ANXIETATE MANIFESTĂ ŞI ANXIETATE VOALATĂ

Chestionarul special dedicat anxietătii (30) cuprinde un număr de 40 de itemi organizaţi după factorii
primari componenţi si după caracterul manifest sau interiorizat al simptomelor respective, astfel încât primii
20 se referă la manifestări indirecte, “voalate” ale anxietăţii iar ceilalţi 20 la expresia directă a stării la
nivelul comportamentului. Raportul între jumătatea A si jumătatea B, calculat separat de nota generală de
anxietate, devine un indice pentru gradul de mascare sau de accentuare în comportamentul observabil a
anxietătii.

DATE PRIVIND IMPORTANŢA SEXULUI ŞI VÂRSTEI

SUBIECTULUI ÎN INTERPRETAREA ANXIETĂŢII

Studiile l-au condus pe Cattel la utilizarea a două importante corecţii a notei generale de anxietate, în
funcţie de sexul subiectului şi în funcţie de vârstă. În ceea ce priveşte vârsta, nota generală scade de o parte
şi de alta a vârstei de 19 - 21 ani. În ceea ce priveste sexul, nivelul de anxietate feminină este în general mai
crescut şi în creştere mai accentuată la femei. Aceste două aspecte corelate au condus la aplicarea în mod
diferenţiat pe sexe, a unor corecţii.
Pentru bărbaţi: între 17-19 ani se scad două puncte; între 20-24 se scade un punct; între 25-29 nu se
scade nimic; între 30-34 se adaugă un punct; între 35-39, se adaugă două puncte.
Pentru femei, între 17-19 se scad patru puncte; între 20-24 se scad trei puncte; între 25-29 se scad
două puncte; între 30-34 se scade un punct, de la 35 în sus nu se mai operează modificări.

PREZENTAREA FACTORULUI DE ANXIETATE ŞI

FATEŢELOR ABORDATE DE CHESTIONAR

Pentru Cattel factorul anxietate este secundar reprezentând o particulară combinare a contribuţiei a 5
factori primari: conştiinţa de sine Q3, forţa eului C, propensiunea paranoidă L, propensiunea spre
culpabilitate O si tensiunea ergică Q4.
Pentru personologul american anxietatea se referă la caracteristici precum: tensiunea interioară,
instabilitatea, lipsa de încredere în sine, rezerva în asumarea situaţiilor de risc, temeri, diferite manifestări
psihosomatice amplificate în plan subiectiv. Anxietatea diferă de nevrotism prin accentul pus în acest caz pe
incapacitatea de adaptare la situaţii noi şi rigiditatea comportamentului.

1
 De asemenea, modul de organizare al celor două jumatăti în funcţie de factorii primari este similar:
câte 4 itemi pentru Q3, 3 itemi pentru C, 2 itemi pentru L, 6 itemi pentru O si 5 itemi pentru Q4, în functie
de ponderea contribuţiei fiecăruia.
Dacă ar fi să reluăm semnificaţia specifică a acestor contribuţii pentru condiţia anxietăţii vom
accentua pe următoarele apecte specifice:
- Dezvoltarea constiinţei de sine Q3 indică gradul de motivare a integrarii comportamentului în jurul
acceptării şi imaginii de sine conştient definită, clară şi în funcţie de standardele sociale acceptate. În acest
sens, absenţa unei astfel de integrări a comportamentului este considerată una dintre cauzele majore ale
dezvoltarii anxietătii. Variaţia notei la Q3 poate fi legată si de structurile caracteriale şi deprinderile
acceptate în plan social;
- Forţa eului, sau capacitatea de a controla şi exprima tensiunile într-o manieră realistă şi aprobată
social, intervine în starea de anxietate prin consecinţa incapacitatii unui eu slab, incapabil de autocontrol,
care recurgând la multiple apărări duce la creşterea tensiunii subiective; o ipoteză suplimentară porneşte de
la efectul unei tensiuni puternice care poate conduce la regres psihic şi împiedică creşterea normală a forţei
eului;
- Mai puţin clară apare cauza internă a corelării propensiunii paranoide L+ cu anxietatea, dar se
presupune de exemplu, la acest nivel relativ exterior al explicaţiei psihologice, că situaţia socială dificilă
indusă de comportamentele dominate de tendinţa paranoidă are ca efect anxietatea, cu sensul că nesiguranţa
socială paralelă apărării paranoide conduce la anxietate;
- Descriptiv factorul O+ reprezintă culpabilitatea anxioasă depresivă şi poate reprezenta o
propensiune constituţională spre anxietate. În formele extreme se include într-un sindrom care combină
depresia, auto-culpabilizarea şi anxietatea sindrom care poate fi întâlnit în practica psihiatrică. Caracteristica
centrală, descrisă prin testul “C” este sentimentul lipsei de demnitate personală, anxietatea şi depresia
împreună cu propensiunea spre tot felul de sentimente de culpabilizare.
- Componenta importantă a anxietaţii, tensiunea ergică Q4+ prin impulsuri activate sau provocate,
prin necesităţi nesatisfăcute de orice tip contribuie la starea de nelinişte.Astfel de exemplu excitarea
apetitului sexual, nevoia de consideraţie sau teama de o situaţie apar ca impulsuri legate de sindromul
anxietăţii. Nivelul ridicat al tensiunii ergice se reflectă în pulsiunea spre agresivitate, tensiune, iritabilitate,
nervozitate.
Cotele ridicate, extreme începând de la nota standard 7 indică instalarea anxietăţii.Nivelul 10, pentru
o scală în 11 clase standardizate, indică necesitatea unei intervenţii terapeutice. Nevroza ca dimensiune
distinctă de anxietate, conduce la creşterea cotei acesteia, în unele stări nevrotice acute putem întâlni creşteri
extreme ale anxietăţii; în general un nevrotic - şi direct proporţional cu stabilizarea nevrozei, poate avea
note oscilând între 7 si 8 în termenii cotelor standard. De asemenea nivelul notei standard diferenţiază între
un diacnostic de isterie de angoasă sau nevroză de angoasă ( trei sferturi dintre bolnavi au note peste 7 ) şi
de normalitate ( trei sferturi dintre “normali” au note sub şapte ).Datele clinice indică si faptul că, în

2
general, formele de psihoză antrenează o ridicare a nivelului de anxietate, nota fiind mai ridicată decât la
nevrotici, deci peste 8. Acest tip de interpretări l-am intâlnit si pentru scalele MMPI.
Se poate distinge între anxietate “normală”, când starea psihică este direct dependentă de o situaţie
existenţiala anxiogenă, şi anxietatea patologică.
Dintre componentele primare ale anxietaţii, Q3 si Q4 sunt cel mai direct legate şi influenţate de
mediu, iar C are o importantă contribuţie ereditară.
De asemenea factorii O si L sunt cei mai stabili. Situaţiile stresante determină o mai puternică
presiune a pulsiunilor, Q4+ şi tulbură un eu imatur, C-.
O notă standard între 0 si 1 este simnificativă pentru lipsa de motivaţie generală, sau pentru starea de
apatie. În acest sens, de exemplu, reuşita şcolară corelează cu anxietatea în zona medie.