FPI – FORMA G

Inventarul de personalitate F.P.I. a fost elaborat de J. Fahrenberg, H. Selg şi R. Hampel

şi dezvoltat în anii ’60 ai secolului trecut. Este un inventar multifazic care măsoară factori de
personalitate, un instrument de evaluare omnibus construit prin îmbinarea unui sistem
psihologic clasic cu unul extras din nosologia psihiatrică. Acesta reliefează aspecte normale şi
patologice ale personalităţii, dar numai scorurile mari la scalele clinice impun un examen de
specialitate pentru subiect.
Inventarul de personalitate Freiburg a fost publicat pentru prima dată în 1970, iar până
în prezent există şapte ediţii. Forma utilizată în cadrul cercetării este forma G, care a fost
adaptată şi etalonată pe populaţia ţării noastre.
F.P.I. – G este constituit din 212 itemi grupaţi în 12 scale, din care 3 scale secundare.
Scalele principale în care sunt urmărite caracteristicile de personalitate sunt:
o nervozitatea (N1),
o agresivitatea (A2),
o depresia (D3),
o excitabilitatea (E4),
o sociabilitatea (S5),
o calm (C6),
o tendinţa de dominare (Td 7),
o inhibiţia (I8),
o firea deschisă (FD9).
Scalele suplimentare sunt reprezentate de:
o extraversie – introversie (E),
o labilitatea emoţională (Nle),
o masculinitate – feminitate (M).
Administrarea inventarului este însoţită de instrucţiunile prin care i se cere subiectului
să citească cu atenţie fiecare enunţ şi să răspundă cu Da sau Nu, după cum i se potriveşte,
marcând în caseta corespunzătoare din foaia de răspuns cu un X. Se atenţionează subiectul că
nu există răspunsuri corecte şi răspunsuri greşite, iar răspunsul trebuie să fie în conformitate cu
părerile proprii, cu felul fiecăruia de a se manifesta.
Cuantificarea se realizează pe fiecare scală prin acordarea unui punct pentru
răspunsurile considerate semnificative şi însumarea acestora, obţinându-se cotele brute ale
scalelor. Acestea sunt transformate în cote standard prin raportarea la etaloane. Staninele 1 şi 2

1
sunt considerate scoruri critice, stanina 3 un scor parţial critic, iar cele între 4 şi 9 sunt apreciate
a fi scoruri optime cu valori de la suficient pentru 4 la foarte bun pentru 9.
Interpretarea este complexă, fiind dată de analiza corelaţiilor dintre factori.

CHESTIONARUL DE ANXIETATE CATTELL – 4PF

Această probă a fost tradusă şi adaptată de către Tasica M. Luminiţa, de la Institutul de

Ştiinţe ale Educaţiei, Secţia de Orientare Şcolară şi Profesională din Bucureşti, iar etalonarea pe
populaţia românească a fost realizată de către Nicolae Cosmovici.
Chestionarul are 40 de itemi organizaţi după factorii primari componenţi şi după
caracterul manifest sau voalat al simptomelor respective, astfel încât primii 20 de itemi se referă
la manifestările indirecte, voalate ale anxietăţii, iar ceilalţi 20 de itemi se referă la expresia
directă a stării la nivelul comportamentului. Raportul între jumătatea A şi jumătatea B, calculat
separat de nota generală de anxietate, devine un indice pentru gradul de mascare sau de
accentuare în comportamentul observabil al anxietăţii.
Acest chestionar dedicat special anxietăţii, permite:
- obţinerea unei note principale sau globale a anxietăţii, fiind o notă standard a anxietăţii totale;
- obţinerea unor date despre rolul structurilor de personalitate şi contribuţia lor în anxietate;
- distincţia între anxietatea manifestă, simptomatică şi anxietatea voalată, mascată, desfăşurată
în mod inconştient.
În acest chestionar, factorul anxietate este secundar, reprezentând o particulară
combinare a contribuţiei a 5 factori primari:
- Conştiinţa de sine Q3;
- Forţa Eului C;
- Propensiunea paranoidă L;
- Propensiunea spre culpabilitate O;
- Tensiunea ergică Q4;
Anxietatea se referă la caracteristici precum: tensiune interioară, instabilitate, lipsa de
încredere în sine, rezerva în asumarea situaţiilor de risc, temeri, diferite manifestări
psihosomatice amplificate în plan subiectiv. Modul de organizare al celor două jumătăţi, în
funcţie de factorii primari, este similar: câte 4 itemi pentru Q3;
3 itemi pentru C;
2 itemi pentru L;

2
 6 itemi pentru O;
5 itemi pentru Q4.
Dacă ar fi să reluăm semnificaţia specifică a acestor contribuţii pentru condiţia
anxietăţii, vom accentua următoarele aspecte specifice:
- dezvoltarea conştiinţei de sine indică gradul de motivare a integrării comportamentului în
jurul acceptării şi imaginii de sine conştient definită, clară şi în funcţie de standardele social
acceptate. În acest sens, absenţa unei astfel de integrări a comportamentului este considerată
una din cauzele majore ale dezvoltării anxietăţii. Variaţia notei Q3 poate fi legată şi de
structurile caracteriale şi deprinderile acceptate social;
- forţa Eu-lui C, sau capacitatea de a controla şi de a exprima tensiunile într-o manieră
realistă şi aprobată social, intervine în starea de anxietate prin consecinţa unui Eu slab,
incapabil de autocontrol, care, recurgând la multiple apărări duce la creşterea tensiunii
subiective; o ipoteză suplimentară porneşte de la efectul unei tensiuni puternice care poate
conduce la regres psihic şi împiedică creşterea normală a forţei Eu-lui;
- în cazul corelării propensiunii paranoide L cu anxietatea se presupune că situaţia socială
dificilă indusă de comportamentele dominate de tendinţa paranoidă are ca efect anxietatea, cu
sensul că nesiguranţa socială paralelă apărării paranoide conduce la anxietate;
- factorul culpabilitate O, reprezintă culpabilitatea anxioasă depresivă şi poate reprezenta o
propensiune constituţională spre anxietate. În formele extreme se include într-un sindrom care
combină depresia, auto-culpabilizarea şi anxietatea, sindrom care poate fi întâlnit în practica
psihiatrică. Caracteristica centrală descrisă prin testul Cattell, este sentimentul lipsei de
demnitate personală, anxietatea şi depresia împreună cu propensiunea spre tot felul de
sentimente de culpabilizare;
- componentă importantă a anxietăţii, tensiunea ergică Q4, prin impulsuri activate sau
provocate, prin necesităţi nesatisfăcute de orice tip contribuie la starea de nelinişte. Astfel, de
exemplu,excitarea apetitului sexual,nevoia de consideraţie, sau teama de o situaţie apar ca
impulsuri legate de sindromul anxietăţii. Nivelul ridicat al tensiunii ergice se reflectă în
pulsiunea spre agresivitate, tensiune, iritabilitate, nervozitate.
Cotele ridicate, extreme, începând cu nota standard 7, indică instalarea anxietăţii.
Nivelul 10 pentru o scală cu 11 clase standardizate, indică necesitatea unei intervenţii
terapeutice; nevroza – ca dimensiune distinctă de anxietate – conduce la creşterea cotei
acesteia, în unele stări nevrotice acute putând întâlni creşteri extreme ale anxietăţii (în general
un nevrotic poate avea note între 7 şi 8, în termenii cotelor standard). De asemenea, nivelul
notei standard diferenţiază între un diagnostic de isterie, de angoasă sau nevroza de angoasă

3
(trei sferturi dintre bolnavi au note peste 7) şi de normalitate (trei sferturi dintre „normali” au
note sub 7). Datele clinice indică faptul că în general formele de psihoză antrenează creşterea
nivelului de anxietate, nota fiind mai ridicată de la nevrotici, deci peste 8.
Se poate distinge între anxietatea „normală” când starea psihică este direct dependentă
de o situaţie existenţială anxiogenă, şi anxietatea patologică.
Q3 şi Q4 sunt cel mai direct legaţi şi influenţaţi de mediu, iar C are o importantă
contribuţie ereditară. Factorii O şi L sunt cei mai stabili. Situaţiile stresante determină o mai
puternică presiune a pulsiunilor, Q4 şi tulbură un Eu imatur C.
O notă standard între 0 şi 1 este semnificativă pentru lipsa de motivaţie generală sau
pentru starea de apatie.
Aplicare şi instructaj
Scala de anxietate se poate aplica ambelor sexe, începând cu vârsta de 14-15 ani, la cea
mai mare parte a tipurilor culturale. Se poate aplica individual sau colectiv şi sunt necesare
studii de minim opt clase.
Este destinată unui diagnostic iniţial şi pentru furnizarea unui grafic de evoluţie,
deoarece se poate readministra după o săptămână sau mai mult, fără ca subiectul să îşi
amintească în mod apreciabil răspunsurile lui precedente.
După stabilirea unui contact cu subiectul, examinatorul îi dă o foaie de testare şi îi cere
să o completeze urmărind instrucţiunile prezentate pe prima pagină: „În aceste foi veţi găsi 40
de întrebări cu privire la greutăţile pe care cea mai mare parte dintre oameni le întâmpină
uneori în viaţi. Ar fi foarte util, pentru a vă putea înţelege, să daţi un răspuns absolut sincer la
fiecare punct, marcând fie DA fie NU, în aşa fel încât să arătaţi problemele pe care le puteţi avea.
Începeţi cu cele două exemple de mai jos pentru a vă antrena.
După cum vedeţi, fiecare punct este prezentat, în realitate, sub forma unei fraze. Veţi
arăta felul în care aceasta se aplică la dv., punând un X într-una din cele trei căsuţe care se
găsesc la dreapta.
Există o căsuţa la mijloc pentru cazul în care nu aţi putea să răspundeţi categoric DA sau
NU; folosiţi această căsuţă cât mai puţin posibil. Va rog să nu săriţi nici o problemă, răspundeţi
bine la fiecare printr-un singur răspuns. Răspunsurile dv. vor fi confidenţiale. Nu pierdeţi timp
cu ezitările. Răspundeţi imediat la fiecare întrebare, în funcţie de ceea ce gândiţi în clipa aceea,
nu ce aţi gândit săptămâna trecută sau în mod obişnuit.
Este posibil să fi răspuns altădată la întrebări asemănătoare. Dv. răspundeţi ceea ce
simţiţi în momentul de faţă. Cea mai mare parte a oamenilor termină în 5 minute, unii în 10.

4
Predaţi foile imediat ce le-aţi completat în totalitate. Începeţi imediat ce examinatorul vă spune
întoarceţi pagina. Succes!”.
Corectarea testului
Testul se corectează în aproximativ 5 minute, prin aplicarea unei grile de corecţie. Se
acordă 2, 1 sau 0 puncte pentru fiecare item, după cifra care este imprimată pe grila de corecţie.
Se face totalul pentru cele două părţi, se adună iar rezultatul exprimă gradul şi nivelul de
anxietate generală. Punctajul acordat răspunsurilor subiectului este menţionat pe grilă, care este
standardizată.
Se folosesc două corecţii a notei generale de anxietate, în funcţie de sexul subiectului şi
de vârstă. În ceea ce priveşte vârsta, nota generală scade de o parte şi de alta a vârstei de 19-21
de ani. În ceea ce priveşte sexul, nivelul de anxietate feminină este în general mai crescut.
Cotele brute obţinute se transformă în cote standard. Notele standard mari indică grad
de anxietate ridicat.

CHESTIONARUL CATTEL 16 PF
Acest chestionar elaborat de Cattel (1945) este alcătuit din 187 de itemi (întrebări) care
urmăresc evidenţierea a 16 trăsături de personalitate (factori de ordinul I), plus 4 factori de
personalitate de ordinul II, obţinuţi din primii prin calcul.
Cei 16 factori de personalitate vizaţi, dispun de un număr inegal de itemi între 13 şi 26.
Fiecare item al chestionarului contează pentru un singur factor de personalitate. Toţi itemi
dispun de aceiaşi pondere, aspect rezultat din analiza factorială efectuată de ceilalţi. În funcţie
de maniera în care sunt formulate întrebările, de sensul polarizării, cotarea se face în felul următor:
 când polarizarea este pozitivă, prima variantă de răspuns este cotată cu 2 puncte, a
doua variantă cu 1 punct, şi a treia variantă cu 0 puncte.
 când polarizarea este negativă, varianta a treia este cotată cu 2 puncte, varianta a
doua cu 1 punct, şi varianta întâi cu 0 puncte.
Fac excepţie de la această regulă itemi de la factorul B (inteligenţă), care sunt cotaţi cu 1
punct pentru rezolvarea corectă şi cu 0 puncte pentru rezolvarea incorectă.

Factorii de ordinul I sunt:

Factorul A care exprimă Schizotimia (-) şi ciclotimia (+). SCHIZOTIMIA caracterizează un
om normal dar cu următoarele trăsături: închis în sine, hipersensibil, tinzând spre inhibiţie.
CICLOTIMIA exprimă o trăsătură ce denotă o evoluţie tonică - afectivă, ciclică şi cu alternanţe
între stări active, euforice şi depresie, atonie.

5
 Factorul B vizează NIVELUL INTELECTUAL, între cei doi poli: cultivat - necultivat; delăsare -
perseverenţă; conştiinţa valorică şi conştiinciozitate - ignoranţă şi lipsă de scrupule.
Factorul C vizează modurile de exprimare a FORŢEI EULUI în termeni psihanalitici
sub formă de aspecte biologice: intoleranţă la frustrare - maturitate emoţională; instabilitate
-stabilitate emoţională; nervozitate - calm; astenie - tonicitate psihică; agitaţie - linişte.
Factorul E se referă la SUBORDONARE – DOMINARE şi se exprimă prin nesiguranţă de
sine - siguranţă; dependenţă în opinii - independenţă; amabilitate - severitate; seriozitate afectată
- naturaleţe în comportament; conformism - noncomformism; nesiguranţă - siguranţă ; incapabil de a
capta atenţia - capabil de aceasta.
Factorul F vizează EXPANSIVITATEA, exprimată de stări taciturne - comunicativitate; lipsă
de însufleţire - însufleţire; lentoare - vioiciune.
Factorul G se referă la FORŢA SUPRA-EULUI, la modul de respectare a regulilor de
convieţuire socială, punând în evidenţă respectul sau eludarea regulilor:
 nehotărârea - hotărârea;
 fuga de răspundere - responsabilitatea;
 nerăbdarea - maturitatea emoţională;
 stabilitatea în conduită - instabilitatea;
 prevenitor cu alţii - neprevenitor etc.
Factorul H vizează TIMIDITATEA - ÎNDRĂZNEALA cu categoriile care te însoţesc, după
cum urmează: interiorizare - sociabilitate; prudenţă - îndrăzneală; interesul viu pentru sexul opus -
lipsă de interes pentru această realitate; conştiinciozitate - superficialitate etc.
Factorul I vizează RAŢIONALITATEA - AFECŢIUNEA , care evidenţiază următoarele aspecte
polare : maturitate emoţională - imaturitate; independenţa - dependenţa în gândire; satisfacţie de
sine - insatisfacţie; aspru, critic - amabil, apropiat; simţul artistic prezent - lipsa acestuia.
Factorul L se referă la ÎNCREDERE - SUSPICIUNE si prezintă următoarele caracteristici
contrare: tendinţa spre a fi invidios - lipsa invidiei; timiditatea şi ruşinea - îndrăzneală şi chiar
neobrăzare; vioiciunea - ursuz; adaptabilitatea - rigiditatea; interesul faţa de alţi - indiferenţă faţă
de semenii tăi.
Factorul M indică PREOCUPARE FAŢA DE ASPECTE PRACTICE si vizează următoarele
aspecte contrare: convenţionalismul - neconvenţionalismul; logicul - imaginativul; elocvenţa -
neelocventa; „ sângele rece” - emotivitatea exagerata; însuşirea ce exprimă încredere - lipsa acesteia.
Factorul N se referă la polaritatea CLARVIZIUNE - NAIVITATE după cum urmează:
 cutezanţa vicleană - inabilitate;
 satisfacţie - insatisfacţie;

6
  corectitudine - viclenie.
Factorul Q oferă relaţii asupra calmului şi neliniştii subiectului.
Factorul Ql pune în evidenţă relaţia RADICALISM - CONSERVATORISM.
Factorul Q2 oferă informaţii despre atitudinea de DEPENDENŢĂ – INDEPENDENŢĂ.
Factorul Q3 se referă la INTEGRARE.
Factorul Q4 pune în evidenţă TENSIUNEA ENERGETICĂ.

Factorii de ordinul doi sunt:

Factorul F1 , se referă la adaptabilitate - anxietate;
Factorul F2 , se referă la dinamism - inhibiţie;
Factorul F3, se referă la introversie - extraversie;
Factorul F4, se referă la independenţă - supunere;

CHESTIONARUL DE PERSONALITATE EYSENCK ( E.P.Q.)

Chestionarul de personalitate Eysenck (E.P.Q.) este o variantă nouă din seria de
chestionare binecunoscute în practica psihologică : Chestionarul medical Maudsley ( MMQ),
Inventarul de personalitate Maudsley (MPI) şi Inventarul de personalitate Eysenck (EPI).
Dacă versiunea iniţială a chestionarului măsura Extraversiunea (E), Neuroticismul (N), şi
Dezirabilitatea socială sau Scala de disimulare (L) E.P.Q a inclus o scală nouă, aceea de
Psihoticism (P), prezentând totodată şi o variantă mai extinsă şi cu o fidelitate superioară a
scalei de Dezirabilitate socială ( apud. A.Băban, P.Derevenco, Sybil B., G. Eysenck).
EPQ este construit conform modelului personalităţii propus de Hans Eysenck şi care
susţine existenţa a trei dimensiuni fundamentale: introversiune-extraversiune, stabilitate –
neuroticism şi psihoticism. Introversiunea explică un comportament liniştit, rezervat, în luptă
continuă pentru autocontrol şi reprimarea exercitării. Extraversiunea descrie o persoană
deschisă, tonică, care agreează stimularea şi căreia îi displace singurătatea. Stabilitatea descrie o
persoană calmă, ce nu este uşor impresionabilă. Neuroticismul este descris ca o trăsătură
specifică unei persoane labilă emoţional, deseori anxioasă şi depresivă, cu dificultăţi în
restabilirea echilibrului psihic după şocuri emoţionale. Psihoticismul descrie o structură
individuală înclinată spre un comportament agresiv şi ostil, egocentric şi impulsiv, cu o
sensibilitate scăzută faţă de sentimentele semenilor.
EPQ varianta în limba română poate fi utilizat atât în scop de cercetare cât şi clinic.
(A.Băban, 1990).

7
 Chestionarul EPQ în varianta românească are un număr total de 79 itemi cu răspunsuri
prin “ da” sau “ nu”.
Instructaj
Vă rugăm să răspundeţi la fiecare întrebare încercuind răspunsul “da” sau, după caz
“nu”. Nu există răspunsuri corecte sau greşite. Acţionaţi rapid şi nu vă gândiţi prea mult asupra
înţelesului exact la fiecare întrebare. Verificaţi în final dacă aţi răspuns la toate întrebările.
Cotare
Se acordă un punct pentru fiecare răspuns ce corespunde grilei de cotare, apoi se
însumează.

Tabel: Structura EPQ, varianta română (adulţi)

Scala şi tipul de Itemi aferenţi Total itemi

răspuns
da 18, 22, 27, 38, 42, 46, 69, 73
P 16
nu 5, 9, 30, 50, 54, 62, 79

da 1, 4, 8, 12, 14, 21, 26, 33, 41, 45, 49, 53, 61, 72, 76,
E nu 17, 24, 37 18
da 2,6,10,13,15,19,23,25,28,31,35,39,43,51,55,
N 58,59, 63,64,66,67,70,74,77 24
nu -
da 11, 16, 29, 68, 78
L nu 3,7,20, 32, 36, 40, 44, 47, 48, 52, 56, 57, 60, 65, 71, 21
75