satisfactie profesionala si un mediu stimulativ pentru dezvoltarea carierei. Teoria trasaturilor si factorilor emisa de Holland porneste de la premise ca exista o puternica legatura intre profesie si stilul de viata asociat acesteia . Alegerea profesiei este, astfel , un process specific ce reflecta o anumita faza caracteristica fiecarui individ , anume procesul de maturizare a personalitatii . Masura in care un individ isi alege acea profesie care este congruenta cu structura sa de personalitate, ofera si elementele penrtu prognoza realizarile sau nivelul sau de adaptare la sarcinile de munca , gradul de satisfactie . Insa , in categorii , dar si unele caracteristici dintre celelalte, in mai mica masura . Predominanta unui anumit tip de personalitate tine de mediul particular de viata, dezvoltare, invatare ale individului.

Holland mai afirma ca acestor sase tipuri de personalitate le coprespund tot atatea feluri de munca sau medii de viata : realist, investigativ, artistic, social, interprinzator, conventional si care exercita o atractie particulara pentru tipul corespondent de presonalitate. Prin acest mod, orice persoana va opta (daca va avea posibilitatea sa o faca) pentru un loc de munca sau un mediu de viata care sa-i ofere posibilitatea sa-si exerseze si sa-si puna in practica aptitudinile, abilitatile si deprinderile in scopul valorizarii sale ca persoana. Daca individul nu va gasi un loc de munca in concordant cu tipul sau de personalitate, el se va simti multumit , frustrate,

nerealizat, va fi in conflict, cu sine sau cu partenerii de munca. Acest faput semnifica insa un lucru , si anume, elementele comportamentale specifice ale unui individ , sunt date de modul particular de interactiune dintre trasaturile sale de personalitate si caracteristicile mediului in care traieste si isi desfasoara activitatea. Este de la sine inteles , ca o buna potrivire a structurii de personalitate a unui individ cu un mediu de munca similar, structurat va avea ca rezultate: satisfatie in numca , performante, productivitate, achizitonarea de noi competente , creativitate , atasament , loialiate etc. Autorul pune in discutie si criteriul nivel de consistent(inalt, mediu, scazut) cu referire la dradul de structurare a tipului de personalitate si a mediului , cat si a intensitatii relatiei reciproce dintre acestea. Prin umrare, un anumit tip de personalitate sau de mediu care sunt slab conturate sau definite vor duce la asocieri neproductive sau intamplatoare alecalor doua doua realitati, la creare de situatii in care indivizii nu-si regasesc identitatea nu-si vad indeplinite aspiratiile , scopurile, intersele,sau puse in valoare aptitudinile etc. si, in acest caz, stabilitatea optiunilor lor socio- profesionale, menite sa contureze preferintele ocupationale ale unui individ si, totodata, sa se obtina un cod (format din trei litere dintre cele sase mentionate :R,I, A,S,E, C) care vor specifica tipul si directia intereselor , valorile, imaginea de sine ,aptitudinile de comunicare interpersonala ale acestuia.

Chestionarul Holland: Acest chestionar te poate ajuta s explorezi profesiile pe care ai putea s le urmezi. Dac teai gndit deja la o profesie, chestionarul i poate susine ideea sau i poate sugera alte posibiliti. Dac nu te-ai hotrt asupra uneia, aceast brour te poate ajuta s selectezi un grup de profesii la care s te gndeti ulterior. Muli oameni consider util i amuzant completarea acestui chestionar. S-ar putea s-i plac aceast experien, dac urmezi instruciunile cu grij, pagin cu pagin.

TEORIA INVATARII CARIEREI:

SOCIALE

A LUI

KRUMBOLTZ

PRIVIND CONSILIEREA

Krumboltz si colegi sai (in special Mitchell si Jones) au dezvoltat

teotia invatarii in

consilierea carierei (LTCC) incluzand doua parti distincte. Prima parte isi indreapta atentia spre explicarea originilor asupra alegerii carierei si este numita ca teoria invatarii sociale a cerierei in deciziile facute(SLTCDM) (MITCHELL & KRUMBOLTZ,1996). A doua parte isi indreapta atentia pe consilierea carierei si este numita ca teoria invatarii in consilierea carierei(LTCC) (Mitchell & Krumboltz , 1996) . Deoarece SLTCDM indentifica factorii care influentand deciziile luate de catre oameni privind cariera(si, de aceea este subsemnata pe partea LTCC) si deoarece the LTCC explica ce pot sa faca consilierii in orientarea carierei sa ajute clientii decizii i-a decizii eficiente in cariera, Mitchell si Klrumboltz marcheaza intreaga teorie ca LTCC. LTCC se bazeaza pe aplicatiile teoriei sociale in orientarea carierei a lui Bandura. Teoria lui Bandura pune accentul pe influenta teoriei complementare, informatiile proceselor cognitive si clasicul behaviorism asupra copmortamentului uman. Teoria invatarii sociale presupune cal personalitatile oamenilor , repertoriul comportamental pot fi explicate mai usor pe baza experientelor unice invatate in timp ce recunosc rolul jucat de procesele dezvoltate si innascute. ( Mitchell & Krumboltz , 1996, p.234). De asemenea teoria invatarii sociale presupune ca oamenii sunt inteligenti, rezolva problemele individuale care tind in toate timpurile sa inteleaga complementarea care ii surprind pe ei si care controleaza mediile lor sa-si planga propriile propuneri si nevoi.(Mitchell & Krumboltz, 1984, p. 236). Ba ndura(1986) descrie interactiunea cu mediul , gandurile auto-referente , si comportamentul ca un sistem triadic reciproc Krumboltz si cloegii lui trec peste aceste asumptii teoretice pentru dezvoltarea LTCC. Cum am notat mai devreme, SLTCDM descrie factorii care influenteaza individual sa ia decizii in cariera sa si LTCC descrie cum poate sa ajute consilierul carierei clintii sai , sa faca alegeri eficinte in cariera. SLTCDM identifica patru factori care ne in fluenteaza cariera:

1. Inzestrarea genetica si abilitatile speciale . Inzestrarile genetice sunt calitati inhibate , ca sex, rasa, si aparente fizice. Abilitatile speciale ca inteligenta , abilitatile atletice, si musicale, si talentele artistice rezulta din interactiunea a factorilor genetici si expumerea selectata a evenimentelor mediului. 2. Conditiile mediului si evenimentelor. Factorii din aceasta categorie sunt in afara controlului nostru si pot sa include o varietate de forte, culturale, sociale, politice si economice. De exemplu, guvenul sponsorizeaza progamele de job-uri si training-uri ca Comprehesive Employment Training Act si Job Training Partenership Act, pot oferi opoturnitati de invatare de noi abilitati si cresterea angajarilor. 3. Experientele de invatare: Krumboltz considera ca toate experientele anterioare de invatare in fluenteaza procesul actual de invatare. Fiecare individ are o istorie unica a experientelor de invatare care influenteaza trazeul ales in cariera. Contine doua tipuri de invatare : invatare instrumental: situatia in care indivizii actionaeza asupra mediului ; penrtu a produce anumite rezultate; experienta de invatare asociativa, individual invata prin reactie la stimuli , prin observatia unor modele. De exemplu, Jennifer, licentiata in consilierea carierei, este foarte competenta, interpersonal,(dotare genetic,abilitati special si alte abilitati),dar este stresata in ceea ce priveste inscrierea la cursul de cercetare. Dar, statistica si in special design-ul de cercetare au intimidate-o. . Deoarece cursul de cercetare este un program de revendicare , e trebuie sa faca acest curs (planificarea conditiilor de mediu). Profesorul in acest curs , totusi, este, bine familiarizat (informat) cu consilierea educatiei pentru studenti , se stie ca multi se simt ingrijorati despre cerinta programului de cercetare. Prin urmare , in predarea cursului profesorul lucreaza mult , mandarindu-se de succesul studentilor si sutinand-ui cand au luptat pentru a obtine satisfactie in munca lor . In aceasta situatie , Jennifer ia propriile decizii si o sa lucra mai mult ca sa poata satpani continutul cursului(refugiu si actiune deschisa). La primul examen ea nota B+- mult mai mult decat si-a imaginat vreodata(consecintele).Ca rezultat , ea incepe sa gandeasca altfel , decat sa se teama , astfel cercetarea este frumoasa si de aceea trebuie sa devina un cercetator competent(reactiile ascunse la consecinte). Jennifer evolueaza in acest semenstru, incepe sa mediteze cercetatorii ei care au tinut piept la acest curs. In anul doi, ea serveste ca asistent la cursul de cercetare si se ii place sa ajute studentii care sunt stresati la inceput sa devina capabili la acest curs.(impactul altor semnificatii).

Invatarea din experientele associative, au loc cand un stimul neutru este cuplat cu un stimul pozitiv ori negativ sau consecintele. De exemplu , consilierea scolara a Juanitei a incurajat-o sa obtina un job cinstit la o scoala cu un nivel mai inalt pentru ca Juanita era indecisa cu privire la optiunile ei in cariera. Juanita doreste sa obtina dreaptatea. Ea nu avea in mintea ei optiuni reale in cariera , dar deciziile pe care ea le va roade ca sa vada ce optiuni ii par mai interesante. La serviciu, Juanita a intalnit noi ancore , care de aemenea s-a intamplat a fi Latina pentru o statie de televiziune locala. Juanita niciotdata nu s-a gandit mult la job-uri in jurnalism(stimuli neutrii), dar se bucura de intalnirea cu ancorul local(stimulii pozitivi). Juanita este invitata sa faca un tur al studioului si sa participle la o emisiune live, dupa turul facut si observarea emisiunii , Juanita decide sa se inscrie la un program de formare de externship de la scoala superioara stabilit cu postul de televiziune.(consecinte positive).

4. Calitatea de observare a sarcinii: Juanita va avea nevoie sa foloseasca mai multe deprinderi pentru a stabili, daca jurnalismul este o cariera potrivita pentru ea. De adune

exemplu, Juanita va avea nevoie sa-si clarifice interesele, valorile si abilitatile. Sa

informatii profesionale; si sa stie cum sa integreze informatiile in deciziile ei. In acest proces , Juanita va avea nevoie sa i-a in considerare caracteristicile genetice, abilitatile speciale, si influentele mediului(ex, suportul familial, oportunitatile traningului,resursele financiare, si oportunitatile profesionale). Aceste comportamente sunt exemple pentru calitatea de observare a sarcinii pe care Juanita trebuie sa le aiba cariera aleasa. Accesul la deprinderi include munca individuala ,fixare mentala , replici emotionale,procesele

cognitive si abilitatea de a rezolva probleme. In concluzie, daca Juanita decide sa urmeze cariera de jurnalist in televiziune, ea va trebui dezvolte un rang mare de deprinderi jurnalistice pentru a-si atinge scopurile. Astfel calitatea de observare a sarcinii

Actiuni. Invatatura din experiente eventual lasa indivizii sa preia actiunile relatate pentru a pasi in cariera. Aceste actiuni pot include aplicatii pentru un job , aplicarea unui program de training, aplicat la universitate, schimbarea jobului, sau alti pasi deschisi pentru a face progres in cariera.

10

Inzestrea genetica

Rezultatele si actiunile direct observate

Abilitati special si derpinderi Conditiile placute sau Actiunile ascunse si deschise Reactiile consecinte ascunse la

neplacute ale mediului sau evenimentelor Tema sau problema

(respunsurile

cognitive si emotionale) Impactul semnificatii asupra alte

5. Figure 2.4 6. Tabel general ,invatarea instrumentala 7. Sursa: Din Alegerea si dezvoltarea carierei (3 rd ed.) Da Duane Brown si Linda Brooks ai Asociatii. Copyright 1996 . Acest material este folosit cu permisia lui Fossey- Bass, Inc.

SLTCDM sugereaza ca decizia luata in cariera este influentata de factori de mediu complexi(ex, economici), multe dintre care sunt peste controlul oricarui individ(Krumboltz, Mitchell, & Gelatt, 1976, p.75). De asemenea. bazate noteaza ca oamenii prefera o ocupatie daca: 1. Ei au avut scucces la sarcinile in care ei cred, sunt ca sarcinile performante de membrii al acelei ocupatii. 2. Ei au observat un model de valori fiind consolidati pentru activitati ca acele performante ale membrilor ale acelei ocupatii. 3. Un prieten de valoare sau relativ stresat este in avantaj pentru ca le-au fost observate cuvintele positive si imagimile sunt asociate cu ele. Controversal, Krumboltz noteaza ca oamenii vor evita o profesie daca: 1. Ei au terminat sarcinile pe care le care sunt similare cu sarcinile de proformanta realizate de catre profesionisti. 2. Ei au observat un model de valoare fiind pedepsit sau ignorat pentru activitatile de performanta ca si membrii care executa acele profesii. pe SLTCDM, Krumboltz(1994)

11

3. Un prieten valoros sau relative stresat sunt in dezavantaj fata de cei care observant cuvintele negative si imaginile fiinde asociate cu ele.

sau

Teoria invatarii a consilierei carierei:

Rezistenta SLTCDM furnizeaza o descriere a factorilor influentand deciziile luate in cariera si identifica rezultatele obtinute de la acei factori influentabili. Asa cum , este o teorie valoroasa pentru intelegerea credintelor retrospective in cariera . Intelegerea

obtinuta de la o asemenea perspectiva este de folos in luarea deciziilor curente si in formularea viitoarelor scopuri in cariera. Cand apare preocuparea pentru cariera, ei tipic implica una sau mai multe din urmatoarele: (a) absenta scopurilor , sau idencizia in cariera (prezentarea procuparilor Juanitei),(b) sentimentele expresive ale preocuparilor despre aspiratiile inalte sau nerealiste; (c) un conflict intre alternative la fel de asemanatoare , sau multi pontentialitati(Krumboltz & Thoresen, 1969). Krumboltz , a dezvoltat teoria invatarii in consilierea carierei (LTCC) pentru a ghida consilierii in construire de interventii in dezvoltarea carierei sa ajute clientii sa faca fata mai eficient cu aceste procupari in cariera. In special, consilierii folosesc LTCC-ul sa ajute clientii: (a) dobandirea mult mai precisa viziunii asupra lumii generalizate,(invatarea de noi abilitati de abordare ale sarcinilor, si (d) sarcinile apropiate de actiunile relatate ale carierei. LTCC asuma ca consilierii trebuie sa fie pregatiti ca sa-si ajute clientii sa faca fata cu patru trenduri curente relatate in cariera identificate de Mitchell and Krumboltz(1996, pp.250-252). 1. Oamenii au nevoie sa-si extinda capacitatile si interesele nu deciziile de baza dora in existenta caracteristicilor. Inventarele de interese ecalueaza ceea ce stim noi si ce experiente avem. Maximizand optiunile alese de client in cariera, consilierii trebuie sa incurajeze acesti client sa exploreze noi activitati , dezvolta noi interese, si ia in considerare noi optiuni bazate pe noile interese si capacitate formate. 2. Oamenii trebuie sa se pregateasca penrtu schimbarea sarcinilor de munca, nu sa-si assume faptul ca acea ocupatie sa ramana stabila. Pentru ca schimbarea este

constanta,consilierii in orientarea carierei trebuie sa-si ajute clientii sa identifice noile abilitati sa invete si sa dezvolte strategii de coping cu stress inerent intr-o schimbare a lumii muncii . 3. Oamenii au nevoie sa fie incurajati sa ia actiune, nu numai sa se dea un diagnostic. Pentru unii client implementarea alegerii unei cariere este mai schimbatoare dacat

12

facerea de alegeri . Mai multi clienti au nevoie in curs de desfasurare asistenta a consilierilor in cariera si ei incerca sa se adapteze la alegerea carierei si punerea in aplicare. 4. Consilierii in cariera au nevoie sa joace un rol major care se ocupa cu toate problemele in cariera, nu doar selectarea carierei . preocuparile relatate in cariera exista dupa aceste preocupari identificate in alegerea carierei. Multi clienti lupta cu burnout-ul , relatiile cu colegii de serviciu, reactiile membrilor familiei in alegerea carierei , si sacazut de auto-eficaitate. Acesti patru factori sugereaza importanta de a furniza clinetilor cu experientele invatate sa corecteze ipotezele gresite, invatarea de noi deprinderi si interese,

identificarea de strategii effective pentru adresarea de probleme care provin de la interactiuni intre munca si alte roluri de activitati in viata si preocupari, si invatarea de deprinderilor de coping cu schimbarea sarcinilor de munca . Consilierii in cariera pot folosi lectii sa ajute sa indentifice ce caracteristici (de ex, credinte, deprinderi, valori, interese, personalitatea) ei au invatat sis a identifice oportunitatile de invatare noilor caracteristici. Astfel, sarcina consilierilor in cariera este sa promoveze clientul invatat si obiectivul consilierei carierei este sa sporeasca abilitatea clientilor sa-si satisfaca propriile vieti.(Krumboltz, 1996). Aplicarea LTCC-ului Krumboltz and Baker (1973) a identificat 8 pasi in procesul consilierei carierei: 1. Definirea problemei si golurile/scopurile clientului 2. Acordul reciproc pentru a realize consilierea obiectivelor 3. Generarea de alternative la solutionarea problemelor 4. Colectarea de informatii despre alternative 5. Examinarea consecintelor alternativelor 6. Reevaluarea scopurilor , alternativelor, si consecintelor 7. Luarea deciziilor sau selectarea tentaivelor unei alternative contingente dupa noi dezvoltari si noi oportunitati 8. Generalizarea deciziei luate la noile procese

13

Acesti pasi produc un cadru pentru intreaga si sistematica explorare a optiuniilor carierei bazate pe un Eu concret ,si lumea informatiei. Krumboltz (1996) imparte interventiile dezvoltarii carierei in doua categorii:

(a)evolutiva/preventiva si (b) tintita/ curative . Formarea include programe de educatie in cariera, initiative de scoala pentru munca, cluburi pentru munca , studierea matrialelor,si simulari. Aceste interventii in dezvoltarea carierei faciliteaza achizitionarea de eu concert si informatii ocupationale si folosirea informatiei in procesul de luarea deciziei in cariera. Invatand activ parcaticarea job-ului, (ex, usurinta, jobului, stadiile si examinarea site-urilor pt munca) este accentuata. Este important de notat ca desi multi clienti, ca Juanita, pot cu siguranta beneficia practicarea in multe din aceste activitati, in primul rand ei trebuie sa primeasca mai multe interventii tinta si curative in dezvoltarea carierei. Interventiile dezvoltarii carierei tinta si curative includ o clarificare a scopurilor

restructurarea cognitive,repetitie cognitiva, analize narrative, joc de rol, desensibilizare, intentii paradoxciale si umor(Krumbolz, 1996, pp 66-72). LTCC de asemenea accentueaza importanta invatarii clientior de a lua decizii in functie de abilitati. Invatand cum sa iei o decizie in cariera ajuta clientii sa rezolve problemele curente in cariera si echipeaza clientii cu o importanta sarcina de abordare abilitatilor de coping cu schimbarea muncii si conditii personale din trecut( Krumboltz, 1976). De exemplu, o data Juanita a clarificat scopurile ei si a invatat cum sa ia decizii bune, apoi e va fi gata sa practice mai concentrat activitatile jobului(ex,job shadowing, voluntariat). Pentru a ajuta consilierii sa identifice credintele problematice ale clientului relatate la fiecare categorie de probleme(eg, indecizie, nerealism si pontentialitate multipla), Krumboltz (1998), dezvolta INVENTARUL CREDINTELOR CARIEREI(Career Believes

Inventory(CBI)). CBI ul este bazat pe ratiunea cu carea oamenii i-au decizii in cariera, depinzand de ceea ce cred despre ei si piata muncii. Cum Krumboltz scrie in 1994 Daca credintele lor sunt concerte si constructive, ei vor actiona in modurile care sunt susceptibile sa-I ajute sa-si atinga scopurile. Daca credintele lor sunt inexacte si autodistructive, ei vor actiona intr-un mod in care are sens pentru ei , dar nu ii poate ajunta sa-si atinga scopurile. CBI ajuta consilierii sa inteleaga credintele si aspiratiile clientilor lor . Astfel , instrumentul este mai folositor cand este administrat la inceputul sedintelor de consiliere in cariera. CBI contine 25

14

de scale organizate in urmatoarele cinci categorii: Situatia Curenta A Carierei mele, Ce Pare Necesar Pentru Fericirea Mea, Factorii Care Influenteaza Deciziile mele, Schimbari Pe Care Sunt Dispus Sa Le Fac si Eforturile Pe Care Sunt Dispus Sa Le Initiez. Aceste categorii sunt relatate la barierele mentale blocand calientii penrtu a actiona. Evaluarea Interventiilor Dezvoltarii Carierei Tipic , consilierii evalueaza succesul dezvoltarii carierei dupa standarde determinate, daca clientii experimenteaza o reducere in indeciziile carierei. Krumboltz recomanda

consilierilor carierei sa considere revizuit aceast criteriu. De exemplu, consilierii folosesc LTCC va indecizia ca o calitate diserabila pentru a motiva clientii sa se angajeze in noi activitati de invatare. Hence, Krumboltz recomanda reconfigurarea indeciziei pentru descurajarea de orizonturi. Krumboltz de asemenea sugereaza ca atingerea scopurilor , congruenta dintre indivizii si munca lor de mediu este inutil restrictionata pentru ca oameni de aceeasi categorie nu intotdeauna zboara impreuna(i.e aici este variabilitate intraocupationala in randul

persoanelor). Doi oameni diferiti pot avea succes in aceeasi profesie. De asemenea Krumboltz (1996) argumenteaza ca criteriul de congruenta este mai putin folositor astazi pentru ca se bazeaza pe mediile de munca: Heterogenitatea, nu omogenitatea, in ocupatii este acum mai apreciata(p.73). In urma rezultatelor acestor doua criteri traditionale, Krumboltz recomanda concentrarea pe masura schimbarilor in caracteristicile clientului, ca abilitati, valori, cardinte, interse si obiceiuri de lucru. Consilierii pot sa se intrebe pe ei insisi daca interventiile in devoltarea carierei au stimulat pe clientii lor sa se angajeze in noi activitati de invatare. Masurile procesului se poate concentra pe evaluarea gradului in care clientii au facut eforturi sa-si creeze vieti mult mai satisfacatoare(ex , Au angajat in cariera exploatoare sau in formarea de comportamente de a cauta?). In continurare voi face analiza celor doua teorii: Prin teoria sa Holland sustine faptul ca modul particular de constituire , in structura de presonalitate a unui individ a sistemului de interese contureaza directia orientarii profesionale, a carierei sale. Gradul de compatibilitate a intereselor si a ierarhiei lor cu

15

alegerea unui anumit traseu al carierei da nota de satisfactie personala resimtita in exercitarea efectiva a profesiei pentru de ierarhizare a acestora. Holland identifica in structura personalitatii diferentelor indivizilor sase moduri specific de orientare profesionala: realist , investigative/intellectual, artistic, social,antrepernorial/intreprinzator, conventional. Pe de alta parte ,Krumboltz dezvolta teoria invatarii in consilierea carierei si este format di doua parti: prima parte isi indreapta atentia spre explicarea originilor asupra alegerii carierei si este numita ca teoria invatarii sociale a cerierei in deciziile facute(SLTCDM), iar a doua pa isi indreapta atentia pe consilierea carierei si este numita ca teoria invatarii in consilierea carierei . Prin SLTCM sunt identificati patru factori care ne influenteaza luarea deciziilor in cariera cum ar fi:(1) inzestrarea genetica si abilitatile special; (2)conditiile mediului si

evenimentelor, (3)experientele invatate, (4)calitatea de observare a sarcinii. Iar ,prin LTCC sunt identificati opt pasi in consilierea carierei si anume:(1) definirea problemei si scopurilor clientului,(2)acordul reciproc pentru a realize consilierea obiectivelor, generarea de alternative la solutionarea problemelor, (3)colectarea de informatii despre alternative, examinarea consecintelor alternativelor, reevaluarea scopurilor , (4)alternativelor, si consecintelor, (5) luarea deciziilor sau selectarea tentaivelor unei alternative contingente dupa noi dezvoltari si noi oportunitati,generalizarea deciziei luate la noile procese. In teoria lui Holland, relaiile ntre aceste ase tipuri pot fi reprezentate printr-o structur hexagonal. Acesta este modelul hexagonal al relaiilor ntre tipuri sau modelul RIASEC. Conform teoriei, distana (asemnare sau diferen) ntre dimensiuni depinde de distana (apropiere sau deprtare) ntre polii care le reprezint pe hexagon. de exemplu, tipurile realist (R) i intelectual (I) sunt apropiate pe hexagon, deci, se aseamn mai mult dect tipurile realist (R) i artistic (A), care sunt mai ndeprtate. Tipul artistic (A) se opune tipului convenional (C). Penrtu ca indivizii sa i poata selecta mediul de munc care este congruent cu tipul lor de
personalitate ,Holland propune inventarul de interese sau chestionarul de interese Holland. Acesta poate ajuta indivizii sa exploreze profesiile pe care ar putea sa le urmeze. Intervenia se ntemeiaz

pe msurtorile referitoare la tipul de personalitate obinute prin utilizarea unui inventar de interese, profilul obtinut este reprezentat de un cod din trei litere, numit codul Holland.Astfel pentru a intelege codul Holland defineste patru indicatori sau semne de diagnostic: conecventa; diferentierea,identitatea si congruenta.

16

Asadar, LTCC accentueaza importanta invatarii clientior de a lua decizii in functie de abilitati. SLTCDM sugereaza ca decizia luata in cariera este influentata de factori de mediu complexi(ex, economici), multe dintre care sunt peste controlul oricarui individ. Krumboltz in LTCC dezvolta Inventarul Credintelor Carierei (CBI)). CBI ul are la baza ratiunea conform carea oamenii i-au decizii in cariera, depinzand de ceea ce cred despre ei si piata muncii. CBI ajuta pe consilieri sa inteleaga credintele si aspiratiile clientilor lor . Astfel , consilierii evalueaza succesul dezvoltarii carierei dupa standarde determinate, daca clientii reduc indeciziile in cariera. Krumboltz recomanda consilierilor in cariera sa considere revizuit aceast criteriu. De exemplu, consilierii folosesc LTCC penrtu ca indecizia este o calitate dzierabila pentru a motiva clientii sa se angajeze in noi activitati de invatare. Hence, Krumboltz recomanda reconfigurarea indeciziei pentru descurajarea de orizonturi.

17

Teoria lui Holland si succesele studentilor (SUA): implicatiile, practice, programatice.

Comentariul articolului In acest articol sunt ilustrate o varietate de consecinte care decurg din teoria lui Holland si constatarile din anchetele facute in ultimile decenii si de pleaca de la doua exemple legate de student, de planul de afaceri. Pentru a ilustra varietatea de consecinte care decurg din teoria lui Holland si constatarile din ultimele decenii in acest articol se pleaca de la doua exemple: legate de student , de planul de afaceri , apoi la adnul sau implicatiile pentru cei responsabili,de eveluarea rezultatelor elevilor si la sfarsit cu implicatii pentru profesori si administrator academici, in eforturile lor de a intelege si de a promova succesul studentilor la nivel academic. Aceste exemple sunt ilustrate pentru a demonstra aplicabilitatea teoriei lui Holland deoarece inca de la inceput folosit de catre studentii profesionisti in afaceri, se credea ca are implicatii academice la fel de importante ca liferi si memrii in facilitarea nivelului de succes al elevului. Astfel teoria lui Holland a incurajat elevii de a selecta domeniile academice care sunt congruente cu tipul lor de personalitate. Se poate constata ca contrinuitia lui readron bullock ilustreaza modul academic de

consiliere in cariera pote folosi teoria lui Holland si cercetarile collective pe teorie mai putin restrictiva , dezvoltata si viitoare mai mult orientata sa favorizeze succecesul elevilor in alegerea viitoarelor colegii/ cariere. Kurickshank si Hann ofera numeroase exemple de modele in caer teoria lui Holland pot fi aplicate in procesul de recrutare prin utilizarea informatiilor disponibile in mod current UNIACT si in sectiunea Student Profil a bateriei ACT de evluare pentru a ajuta elevii de a determina masura in care programele si serviciile pferite de institutiile lor. Se poate concluziona prin faptul ca succecul elevilor este mai degraba o problema de invatare , crestere sau valoare adugata, decat performantele simple in ceea ce priveste rezultatele testelor,si gradele teoriei lui Holland.

18

Bibliorafie

1. Jigau ,Mihai., Consilierea carierei, editura Sigma , Bucuresti, 2010 2. www. scribd. com: Erdei , Ilhiko, Curs consiliere si orinetare personala(support curs), 2007-2008 3. http://nces.ed.cov/npec/pdf/SMART_TEAM_REPORT. pdf 4. Spencer.G.Hail, J.O.Ann.,Herris_Bowelsbly Career development intervention in

the twenty first centery, editura, terce education.Ing._Upper Saddle River_New Jeresy, 2002