UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU FACULTATEA DE PSIHOLOGIE PSIHOLOGIA ADULTULUI SI A VRSTNICULUI Curs pentru nvatamnt la Distanta EDITURA UNIVERSITATII TITU

MAIORESCU

ADULTUL TNAR (20 Dezvoltarea fizica

40 ANI)

n ultimii 30 de ani, naltimea medie a tinerilor adulti este mai mare n comparatie c u generatia anterioara. Aceasta evolutie se datoreaza pe de o parte alimentatiei mult mai complexe si complete si pe de alta parte, sportului. Acum sistemul osos se afla n tr-o faza de maxima dezvoltare, care se poate denumi faza de platou . Dupa 45 ani se constata pr imele semne ale scaderii n naltime datorita tasarii spatiilor inter-vertebrale si aparit iei osteoporozei (mai frecventa la femei). Sistemul muscular se dezvolta pna n jur de 30 ani. Dupa aceasta vrsta are o evolutie descendenta foarte lenta, pna la 60 de ani pierzndu-se aproximativ 10% din masa musculara. Procesul este evident la nivelul musculaturii membrelor si a spatelui , semnalat prin dureri musculare si anchiloza. Ritmul acestui proces poate fi incetinit pri n practicarea sustinuta a oricarui sport, not, gimnastica, etc. Sensibilitatea vizuala se dezvolta pna la 20 21 ani, dupa care urmeaza o evolutie descendenta. Sensibilitatea auditiva, olfactiva, gustativasi tactila sunt stabile la aceasta vrsta, procesul involutiv debuteaza dupa 40 ani. Sanatatea ntre 20-40 ani se constata cele mai putine mbolnaviri. Exista diferente din punct de vedere al interesului pentru sanatate (evaluat prin numarul de vizite la cabinetele med icale) ntre barbati si femei. Femeile sunt mai interesate de sanatatea lor si merg mai frecv ent la medic din cel putin doua motive, unul moral si altul estetic. Justificarea morala se a sociaza cu statutul si rolul de mama, femeile au o responsabilitate mai puternica raportat la copii si familie n general. Altfel spus asumarea rolului protector al familiei se asociaza cu interes sau grija fata de sanatate. Motivul estetic este corelativ primului, sarcina spo reste sensibilitatea si atentia fata de corp si se asociaza frecvent cu dorinta de a a rata lafel de bine si de a fi sanatoasa indiferent de numarul de sarcini. Cele mai frecvente mbolnaviri au o cauza sociala. Satisfacerea trebuintelor speci fice vrstei (integrare si afirmare sociala) trebuinte specifice vrstei implica comportamente care pot

conduce un nivel crescut de stres. Factorii stresorieste reprezentati de orice s ituatie care poate genera o traire negativa, de disconfort denumita stres. Orice situatie poa te avea eticheta de factor stresor, totul depinde de modalitatea n care persoana interpreteaza sau resimte situatia respectiva. Selye (1980) afirma ca Absenta stresului nseamna moarte. Stresul este asadar o traire inevitabila pe parcursul vietii, care se asociaza cel mai frecvent cu trairi afective negative, cel mai frecvent de tipul depresiei. Distres este term enul care desemneaza trairile cu potential negativ pentru organism, trairi care se pot cro niciza fiind astfel la baza unei patologii mai mult sau mai putin grave. Dar sunt situatii n care stresul este un factor de energizare. Eustres este terme nul care denumeste trairile pozitive, atunci cnd agentii stresori sunt reprezentati de sti muli nonagresivi ai contextului (de exemplu, sporturile exetreme) si au consecinte, n general, favorabile pentru organism. Selye (1980) considera ca trairile pozitive, de tip eustres nu dureaza foarte mult si nu se pot croniciza, spre deosebire de distresuri. Holmes &Rahe (1976) enumera caracteristicile unei situatii generatoare de stres/ distres: -suprancarcarea cu sarcini multiple, mai ales n conditii de criza de timp; -reprezentarea de catre persoana a unei situatii ca fiind o amenintare; -izolarea sociala reala sau sentimentul constrngerii libertatii si a controlului social; -aparitia unui obstacol n calea dezvoltarii personale; -presiunea grupului social (proiectii referitoare la asteptarile celorlalti) poa te genera teama de esec sau dezaprobare. Tot ei listeaza 100 de factori si situatii generatoare de stres ordonate descres cator n functie de gravitatea impactului asupra persoanei. n primele pozitii, cele cu efecte nega tive sunt urmatoarele situatii: -moartea unei rude; -divortul (separarea de un partener stabil); -detentia privativa de libertate; -casatoria; -violarile minore ale legii (calatoria fara bilet n autobuz); -schimbarea obiceiurilor alimentare (dietele); -schimbarea ritmului de somn. Alti factori au o importanta deosebita n dezvoltarea persoanei si anume asistarea la conflicte familiale n perioada copilariei si conflictele cu autoritatea parentala. Astfel s unt resimtie ca frustrante si sunt generatoare de trairi negative:

-lipsa de abilitati a parintilor de a fi parinti (comportamente foarte autoritar e sau demisionare); -concurenta ntre frati; -starea de sanatate a membrilor familiei (boala grava sau cronica unei rude, mai ales daca locuieste n aceiasi casa); -conflictele conjugale (parinti n conflict constant din varii motive cum ar fi tu lburarile de dinamica sexuala, imposibilitatea satisfacerii unor trebuinte, complexele de inf erioritate, etc); -disfunctiile profesionale ale parintilor (activitate excesiva n dauna timpului s i interesului pentru copii, raporturile conflictuale cu superiorii / subalternii / colegii) ca re se rasfrng n viata privata; -dificultatile sociale si financiare (locuinte nencapatoare sau insalubre, privat iunile de libertate, somajul parintilor, etc.). De ce unele persoane reactioneaza pozitiv si altele negativ la aceiasi factorii stresori? Reactia depinde de capacitatea de a controla subiectiv situatia. Cnd o persoana simte ca poate controla o situatie, aceasta este resimtita ca fiind mai putin grava. Se pot enu mera o serie de trasaturi de personalitate indicative pentru vulnerabilitatea la factorii streso ri, cum ar fi lipsa de flexibilitate, intoleranta, egocentrismul, tendintele obsesiv-fobice. Relatia dintre stres (trairile afective asociate factorilor stresori), abilitate a de a controla situatia generatoare de stres si efectele n plan somatic a fost demonstratastiint ific. Cercetarile au dovedit existenta unei relatii corelative ntre sentimentul de stre s perceput ca necontrolabil si diferitele mbolnaviri, de la banalele alergii pna la boli maligne (Matheny & Cupp, 1983; Sklar & Anisman, 1981). Modalitatile de a face fata stresului (coping) sunt corelative starii de sanatat e. Lazarus (1981) Stresul este unul din primii factori de scadere a imunitatii . Rezultatele unui stu diu efectuat pe un esantion de barbati care suferisera de atac de cord au demonstrat ca anterior mbolnavirii ei au dezvoltat sentimente de anxietate, neajutorare si tristete si u n libido scazut, comparativ cu populatia care nu a avut probleme cardiace. Friedmann si Rosenmann (1974) au dovedit existenta a doua pattern-uri comportame ntale n relatia cu stresul denumite A si B. Persoanele care apartin tipului A tind sa fi e agitate, competitive, agresive, ostile si se comporta constant ca si cum ar trebui sa fac

a fata unor schimbari. Persoanele tipului B sunt mai relaxate, mai putin competitive, mai op timiste. Din punctul de vedere al starii de sanatate, persoanele tipului A sunt mult mai expu se bolilor

cardiace la vrste tinere (30 - 40 ani), n timp ce persoanele de tip B sunt expuse bolilor cardiace mult mai trziu (peste 70 ani) chiar daca au fumat si mncat mult. Cercetarile demonstreaza relatii puternice ntre tipul A de comportament (ostil, l ipsa de ncredere n ceilalti si perceputi ca fiind egoisti, independenti, necontrolabili, n econtrolati) si modalitatile de rezolvare a crizei ncredere versus nencredere, descrisa de Erikson ca o caracteristica a primei copilarii. O rezolvare incompleta a acestei crize sta la baza unor comportamente de tip A. Din punct de vedere fiziologic, starea de alerta specifi ca tipului A se asociaza cu o crestere a secretiei de hormoni de tip testosteron si noradrena lina. Se pare ca exista o serie de modalitati practice care pot conduce la ameliorarea caracteris ticilor acestui pattern cum sunt renuntarea la fumat, la alcool, practicarea sustinuta a unor sp orturi, alimentatia sanatoasa, viata sexuala echilibrata. Bolile cardiace, mult mai frecvente la barbati dect la femei n aceasta perioada, s unt n parte generate si de factori stresori. Cercetari de ultima ora din medicina, precizeaz asi o alta explicatie a numarului mai mic de boli cardiace la femeile cu vrste ntre 20 si 40 ani, si anume estrogenul, hormon specific vrstlor active sexual, are rol protector mpotriv a bolile cardiace. Secretia de estrogen este asociat ciclului menstrual si determina o se rie de modificari n sfera senzorialitatii si anume: -sensibilitatea acustica este crescuta la nceputul perioadei si n timpul ovulatiei (primele 2 saptamni dupa ciclu); -sensibilitatea olfactiva este crescuta n perioada de mijloc a ciclului menstrual si scazuta n timpul menstruatiei; -sensibilitatea la durere este mai scazuta la ovulatie (Parlee, 1983) Nu se semnaleaza nici un fel de modificari din punct de vedere cognitiv n functie de perioada de ciclu, dar destul de frecvent s-a constatat cresterea nivelului de a nxietate si depresie n perioada pre-menstruala, modificari cunoscute sub denumirea de sindrom premenstrual (PMS). Alte simptome post-ovulatorii asociate PMS sunt dureri de cap , senzatia de balonare, retentie de apa, iritabilitate, oboseala, s.a., Dezvoltarea cognitiva La modul general, din punct de vedere cognitiv aceasta vrsta se caracterizeaza pr in gndire flexibila, capacitate de a nvata din experienta, memorie n stare buna, etc. Studiile longitudinale (Cattell, 1965, Horn, 1970) au condus la definirea a doua forme de inteligenta, si anume, academicasi experientiala. Inteligenta academica implica

procese

mintale care permit formarea conceptelor si dezvoltarea de rationamente abstract e. Acest tip de inteligenta este dependenta de nivelul de educatie si culturasi se evalueaza cu probe tip Raven, WISC, s.a.. Inteligenta experientiala (sau sociala) se bazeaza pe informa tii obtinute n afara procesului educational, este mai putin asociata procesul de invatare acade micasi asigura abilitatile necesare minimizarii factorilor stresori. Acest tip de intel igenta este dependenta de experienta de viata a fiecarei persoane, gradul de culturasi infor matie obtinut prin practica. Ea se evalueaza cu probe de vocabular, de informatie generalasi p rin inventare de evaluare a capacitatii de a face fata stresului ( coping ). Schaie (1978) descrie un model al dezvoltarii intelectuale cu cinci stadii. Conf orm acestui model, n aceasta perioada are loc o trecere de la achizitia de abilitati cognitiv e specifice copilariei si adolescentei la utilizarea acestora n scopul insertiei sociale adap tate. Schaie insista pe importanta experientei n dezvoltarea intelectuala a persoanei. Stadiil e propuse de el sunt: 1. Stadiul de achizitie (0 - 19 ani) se caracterizeaza prin interiorizarea de infor matii si abilitati; permite adaptarea corecta la cerintelor sociale; 2. Stadiul de realizare (20 - 25 ani) se caracterizeaza prin independenta si presupune utilizarea si aplicarea informatiilor si abilitatilor achizitionate anterior pen tru satisfacerea trebuintelor specifice vrstei, integrare si afirmare socialasi profesionala; 3. Stadiul asumarii responsabilitatii familiale (25 - 30 ani) presupune asumarea responsabilitatii pentru sine si pentru ceilalti, formarea unui cuplu; 4. Stadiul integrarii sociale (30 - 40 ani) are la baza trebuinta de a fi implicat n tr-un numar ct mai mare de relatii profesionale, ceea ce presupune asumarea de responsabilita ti socio-profesionale n plus fata de cele familiale; 5. Stadiul reintegrativ (40 - 50 ani) este conditionat de depasirea etapelor anteri oare, care asigura o structurare specifica a atitudinilor si intereselor si se asociaza cu asa-numita criza a maturitatii . Acum asistam la o selectie si focalizare a scopurilor si, imp licit, a responsabilitatilor, pe domenii care sunt verificate a fi nu numai interesante, dar si cu grad ridicat de performantasi satisfactie pentru individ.

n ceea ce priveste gndirea morala, Kohlberg (1973) considera ca la aceasta vrsta dezvoltarea morala, ca si cea cognitiva este finalizata. Studii ulterioare au do vedit existenta unui stadiu post-conventional, nu foarte bine descris si nca nevalidat stiintific , care se bazeaza pe gndirea abstractasi rationamente generalizabile si care presupune acce ptarea abaterii de la norma ca necesara. Carol Gilligan (1983) a analizat conduita morala n relatie cu asteptarile societa tii fata de barbati si femei pentru a explica unele comportamente diferentiate n functie de g ender si care par a avea o explicatie la nivelul gndirii morale. Rezultatele studiilor sal e arata structura valorilor morale este dependenta de asteptarile sau expectantele pe ca re societatea le are fata de persoane, altfel spus de modelul cultural masculin si feminin. As tfel la nivel social expectantele fata de barbati sunt de tipul independenta, asertivitate, ia r fata de femei dependenta, responsabilitate fata de familie si copii. Ca urmare, barbatii si fun damenteaza rationamentele morale pe termeni de justitie si corectitudine, n timp ce femeile n termeni de responsabilitate. Din punct de vedere moral dilema specifica femeilor este gener ata de conflictul dintre propria realizare si responsabilitatea fata de familie si copi i. Gilligan identifica trei niveluri de dezvoltare morala la femei n mare masura cor elative vrstei, si anume: a. orientarea pe sine; b. asumarea responsabilitatii pentru cei lalti (femeia e dependentasi e posibil sa fie manipulata cu usurinta); c. moralitatea nonviolent ei (solutiile la propriile dileme se rezolva prin raportare la problemele familiei). Personalitate si integrare sociala Vom descrie caracteristicile dezvoltarii personalitatii prin prisma a doua abord arii, teoria psihanalitica modelul crizelor normative (Erikson, 1968, Vaillant, 1977, Levinso n,1977) si teoria culturala - modelul experential (Danish & D Angelli, 1980). I. Modelul crizelor normative este structurat n baza teoriei dezvoltarii si susti ne ca aceasta se realizeaza respectnd un pattern antestabilit care presupune o serie de crize. Depasirea fiecarei crize asigura dezvoltarea comportamentelor adaptate vrstei cronologice. Daca o astfel de criza nu este depasita, dezvoltarea psihica este stagnata. Descrierea si explicarea dezvoltarii umane astfel acorda o destul de mica importanta factorilor de mediu. Specifica acestei perioade este criza generata de doua tendinte contrare: intimi tate versus izolare. Intimitatea presupune capacitatea de a sustine o relatie care cere sacri

ficiu si compromis. Posibilitatea de a accepta compromisurile este conditionata de struct urarea

identitatii, de existenta unui sentiment de independenta si siguranta, generate de o identitate matura care permite adultului sa relationeze (sa fuzioneze ) cu altii. Cei care dep asesc aceasta criza, pot sa accepte o relatie intima foarte apropiata, sa accepte pierderea unei relatii au sentimentul sacrificiului si al compromisului. Izolarea este tendinta opusa intimitatii si presupune lipsa capacitatii de a sus tine o relatie care obliga la compromisuri. Persoanele care se angajeaza cu frica ntr-o relatie, care nu se pot darui cu ncredere se simt izolati si sunt orientati catre sine. n ultimii ani, datorita modificari mentalitatilor privitoare la sexualitatea, con ceptul de intimitate se nuanteaza. Erikson revine asupra teoriei sale si distinge ntre inti mitatea sexuala si intimitatea sociala, n sensul acceptarii celuilalt, fara nici o conotatie sexu ala). Dar si cu aceasta derogare de la sensul initial, prin excelenta psihanalista teoria lui Er ikson are o serie de limite. a. Teoria discuta intimitatea n cadrul cuplurilor heterosexuale si nu poate explica evolutia cuplurilor homosexuale si nici a cuplurilor fara copii; b. Conform acestei teorii identitatea, sau personalitatea, este definitivata pna n adolescenta, ceea ce nu este real. n mod obisnuit procesul de definitivare a iden titatii se continua la vrsta adulta, fara ca aceasta evolutie sa nsemne anormalitate; c. Teoria ignora rolul profesiei n formarea identitatii tnarului adult; d. Este centrata pe dezvoltarea personalitatii masculine, prin extensie se poate aplica si personalitatii feminine. Dar diferentele de gender nu sunt neglijabile ncepnd cu perioada adolescentei. George Vaillant (1977) preia teoria lui Eriksonianasi identifica o serie de mecanisme de aparare ale Eu-lui specifice acestei vrste. a. mecanisme mature de aparare adaptare se face prin apel la celalalt pentru a depa si situatii dificile; b. mecanisme psihotice de aparare adaptare presupune distorsiuni ale realitatii, explicatii interpretative utilizate n depasirea unor situatii dificile; c. mecanisme imature de aparare adaptare presupune dezvoltarea unor simptome somatice, ipohondriace, ca reactii la un mediu care este interpretat ca ostil; d. mecanisme nevrotice de aparare adaptarea se face prin reactii de furie necontrol ata cu urmari negative pentru grupul din care face parte. Dezvoltarea matura, conform Vaillant presupune spre deosebire de predecesorul sa u,

depasirea a doua crize si anume intimitate versus izolare, dar si evolutie versu s stagnare (caracteristican teoria eriksoniana stadiului urmator de dezvoltare). Deleted:

Vaillant identificasi descrie n aceasta perioada prezenta unei subetape, pe care o numeste consolidarea carierei sau recunoasterea profesionala , prezenta att la femei ct si la barbati. Aceasta sub-etapa, situata dupa criza intimitate-izolare, dar naintea ce lei de evolutie-stagnare pare a explica crizele conjugale de la aceasta vrsta, din ce n c e mai frecvente din ultimii ani. Daca evolutia celor doi parteneri n cuplu este concord anta (sunt focalizati simultan pe cariera) atunci riscul aparitiei unui conflict este mai m ic. Spre exemplu, daca unul din cei doi parteneri se orienteaza, sa spunem pe cariera, va avea nevoie de recunostere profesionalasi se va focaliza pe activitati care sa satisfaca ace asta trebuinta neglijndu-si partenerul, ceea ce poate declansa un conflict si ruptura n cuplu. Levinson (1977) si colegii sai de la Universitatea Yale au facut un studiu pe un grup de barbati (35 si 40 de ani), cu profesii diferite (de la muncitori la patroni de f irme) n scopul descrierii caracteristicilor stilului de viata specific acestei vrste. Metodele u tilizate au fost interviul biografic si teste de personalitate. Interviurile biografice au urmari t sa descrie stilul de viata viznd toate domeniile, educatie, religie, activitate profesionala, optiu ni politice, activitati de loisirs, relatiile cu parintii, copii, alte rude, relatia de cuplu , etc. Studiul a putut descrie astfel conditiile sociale n care au crescut, inclusiv descrierea comunita tii din care fac sau au facut parte. Pornind de la informatiile obtinute prin acest studiu el dezvolta o teorie conform careia scopul principal al acestei vrste l constituie constructia unui stil de viata, car e presupune o serie de conditii exterioare si o serie de caracteristici ce tin de interioritat e. Conditiile externe care influenteaza structurarea unui stil de viata sunt valori definite n sfera re ligiei, etniei, familiei si profesiei, ca si o serie de influente generate de diferite conjunctu ri sau evenimente sociale (razboi, tranzitie, regresiune economica). Interioritatea, sau aspectele interne definite n sfera stilului de viata sunt valorile personale, idealurile, evenimente care apartin propriei experiente emotionale. Conform Levinson, evolutia sau constructia stilului de viata presupune o succesi une a perioadelor de tranzitie (cu durate cuprinse ntre 4 si 5 ani) cu a celor de stabi litate (cu durate de 6 8 ani). In timpul tranzitiei persoana se remodeleaza, face un salt , n timp ce in timpul perioadelor de stabilitate ea integreaza noile trasaturi la nivel comportamental . ntre 17 si 40 ani conform acestei teorii, evolutia stilului de viata implica patr u perioade, si anume: a. Tranzitia de la adolescenta la tinerete (17 - 22 ani); b. Stabilitatea adulta (22 28

ani); c. Tranzitia vrstei adulte (28 - 33 ani); d. Stabilitatea adultului matur ( 33 40 ani).

a. Tranzitia de la adolescenta la tinerete (17 - 22 ani). Aceasta trecere presup une separarea de parinti, independenta financiarasi emotionala. b. Stabilitatea adulta (22 28 ani) este prima etapa n constructia stilului de via ta al adultului si presupune stabilirea relatiilor de cuplu, optiune si insertie profesionala, i ntegrare sociala maturasi angajarea n viata comunitatii. Definitivarea stilului de viata se realizeaza cu ajutorul mecanismelor de proiec tie si n prezenta unui mentor. Mecanismele de proiectie asigura reprezentarea propriului viitor, stabilirea unor idealuri care au rol de scop de atins. Existenta unei tinte asig ura clusterizarea (gruparea) scopurilor partiale si dezvoltarea mecanismelor de depasire a stresul ui (coping). Mentorul este o persoana mai mare ca vrsta n mod obisnuit care poate oferi informa tii si suport moral. Cel mai frecvent este o persoana straina sau o ruda mai ndepartata dar sunt si situatii cnd acest statut este acordat si unuia din parinti. c.Tranzitia vrstei adulte (28 - 33 ani) este o etapa cruciala n formarea stilului de viata, considera Levinson. Valorile si comportamentele se pot transforma si stabiliza nt r-o directie definitiva. Aceasta perioada este marcata de o crestere a ratei divorturilor, de reorientari profesionale, etc. n fapt o noua cautare sau o reajustare a modalitatilor de viat a. d. Stabilitatea adultului matur (33 40 ani) se caracterizeaza prin definitivarea

mecanismelor de asumare a propriei evolutii, de responsabilitate fata de familie si comunitate. Acest studiu a fost efectuat pe o populatie masculina, asadar concluziile nu pot fi extinse asupra populatiei feminine. Motivele pentru care studiul a fost facut pe un esan tion de barbati cu vrste ntre 17 si 40 de ani au fost urmatoarele: -s-a considerat ca la aceasta vrsta nu exista diferente de gender, asadar evoluti a barbatilor si a femeilor este similara, prin urmare descrierea evolutiei stilului de viata masculin nseamna implicit si o descriere a stilului de viata feminin; -studiile au fost efectuate de barbati-psihologi care au fost mai interesati si au putut explica mai usor evolutia persoanelor de acelasi sex. Deosebirea majora dintre barbati si femei este aceea a modalitatilor sau cailor de structurare a identitatii. Baietii se maturizeaza prin separarea de familia de origine ceea ce le asigura autonomia si abilitatea de a-si fixa si urmarii propriile interese. Fetele si con struiesc propria identitate fara sa fie necesara ruptura de familie, prin responsabilizare si ata sament fata de persoane exterioare familiei de origine.

Exista asadar diferente de gender n structurarea personalitatii. Unul din motive este generat de statutul si rolul de mama al femeii. Pentru a putea ndeplini dezideratele aces tui rol fetele se identifica cu mamele. Un alt motiv este generat de atitudinea fata de profesi e. Femeile, pna relativ de curnd, se defineau prin rolul de sotie, sora, etc. si mai putin ca persoana de cariera. Astfel, mecanismele de proiectie implicate n structurarea identitatii er au diferite la femei si barbati. n ultimii ani situatia s-a schimbat si tot mai multe femei si proiecteaza viitorul cu o componenta profesionala puternica, ceea ce se asociaza cu conflicte generate de cele doua seturi de expectante femeia-profesionist si femeia-mamasi sotie, att la populatia feminina, ct si la cea masculina. Cresterea ratei divorturilor coincide cu aparitia acestor schimbari de rol si statut n relatiile de cuplu. II. Modelul experiential al personalitatii depaseste blocajul asocierii, sau dep endentei evolutiei si maturizarii cu/de vrsta cronologica, considernd experienta, eveniment ele sociale ca factor de maturizare (Danish & D Angelli, 1980). Daca n copilarie si ado lescenta dezvoltarea, cresterea este mai puternic asociata cu dezvoltarea fiziologica, la maturitate aceasta este mai mult sau mai putin importanta n structurarea unui stil de viata. La maturitate structurarea personalitatii este influentata de evenimentele de conte xt n care este implicata persoana. Stilul de viata depinde si de prezenta fizicasi de imaginea despre prezenta fizica. Evenimentele care marcheaza evolutia unei persoane se pot clasifica n doua catego rii, normative si non-normative. Evenimentele sau situatiile normative sunt eveniment e de tipul casatorie, nasterea si cresterea copiilor, pensionarea, etc. Evenimentele non-no rmative se refera la situatii de tipul accidentelor, promovarilor, somajului, cstigurile la loto, emigrarile, etc. Momentul de timp n care are loc un eveniment poate transforma un eveniment normat iv n unul non-normativ. Astfel o casatorie care are loc devreme, sa spunem la 15 ani este nonnormativa ntr-o comunitate europeana , dar poate fi normativa intr-o alta comunitate sau ntr-o alta epoca istorica. Se mai poate face o clasificare a evenimentelor n funct ie de gradul lor de generalitate. Respectnd acest criteriu se pot descrie evenimente individua le si evenimente culturale. Evenimentele individuale sunt cele care sunt traite sau im plica o persoana sau o familie, spre exemplu sarcina, promovarea familiala. Evenimentele culturale caracterizeaza evolutia comunitatii, spre exemplu regresia economica, razboiul,

foametea, molimele. (Zani &Palmonari, 2003).

Indiferent de ce tip de evenimente discutam ca factor de influenta a dezvoltarii persoanei, importanta este modalitatea n care raspunde individul la aceste evenimente. Astfe l un acelasi eveniment poate fi un factor de confuzie pentru o persoanasi factor de energizar e pentru alta. Spre exemplu, 1989 a fost generator de confuzie si dezadaptare pentru unii si de trambulina catre afirmare si succes pentru altii. Modalitatile de coping cu astfel de eveni mente depind de mai multi factori, cum sunt capacitatea de ntelegere, asumare si integrare a situ atiei si sanatatea fizica. Modalitatile de coping mai sunt influentate de istoria personala a individului, de sustinerea pe care acesta o gaseste n grupul social din care face parte si de capacitatea de a anticipa evenimentele. Aceste teorii pot explica evolutia diferentiata a persoanelor n cadrul relatiilor de cuplu. n alegerea unui partener criteriile sunt, imaginea de sine (self-representation)si respectul fata de sine (self-esteem). Studiile efectuate de Burgess & Wallin (1953), Walster & Walster (1978) au demon strat existenta unor asemanari / trasaturi comune ale partenerilor dintr-un cuplu, tra saturi cum ar fi: atractivitatea fizica, sanatatea fizicasi mintala, inteligenta, popularitate a, caracteristici ale familiei de origine, statutul socio-economic, religia, educatia, veniturile. Existasi familii, statistic comparativ egale cu cele de mai sus, n care calitatil e si defectele se compenseaza (femeie inteligentasi mai putin sociabilasi partener mai putin intel igent dar sociabil). Un studiu, efectuat de Neiswender, Birren & Schaie (1975) a demonstrat ca o seri e de mituri privitoare la diferente n sfera afectiva ntre masculin si feminin sunt false. De e xemplu: -trairile afective sunt similare indiferent de sex, spre exemplu femeile sunt ma i emotive comparativ cu barbatii. La nasterea unui copil barbatii se pierd au trairi si reac tii afective foarte puternice ceea ce demonstreaza ca aparenta lor lipsa de emotivit ate este doar efectul modelului educational care cere ca barbatii sa nu si manifeste senti mentele); -dragostea n cuplurile casatorite nu este diferita de cea din cuplurile informale sentimentele sunt acelasi; -sentimentele de dragoste pot apare la orice vrsta, nu doar n tinerete. Evolutia relatiilor de cuplu poate fi prognozata ntr-o oarecare masura. Cercet[ri le au permis descrirea a doi factori care au impact puternic asupra stabilitatii si evolutiei cuplului, varsta si trasaturile de personalitate. Vrsta la care are loc casatoria este un bun predictor al evolutiei acesteia. Astf

el , casatoriile n care partenerii sunt adolescenti au sanse mici de reusita, deoarece pot influen ta si pot Deleted:

interfera cu aspiratiile, cariera, restrictionnd partenerii la o evolutie n cuplu, n doi si nu individuala. Cuplurile formate dupa 25 ani au mai mari sanse de reusita. Caracteristicile de personalitate sunt un factor important. Partenerii din cuplu rile care functioneaza bine sunt descrise astfel, stabile emotional, cu respect pentru cei lalti, colaborative, cu ncredere n sine, dependente emotional. Caracteristicile de person alitate ale barbatului sunt mai importante n stabilitatea cuplului. Astfel, daca familia de o rigine a barbatului a fost o familie nonconflictuala, echilibrata emotional si daca relat ia tata-fiu a fost corecta, cuplul nou format are sanse mai mari de stabilitate. Literatura de specialitate descrie mai multe tipuri de cupluri conflictual, devi talizat, pasiv congenitale, activ, total s.a. - cuplul conflictual conflictele constante ntre cei doi parteneri pare a fi ceea ce sustine acest cuplu; - cuplul devitalizat cei doi parteneri traiesc cvasi-independent, amintindu-si s entimentele pe care le-au resimtit la nceputul relatiei; -cuplul pasiv -congenital partenerii sunt mpreuna pentru ca nu au vrut sa ramna singuri, nu pentru ca au existat sentimente speciale ( l respect pentru ca atunci cnd am avut probleme el a fost primul care m-a ajutat. ); -cuplul activ partenerii si mpartasesc sentimentele si actioneaza mpreuna dar pot t rai independent; - cuplul total cei doi mpart totul si nu pot trai independent. Divortul Rata divortului este mai crescuta n perioade de prosperitate economica, n cupluri formate din adolescenta, n cupluri care provin din familii conflictuale si / sau divortat e, n cuplurile fara copii. Una din cauzele frecvente ale divortului este statutul socio-economic al femeii. Daca evolutia profesionalasi financiara a femeii este mai buna dect a barbatului, sansele unui divort cresc. Bohannan (1971) a descris sase fatete ale rupturii n cuplu: a. emotionala (deteri orarea relatiei afective); b. juridica (recunoasterea in comunitate, recunoasterea soci ala a separarii); c. economica (cei doi parteneri vor trebui sa isi gestioneze bugete separate); d . coparentalitatea (implicare / dezimplicare n cresterea copiilor); e. comunitara ( modificarea relatiilor cu persoanele exterioare cuplului); f. psihica (divortul nseamna, de f apt, trebuinta persoanei de a-si (re)capata independenta emotionala, eventual de perpetuare a d ependentei materne / paterne)

Indiferent de evolutia divortului, el se asociaza cu o perioada de declin si rea daptare, trairile sunt negative depresie, furie, dezorganizare afectivasi cognitiva.

ADULTUL MATUR (40 Dezvoltarea fizica

60 ani)

Dupa 40 de ani schimbarile biologice sunt lente si graduale astfel nct aparent nu exist a diferente din acest punct de vedere raportat la vrsta anterioara. Cu toate aceste a, se constata ca sensibilitatea vizuala este n declin, apar primele modificari evidente la nive lul acuitatii vizuale. Sensibilitatea acustica se diminueaza gradual, n mod special capacitatea de auzi sunete de frecventa nalta. Studiile arata ca dupa 55 de ani, barbatii au dificult ati mai mari de percepere a sunetelor comparativ cu femeile. Involutia senzatiilor gustative ncep e la aproximativ 50 de ani si afecteaza n special capacitatea de a distinge nuante foa rte apropiate ca gust. Doar sensibilitatea olfactiva este stabila n aceasta perioada (Troll, 19 82). Din punct de vedere psihomotor se constata ca deprinderile si reflexele formate la vrstele anterioare se afla ntr-un declin gradual, care este compensat prin experienta, constiinciozitate si atentie astfel nct performantele profesionale ramn relativ con stante (Belbin & Belbin, 1966). Aceste modificari la nivelul senzorialitatii si al psihomotricitatii pot afecta imaginea de sine si implicit relatiile interpersonale. Sanatatea Majoritatea problemelor de sanatate care apar la aceasta vrsta sunt rezultatul di rect al procesului de mbatrnire dar este stiut ca stilul de viata poate influenta momentul aparitiei ca si gravitatea acestora. Cele mai comune boli cronice ale persoanelor aflate la vrsta mijlocie sunt astmul , bronsita, diabetul, artrita si reumatismul, probleme de vedere si auz, ca si boli ale sist emului cardiovascular, respirator, digestiv si genito-urinar. Cercetarile arata ca femeile si barbatii gndesc si se comporta diferit raportat la boalasi batrnete (Hunt & Hunt, 1974). Femeile au mai multe informatii despre sanatate, considera ca sunt predispuse la mbolnaviri ca u rmare sunt mai atente si reactioneaza mai repede pentru prevenirea acestora. Sunt de asemenea, mai apte sa si exprime temerile cu privire la sanatatea lor si merg mai des la medic. (Nat hanson & Lorenz, 1982). Menopauza este modificarea fiziologica normalasi semnificativa a acestei vrste pe ntru orice femeie. Vrsta medie la care se instaleaza

menopauza este de 50 de ani, dar o serie de

transformari fiziologice au loc nainte si dupa oprirea ciclului menstrual, transformari care sunt cunoscute sub numele de climacteriu (Upjohn Company, 1983). Pentru cele mai multe femei menopauza se asociaza cu o serie de trairi negative, fie ca resimt sau nu, simptomele fiziologice corelative secretiei scazute de hormon estrogen. Dintre aceste simptome fac parte bufeurile (senzatii bruste de caldura fara un motiv special), lubrificarea mai redusa la nivel vaginal (se poate asocia cu dureri n timpul actului sexual), disfunctiile urinare (cauzate de atrofierea tesuturilor), osteoporoza (efectul scaderii nivel ului de estrogeni care permiteau metabolizarea rapida a calciului) (Ballinger, 1981). Schimbarile de ordin biologic la barbatii de vrsta mijlocie (perioada de climacte riu) privesc ritmul activitatii sexuale si mai putin capacitatea de reproducere. (Beard , 197 5). Cercetarile arata ca doar 5% din barbatii aflati la vrsta mijlocie sufera de simptome asociat e disfunctiilor sexuale, dar mult mai multi descriu simptome de tip depresiv (Henk er,1981). Studiile nu au demonstrat existenta unei relatii ntre nivelul de hormoni secretat i si schimbarile de dispozitie. Prin urmare este probabil ca cele mai multe evolutii depresive ale barbatilor de aceasta vrsta sa fie efectul unei reprezentari negative (asocierea falsa a ritmului mai putin intens a activitatii sexuale cu impotenta) asupra propriei se xualitatii cu o origine culturalasi nu una fiziologica.(Doering, Kraemer, Brodie, Hamburg, 1975) . Dezvoltarea cognitiva Testele standard de inteligenta demonstreaza ca performanta la majoritatea itemi lor creste la maturitate, diferite abilitati atingnd nivelul maxim n momente diferite de timp. n mod cert, abilitatile verbale ating un nivel de performanta crescut la aceasta vrsta. Desi adultului matur i este necesar un timp usor mai ndelungat pentru a ndeplini o serie de sarcin i si poate sa nu fie dispus sa rezolve probleme noi, aceste dificultati se pot compen sa prin experientasi constiinciozitate. Procesualitatea gndirii este diferita la acum n raport cu vrstele anterioare. Piage t ( ) a considerat ca cel mai nalt nivel de gndire se caracterizeaza prin logica formalasi este definitiv formata la nceputul adolescentei. Si totusi, inteligenta adultilor este mai mult dect att. Trasatura principala a gndirii adultilor pare sa fie centrarea pe concret-practic -eficient, ceea ce permite co-existenta contradictiilor si orientarea pe un unic obiectiv. Gndire a n termeni de sir infinit de posibilitati pare sa

nu mai fie adaptiva la aceasta vrsta, ea este orientata pe/asupra rezolvarii de probleme reale in timp scurt. n acest proces de rezolvare a

problemelor ei accepta contradictia, imperfectiunile si compromisul ca parte a e xigentelor vietii adulte. (Labouvie-Vief, 1980). Studiile asupra creativitatii realizate de Dennis (1966) pe un lot de 738 de sav anti si artisti, cu vrste ntre 40 si 70 de ani au aratat ca cea mai productiva perioada este n jurul vrstei de 40 de ani. n general, productiile originale sunt create de persoane de 20 si 30 d e ani, n timp ce lucrarile care solicita cunostinte si analize extensive sunt realizate mai trz iu. n esenta, trebuie retinut ca aceasta vrsta nu este una de deteriorare intelectuala, ci una de reorientare. Prin urmare, educatia permanenta, sau educatia adultilor este o nec esitate nu o optiune. Stubblefield (1977) ncurajeaza proiectele de nvatare auto-directionate , mai ales pentru acele persoane care sunt mai degraba interesate de dobndirea de cunostinte dect de recunoastere sociala. Personalitate si integrare sociala Erickson (1968) considera ca la 40 de ani, indivizii se confrunta cu a saptea criza specifica dezvoltarii si anume generativitate versus stagnare . Generativitate vs. Stagnare Generativitatea se manifesta n diferite moduri: biologic si parental, exprimata n nasterea si ngrijirea copiilor; n munca, relevata de transmiterea deprinderilor as imilate si altor indivizi; culturala, manifestata n dorinta si preocuparea adultilor de a cr ea, conserva si transmite valori culturale. Generativitatea este, n primul rnd, grija de a stabili si ndruma urmatoarea generat ie, desi exista indivizi care din nefericire sau datorita anumitor inzestrari in alt e directii, nu aplica aceasta cale urmasilor lor. Si intr-adevar, conceptul de generativitate e ste menit sa admita sinonime mai populare precum productivitate si creativitate, care totusi, nu il pot inlocui. Generativitatea este un stadiu esential in dezvoltarea psihosexuala, cit si cea psihosociala. Daca aceasta criza nu este depasita se regreseaza la un stadiu obs esiv de pseudo-intimitate, asociat cu un sentiment de stagnare si saracire personala. In divizii ncep sa se complaca atunci ca si cnd ar fi proprii lor copii unici (sau ai celuilalt); ia r unde conditiile sunt prielnice, invaliditatea timpurie, fizica sau psihologica, devine subiect a l grijilor. Faptul de a avea sau de a-si dori copii nu duce la generativitate, unii parinti par sa sufere de

retardare in abilitatea de a dezvolta acest stadiu. Motivele se gasesc adesea in impresiile din copilarie timpurie, in dragostea de sine excesiva si in fine, in lipsa unei cred inte, o anume ncredere in specie aceea ca un copil este o contributie la mentinerea speciei. Ca si n alte stadii eriksoniene, echilibrul unei trasaturi n raport cu cealalta es te important. Astfel, o anume doza de stagnare este necesara pentru a permite persoanei sa se analizeze, n timp ce prea multa stagnare poate conduce la auto-indulgenta sau chiar invalidit ate fizica sau psihologica. n conceptia sa cu privire la sarcinile vrstei mijlocii, Erikson nu ia n calcul faptul ca cele mai multe persoane care au ajuns la aceasta vrsta au avut deja cop ii carora leau asigurat educatia timp de mai multi ani si ca acum pot resimti nevoia justifi cata sa se concentreze pe sine, sa se regaseascasi sa se reevalueze, nainte sa se ocupe din nou de altii. Pornind de la teoria lui Erikson, Robert Peck (1955) descrie patru stadii ale de zvoltarii psihice la vrsta mijlocie, care sunt corelative experientelor si evenimentelor di n viata unei persoane si mai putin asociate vrstei cronologice. 1. Valorizarea ntelepciunii versus valorizarea fortei fizice ntelepciunea definita ca abilitatea de a lua cele mai bune decizii n viata, pare sa depinda n mare masura de experienta propriu-zisasi de numarul evenimentelor cu care s-a c onfruntat o persoana. Aceste oportunitati de a se confrunta cu un spectru larg de relatii si situatii asigura adaptarea. Altfel spus permite unei persoane sa valorizeze corect ntelepc iunea ca atitudine care poate compensa diminuarea fortei si atractivitatii fizice. 2. Socializare versus sexualizare n relatiile sociale Depasirea reprezentarii celorlalti prin prisma sexualitatii si valorizarea ca in dividualitati, ca prieteni mai degraba dect ca obiecte sexuale permite aprecierea acestora ca unicitate si o mai mare profunzime a ntelegerii lor ca persoane sociale. Orientarea pe component a socializare permite asumarea atributelor de rol si statut adaptate vrstei. 3. Flexibilitate versus rigiditate emotionala Abilitatea de a trece investitiile emotionale de la o persoana la alta si de la o activitate la alta devine foarte importanta la vrsta mijlocie. Pe de o parte, este perioada n care apar confruntari inerente cu situatii de ruptura a relatiilor n care s-a investit afec tiv (moartea parintilor sau a prietenilor, independenta copiilor, plecarea acestora din cuib ). Iar pe de alta parte, forta fizica fiind n involutie pot apare impuneri de reorientare a activit atilor datorita limitarilor fizice. 4. Flexibilitate versus rigiditate mintala

Apelul constant, altfel spus rigid, la solutiile adaptate si validate la vrstele anterioare n dauna unor solutii noi care sa corespunda realitatilor vrstei se asociaza cu deza daptare emotionala, conflict si depresie. Spre deosebire de aceasta formula, cei care su nt flexibili si folosesc experienta si solutiile anterioare doar ca model pentru rezolvarea prob lemelor noi n concordanta cu nivelul abilitatilor. Aceste evolutii adaptative nu sunt strict a sociate vrstei mijlocie ci sunt functii ale personalitatii mature. ncepnd cu sfrsitul anilor 70 odata cu popularizarea rezultatelor rapoartelor lui Vai llant (1977) si Levinson (1978) se discuta tot mai frecvent despre criza vrstei de mijlo c , concept referitor la un nivel specific al dezvoltarii emotionale. Ce este criza vrstei de mijloc? Termenul a devenit la moda, gata sa explice o dep resie, o aventura extraconjugala, schimbarea carierei, si aproape orice alt eveniment car e apare n viata unei persoane de vrsta mijlocie. Prima data definita de autori precum Jung (1968) si Jaques (1967), criza vrstei de mijloc este n general nteleasa ca fiind o perioada d e framntari emotionale, si uneori comportamentale, care se instaleaza odata cu vrsta adulta. Psihologul elvetian Jung a sustinut ca schimbarea de la orientarea spre exterior (insertia profesionala, familialasi obtinerea recunoasterii sociale) la orientare spre int erior (stabilitate profesionalasi familiala, acceptarea diminuarii fortei fizice si a modificarilor relatiilor familiale si sociale) este cruciala pentru adaptare. Ceea ce gaseste si trebuie s a gaseasca tnarul n afara, cel aflat la amiaza vietii trebuie sa gaseasca n interiorul sau (Jun g, 1966, p. 114). Aceasta schimbare implica adesea framntari generate de punerea la ndoiala a obiect ivelor anterioare. Persoana devine constienta ca mbatrneste si ca jumatate din viata sa d e adult s-a scurs. Cel mai probabil are o familie si poate acum profita de libertatea pe car e o ofera maturizarea copiilor care au plecat din cuib , are o profesie si este recunoscut so cial, este independent n relatiile cu proprii parinti si nu rareori rolurile s-au inversat ( acestia apeleaza la ajutor si sfaturi). Asadar se afla ntr-o perioada de succes, cnd mplinirea pare posibila, dar persoana constientizeaza brusc vrsta si faptul ca timpul este limitat. Acest fapt nu semnaleaza n mod necesar o trauma. Pentru multi este doar o alta tranzitie din mu ltele tranzitii ale vietii si care solicita reajustari ce pot fi facute destul de usor . Odata depasite aceste situatii persoana dispune de o imagine de sine adaptatasi o mai mare desc hidere fata de ceilalti. Potrivit lui Vaillant (1977) tranzitia (trecerea de la tinerete la senectute) la

vrsta mijlocie se asociaza n plan emotional cu stres. Factorii de stres sunt pe de o parte solicitarile exte rioare specifice noii vrste si pe de alta parte trairile asociate conflictelor reprimate la vrstele

anterioare. Rezolvarea acestor conflicte resupune optiunea pentru noi solutii la trebuinte xualitate, rezolvarea conflictelor cu parintii. Dar pata dimensiunea unei crize reale, precizeaza Levinson (1978) descrie patru stadii ale diu reprezinta

reprezinta o adaptare generativa care p vechi, revizuirea atitudinii fata de se rareori rezolvarea acestor conflicte ca autorul. dezvoltarii la aceasta vrsta. Primul sta

o trecere la vrsta adulta (la 40 - 45 de ani) n care se analizeazasi isi interogheaza propriile valori, trebuinte, abilitati proces care se finalizeaza cu structurarea unei noi imagini de sine. Al doilea stadiu, n jur de 45 de ani, presupune formularea unor scopuri adaptate noii structuri. Daca aceste secvente nu se realizeaza n jurul vrstei de 40 de ani este obligatoriu ca ele sa se traiasca ulterior, pna n 60 de ani. Potrivit lui Levinson si colegilo r lui (1978), Nu este posibil sa traversezi vrsta de mijloc fara a avea cel putin o criza modera ta la vrsta de 40 sau de 50 de ani . Cele mai cunoscute si influente teorii ale dezvoltarii la vrsta adulta, cele form ulate de Erikson, Levinson si Vaillant au fost toate orientate pe populatia masculina, fi e n ceea ce priveste conceptele teoretice, esantioanele, sau ambele, ceea ce ne permite sa c onsideram ca aceasta criza a vrstei de mijloc se asociaza masculinitatii. Mai recent, alti cercetatori au facut o serie de studii pe grupuri de femei cu vr ste cuprinse ntre 40 si 60 de ani si au descoperit o serie de diferente fata de modelul masculin (Barnett & Baruch, 1978). Grace Baruch si Rosalind Barnett au studiat aproape 300 femei intre 35 ani si 55 de ani. Aceasta cercetare a descoperit doua variabile/concepte care coreleaza cu nivelul sanatatii mintale la femei. Primul este nivelul de control asupra propriilor activitati; a l doilea este asociat si derivat din primul si el este nivelul de satisfactie al propriilor pe rformante asumate. Niciunul din aceste criterii nu coreleaza cu varsta. Tot acest studiu a demonstrat ca nu exista o criza a vrstei de mijloc la femei, aceasta criza pare a fi specific masculina cel putin pna la noi dovezi valide. Ceea ce a reiesit ca fiind de foarte important pentru starea de bine a femeii la aceasta vrsta este combinatia dintre activitatea profesionalasi relatiile intime. Recunoasterea financiara a performantelor profesionale (o munca provocatoare car e ofera femeii oportunitatea sa si foloseasca abilitatile si sa ia decizii) asociata cu o experienta pozitiva n relatiile familiale (inclusiv relatii sexuale satisfacatoare) au fost cei mai buni

predictori pentru nivelul de satisfactie si pentru bunastarea psihologica. Astfel, sentimentul de bunastarea la femei se asociaza cu roluri multiple, iar a bsenta provocarilor personale si ocupationale se asociaza cu trairi negative si stres.

Holt, 1982 demonstreaza ntr-un studiu importanta profesiei n viata femeilor. Rezul tatele arata ca satisfactia n cariera se asociaza cu o durata mai lunga de viata, ceea ce confirma importanta sferei profesionale n viata individului. Acelasi studiu descrie si pri ncipalii factori de stres asociati activitatii profesionale: lipsa de promovarilor si a r ecunoasterii performantelor; salariul scazut; munca monotonasi repetitiva; neparticiparea la decizii; ncarcatura mare de muncasi ore suplimentare; dificultati de relationare cu superi orii; descriere neclara obligatiilor profesionale; s.a. Efectul pe termen lung al factorilor stresori se materializeaza n cadere profesio nalasi psihologica, care poate duce la situatii conflictuale si la deteriorarea relatii lor interpersonale. Acest fenomen de epuizare se numeste sindrom burn-out. Maslach si Jackson (1982) definesc burn-out ca pe un sindrom caracterizat prin trei dimensiuni independent e ntre ele: - epuizare emotiva, adica un consum total al resurselor emotive personale si sen zatia ca esti secatuit si ca nu mai ai nimic de oferit la nivel psihologic; - depersonalizarea, exprimata prin atitudini negative de detasare de cinism, rac ealasi ostilitate fata de ceilalti; - redusa realizare personala, adica perceptia propriei inadecvari si incompetent e profesionale, pirderea stimei fata de sine si atenuarea dorintei de succes. (Zani, 2003) Burn out este considerat nu doar un simptom al unei suferinte individuale legate de activitatea profesionala sau un posibil indicator al unei carente organizatorice , ci o problema de natura sociala, produs al unor dinamici socio-politico-economice (Farber, 198 3). Cercetarile asupra caracteristicilor casatoriei la maturitate au oferit o serie de informatii interesante si utile n terapia de cuplu. Studiile realizate de Masters si Johnson (1966) asupra sexualitatii au aratat ca modificarea relatiilor sexuale, n sensul scaderii activitatii n cuplurile de vrsta mijlocie est e cel mai frecvent datorata unor motive nonfiziologice si anume, monotonie n relatia sexual a, focalizare pe profesie si reusita profesonala, oboseala mintala sau fizica, cons um exagerat de alimente si bautura, infirmitati fizice sau mintale si frica de esec. Un alt studiu a demonstrat ca n cuplurile formate de minim 20 ani apare o scadere generala a satisfactiei maritale si sentimente de nstrainare (de pierdere a intimitatii) ( Pineo, 1961). Aceasta evolutie pare a se explica prin intensitatea investitiei afective n momen tul formarii cuplului. Astfel, daca un cuplu se formeaza n baza unor motivatii extrinseci atunci sansele ca el sa devina un cuplu devitalizat sunt majore.

Studiile asupra motivelor rupturii n cuplu, au aratat ca la vrsta adulta nu exista motive specifice. n mod obisnuit divortul apare atunci cnd n relatia de cuplu nu sunt sati sfacute expectantele unuia sau altuia din cei doi parteneri. Un alt motiv tine de modelu l cultural, astazi asistam la cresterea disponibilitatii de a pune capat unei relatii pe fon dul acceptarii sociale crescute evidentiata prin legi mai putin restrictive referitoare la divo rt. Asadar vrsta mijlocie este, att pentru barbati ct si pentru femei, o perioada de autoevaluare, de estimare a propriei situatii familiale, ocupationale si binentel es a prezentei fizice si, totodata, o perioada de reorganizare a prioritatilor vietii. (Neugart en, 1968)

BATRNETEA SAU SENECTUTEA (peste 65 de ani) n limbajul curent exista putine referiri lingvistice care descriu batrnetea n mod p ozitiv vrsta de aur . Cel mai frecvent se spune despre batrni ca sunt obositi tot timpul , se mbolnavesc asa usor , sunt cicalitori , se vaita tot timpul , sunt autocompatimitori , sunt interesati doar de ei, ntr-un cuvnt , sunt altfel dect te astepti sa fie . Aceste atribute, sau sterotipuri, n parte reale, rezulta din neconcordanta dintre reprez entarile care se formeaza n copilarie si tinerete privitor la batrnete si situatia prezenta. Ele po t genera comportamente si atitudini supraprotective si/sau de negare din partea celor mai tineri. Aceste atitudini diametral opuse nu pot avea dect efecte negative asupra relatiil or si a evolutiei batrnilor. n cazul hiperprotectiei, batrnul este tratat ca un copil, atit udine care poate duce la conflict, fie pentru ca acesta este n realitate o persoana activasi echilibrata, fie pentru ca accentueaza, sustine procesul involutiv de regresie si depresie. Negar ea are la rndul ei un efect negativ, prin ignorarea caracteristicilor vrstei si tratarea bat rinului ca pe o persoana tnara, care poate sa ndeplineasca o serie de activitati la fel de repede ca n tinerete, este resimtita ca hartuire. Unii gerontologii considera ca batrnetea ncepe la 65 de ani si precizeaza doua eta pe: batrnetea timpurie (65 - 74 de ani) si naintata (peste 75 ani). Altii stabilesc pragul batrnetii mult mai devreme, n jur de 55 ani. Criteriul fiin d unul care tine de carierasi anume retragerea din activitatea profesionala, sau pensionare. Vom considera senectutea ca fiind perioada care ncepe din momentul n care se insta leaza primele modificari fizice si fiziologice ireversibile, modificari negenerate de un factor patogen bine precizat. Astfel, este mai corect sa consideram vrsta de 65 de ani ( 5) ca vrsta de debut a batrnetii. Gerontologii ofera o multime de raspunsuri dar nici unul nu este universal valab il. Nu se cunoaste nca motivul pentru care organismul pierde o serie de abilitati de functionare odata cu naintarea n vrsta. Batrnetea este un proces complex, influentat de ereditate, nut ritie, diferite boli si factori care tin de mediu. Cele mai multe explicatii legate de incapacitatea celulelor de a se regenera sunt cuprinse n teoriile programarii si a uzurii. Conform teoriei programarii, fiecare specie este autoprogramata ca durata de via ta, iar variatiile individuale constituie exceptii nesemnificative prin raportare la spe cia careia i apartin. Daca fiecare specie dispune de un pattern de evolutie nseamna ca n interi orul corporalitatii exista un factor de determinare. Hayflick (1974) explica evolutia prin numarul

de diviziuni finit, limitat al unei celule. Prin urmare numarul de diviziuni al celulei este cea

care controleaza durata vietii. Conform acestei teorii, limita maxima de vrsta la om este de 110 ani. Conform teoriei uzurii, procesul de mbatrnire este rezultatul cumularii efectelor agresiunilor suportate de organism. Teoria uzurii explica batrnetea ca fiind un c umul al caracteristicilor individului, combinat cu factori externi stresori de orice tip (nutritie, mediu etc). Aceste doua teorii au implicatii diferite. Teoria programarii este o teorie fara speranta; t eoria uzurii pare mai pozitivista, pentru ca, n conditiile n care se limiteaza amploarea factorilor stresori, procesul de mbatrnire poate fi amnat. Senzorialitatea Senzorialitatea are aceiasi evolutie ca si la vrstele anterioare cu diferente int erindividuale foarte mari. Vazul este n declin, cu exceptia celor care au suferit de hipermetropie n tinerete , afectiune care este reversibila. Mai exact hipermetropia stagneaza dupa 50 de ani si poate involua dupa 60 de ani. Afectiunile specifice acestei vrste sunt cataracta, glaucomul etc, ele reprezentnd si una din cauzele accidentelor care au loc la aceasta vrsta (caderi, arsuri, sca parea obiectelor etc). La aceasta vrsta pierderea acuitatii auditive n special a sunetelor nalte este frec venta. Ca urmare, apar probleme de comunicare si relationare sociala asociate cu sentimente de singuratate, izolare, neputinta. Cercetarile recente au dovedit ca aceste trairi sunt mai frecevente cind diagnosticul este de surzenie. Persoanele cu deficiente de auz s unt fie excluse din conversatie, fie subiect de conversatie, ceea ce determina uneori si o surze nie psihologica, de multe ori selectiva. Batrnii declara frecvent ca mncarea nu are gust. De fapt, nu este o scadere a sensibilitatii gustative, ci a celei olfactive. Celulele gustative mbatrnesc mai trziu dect cele ol factive. Absenta gustului mncarii are, n plan comportamental, efecte asupra nutritiei, fie malnutritie (batrnul refuza sa mannce sau mannca selectiv), fie bulimie. A doua situatie determ ina supraponderalitate care, la rndul ei, provoaca sau agraveaza bolile cardiace si c irculatorii. Celulele din zona vestibulara responsabile de echilibru sunt primele care intra n tr-un proces de degenerescenta. Astfel se explica frecventele pierderi de echilibru care se a sociaza ntr-un lant de situatii negative, fiecare eveniment devenind cauza pentru urmatoarele, sau

urmatorul, spre exmplu, pierderea echilibrului , cadere, fracturi sau luxatii, s pitalizare, izolare, nsingurare. Din punct de vedere al psiho-motricitatii, batrnii pot desfasura aceleasi activit ati ca n tinerete, dar ntr-un timp mai lung si cu o serie de limitari generate de rezisten ta generala la efort si capacitatea de efort fizic mai reduse. ncetinirea reactiilor poate fi ge nerata de modificarile de la nivel osteo-muscular, dar si de modificari la nivel afectiv, instalarea unor stari de depresie si anxietate (care au un corolar somatic). Sanatatea O serie de modificari anatomice si fiziologice care apar la aceasta vrsta pot fi lesne observate: - derma devine matasi si pierde elasticitatea; -parul si pierde luciul si se rareste; -naltimea este n involutie, ca urmare a tasarii discurilor intervertebrale; - osteoporoza, ca efect al modificarilor metabolice, calciul este asimilat din c e n ce mai greu; - elasticitatea venelor este n scadere; -imunitatea mai scazuta, ca urmare, expunerea la temperaturi extreme are efecte mult mai evidente si mai rapide dect la celelalte vrste; -tulburari ale somnului, mai frecvente la femei dect la barbati. O explicatie nev erificata n aceasta privinta este legata de procesele de metabolizare a calciului, magneziul ui si zincului. Problema generica a vrstei a treia este aceea ca orice mbolnavire se suprapune pe un fel de boala cronica, anume scaderea capacitatii homeostatice (de refacere) a organismu lui, de unde decurge cresterea riscului de mbolnavire. Teoretic, batrnetea poate fi o perioada de consolidare si stabilizare cognitiv-af ectiva, dar, n cel putin 50% din cazuri, aceasta vrsta este marcata de o serie de evenimente car e pot avea efecte dezintegratoare asupra psihicului. Batrnul este obligat sa se adapteze si sa faca fata unor evenimente de tipul sanatate precara, pensionare, pierdere a unor persoane apropiate afectiv, scadere a veniturilor et c. Sunt multi batrni care mping pensionarea ct mai departe n timp si, ca urmare, prezinta o mai bu na capacitate de coping si un declin mai putin rapid, mai putin accentuat. Faptul c a n societatea moderna parintii locuiesc separati de copii determina o serie de probleme de ada ptare n special nsingurare si izolare. De asemenea, batrnii cheltuiesc mai multa energie p sihica

pentru a depasi perioada de doliu dupa pierderea unei persoane dragi si pentru a se adapta la noile conditii. Rezulta o incidenta crescuta a tulburarilor psihice la aceasta vrsta, n special a tulburarilor de tip depresiv. Agresivitatea si rautatea, egoismul comportamente ades ntlnite ac um sunt simptome ale neputintei. Cu toate ca un tratament adecvat ar putea sa determine o ncetinire a ritmului dezvoltarii depresiei, batrnii refuza n general att tratamentul medicamentos, ct si psihoterapia. Refuzul are doua motive, teama de a nu fi considerati bolnavi psih ic si ancorarea ntr-un sablon care considera depresia ca normalitate a vrstei. Aceste atitudini sunt mpartasite si de catre familie, astfel ca nu este posibila o interventie din exterior. Daca ideea de terapie este acceptata, cele mai eficiente sunt terapiile de tip cognit iv si cele de grup. Din punct de vedere patologic, la aceasta vrsta se nregistreaza boli reversibile c um sunt depresiile, intoxicatiile medicamentoase, disfunctiile metabolice, si boli ireve rsibile asociate cu destructurari ale substratului neuronal, printre care dementa senilasi sindro mul Alzheimer. o Cele mai frecvente simptome ale depresiei sunt absenteismul, apatia, incapacitat ea de concentrare, dezinteres pentru lumea nconjuratoare, dezorganizarea cognitiv-afect iva. o Sindromul Alzheimer afecteaza toate fatetele vietii psihice. Unele sunt greu de sesizat: tendinta de a vorbi foarte mult la telefon, reactii extravagante nejustificate, pierderea memoriei (cel mai evident simptom) asociata cu stari de confuzie, iritabilitate, agitatie, dificultati de rationament, dificultati de concentrare, orientare, exprimare. Bo lnavul, n final, nu mai poate ntelege si utiliza limbajul, nu-si recunoaste rudele si nu poate mnca neajutat. Dezvoltarea cognitiva La nivel cognitiv asistam la o scadere a ritmului procesarii informatiei, ncepnd c u procesele perceptive care prelucreaza mai lent informatia datorita scaderii abilitatilor s enzoriale. Se constata performante mai scazute la probele de inteligenta academica, mai ale s daca se aplica cu limita de timp. Capacitatea de nvatare este mai redusasi asistam la o r elativa scadere a performantelor mnezice. Aceasta involutie va fi un factor de stres int rinsec pentru batrn, care constientizeaza toate aceste probleme si ca urmare, capacitatea de coping este redusa.

Daca inteligenta academica, utilizata n rezolvarea de probleme este evident n invo lutie, achizitiile inteligentei experientiale sunt stabile si neafectate. De aici rezul ta cele doua imagini contradictorii ale batrnului: s-a prostit si este ntelept . Cercetarile au dove dit Deleted: .

existenta unei bruste caderi intelectuale cu putin timp naintea mortii, reactie c are se numeste picatura terminala . Personalitate si integrare sociala Din punct de vedere cognitiv-afectiv, batrnetea poate fi o perioada de consolidar e si stabilitate, dar poate fi si o perioada de mare instabilitate si implicit involu tie. Afectiv, aceasta vrsta e marcata de o serie de evenimente care pot avea efecte dezintegrat oare asupra psihicului. Batrnul e obligat sa se adapteze, sa gestioneze o serie de elemente s tresoare de tipul pensionare, sanatate precara, pierderea rudelor, prietenilor, scaderea ven iturilor. Batrnii consuma foarte multa energie psihica n ncercarea de a si asuma aceste proble me si de a le face fata. Doliul pentru pierderea unei persoane apropiate este mai acce ntuat n comparatie cu alte vrste. Efectul aceste situatii este cresterea tulburarilor psi hice, n special a depresiilor. Conform Erickson (1968) ultima criza este generata de conflictul integrare versus disperare . Integrarea presupune dragoste fata de ceilalti si absenta egoismului, acceptarea propriei vieti si asumarea ntregii vieti asa cum a fost, absenta regretelor pentr u ceea ce ar fi putut face, acceptarea mortii, acceptarea propriilor imperfectiuni si pe cele al e celorlalti. Robert Peck (1955) descrie trei crize specifice vrstei a treia si anume: a. Diferentierea dintre Eu-l intim si Eu-l profesional Pensionarea este un eveniment esential la aceasta vrsta. Identificarea Eu-lui cu Eul profesional este o asociere fericitasi eficienta pentru perioada adulta, dar acu m se impune renuntarea la carierasi regasirea propriilor atribute ale Eu-lui. Acesta este mo tivul pentru care pensionarea e traita ca o traumasi are efecte destructurante. b. Transcendenta sanatatii fizice si acceptarea simptomelor inerente involutiei fizice Declinul fizic e factorul generator al celei de a doua crize. Persoanele care se vor concentra pe starea de sanatate fizica risca sa dezvolte sentimente depresive, spre deoseb ire de cei care accepta ca sanatatea fizica nu mai poate fi cea de la 20 de ani sau se orienteaz a spre alte activitati, cum ar fi relatiile sociale. c. Transcendenta Eu-lui versus preocuparea pentru Eu Aceasta criza se asociaza sentimentului mortii. Non-acceptarea mortii se asociaz a cu trairi depresive, acceptarea mortii ca un fapt inevitabil si natural confera o stare de bine si echilibru.

Cercetari efectuate de Bernice Neugarten (1973) au demonstrat ca persoanele care dispun sau si formeaza capacitati de coping si pastreaza aceste capacitati si la vrsta a treia . Alte caracteristici ale personalitatii care ramn constante sunt impulsivitatea, simtul ordinii, respectul fata de sine sau sentimentul de umilinta Din punctul de vedere al atitudiniilor se constata la aceasta vrsta doua directii de evolutie: a. dezangajare / demisie presupune cresterea preocuparii fata de sine si absenta in tereselor pentru altii, pentru lumea exterioara; b. activism presupune mentinerea preocupa rilor prezente la vrstele anterioare si depasirea pierderii persoanelor apropiate prin gasirea de substitute, fie prin investitii afective in persoane, fie compensarea prin activ itati. Deleted:

BIBLIOGRAFIE Abraham, K. (1924b), The influence of oral eroticism on character formation. Sel ected papers of Karl Abraham, New York: Basic Books, 1927 Ainsworth, M. D. S. & Bowlby (1991), An ethological approach to personality development, American Psychologist, 46 Ainsworth, M. D. S., Bell, S. M. & Stanton, D. S. (1971), Individual differences in strangesituation behavior of one-year-olds, The origins of human social relations, New York Academic Press Ainsworth, M. D. S., Blehar, M. C., Waters, E. & Wall, S. (1978), Patterns of at tachment, Hillsdale, NJ Erlbaum Als, H. (1978), Assessing an assessment: Conceptual considerations, methodologic al issues and a perspective on the future of the Neonatal Behavioral Assessment Scale, Monographs of the Society for Research in Child Development, 43, Serial no. 177 Arnheim, R. (1954), Art and visual perception, Berkeley: University of Californi a Press Baerends, G., Beer, C. & Manning, A. (1975), Function and evolution in behavior, Oxford, U. K.: Clarendon Press Baillargeon, R. (1987), Object permanence in 3 and 4 year-old infants, Developme ntal Psychology, 22 Bandura & Hustin, (1961), Identification as a process of incidental learning. Jo urnal of Abnormal and Social Psychology, 63, 311-318 Bandura, A. (1962), Social learning through imitation, Nebraska symposium on mot ivation, Lincoln: University of Nebraska Press Bandura, A. (1965), Influence of model s reinforcement contingencies on the acquis ition of imitative responses, Journal of Personality and Social Psychology, 1 Bandura, A. (1977), Social learning theory, Englewood Cliffs, NJ: Prentince-Hall Bandura, A. (1986), Social foundations of thought and action: A social cognitive theory, Englewood Cliffs, NJ: Prentice-Hall Bandura, A. & Kupers, C. J. (1964), The transmission of patterns of self-reinfor cement through modeling, Journal of Abnormal and Social Psychology, 69 Bandura, A. & McDonald, F. J. (1963), Influence of social reinforcement and the behavior of models in shaping children s moral judgments, Journal of Abnormal and Social Psychology, 67

Bandura, A. & Walters, R. H. (1963), Social learning and personality development , New York: Holt, Rinehart & Winston Bandura, A., () The stormy decade: Fact or fiction? Psychology in the school, 1, 224-231 Barten, S. S. & Franklin, M. B. (1978), Developmental processes: Heinz Werner s se lected writings (Vols. 1&2), New York: International Universities Press Bateson, P. P. G. (1966), The characteristics and context of imprinting, Biologi cal Reviews, 41 Baumrind, D. (1967), Child care practices anteceding three patterns of preschool behavior, Genetic Psychology Monographs, 75 Baumrind, D. (1971), Harmonious parents and their preschool children, Developmen tal Psychology, 41, 99-102 Baumrind, D. (1989), Rearing competent children, Child development today and tom orrow, San Francisco: Jossey-Bass Beautrais A. L ., Fergusson D. M., Shannon F. T. (1982), Life Events and Childho od Morbidity:A Prospective Study, Pediatrics, 70, 935-940 Benjamin, J. (1988), The bonds of love. New York: Pantheon Bercowitz, L. (1962). Aggression: A Social Psychological Analysis. New York: McG raw Hill. Bergman, A. (1999), Ours, yours, mine: Mutuality and the emergence of the separa te self. Northvale, NJ: Jason Aronson Berkowitz, M. W. & Gibbs, J. C. (1985), The process of moral conflict resolution and moral development, Peer conflict and psychological growth, San Francisco: Jossey Bass Bettelheim, B. (1976), The uses of enchantment: Thee meaning and importance of f airy tales. New York: Knopf Bickerton, D. (1984), The language biogram hypothesis, The Behavioral and Brain Sciences, 7 Bickerton, D. (1999), Creole languages, the language biogram hypothesis, and lan guage acquisition, Handbook of child languages acquitsion, San Diego: Academic Press Birch, A. (2000) Psihologia dezvoltarii, Bucuresti: Ed. Tehnica. Blatt, M. M. & Kohlberg, L. (1975), The effects of classroom moral discussion up on children s level of moral judgment, Journal of Moral Education, 4

Block, J. (1981) Some enduring and consequential structure of personality. In A. I. Rabin et al. (Eds.) Further Explorations in Personality, New York: Willey-Interscience.

Bonchis, E. (2006), Teorii ale dezvoltarii copilului, Cluj-Napoca: Editura Dacia Borke, H. (1975), Piaget s mountains revisited: Changes in the egocentric landscap e, Developmental Psychology, 11 Bower, T. G. R. (1982), Development in infancy, San Francisco: W. H. Freeman Bowlby, J. (1969) Attachment, Vol. 1 of Attachment and loss. London: Hogarth Pre ss Bowlby, J. (1973) Separation, Vol. 2 of Attachment and loss. New York Bowlby, J. (1982), Attachment and loss, (Vol. 1), New York: Basic Books Bowlby, J. (1988), A secure base, New York: Basic Books Breuer, J. & Freud, S. (1895) Studies on hysteria (A. A. Brill, trans.). New Yor k: Nervous and Mental Disease Publishing Co., 1936. Bronfrenbrenner, U. (2000) Two Words of Childhood: US and URSS. New York, Russel Sage Broughton, J. M. (1983), Women s rationality and men s virtues, Social Research, 50 Brown, R. (1965), Social psychology, New York: Free Press Brown, R. (1973), A first language: The early stages, Cambridge, MA: Harvard Uni versity Press Brown, R. & Herrnstein, R. J. (1975), Psychology, Boston: Little, Brown Brunner, Jolly & Sylva (1980), Play: Its Role in Development and Evolution, New York, NY: Basic Books. Bryan, J. H. (1975), Children's cooperation and helping behaviors. In E. M. Heth erington (Ed.), Revieiv of child development research (Vol. 5), Chicago: University of Chicago Press. Bryan, J. H. & Walbek, N. (1970), Preaching and practicing generosity: Children s action and reactions, Child Development, 41 Buss, et al (1998), The New Science of the Mind, John Wiley and Sons, New Jersey Camp, B. (2002), Language power: 12 to 24 months, Denver: Bright Beginnings. Cattell, R. E. (1963), Personality Role. Mod, and Situation, "Psychological Revi ew", 70. n A. Neculau, (coord.), Iasi, Psihologia Sociala, Polirom, 1996, p. 159. Chelcea, S. (2003), Comportamentul prosocial, n Neculau, A. (coord.), Manual de

psihologie sociala, Iasi: Polirom Ciuperca, C. (2000), Cuplul modern, ntre emancipare si disolutie, Bucuresti: Edit ura Tipoalex, Ciuperca, E. & Ciuperca, C. (2003), Individul si lumea de lnga el, Editura SPER, colectia Caiete Experientiale

Clarke-Stewart, K. A. (1977), Child care in the family: A review of research and some propositions for policy, New York, Academic Coffer, C. N. & Appley, M. H. (1964), Motivation: Theory and research. New York: John Wiley Colby, A., Kohlberg, L. & Kauffman, K. (1987), Theoretical introduction to the measurement of moral judgment. In A. Colby & L. Kohlberg (Eds.), The measurement of moral judgment (Vol. 1), Cambridge, UK: Cambridge University Press Cole, M. & Cole, S. R. (2001), The development of children (4th ed.), New York: Freeman Condon, W. S. & Sander, L. W. (1974), Neonate movement is synchronized with adul t speech: Interactional participation and language acquisition, Science, 183, 99-1 01. Conger, J. J. & Peterson, A. (1984), 3rd Ed). Adolescence and youth; Psychologic al development in a changing world. New York; Harper & Row. Crain, S. (1991), Language acquisition in the absence of experience, Behavioral and Brain Sciences, 14 Crain, W. (1995), Love of nature, Holistic Education Review, 4 Crain, W. (2004), Theories of Development: Concepts and Applications (5th Editio n), New Jersey: Pearson Education Inc. Darwin, C. (1859), The origin of species, New York: Modern Library Denney, N. V. (1981), Free clasification in preschool children, Child Developmen t, 43, 1161-1170 Doty, D. H. & Glick. H. W. (1994), Typologies as a Unique Form of Theory Buildin g: Towards Improved Understanding and Modeling, Academy of Management Review 19, 230-251 Edwards, C. P. (1981), The comparative study of the development of moral judgmen t and reasoning. In R. L. Munroe, R. Munroe & B. B. Whiting (Eds.), Handbook of cross-cultural development, New York: Garland Press. Erikson, E. H. (1959), Identity and the life cycle, Psychological Issues, 1, 1. Erikson, E. H. (1963), Childhood and society (2nd ed.), New York: W. W. Norton Erikson, E. H. (1963), Childhood and society (2nd Edition), New York: W. W. Nort on & Company Inc. Erikson, E. H. (1986), Psychosocial Development: Ways of coping with conflicts. n Duane

Schultz, Theories of Personality (3th. edition), Brooks & Cole Publishing Company, Pacific Grove, California, p. 245-269. Fantz, R. L. (1958), Pattern vision in young infants. Psy- chological Record, 8, 43-47

Farber, B. A. (1983), Stress and Burnout in the Human Service Professions, New Y ork: Pergamon Press, Fogel, A. (2001), Infancy: Infant, family, and society (4th ed.). St. Paul, MN: West Freedman, D. G. (1974), Human infancy: An evolutionary perspective. New York: Jo hn Wiley Freud, A. (1936), The ego and the mechanism of defense. New York: International Universities Press, 1946 Freud, A. (1958), Adolescence. Psychoanalytic Study of the Child, 13, 255-278 Freud, S. (1909), Analysis of a phobia in a five-year-old boy (A & J. Strachey, trans.). Collected papers (Vol. 3), New York: Basic Books, 1959. Freud, S. (1915b), The unconscious (J. Riviere, trans.). Collected papers (Vol. 4), New York: Basic Books, 1959. Freud, S. (1920), A general introduction to psychoanalysis. (J. Riviere, trans.) , New York: Washington Square Press, 1965. Freud, S. (1923), The ego and the id (J. Riviere, trans.). New York: W. W. Norto n, 1960. Freud, S. (1924), The passing of the Oedipus complex. (J. Riviere, trans.). Coll ected papers (Vol. 2), New York: Basic Books, 1959. Freud, S. (1926), Inhibitions, symptoms, and anxiety (J. Strachey, trans.). New York: Norton, 1959. Freud, S. (1933), New introductory lectures on psychoanalysis (J. Strachey, tran s.). New York: Norton, 1965. Freud, S. (1992), Introducere n psihanaliza, Bucuresti: Editura Didacticasi Pedag ogica Friedman & Rosenmann (1974) Type A Behavior and Your Heart, New York, Knopf Gardner, H. (1973), The arts and human deivlopment. New York: John Wiley Gardner, H. (1983), Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences. New Yo rk: Basic, Garvey, C. (1973), Social Speech and Social Interaction: Egocentrism Revised. Ch ild Development, 44, 562-568 Gelman, R. (1969), Conservation acquisition: A problem of learning to attend to relevant

attributes, Journal of Experimental Child Psychology, 7 Gesell, A. & Amatruda, C. S. (1941), Developmental diagnosis: Normal and abnorma l child developmen,. New York: Hoeber. Gesell, A. & Ilg, F. L. (1946), The child from five to ten. In A. Gesell & F. L. Ilg (Eds.), Child development, New York: Harper & Row, 1949

Gesell, A. (1928). An Atlas of Infant Behavior, New Haven: Yale University Press Gesell, A. (1946). The ontogenesis of infant behavior. In L. Carmichael (Ed.), M anual of child psychology (2nd ed.). New York: John Wiley, 1954 Gesell, A. & Ilg, F. L. (1943), Infant and child in the culture of today, In A. Gesell & F. L. Ilg (Eds.), Child development, New York: Harper & Row, 1949. Gesell, A., Ilg, F. L. & Ames, L. B. (1956), Youth: The years ten to sixteen. Ne w York: Harper Gilligan, C. (1982), In a different voice, Cambridge, MA: Harvard University Pre ss Ginsburg, H. & Opper, S. (1988), Piaget's theory of intellectual development (3r d ed.). Englewood Cliffs, NJ: Prentice Hall Gleitiman, H. (1996), Basic psychology (4th ed.), New York: W. W. Norton Goldberg, S. (1995), Introduction. In S. Goldberg, R. Muir & J. Kerr (Eds.), Att achment theory, Hillsdale, NJ: Analytic Press Goldstein, K. (1939), The organism: A holistic approach to biology derived from pathological data in man, New York: American Book Greenberg, J. R. & Mitchell, S. A. (1983), Object relations in psychoanalytic Th eory, Cambridge, MA: Harvard University Press. Gutman, D. (1987), Reclaimed powers, New York: Basic Books Haan, N., Smith, M. B. & Block, J. (1968), Moral reasoning of young adults: Poli ticalsocial behavior, family background, and personality correlates, Journal of Personality and Social Psychology, 10 Haber, R. N. (1969), Eidetic images, Scientific American, 220 Hall, G. S. (1916), Adolescence. New York:Appleton Hart, B. & Risley, T. R. (2003), The early catastrophe, American Educator, 27 Hetherington, E. M. & Parke, R. D. (1977), Contemporary readings in child psycho logy, New York: McGraw-Hill. Hofer, M. A. (1981), The roots of human behavior: An introduction to the psychob iology of early development, San Francisco: W. H. Freeman. Hogan, R. (1973), Moral conduct and moral character: A psychological perspective . Psychological Bulletin, 79

Holstein, C. B. (1973), Irreversible, stepwise sequence in the development of mo ral judgment: A longitudinal evaluation, Paper presented at the biannual meeting of the Society for Research in Child Development Hutt, C. (1972), Males and Females, Baltimore: Penguin

Iacob, L. (1998), Repere psihogenetice. Caracterizarea varstelor scolare. n Psiho logia scolara, voulm coordonat de Andrei Cosmovici si Luminita Iacob, Iasi, Polirom, 1998 Jacobi, J. (1965), The Way of individualization (R. F. C. Hull, trans.). San Die go: Harcourt Brace Jovanovich, 1967. Johnson, J. S. & Newport, E. L. (1989), Critical period effects in second langua ge learning: The influence of maturational state on the acquisition of English as a second language, Cognitive Psychology, 21 Jung C. C. (1931), Marriage as a psychological relationship (R. F. C. Hull, tran s.). In C. G. Jung, The collected works of C. G. Jung: Vol. 20. The development of personality , Princeton: Princeton University Press, 1953 Jung C. C. (1933), Modern man in search of a soul, (W. S. Dell & C. F. Baynes, t rans.). New York: Harvest Book. Jung C. C. (1945), The relations between the ego and the unconscious (R. F. C. H ull, trans.). In C. G. Jung, The collected works of C. G. Jung: Vol. 7. Two essays in analytic psychology, Princeton: Princeton University Press, 1953. Jung C. C. (1961), Memories, dreams, reflections, (A. Jaffe, Ed., R. & C. Winsto n, trans.). New York: Vintage Books. Jung C. C. (1964), Approaching the unconscious. In C. G. Jung (Ed.), Man and his symbols. New York: Dell. Kagan, J. (1984), The nature of the child, New York: Basic Books. Kamii, C & DeVries, R. (1977), Piaget for education, In M. C. Day & R. K. Parker (Eds.), The preschool in action (2nd ed.), Boston: Allyn & Bacon Kamii, C. K. (1985), Young children reinvent arithmetic, New York: Teachers Coll ege Press. Kanner, L. (1943), Autistic disturbances of affective contact. Nervous Child, 2, 217-250. Karen, R. (1994), Becoming attached, New York: Warner Books (Oxford University P ress paperback, 1998) Keniston, K. (1971), The perils of principle, In K. Keniston (Ed.), Youth and di ssent, San Diego: Harcourt Brace Jovanovich.

Kohlberg, L. & Gilligan, C. (1971), The adolescent as philosopher. Daedalus, 100 Kohlberg, L. & Kramer, R. (1969), Continuities and discontinuities in childhood and adult moral development, Human Development, 12

Kohlberg, L. (1958), Global Rating Guide with new materials, School of Education , Harvard University Kohlberg, L. (1963), Moral development and identification. In H. W. Stevenson (E d.) Child Psychology, University of Chicago Press. Kohlberg, L. (1963), The development of children's orientations toward a moral o rder: I. Sequence in the development of moral thought, Human Development, 6 Kohlberg, L. (1966), Cognitive stages and preschool education, Human Development , 9 Kohlberg, L. (1976), Moral stages and moralization: The cognitive-developmental approach, In T. Lickona (Ed.), Moral development and behavior: Theory, research, and social issues, New York: Holt, Rinehart & Winston. Kohlberg, L. (1981), Essays on moral development (Vol. 1), New York: Harper & Ro w Kris, E. (1952), Psychoanalytic explorations in art. New York: International Uni versity Press. LeBoyer, F. (1975), Birth Without Violence. NY: Alfred Knopf. Levinson, D. (1977), The mid-life transition. Psychiatry, 40, 99-112 Levinson, D. (1996), The seasons of a woman s life. New York: Ballantine Books. Levy, D. M. (1989), Maternal Overprotection, New York, Norton Liebert, R. M., Poulos, R. W. & Marmor, G. S. (1977), Developmental psychology ( 2nd ed.). Englewood Cliffs, NJ: Prentice-Hall Lipsitt, L. P. (1975), The synchrony of respiration, heart rate, and sucking beh avior in the newborn. Biologic and clinical aspects of brain development, Readings in child development and relations (2nd ed.). New York: Macmillan, 1977 Lorenz, K. (1935), Companions as factors in the bird's environment, In K. Lorenz , Studies in animal and human behavior (Vol. 1), Cambridge, MA: Harvard University Press Lorenz, K. (1963), On aggression, San Diego: Harcourt Brace Jovanovich Lovaas, O. I. (1973), Behavioral treatment of autistic children, University Prog rams Modular Studies Morristown, NJ: General Learning Press Lovaas, O. I. (1977), The autistic child, New York: Halstead Press Lyons, N. P. (1983), Two perspectives: On self, relationships, and morality, Har vard Educational Review, 53

Maccoby, E. & Nagy, J. C. (1974), The psychology of sex differences, Stanford, C A, Stanford University Press

Mahler, M. S. (1968), On human symbiosis and the vicissitudes of individualizati on. Vol. 1: Infantile psychosis (in collaboration with M. Furer). New York: International University Press. Mahler, M. S., Pine, E. & Bergman, A. (1975), The psychological birth of the hum an infant. London: Hutchinson. Malinowski, B. (1927), Sex and repression in savage society, San Diego: Harcourt Brace Jovanovich, 1967. Martin et al (1977), Maternal alcohol ingestion and ciggarette smoking and their effects on new born conditioning. Alcoholism: Clinical and Experimental Research, 1, 243247

Maslow, A. (1943), A dynamic theory of human motivation, Psychological Review, 5 0 Maslow, A. (1954), Motivation and personality (2nd ed.), New York: Harper & Row Mead, M. (1928), Coming of age in Samoa. New York. In D. E. Papalia si S. W. Old s, Human Development, McGraw-Hill Book Company, New York, 1986. Mead, M. (1964), Continuities in cultural evolution, New Haven: Yale University Press Meltzoff, A. N. (1988), Infant imitation and memory: Nine-month-olds in immediat e and de ferred tests, Child Development, 59 Mendras, H. & Dirn, L. (1987), De quelques tendances majeures de transformation de la socit franaise, La Revue Tocqueville, vol. 8, 1986-1987, p. 3-38. Mitrofan, I. (2003), Cursa cu obstacole a dezvoltarii umane, Iasi: Polirom Mitrofan, N. (1997), Testarea psihologica a copilului mic, Bucuresti: Editura Press Mihaela SRL Mogos, Gh. & Ianculescu, A. (1973), Compendiu de anatomie si fiziologie,. Editur a Stiintifica, Bucuresti Mogos, Gh. & Ianculescu, A. (1973), Manual de anatomie si fiziologie, Bucuresti: Editura Stiintifica Munn, N. L., Fernald, L D. & Fernald, P. S. (1974), Introduction to psychology ( 3rd ed.), Boston: Houghton Mifflin

Mussen, P. H. & Eisenberg-Berg, N. (1977), Roots of caring, sharing, and helping , San Francisco: W. H. Freeman Neugarten, B. L. (1964), A development view of adult personality. In J. E. Birre n (Ed.) Relations of development and aging. Chicago: University of Chicago Press. Neugarten, B. L. (1968), The Awarness of Middle Age, in Chicago, University of Chicago Press, p. 93-98. Middle Age and Aging ,

Neugarten, B. L. (1968), Adult personality. Toward a psychology of the life cycl e. In B. I. Neugarten (Ed.), Middle age and aging. Chicago: University of Chicago Press. Overton (1998), Properties and Plasticity of Excitatory Synapses on Dopaminergic and GABAergic Cells in the Ventral Tegmental Area, In The Journal of Neuroscience, May 15, 1999, 19 (10): 3723-3730 Papalia, D., Olds, S. (1986), Human Development, McGraw-Hill Parten M. B. (1932), Social participation among preschool children. Journal of A bnormal Social. Psychology 27, 243-269 Parten M. B. (1932), Social play among preschool children. Journal of Abnormal a nd Social Psychology, 27, 243-269 Pavlov, I. P. (1927), Conditioned reflexes, London: Oxford University Press Pavlov, I. P. (1928), Lectures on conditioned reflexes (Vol. 1), New York: Inter national Publishers Piaget, J. (1936), The construction of reality in the child (M. Cook), New York: Ballantine Books Piaget, J. (1952), Autobiography. In E. Boring, H. S. Langfeld, H. Werner & R. M . Yerkes (Eds.), A history of psychology in autobiography (Vol. 4), Worcester, MA: Clark University Press Piaget, J. (1964), Development and learning. In R. Ripple & V. Rockcastle (Eds.) , Piaget rediscovered, Ithaca, NY: Cornell University Press Piaget, J. (1970), Piaget s theory. In P. H. Mussen (Ed.) Handbook of child psycho logy (4th ed.) (Vol. 1, W. Kessen, Ed). New York: John Wiley, 1983. Piaget, J. (1972), Intellectual evolution from adolescence to adulthood. Human development, 15, 1-2. Piaget, J. (1983), Jean Piaget's views on the psychology of language and thought In R. W. Rieber (Ed.), Dialogues on the psychology of language and thought. New York: Plenum Piaget, J. & Inhelder, B. (1966), The psychology of the child, New York: Basic B ooks Piaget, J. & Szeminska, A. (1941), The child's conception of number, New York: W . W. Norton Piatelli-Palmarini, M. (1979), Language and learning: The debate between Jean Pi aget and Noam Chomsky, Cambridge, MA: Harvard University Press

Pitariu (1987)

Power, F. C, Higgins, A. & Kohlberg, L. (1989), Lawrence Kohlberg's approach to moral education, New York: Columbia University Press Rawls, J. (1971), A theory of justice, Cambridge, MA: Harvard University Press Reimer, J., Paolitto, D. P. & Hersh, R. H. (1983), Promoting moral growth (2nd e d.), New York: Longman Rest, J. (1973), The hierarchical nature of moral judgment: The study of pattern s of preference and comprehension of moral judgments made by others, Journal of Personality, 41 Rubin, Z. (1961), Does Personality really change after 20? Psychology Today, 15, 18-27 Rushton, J. P. (1975), Generosity in children: Immediate and long term effects o f modeling, preaching, and moral judgment, Journal of Personality and Social Psychology, 31 Sachs, J. S. (1976), Development of speech. In E. C. Carterette & M. P. Friedman (Eds.), Handbook of perception (Vol. 7), New York: Academic Press Schiopu, U., Verza, E. (1997), Psihologia vrstelor, Bucuresti: Editura Didacticas i Pedagogica Schwartz, B. (1989), Psychology of learning and behavior (3rd ed). New York: W. W. Norton Scrimshaw, N. S. (1976), Malnutrition,learning and behavior, American Journal of Clinical Nutrition, 20, 493-502 Searles, H. F. (1965), Collected papers on schizophrenia and related subjects, N ew York: International Universities Press Selye, H. (1950), The stress concept, Handbook on Stress and Anxiety, San Franci sco, Jossey-Bass, 127-143 Simpson, E. L. (1974), Moral development research: A case study of scientific cu ltural bias, Human Development, 17 Sinclair, H. (1971), Sensorimotor action patterns as a condition for the acquisi tion of syntax. In R. Huxley & E. Ingram (Eds.), Language acquisition: Methods and models, New York: Academic Press Skinner, B. F. (1938), The behavior of organisms, Englewood Cliffs, NJ: Prentice -Hall

Skinner, B. F. (1953), Science and human behavior. New York: Macmillan Skinner, B. F. (1969), Contingencies of reinforcement, Englewood Cliffs, NJ: Pre ntice-Hall Skinner, B. F. (1974), About behaviorism. New York: Knopf

Slobin, D. I. (1973), Cognitive prerequisites for the development of grammar. In C. A. Ferguson & D. I. Slobin (Eds.), Studies of child language development, New York: Holt, Rinehart & Winston Slobin, D. I. (1985), Introduction. In D. I. Slobin (Ed.), The crosslinguistic s tudy of language acquisition (Vol. 1). Hillsdale, NJ: Erlbaum Steinberg, L. (1984), Early temperamental antecedents of adult Type A behavior, University of Wisconsin, Madison, Stern, D. N. (1985), The interpersonal world of the infant, New York: Basic Book s. Sternberg, R. (1988), The Triarchic Mind: A New Theory of Intelligence. NY: Viki ng Press Schiopu, U. & Verza. E. (1997), Psihologia vrstelor, ciclurile vietii. Editura Di dacticasi Pedagogica, Bucuresti Tanner, J. M. & Inhelder, B. (Eds.) (1971), Discussions on child development, Th e Proceedings of the Meetings of the World Health Organization Study Group on the Psychological Development of the Child, Geneva, 1953-1956. New York: International Universities Press Thain, M. & Hickman, M. (1994), The Penguin dictionary of biology (9th ed.), Lon don: Penguin Thorndike, E. L. (1905), The elements of psychology. New York: Seiler Tmbergen, N. (1951), The study of instinct. Oxford: Clarendon Press Tolman, E. C. (1948), Cognitive maps in rats and man. Psychological Review, 55 Torrance (1962), Tests of Creative Thinking: Directions manual and scoring guide , Tronto, J. C. (1987), Beyond gender difference to a theory of care, Signs: Journ al of Women in Culture and Society, 12 Turiel, E. (1966), An experimental test of the sequentiality of developmental st ages in the child's moral judgments, Journal of Personality and Social Psychology, 3 Turner, E. W. & Rommetveit, R. (1967), Experimental manipulation of the producti on of active and passive voice in children, Language and Speech, 10 Valliant, G. E. (2000), Adaptive mental mechanisms. Their role in a positive psy chology. American Psychologist, 55, 89-98.

Vgotsky, L. S. (1967), Thought and Language, Cambridge MA: MIT Von Franz, M. L. (1964), The process of individualization. In C. G. Jung (Ed.). Man and his symbols. New York: Dell.

Vygotsky, L. S. (1931), The history of the development of the higher mental func tions, Excerpt in M. Colo, V. John-Steiner, S. Scribner & E. Soubenrwin (Eds.), L S. Vygotsky: Mind in society. Cambridge, MA: Harvard University Press Wachs, T. (1997), Relation on infants' performance on Piaget's scales between 12 and 24 months and their Stanford Binet performance at 31 months. Child Development, 46, 929-935 Walker, L. J. (1984), Sex differences in the development of moral reasoning: A c ritical review, Child Development, 55 Walker, L. S. & Pitts, R. G. (1998), Naturalistic conceptions of morality, Devel opmental Psychology, 34 Watson, J. B. (1913), Psychology as the behaviorist views it. Psychological Revi ew, 5, 158 177. Watson, J. B. (1924), Behaviorism. New York: W. W. Norton, 1970. Watson, R. I. (1968), The great psychologists from Aristotle to Freud (2nd ed.). Philadelphia: Lippincott. Weitz, C. (1979), Introduction to antropology, Englewood Cliffs, New Jersey Werner, H. (1948), Comparative psychology of mental development (2nd ed.). New Y ork: Science Editions Werner, H. (1956), On physiognomic perception, In G. Kepes (Ed.), The new landsc ape, Chicago: Theobald Werner, H. (1957), The concept of development from a comparative and organismic point of view. In D. B. Harris (Ed.), The concept of development,. Minneapolis: University of Minnesota Press Werner, H. & Kaplan, B. (1956), The developmental approach to cognition: Its rel evance to the psychological interpretation of anthropological and ethnolinguistic data, American Anthropologist, 58 Werner, H. & Kaplan, B. (1963), Symbol formation, New York: John Wiley White, R. W. (1960), Competence and the psychosexual stages of development. In M . Jones (Ed.), Nebraska symposium on motivation, Lincoln: University of Nebraska Press Whitmont, E. C. & Kaufmann, Y. (1973), Analytic psychotherapy. In R. Corsini (Ed .). Current psychotherapies, Itasca, IL: F. E. Peacock. Whitmont, E. C. (1969), The symbolic quest: Basic concepts of analytical psychol ogy. New York: Putnam s.

Williams, C. D. (1959), The elimination of tantrum behavior by extinction proced ures, Journal of Abnormal and Social Psychology, 5 Wordsworth, W. (1807), Ode: Intimations of immortality from recollections of ear ly childrenhood. In W. E. Williams (Ed.). Wordsworth, London: Penguin, 1985 Zani, B. & Palmonari, A., (2003), Manual de Psihologia comunitatii, Iasi: Poliro m