MATEI GEORGESCU INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC CUPRINS CUVNT NAINTE 9 DOMENIUL GENERAL AL CONSILIERII PSIHOLOGICE..

11 CONSILIEREA PSIHOLOGIC UN CONTUR CONCEPTUAL... 12 FUNCIA CULTURAL SI ORIGINILE CONSILIERII. 14 CONSILIERE SI PSIHOTERAPIE. 20 SPECIFICUL CONSILIERII... 21 SPECIFICUL PSIHOTERAPIEI 22 OBIECTIVELE CONSILIERII.. 23 FUNDAMENTE TEORETICE ALE CONSILIERII 27 FUNDAMENTE GENERALE 28 FUNDAMENTE FILOSOFICE ALE CONSILIERII. 28 FUNDAMENTE SOCIOLOGICE ALE CONSILIERII. 30 FUNDAMENTE PSIHOLOGICE ALE CONSILIERII. 31 FUNDAMENTE ETICE ALE CONSILIERII 36 FUNDAMENTE ETNOPSIHOLOGICE ALE CONSILIERII.. 37 FUNDAMENTE PSIHANALITICE ALE CONSILIERII. 44 RELAIA DINTRE CLINIC SI TEORIE 45 TEORIA PSIHANALITIC... 49 MECANISME DE APRARE.. 57 DEFENSELE MPOTRIVA AFECTELOR.. 71 6 MATEI GEORGESCU FUNDAMENTELE CONSILIERII DIN ABORDRILE DE TIP AFECTIV. 75 TERAPIA CENTRAT PE CLIENT... 75 PERSPECTIVA GESTALTIST. 78 TERAPIA EXISTENIALIST. 80 FUNDAMENTELE CONSILIERII DIN ABORDRILE COGNITIVO-COMPORTAMENTALE 83 ABORDAREA RAIONAL-EMOTIV 83 CONSILIEREA COMPORTAMENTAL.. 86 PERSPECTIVA TRANZACIONAL 88 ABORDAREA HOLISTIC N CONSILIERE 93 ELEMENTE DE PERATOLOGIE 93 HOLISMUL N CONSILIERE.. 100 RAPORTUL DINTRE FUNDAMENTELE TEORETICE SI PERSONALITATEA CONSILIERULUI. 104 PERSONALITATEA CONSILIERULUI. 104 ELEMENTE DE AXIOLOGIE. 111 ELEMENTE DE EPISTEMOLOGIE.. 113 CADRUL GENERAL AL CONSILIERII 122 ELEMENTE DE CADRU 122 CADRUL FIZIC SPAIAL. 122 CADRUL FIZIC TEMPORAL 124 CADRUL ALIANEI DE INTERVENIE.. 124 CADRUL DEONTOLOGIC AL CONSILIERII.. 127 PRIMA INTLNIRE 129 ADRESAREA CLIENTULUI UNUI ALT CONSILIER. 130 REAL SI IMAGINAR N ROLUL CONSILIERULUI 131 INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 7 CONSILIEREA DE GRUP.. 134 TEHNICI FUNDAMENTALE N CONSILIERE.. 137 RELAIA DE TIP SUPORTIV 137 COMUNICAREA NON-VERBAL. 138 CARACTERISTICI ALE UNEI COMUNICRI EFICIENTE... 140 PRACTICI CU EFECT NEGATIV N COMUNICARE. 144

TEHNICI DE CONSILIERE. 145 TEHNICA INTEROGATIV... 145 TEHNICA ASCULTRII. 147 TEHNICA TCERII. 148 TEHNICA REFLECTRII... 149 TEHNICA SUMARIZRII. 150 IDENTIFICAREA TEMEI.. 150 EXPRIMAREA AFECTELOR..... 151 MODELAREA AFECTELOR.. 151 INTERPRETAREA.. 152 CONFRUNTAREA CU FLUXUL REPREZENTATIV.. 153 REZOLVAREA DE PROBLEME 153 PERSONALIZAREA DISCURSULUI 157 TRANSFORMAREA NTREBRILOR N AFIRMAII. 158 ASUMAREA RESPONSABILITII. 158 JUCAREA ROLULUI PROIECTAT. 158 SCAUNUL GOL... 158 DESENSIBILIZAREA SISTEMATIC.. 158 CONTRACTUL COMPORTAMENTAL 159 MODELAREA SOCIAL 160 DIRECII ALE OPTIMIZRII PERSONALE. 160 8 MATEI GEORGESCU ELEMENTE DE CONSILIERE N SITUAII SPECIFICE. 163 ANGOASA 164 PROBLEMATICA SEXUAL 165 PERSOANE CU NEVOI SPECIALE.. 166 EMIGRANI 167 SITUAIA DE CRIZ... 169 SITUAIA DE PIERDERE.. 171 SITUAIA DE BOAL 177 SITUAIA DE CONFLICT.. 181 STRATEGII DE REZOLVARE A CONFLICTULUI. 186 Cuvnt nainte Quidquid recipitur ad modum recipientis recipitur1 Problema esenial a unui curs introductiv n domeniul consilierii const nu att n realizarea celei mai reusite inventarieri a fundamentelor teoretico-clinice ale consilierii, ci n analiza modalitii n care actualul aspirant, viitorul consilier se raporteaz la corpusul teoretico-tehnic. Consilierul eficient este cel care realizeaz o sintez a teoriei si a tehnicii fr a face din teorie un spaiu de refugiu n faa realitii clientului si nici din aplicarea tehnicii un obiectiv n sine. Elementul esenial de eficien l reprezint personalitatea consilierului. De aceea considerm foarte util formarea consilierului ntr-unul din domeniile psihoterapiei, astfel nct s si poat gestiona dinamica personal n folosul clientului si nu n cel al repetrii involuntare, n cadrul consilierii, a unor comportamente disfuncionale. Nevoia de autocunoastere, desi o declaraie situat n domeniul dezirabilului, este o condiie necesar (nu suficient) pentru a putea susine si nelege realitatea deseori bulversant a clientului. Orice problem de dinamic psihic a consilierului va avea drept consecin crearea unei nise de comunicare deficitar cu clientul su. Chiar dac se poate realiza o diferen specific ntre psihoterapie si consiliere la nivel tehnic, din punct de vedere formativ parcugerea unei psihoterapii este o recomandare consistent adresat oricrui aspirant la statutul de consilier. Una dintre caracteristicile atasate consilierii psihologice este aceea a unui demers facil, raional, de suprafa, asociat psihoterapiilor scurte. Aceast caracteristic are drept posibil consecin reprezentarea consilierului ca profesionistul care parcurge rapid procesul formativ. Caracterizarea consilierii ca demers ra ional si de suprafa este util n ncercarea de conturare a specificului su n raport cu psihoterapia, ns trebuie avut n vedere faptul c susinerea clientului si developarea mesajului su nu este un proces fundamentat exclusiv n palierul raional. Pentru a putea releva problematica la nivel raional, consilierul trebuie s aib competen n domeniul decriptrii mesajului latent, de profunzime. Tehnici fundamentale de comunicare

necesit acest gen de competen care se dobndeste printr-o formare susinut. n ncercarea de mprire a apelor ntre domeniile consilierii psihologice si psihoterapiei trebuie s se aib n vedere si caracteristicile spaiului epistemic n care se opereaz. Cele dou paliere nomotetic si idiografic sunt complementare si indispensabile unui demers de cunoastere adecvat. Dac din punctul de vedere al practicianului lucrurile sunt mai dificil de clasat n ordinea conturrii domeniului consilierii, din punct de vedere al obiectivelor si al subiectului interveniei, diferenele sunt palpabile. Astfel, graniele domeniului consilierii psihologice pot fi aproximate n 1 Orice este primit, este primit conform naturii celui care primeste este un enun scolastic care pune problema relaiei dintre realitatea de cunoscut si subiectul cunosctor. Subiectul cunosctor va cunoaste n funcie de modul su de existen. 10 MATEI GEORGESCU spaiul nomotetic, n special n raport cu obiectivele sale si cu modalitatea n care este neles clientului. Glisarea spre palierul idiografic, cel specific practicianului si relaiei de consiliere, pune problema diferenierii tehnicilor psihoterapeutice de cele specifice consilierii. Aceasta cu att mai mult cu ct personalitatea psihologului consilier (sau psihoterapeut) este determinant: consiliere sau psihoterapie, fiecare psiholog va performa modalitile de relaie pe care le poate asuma, conine, nelege; acest fapt susine ideea c, pe fond, se poate vorbi mai curnd despre consilieri dect despre consiliere, despre psihoterapeui dect despre psihoterapie. Exist tehnici care se reclam specifice domeniului consilierii n sensul n care nu pot fi revendicate, cu drept de exclusivitate, de nici o direcie psihoterapeutic. Aceasta nu nseamn ns c nu sunt utilizate n psihoterapie. Problematica este dificil de lmurit n situaia (recomandat a) consilierului format n psihoterapie. Formarea riguroas a consilierului n domeniului psihoterapiei i va conferi psihologului o bun competen de relaie n consiliere, putnd atinge obiectivele specifice consilierii ntr-o manier eficient. Pe de alt parte, prin formare (n psihoterapie), consilierul va dispune de anumite tehnici specifice. n demersul consilierii va face apel implicit la tehnicile deinute prin formarea sa, iar ncercarea de a cliva n mod riguros realitatea relaiei cu clientul ntr-una specific psihoterapiei sau consilierii nu va avea dect finaliti defensive. Considerm c principalul obiectiv al unui text introductiv n consiliere este acela de a pune aceste probleme si nu de a oferi algoritmi si reete ale raportului pe care consilierea l are cu necesitate cu celelalte domenii. Obiectivul nostru este de a contura cmpul de reflecie si de trire necesar nelegerii demersului consilierii sub variile sale aspecte si oricum nu ca o Cenusreas a interveniei de tip psihoterapeutic. Perspectiva introductiv n domeniul consilierii pe care o propunem este marcat de orientarea dinamic. n ciuda faptului c aparent orientrile dinamice par a se detasa de specificul consilierii, considerm c perspectiva psihanalitic susine un demers de consiliere nu doar sub aspect conceptual. A face consiliere nu este echivalent cu a face psihoterapie psihanalitic, dar competena de comunicare si simul clinic obinut prin formarea n acest domeniu confer consilierului eficien. Capacitatea empatic, tehnica interpretrii, a reflectrii sunt cteva exemple de competene necesare consilierului care sunt plenar exercitate n psihoterapia psihanalitic. Am considerat util punerea domeniului consilierii si ntr-o perspectiv antropologic (filosofic si cultural), ntruct, n mod esenial, corpusul teoretico-tehnic al consilierii constituie una din modalitile n care este neleas figura Celuilalt, ca subiect al unui model de intervenie. Candidatul la statutul de consilier este pus, din aceast perspectiv, n faa modalitii n care se re-prezint pe sine n raportul complex cu teoria, cu teoriile, cu tehnicile si mai ales cu maniera n care le articuleaz n realitatea relaiei cu clientul. Autorul INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 11 DOMENIUL GENERAL AL CONSILIERII PSIHOLOGICE Rezumat Consilierea nu este un demers orientat de palierul raional, din care trirea afectiv este exclus sau minimizat. Formarea n consiliere presupune reflecia asupra modalitii de reprezentare a consilierii n raport cu psihoterapia. Consilierea se defineste ca relaia dintre un psiholog (format) si un client fundamentat pe un cmp teoretic si

orientat printr-un instrumentar tehnic avnd drept obiective susinerea clientului n cunoasterea diferitelor aspecte ale vieii sale cu impact n rezolvarea problemelor pe care i le ridic mediul familial, social, profesional. Consilierea reprezint, din perspectiva antropologic a raportului dintre cultur si binomul normalitate-boal mental, un model de intervenie care urmreste meninerea individului n cadrul modelelor expresive oferite de cultur si n afara modelelor de inconduit. Demersul consilierii, ca model de intervenie, este rezultatul unui mediu socio-cultural caracterizat printr-o consistent dinamic si nevoie de eficien. De aceea s-a impus iniial n societatea nord-american, la nceputul secolului XX. Consilierea, chiar dac se recomand din punct de vedere tehnic ca orientat spre demersul raional, eficient, al suprafeelor, nu exclude factorul iraional, al profunzimilor. Consilierul trebuie atenionat asupra riscului de a deveni un agent al raionalitii prin defens de planul iraional si eludare a conceptului fiinei umane integrale. Domeniul consilierii este tangent celui al psihoterapiei. Consilierea poate fi considerat un demers de psihoterapie focal. Obiectivele sale sunt mai restrnse fa de cele ale psihoterapiei, centrate pe actualitate si dezvoltare. Concepte reprezentative: model de intervenie: mijloace instituionalizate prin care o cultur caut s menin individul n limita modalitilor prescrise de descrcare a tensiunilor psihice si a regulilor specifice; model expresiv: mijloace instituionalizate prin care o cultur permite descrcarea tensiunilor provocate prin represia specific; model de inconduit: model prin care subiectul transgreseaz regulile sociale ntr-o manier prescris, fie anodin, fie prestigioas. 12 MATEI GEORGESCU Consilierea psihologic un contur conceptual Vom face un scurt inventar al definiiilor consilierii psihologice n scopul de a surprinde diferenele sale specifice: Conform Asociaiei Britanice de resort, consilierea reprezint utilizarea ntr-o manier abil si principial a relaiei dintre consilier si client n scopul de a susine si favoriza cunoasterea de sine, autoacceptarea, maturizarea si dezvoltarea resurselor profesionale. Consilierea const din ansamblul aciunilor pe care consilierul le ntreprinde n scopul de a-l ajuta pe client s se angajeze n activitile care l vor conduce la rezolvarea problemelor sale. Conceptul de consiliere se refer la o relaie interuman de ajutor dintre o persoan specializat, consilierul, si o alt persoan care solicit asisten de specialitate, clientul2. Relaia dintre consilier si persoana consiliat este una de alian, de participare si colaborare reciproc3. Obiectivul consilierii const n a ajuta clientul s neleag si s-si clarifice modalitatea n care si percepe viaa, s nvee s si ating scopurile eseniale prin decizii fundamentate si prin rezolvarea problemelor de natur afectiv sau interpersonal4. Consilierea const n aplicarea tehnicilor specifice consilierii sau a altora conexe, din cmpul stiinelor comportamentului, pentru a susine nvarea modalitilor prin care se pot rezolva probleme sau se pot lua decizii care privesc cariera, dezvoltarea personal, csnicia, familia etc.5 Relaia de consiliere este o relaie n care consilierul ofer susinere si ajutor clientului. Susinerea si ajutorul pot opera numai n condiiile n care este solicitat de ctre client. Relaia prin care se ofer ajutor este precizat din punct de vedere temporal si se raporteaz la anumite obiective. Demersul consilierii se centreaz att pe dimensiunea preventiv a tulburrilor afective si comportamentale, ct si pe cea a rezolvrii de probleme, a dezvoltrii si optimizrii personale. Procesul consilierii pune 2 G. Egan, The Skilled Helper: A Systematic Approach to Effective Helping, Monterey, CA, Brooks-Cole, 1990.

3 A. E. Ivey, M. B. Ivey, Intentional Interviewing and Counseling: Facilitating Client Development in Multicultural Society, CA, Brooks-Cole, 1994. 4 Burks, H. M., Stefflre, B., Theories of counseling, New York, McGraw-Hill, 1979, p. 14. 5 American Personnel and Guidance Association, Licensure Committee Action Packet, Washington D. C., 1980, p. 23. INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 13 problema modalitilor de nvare, ct si a condiiilor n care o personalitate se poate dezvolta n mod optim. Nivelul de dezvoltare si optimizare personal este indicat de: capacitatea de deschidere spre noi experiene, sentimentul de valorizare a potenialului propriu, capacitatea de auto-reflexie, perceperea schimbrilor de sine pozitive, eficien, flexibilitate, creativitate, respingerea rutinei6. Atingerea unui nivel optim al dezvolt rii personale presupune: perceperea de sens n via: prin integrarea experienei trecutului, prin capacitatea de trire a prezentului si gestiunea viitorului; acceptarea de sine: atitudine pozitiv fa de sine, acceptarea calitilor si defectelor; autonomie: caracterizat prin independen, hotrre, rezisten la tensiune, imagine de sine consistent si stabil; control: capacitatea de control a propriului destin; capacitatea de a avea relaii pozitive, caracterizate prin ncredere, prin nevoia de a primi si oferi afeciune. Observm faptul c orice ncercare de definire a consilierii psihologice se susine pe urmtoarele elemente: relaie interuman, alian, colaborare; consilier - deintorul unei formri profesionale, persoana care susine un mediu specific; client - subiectul interveniei, persoana care solicit ajutorul si este motivat pentru a-l obine; obiective specifice privind personalitatea clientului autocunoastere, dezvoltare personal, rezolvarea situaiilor de via problematice; utilizarea de tehnici din cmpul stiinelor comportamentului. Observm faptul c aceste elemente definitorii nu au o nalt putere de separare a domeniului consilierii de celelalte modele de intervenie, precum psihoterapia. Elementele cu potenial separator sunt: subiectul interveniei, denumit client si nu pacient; tehnicile folosite n atingerea obiectivelor. Dificultatea de conturare conceptual a consilierii rezid n funcia cultural pe care o are. Pentru a pune problema acestei dificulti este 6 A. Bban, coord., Consiliere educaional, Cluj-Napoca, 2001, p. 18. 14 MATEI GEORGESCU necesar perspectiva unei antropologii culturale asupra originii consilierii psihologice susinute de dinamica mediului socio-cultural. Funcia cultural si originile consilierii Nici un domeniu al cunoasterii si interveniei nu se naste si dezvolt fr s fie determinat de factori socio-culturali. Fiecare cultur si societate pune la dispoziia individului att modele expresive de gestiune a tensiunii specifice provocate de cultur, ct si modele de inconduit. Conceptul de cultur expresiv este propus de John Roberts n 1959 si se refer la existena de mijloace instituionalizate prin care o cultur permite descrcarea tensiunilor provocate prin represia specific. Roberts ilustreaz conceptul su prin relaia dintre contextul socio-cultural si jocurile practicate n societatea respectiv. Consider c jocurile sunt modele expresive prin care se gestioneaz simbolic relaiile cu sfera social, natural sau supranatural. De aceea, complexitatea ludic va corela cu cea social: jocurile de strategie se regsesc n societile complexe, cu

stratificare social si integrare politic; jocurile de noroc se afl n raport cu credina n entiti supranaturale si cu caracterul acestora (punitiv sau gratificant); jocurile de abiliti, fizice sunt determinate de raportul individului (pozitiv sau negativ) cu mediul nconjurtor. n ordinea cercetrilor scolii Cultur si personalitate s-a pus problema relaiei dintre modalitile educative si predilecia pentru o anumit categorie de jocuri. Jocul copilului este un model expresiv care permite exersarea de comportamente reprimate cultural si expresia simbolic a conflictului. Sutton-Smith mpreun cu Roberts arat c jocurile: de strategie coreleaz cu educaia prin obedien; de noroc coreleaz cu inculcarea responsabilitii; de abiliti, cu valorizarea performanei. Modelul expresiv jocul este necesar structurii si dinamicii sociale: luptele de cocosi din Insulele Bali (studiate de Clifford Geertz n 19571958) sunt reprezentative pentru stilul de via al acestei societi, dup cum maratonul reflect stilul de via al funcionarilor publici sau fotbalul societatea european. Fotbalul condenseaz caracteristici ale sistemului socio-cultural european si resorturile contradictorii ale reusitei individuale si colective: avantajele democraiei orice juctor poate deveni vedet; INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 15 valoarea muncii n echip, a solidaritii si a planificrii colective; rolul sansei, al jocului incorect, al justiiei discutabile. Alturi de joc, ritul de inversare este un alt exemplu de model expresiv existent n toate culturile care permite inversarea (limitat si reversibil) a regulilor stabilite de societate (ierarhie social inversat, judecat moral suprimat). Cultura produce prin enculturaie si socializare conflicte specifice pentru care propune modele expresive de descrcare simbolic a tensiunilor acumulate. Modalitile expresive sunt supape de siguran ale ordinii sociale, sunt o form de comentariu meta-social care codific tensiunile societii. n cazul n care modelele expresive sunt depsite, iar tensiunile nu mai pot fi descrcate prin mijloacele compensatorii oferite de cultur, fiecare societate dispune de o prescripie psihopatologic si de mijloace instituionalizate de marginalizare a individului nebun. Modelele psihopatologice sunt activate n urma esecului celor expresive si sunt definite de Ralf Linton ca modele de inconduit. Orice entitate psihopatologic fie din sistemele etiologice tradiionale, fie din cele moderne este un model prin care subiectul transgreseaz regulile sociale ntr-o manier prescris, fie anodin, fie prestigioas. Sntatea mental a unei societi este definit de balansul dintre modalitile represive si cele expresive. Intervenia instituionalizat asupra individuluimodelul de intervenie se situeaz la confluena dintre modelul expresiv si cel de inconduit. Prin modelul de intervenie se ncearc meninerea individului n cadrul modelului expresiv si prevenia modalitilor de inconduit. Desigur, sfera modelului de intervenie este larg, ceea ce ne intereseaz este includerea consilierii si a psihoterapiei n acest cadru. Consilierea si psihoterapia reprezint demersuri necesare, preventive sau reparatorii ale prejudiciilor aduse individului de existena ntr-un spaiu cultural, cu normele, valorile si restriciile sale. Din acest punct de vedere, consilierea si psihoterapia exist sub diferite forme din momentul iniiator al culturii. Triada model expresiv, model de inconduit, model de intervenie este constitutiv oricrei societi si culturi. Ceea ce astzi numim consiliere si psihoterapie reprezint varianta actual a msurii, nevoii si puterii individului actual de intervenie asupra sa nsusi n relaia pe care o 16 MATEI GEORGESCU poart cu figura complex a alter-ului. Domeniul psihoterapiei, precum si cel al consilierii este, n consecin, dinamic.

Una din mutaiile evidente suferite de psihoterapie n evoluia sa din secolul trecut a fost determinat de nevoia de mpachetare a demersului, care se cerea mai rapid, mai dinamic, n corelaie cu dinamica social specific unui secol al vitezei sau al informaiei. n epoca devenit treptat cea a fast-food-ului individul si societatea nu si mai permit din pricina costurilor s zboveasc prea mult asupra interioritii profunde, iar aceast epoc debuteaz n societatea nordamerican a sfrsitului de secol XX. Cazul neurasteniei este ilustrativ n acest sens. George M. Beard izoleaz n 1869 (pentru a publica dou monografii pe tem 1880, 1887) o entitate nosografic, un gen de maladie a civilizaiei caracterizat printr-o slbiciune iritativ, hiperestezia organelor de sim si iritaie spinal. Tulburarea apare ca specific unei societi cu evoluie rapid n care valorile tradiionale tind s se dizolve rapid. De aceea, aceast tulburare i afecteaz n special pe reprezentanii clasei mijlocii, cei supusi ritmului rapid al schimbrilor. ntruct neurastenia apare ca un semn al angajrii totale n munca aductoare de modernitate, boala capt un caracter prestigios, care legitimeaz suprasolicitarea ceteanului. Din America, neurastenia migreaz n: Europa: pe msur ce cultura suprasolicitrii ptrunde pe continent. Freud redefineste chipul european al neurasteniei sub forma nevrozei de angoas; Japonia: neurastenia devine n nosografia psihiatric japonez tulburarea shinkeishuijaku. Shoma Morita (anii 20) este cel care va studia varianta japonez a neurasteniei si va determina tipul de personalitate cu risc neurastenic shinkeishitsu caracterizat prin introversie, perfecionism, tendine hipocondriace si hiperestezie. China: conceptul este introdus ncepnd cu anii 20. Neurastenia devine, prin influene pavloviene, shenjingshuairou = slbiciune a nervilor. Varianta shenjingshuairou a neurasteniei va constitui pentru chinezi ncepnd cu anii 50 o modalitate de exprimare a conflictului politic, social si fizic. De aceea, una din sarcinile de partid ale specialistilor n sntate mental a fost eradicarea acestei tulburri. INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 17 Maladia mental, modelul de inconduit, poate fi privit si neles dup modelul fluxului si refluxului ca o entitate care se construieste ntr-un context socio-cultural si n raport cu acesta se deplaseaz spre alte zone si dispare. Prototip pentru modelul de inconduit si determinismul socio-cultural al acestuia este excursia prin timpuri si culturi ntreprins de maladia isteric. Excursia acestui model de inconduit este deja terminat si, n consecin, ne putem imagina o piatr funerar pe care s fie gravat: Maladia isteric: 2000 .Chr. 1980 d. Chr.. Si aceasta ntruct sunt peste 20 de ani de cnd Manualul pentru diagnosticul si statistica tulburrilor mentale, ediia a III-a, a desfiinat-o. Maladia isteric, prototip al modelului de inconduit, a traversat multe timpuri culturale si forme de existen. Din Egiptul faraonic, odat cu papirusul Kahoun, n jurul anului 2000 .Chr. si pn astzi, isteria se poate repera, n decursul celor 4000 de ani de istorie, ca o tulburare cu evoluie cultural care, n ciuda diversitii simptomatologice, si-a pstrat o anumit unitate. Afirmaia lui Galen, din sec. II, este semnificativ n acesta sens isteria este doar un cuvnt, dar diverse si nenumrate sunt formele pe care le ia7. Mult timp a fost considerat o maladie specific feminin. Acest lucru pare a fi susinut de chiar etimologia termenului. ns originea etimologic real este husteros, hysteros si nu a termenului care a consacrat-o hustera, hystera. n limba greac termenul isterie are dou forme gramaticale una substantival hystera (cu semnificaia de matrice, uter) si cealalt form, adjectival hysteros (semnificnd cel ce vine dup, urmeaz, mai trziu, postum, aprscoup). Adjectivul hysteros a fost termenul originar, din care a derivat

substantivul hystera8. Identificarea cu semnificaia secundar a determinat prejudecata care altur isteria, cu necesitate, femininului si determin ceea ce se poate numi, n istoria cercetrii acestei maladii, curentul uterin9. Conceptul de maladie isteric dispare o dat cu ntregul curent medical naturalist, n momentul instaurrii doctrinei augustiniene, cu a sa inapeten pentru sexualitate, atribuit figurii rului. Extazul apolinic al 7 G. Harrus-Rvidi, Lhystrie, P.U.F., Paris, 1997, p. 8. 8 Cf. H. Mangriotis-Caracosta, Note tymologique sur lhystrie. 9 De la Hipocrat si pn astzi patru curente si-au disputat supremaia n studiul isteriei: curentul uterin, curentul cerebral si neurologic, curentul medicinei generale si curentul psihologic. 18 MATEI GEORGESCU antichitii se numeste acum posesiune diabolic, iar manifestrile somatice spectaculare ale isteriei sunt interpretate ca marca satanei. De ast dat maladia isteric este salvat de Paracelsus, n secolul XVI, care evoc pentru prima oar, paralel cu interpretarea diabolic augustinian, originea psihologic a maladiei isterice pe care o denumeste chorea lasciva. Un aport important n studiul isteriei este cel al lui Jean Martin Charcot. Datorit lui Charcot isteria nu mai este asimilat cu necesitate femininului exist si o isterie masculin, cu o semiologie precis. Descoperirea lui Charcot pare a fi fost determinat de hazard, prin dezafectarea unei cldiri din Salptrire, constituirea cartierului epilepticilor simpli si reunirea epilepticilor cu istericii. Chiar dac Charcot a demontat prejudecata relaiei necesare isterie-feminin, curentul uterin si-a continuat nestingherit existena. Dificultatea de simetrie a drepturilor asupra isteriei ntre masculinitate si feminitate este indicat chiar de panoul care se gseste astzi n Cartierul Charcot din Spitalul Universitar Salptrire. Aici se afl o reproducere a celebrului tablou al lui Andr Brouillet (1857-1920), O lecie clinic la Salptrire. Este reprezentat una din celebrele sedine ale clinicilor de vineri, iar pacientul lui Charcot este o femeie ... faimoasa Blanche Wittmann. Charcot prezint asistenei sale un caz de mare criz isteric. n spatele su se afl Joseph Babinski (cel care i va distruge teoria si va ntemeia neurologia modern). Babinski o susine pe Blanche care era pe punctul de a cdea de pe o brancard. n 1980, odat cu apariia Manualului pentru diagnosticul si statistica tulburrilor mentale, ediia a III-a, maladia isteric si nceteaz existena fiind dezintegrat din spaiul cultural nord-american ntr-o serie de diagnostice cuprinse n categoriile tulburrilor somatoforme si ale tulburrilor disociative10 (tulburarea de conversie, tulburarea de somatizare, personalitatea multipl, amnezia psihogen etc.). S revenim la raportul dintre modelele de inconduit si cele de intervenie. Specificul dinamicii sociale determin specificul modelelor de inconduit si al modelelor de intervenie preventiv sau reparatorie. Perioada efervescentelor schimbri sociale din societatea nord-american este cea care a condus la apariia modelului de inconduit al neurasteniei, dar si a modelului de intervenie a consilierii. Pentru a fi adecvat si a 10 Manualul pentru diagnosticul si statistica tulburrilor mentale, Ed. Asociaia Psihiatrilor Liberi din Romnia, 1993, pp. 271 293. INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 19 menine individul n grania modelelor expresive ale culturii, acesta trebuie pregtit nevoilor si dinamicii sociale printr-o intervenie educaional adecvat. n 1898, Jesse B. Davis a fost unul dintre primii care a practicat, ntr-un liceu din Detroit, ceea ce astzi se numeste consiliere scolar. Intervenia n domeniul educaional poate fi operat numai n condiiile cunoasterii specificului dezvoltrii individului. Astfel, Clifford Beers, venind din domeniul sntii si igienei mentale, a publicat n 1908 lucrarea A Mind That Found Itself. Textul su a atras atenia asupra unei alte modaliti de a nelege copilul n perspectiva dezvoltrii si a nevoilor sale.

Jesse Davis este urmat, n Boston, de Frank Parsons care fondeaz, n 1908, un birou vocaional care duce, n 1913, la constituirea Asociaiei Naionale de Ghidare Vocaional (National Vocational Guidance Association). Eficiena profesional poate fi atins numai dac individul este orientat spre domeniul n care dimensiunile personalitii sale se pot ct mai bine exprima. Stanley Grandville Hall a introdus n psihologia educaional din SUA perspectiva freudian. Este cel care l va invita pe S. Freud s conferenieze la Clark University, Worcester, unde Hall a predat din 1889 pn n 1920. ntr-o intens si continu activitate editorial Hall a fondat n 1887 American Journal of Psychology, dar si Pedagogical Seminary care va deveni Journal of Genetic Psychology. Acest gen de studii au permis relevarea importanei psihogenezei timpurii n structura personalitii si n sntatea mental a adultului. n anii 20, ca urmare a rezultatelor muncii lui G. Stanley Hall, cercetarea s-a axat pe condiiile care sunt necesare unei viei echilibrate ncepnd cu perioada copilriei. Datorit dezvoltrii susinute a instituiei consilierii, puternica APA (American Psychiatric Association) creeaz n 1945 o secie separat intitulat Divizia de consiliere psihologic. Chiar dac origineaz n cadrul educaional si vocaional, demersul consilierii a fost adoptat n numeroase alte domenii: - consilierea geriatric specific problematicii mbtrnirii si btrnului; - consilierea matrimonial centrat pe problemele de cuplu; - consilierea familial problematica familiei; - consilierea recuperatorie vizeaz personalitatea cu nevoi speciale de ordin fizic sau psihic. n perioada postbelic apar si alte tipuri de consiliere, cum ar fi: - consilierea pentru situaia de criz; 20 MATEI GEORGESCU consiliere C psihoterapie P C-P - consilierea pentru situaii de pierdere; - consilierea pentru emigrani. n Europa, intervenia sistematic, organizat si instituionalizat prin consiliere dateaz din perioada interbelic. n Elveia este deschis, n 1917-1918, Biroul de consiliere a prinilor si tinerilor. Faptul c instituia consilierii ptrunde n Europa dup ce va fi fcut-o n societatea nord-american este gritor pentru dialectica existent ntre palierul dinamicii sociale si cel al modelului de prevenie si intervenie. Aceast dialectic ne indic faptul c orientrile dinamice ale psihoterapiei cele mai lente au fost supuse cu precdere unor presiuni de remaniere. Psihanaliza, spre exemplu, nu si-a mai putut menine alura standard, n special n spaiul nord-american si a generat o variant de intervenie mai apropiat contingenelor actualitii psihoterapia psihanalitic. Consiliere si psihoterapie Diferenele dintre consiliere si psihoterapie sunt dificil de operat n mod absolut din cauza faptului c demersul consilierii este tangent (n special) celui al psihoterapiilor scurte, de suprafa. ncercrile de conturare net a limitelor celor dou domenii au indicat faptul c psihoterapia si consilierea se afl ntr-o relaie asociativ. De aceea, unicul lucru asupra cruia exist consens este c nu se poate face o distincie net ntre consiliere si psihoterapie unii psihoterapeui practic ceea ce un consilier consider a fi consiliere psihologic, n timp ce unii consilieri folosesc tehnici care aparin n mod evident psihoterapiei. Dac procesul consilierii si psihoterapia se consider a fi termeni sinonimi, o distincie poate fi observat la un nivel al practicienilor: numai o parte dintre consilieri sunt psihoterapeui formai. n virtutea recomandrii noastre de formare a consilierului ntr-unul din domeniile psihoterapiei, aceast diferen devine ns, pe fond, nesemnificativ. Consilierea se afl ntr-un raport asociativ cu psihoterapia, raport care

ajunge, conform anumitor autori, pn la identitatea celor dou domenii. INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 21 Gndite sub forma polarelor unui continuum, se contureaz un model care pare a oferi cea mai bun msur a relaiei controversate dintre consiliere si psihoterapie. Se observ, la extremele intervalului, o zon specific fiecrui domeniu, iar n spaiul median, o zon de confluen. Modelul este dinamic, astfel nct n zona median este indicat interaciunea, interpolarea dintre cele dou domenii: procesul de consiliere poate trece ntr-unul de psihoterapie, iar cel de psihoterapie poate conine elemente specifice consilierii. Diferenele dintre cele dou domenii pot fi operate dup urmtoarele criterii: obiective; gradul de severitate a problemelor subiectului; natura problemelor subiectului; metode si tehnici. Specificul consilierii Demersul de consiliere urmreste n special dezvoltarea unui ansamblu de obiective care s reflecte nevoile clientului. Clientul este susinut n dezvoltarea comportamentului de tip intenional, flexibil si, n consecin, productiv. Existena de obiective adecvate determin orientarea subiectului spre viitor, spre oportunitile care i confer sens n via. Subiectul consilierii nu se consider a avea probleme mentale, fiind considerat client si nu pacient. Clientul este considerat a fi capabil n a-si alege scopurile, a lua decizii si a-si asuma responsabilitatea propriului comportament si a evoluiei personale. Consilierul nu este o ipostaz a autoritii, ci un partener al clientului mpreun cu care vizeaz obiective comune. Consilierul se focalizeaz pe schimbarea comportamentului si nu pe facilitatea insight-ului11. Demersul consilierii este orientat pe urmtoarele dimensiuni: prezent si viitor; normalitate; spaiul dezvoltrii; actualitate; termen scurt; constientizare; educaie; 11 Blocher, D. H. Developmental counseling, New York, Ronald Press, 1966, p. 80. 22 MATEI GEORGESCU vocaie; suport; rezolvare de probleme. Specificul psihoterapiei Psihoterapia se defineste ca aciune psihologic sistematic, planificat si intenional, fundamentat pe un sistem teoretic, exercitat de ctre un psihoterapeut calificat12. Obiectivul principal al psihoterapiei const n a opera modificri n cadrul personalitii subiectului care s aib drept consecin adaptarea eficient a acestuia la mediul familial, social, profesional. Psihoterapia se adreseaz simptomului dezvoltat n: sfera personalitii diferite dizarmonii; psihogenii stri reactive si nevroze; perioada intercritic si de remisiune psihotic; afeciuni psihosomatice; reacia la boli cronice organice. Psihoterapia trece ns dincolo de simptom si se adreseaz palierului profund al personalitii. n acest sens psihoterapia se poate adresa si persoanelor care nu acuz o problematic aparte, ci doresc atingerea potenialului optim adaptativ. Obiectivele psihoterapiei: diminuarea sau stingerea simptomului; restructurarea personalitii;

ntrirea Eului; echilibrarea identitii personale, a imaginii de sine. Psihoterapia este centrat pe: patologie (nevroze); trecut; termen lung; reconstrucie; problematic profund. Specificul confluenei dintre consiliere si psihoterapie Caracteristicile relaiei consilierii nu pot fi ferm separate de cele ale psihoterapiei. Att n psihoterapie, ct si n consiliere este vorba despre o relaie orientat spre scopul diminurii sau nlturrii dificultilor 12 Apud I. Holdevici, Elemente de psihoterapie, Ed. All, Bucuresti, 1996, p. 2. INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 23 existeniale ale individului. Consilierea poate fi considerat un proces terapeutic. Consilierea si psihoterapia au n comun att un anumit spaiu teoretic, ct si unele tehnici. Diferena dintre cele dou domenii este gradual: consilierea difer de psihoterapie prin nivelul sczut de severitate a problemelor cu care se confrunt subiectul. Domeniul psihoterapiilor scurte, care se aproprie maximal de cel al consilierii, este cel care pune cele mai multe probleme ncercrii de conturare a specificului consilierii n raport cu psihoterapia. Este vorba de psihoterapiile scurte, limitate temporal, ale cror obiective sunt bine precizate prin centrarea pe o anume problematic. Psihoterapia scurt este un demers focal, centrat pe adaptarea clientului la mediul extern actual. Terapeutul focal este activ si si planific riguros intervenia. Astfel, consilierul poate fi reprezentat ca un psihoterapeut focal. Caracteristicile distinciei dintre consiliere si psihoterapie sunt aceleasi si n cazul relaiei pe care consilierea o are cu psihologia clinic, preocupat de fenomenul psihopatologic. Distincia dintre consiliere si psihologia clinic a devenit mai puin ferm pe msur ce consilierul a nceput s se implice n problemele afective cronice ale clientului, n timp ce psihologul clinician s-a implicat mai mult n identificarea si susinerea strategiilor care in de dezvoltarea personal a pacientului. ntruct domeniile si tehnicile consilierii, psihoterapiei si psihologiei clinice nu pot fi ferm separate, s-a fcut propunerea de integrare a acestora ntr-un cmp mai larg denumit servicii psihologice. Obiectivele consilierii Cel mai frecvent obiectiv al consilierii este ajutorul acordat individului n scopul de a negocia cu sarcinile pe care le impune dezvoltarea personal specific unei anumite vrste, n raport cu mediul familial, profesional sau social, n genere. Obiectivele consilierii, comparativ cu cele ale psihoterapiei, sunt: mai restrnse; centrate pe cresterea personal si pe contextul imediat; axate pe suportul acordat individului n scopul de a funciona adaptat n statusul si rolul su actual. Obiectivele consilierii pot fi dispuse n trei categorii: 1. promovarea strii de bine si a sntii clientului; 2. dezvoltarea personal a clientului; 24 MATEI GEORGESCU 3. prevenia situaiilor care aduc atingere strii de bine si dezvoltrii personale a clientului. Fie c se refer la promovarea strii de bine, fie c sunt obiective care susin dezvoltarea personal, acestea trebuie s fie: - precizate n funcie de client; - msurabile; - compatibile si nu identice cu valorile consilierului. Desigur, consilierul va indica posibile direcii de aciune n conformitate cu propriile expectane si nevoi, dar alegerea cii pe care clientul se va angaja va fi rezultatul dialogului dintre client si consilier.

Dincolo de tipurile de consiliere si de expectanele clientului se pot identifica anumite categorii comune de obiective ale procesului consilierii13: 1. Schimbarea comportamental este o condiie a optimizrii personale, a posibilitii de a tri mai bine n mediul familial, profesional si social. Clientul este ajutat s gseasc modalitile n care s triasc mai bine, s funcioneze la un nivel mai bun de performan, s dobndeasc mai mult, s aib un potenial mai ridicat. 2. Dezvoltarea capacitilor adaptative. Pe parcursul psihogenezei, fiecare etap de dezvoltare pune subiectul n faa anumitor sarcini specifice si expectaii. Nerealizarea acestora determin statuarea unor comportamente care, desi constituie cea mai bun soluie pentru etapa psihogenetic respectiv, se dovedesc ulterior a fi ineficiente. De aceea, adaptarea la noile situaii, la situaiile de via actuale, presupune reactivarea capacitilor adaptative si remanierea unor comportamente dobndite n trecut. 3. Dezvoltarea capacitilor decizionale. Consilierul nu va lua decizii n locul clientului, ci l va susine pentru a lua cea mai bun decizie. Clientul va nva s neleag cum si de ce angajeaz o decizie, s aproximeze ct mai bine consecinele n termeni de risc, timp, costuri, energie. Scopul consilierii const n a identifica factorii afectivi, raionali si de personalitate care interfereaz cu procesul decizional si maniera n care o fac. 4. mbuntirea relaiilor interpersonale. Majoritatea indivizilor ntmpin dificulti n relaiile lor cu ceilali, cu efecte nedorite n 13 G. Rickley, C. Therese, Counseling, theory and practice, Prentice Hall, New Jersey, 1990, pp. 6-8. INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 25 contextul familial, de cuplu, profesional etc. Dificultile au cauze variate, printre care imaginea de sine joac un rol important ntruct determin modaliti defensive de relaie. De aceea, consilierea se va centra att pe mbuntirea relaiilor cu ceilali, dar si cu sine. 5. Dezvoltarea potenialului clientului. Se centreaz pe nvarea modalitilor prin care clientul s-si poat folosi maximal abilitile de care dispune. Aceasta presupune ntrirea libertii de manifestare a clientului n cadrul su specific si totodat a capacitii de control a acestui mediu. Consilierea intervine n situaii de adicie prin nvarea modalitilor de optimizare a propriului organism, prevenind stresul, depresia, angoasa. ntrebri de verificare Care sunt elementele pe care se susine definiia consilierii psihologice ? n ce const funcia si determinarea cultural a consilierii psihologice ca model de intervenie ? n ce mediu socio-cultural a aprut si s-a dezvoltat consilierea psihologic si n ordinea crui determinism ? Care sunt domeniile n care s-a impus consilierea psihologic ? Care sunt diferenele eseniale dintre consiliere si psihoterapie ? Care sunt similitudinile dintre consiliere si psihoterapie ? n ce tip de relaie se afl consilierea cu psihoterapia ? Care sunt principalele categorii de obiective ale consilierii psihologice ? Bibliografie selectiv: Bban A., coord., Consiliere educaional, Cluj-Napoca, 2001. Blocher, D., H., Developmental counseling, New York, Ronald Press, 1966. Burks H., M., Stefflre B., Theories of counseling, New York, McGrawHill, 1979. Egan G., The Skilled Helper: A Systematic Approach to Effective Helping, Monterey, CA, Brooks-Cole, 1990. Epopeea lui Ghilgames, Editura pentru literatur universal, Bucuresti, 1966. 26 MATEI GEORGESCU

Ivey A., E., Ivey M., B., Intentional Interviewing and Counseling: Facilitating Client Development in Multicultural Society, CA, BrooksCole, 1994. Jung, C., G., n lumea arhetipurilor, Ed. Jurnalul literar, Bucuresti, 1994. Koestler A., Les Racines du Hasard (The roots of coincidence), Calmann-Lvy, 1972. Rickley G., Therese C., Counseling, Theory and Practice, Prentice Hall, New Jersey, 1990. INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 27 FUNDAMENTE TEORETICE ALE CONSILIERII Rezumat Consilierea psihologic se fundamenteaz teoretic pe domeniul diferitelor stiine umane si umaniste. Din cadrul filosofiei, individualismul recomand individul ca valoare suprem, n timp ce esenialismul pune problema raportului dintre esen si fenomen si a consecinelor unei perspective universaliste asupra valorilor. Progresismul relev importana experienei si specificul individual, iar existenialismul indic unicitatea existenelor. Aceste perspective filosofice deschid cmpul de reflecie necesar unei intervenii adecvate de consiliere. Sociologia permite consilierului nelegerea determinismului si a presiunii pe care societatea o opune individului. Consilierul va avea ca obiectiv susinerea clientului n gsirea modalitilor de gestionare a forelor din cmpul social care i faciliteaz dezvoltarea. Psihologia fenomenului perceptiv indic necesitatea nelegerii modalitii n care clientul percepe lumea. Din perspectiva psihologiei nvrii, consilierul va decela situaiile care au condus la ntrirea comportamentelor. Teoriile cognitiviste indic posibilitatea de intervenie la nivelul comportamentului clientului prin strategii de nvare. Consilierul trebuie s ia n considerare etapa de dezvoltare n care se afl clientul si specificul acesteia. Conceptul de imagine de sine permite consilierului nelegerea raportului dintre Eul corporal si cel psihic (afectiv si cognitiv). Intervenia va avea n vedere reducerea diferenei dintre Eul psihic real si Eul psihic ideal, care va avea ca efect cresterea stimei de sine. Etica permite studiul raportului dintre morala heteronom a Eului ideal si morala autonom a Eului real. Sarcina consilierului const n susinerea clientului n instituirea moralei autonome a Eului real. Etnopsihologia indic raportul dintre cultur si binomul boal normalitate. Consilierul va ntmpina clientul prin intermediul propriului cod cultural si al inconstientului su etnic. Concepte reprezentative: - imagine de sine: ansamblul (auto) percepiei abilitilor, atitudinilor si comportamentelor proprii; - eu somatic: organizator si integrator al corporalitii; 28 MATEI GEORGESCU - eu psihic real: organizator al ansamblului reprezentrilor si afectelor determinate de personalitatea actual, real a clientului; - eu psihic ideal: organizator al ansamblului afectelor si reprezentrilor constituite prin identificarea cu idealurile propuse de mediul cultural; - stim de sine: rezultatul distanei dintre Eul somatic si cel psihic; - moral heteronom: moral a datoriei, operaional prin dominaia autoritii; - moral autonom: moral reflectat, determinat de realitate; - inconstient etnic: palier al inconstientului alctuit din elemente refulate prin presiunea mediului cultural. Fundamente generale Teoria consilierii s-a structurat la interferena disciplinelor umaniste si umane, precum filosofia, sociologia, psihologia, etnopsihologia, care i-au conferit fundamentele necesare. Fundamente filosofice ale consilierii

Orice metod stiinific este susinut de premise filosofice. Filosofia, perspectiv general asupra lumii si a vieii, este cu deosebire util domeniului consilierii. Trecem n revist, cu titlu de exemplu, cteva curente ale gndirii filosofice cu recul n planul fundamentelor consilierii: - Individualismul. Scopul consilierii const n atingerea potenialului optim al personalitii, prin dezvoltarea unei viziuni consistente asupra lumii. Perspectiva care propune acest scop este individualismul. Individualismul afirm demnitatea, libertatea si valoarea individului. Individualitatea este valoarea suprem din care sunt deduse celelalte valori si norme. Individul nu se poate realiza dect dac renun la gndirea speculativ (specific filosofiei moderne). - Esenialismul. Omul este unica fiin dotat cu raiune si cu capacitatea de a cunoaste lumea. Adevrul este universal si absolut, iar scopul fiecrui destin individual este de a descoperi adevrul si a discrimina ntre esenial si accidental. Esenialismul postuleaz existena valorilor absolute de bine, adevr si frumos. Esena transcende fenomenul, este invariabil si neafectat de dinamica fenomenal. Cutarea valorilor absolute este universal. Karl Popper consider c sarcina stiinei nu este de a cuta esena lucrurilor. Perspectiva esenialist a ncetinit, din acest punct de vedere, demersul cunoasterii n stiinele sociale, n raport cu INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 29 fizica, domeniu care s-a fondat pe nominalism (doctrin care susine existena real numai a lucrurilor individuale). Universalismul acestei perspective pune probleme procesului consilierii: dac exist valori absolute la care consilierul ader n termeni de bine si ru, adevr si fals, frumos si urt, n ce msur i mai poate lsa clientului libertatea de alegere? n ce msur consilierul a dobndit cunoasterea absolut a acestor valori ? -Progresismul nelege si abordeaz lumea ntr-o manier experimentalist, pragmatic si instrumental. Aceast abordare porneste de la imposibilitatea existenei unei teorii care s ofere o explicaie general si final asupra lumii si, de aceea, se consider necesar operarea cu probleme specifice la care s se ofere rspunsuri precise. Principala premis a progresismului nu este legat de universalitatea adevrului, ci de specificul si particularitatea experienelor. Faptele sunt valorizate pentru utilitatea lor si nu pentru universalitatea acestora. De aceea, valorile nu au o existen n sine, ci in de individ. Adevrul este dinamic, ntruct ine de o lume n continu miscare. Aciunile sunt considerate n funcie de consecinele lor. Aceast perspectiv fundamenteaz si behaviorismul: valoarea pragmatic este important, ceea ce funcioneaz este pstrat, n timp ce se renun la ceea ce nu este adecvat. Progresismul pune problema sancionrii aciunilor cu consecine negative. Maturitatea poate fi msurat n raport cu capacitatea de adaptare si de conformare la grup. De aici rezult un spaiu redus acordat individului si autonomiei sale. - Existenialismul: realitatea cea mai plin de semnificaii este oferit de propria existen. Individul uman este abordat prin perspectiva atitudinilor si nevoilor sale si nu n raport cu un grup. Esena naturii umane const n experiena identitii personale. Consilierul care abordeaz clientul ntr-o manier existenialist se va centra pe a-i permite acestuia experimentarea situaiilor care i provoac angoas. Fiecare persoan are o ascenden care i confer o experien unic. Clientul este responsabil pentru aciunile sale. O via semnificativ este rezultatul dezamorsrii situaiilor generatoare de angoas. 30 MATEI GEORGESCU Fundamente sociologice ale consilierii Comportamentul uman este influenat ntr-o mare msur de grupul social, de interaciunea social si de condiiile care controleaz viaa social. Aceste condiionri tind s se organizeze n paternuri stabile de

relaie. Sarcina consilierului const n identificarea modului n care condiionrile sociale determin relaiile sale, ntr-o manier pozitiv sau prin producerea de conflict. Consilierul va avea ca obiectiv analiza modalitilor de aciune a controlului social n diferitele spaii de existen ale clientului. Controlul social se instituie si exercit datorit procesului de socializare prin care se transmite ansamblul de valori si scopuri specifice grupului de apartenen. Procesul socializrii are ca primi determinani pe cei ai grupului si nu pe cei ai individului. Prin enculturaie sunt transmise scopurile grupului n timp ce scopurile individului se constituie la incidena cu cele ale grupului deja dobndite. De aceea, procesul socializrii poate aduce atingere identitii clientului. Individul supus procesului socializrii capt sensul identitii personale, a valorilor si scopurilor emergente experienei sale. Procesul socializrii regleaz comportamentul si ofer contextul n care s se dezvolte identitatea si constiina de sine. Cei doi versani ai relaiei: individ societate trebuie identificai de consilier n scopul de a nelege sensul dezvoltrii si alegerile individuale. Este vorba despre obiectivele si valorile familiei, ale scolii, ale grupului care intr n conflict cu cele care confer clientului sensul personalitii sale. Pentru a identifica modaliti de conciliere, consilierul se va centra pe identitatea si nevoile clientului si n mod secundar pe cerinele grupului. Cerinele societii au fost adresate personalitii clientului n termeni de conformism si directivitate. Consilierul va cuta nu att modalitile prin care clientul s se opun cerinelor societii, ci modalitile de negociere cu acele fore care i pot susine dezvoltarea personalitii. Va identifica manierele de dezvoltare a valorilor personale n jurul crora se organizeaz personalitatea clientului. Consilierul trebuie s aib n vedere relaia dintre cultur, societate si personalitate, pentru a putea nelege valorile care opereaz n anumite grupuri. INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 31 Fundamente psihologice ale consilierii Vom discuta cteva din conceptele sau teoriile cu inciden asupra consilierii: Conceptul de percepie. Studiile asupra procesului perceptiv au condus spre ideea conform creia comportamentul este determinat n mare msur de modalitatea n care individul percepe lumea. Dac, spre exemplu, o situaie este perceput ca periculoas, individul se va teme iniial de acea situaie, apoi de realitate n ansamblu si se va comporta defensiv. Ce anume determin modul n care individul percepe o situaie ? Mediul natural are pe lng cel cultural o influen evident. Studiile de psihologie transcultural au demonstrat relativitatea percepiei n raport cu modalitatea de experimentare si adaptare la mediul fizic. n urma unui studiu realizat pe 14 societi diferite s-a constatat c iluzia Mller-Lyer are efect n societile n care spaiul este locuit prin construcii rectangulare, iar indivizii sunt forai s se adapteze la un mediu diferit geometrizat de spaiul natural n care nu sunt privilegiate aceste forme14. Iluzia funcioneaz n mediul care privilegiaz formele rectangulare, ntruct atunci cnd se apreciaz lungimile celor dou linii, se face corecia perceptiv bazat pe faptul c atunci cnd dou obiecte par de aceeasi lungime, cel mai ndeprtat este mai mare. Subiecii care triesc n societi n care se construieste n forme predominant rotunde apreciaz corect lungimea relativ a celor dou linii. Aceeasi iluzie nu funcioneaz nici n cazul n care subiecii sunt crescui n mediu cu suprafee vaste, deschise, obisnuii cu aprecierea de la distan a obiectelor. n acest caz corecia pe care se construieste iluzia nu mai opereaz. Gestaltismul clasic a pus bazele studiului fenomenului perceptiv. Percepia nu este o sum de senzaii, ci este organizat integral. Wolfgang Kohler lanseaz noiunea de cmp si defineste trei tipuri de

cmp izometrice: cmpul fizic al crui echilibru este asigurat de dimensiunile relative ale obiectelor componente; cmpul cerebral alctuit din excitaiile senzoriale proiectate pe diferitele zone corticale; 14 William F. Price, Richly H. Crapo, Cross Cultural Perspectives in Introductory Psychology, Western Publishing Company, 1992. 32 MATEI GEORGESCU cmpul perceptiv. Organizarea si semnificarea stimulilor se face dup urmtoarele legi: 1. intrinseci (stimulului se refer la modul de organizare al stimulului): legea unificrii formele cu o bun unitate se nchid mai facil; legea inclusivitii cnd forma este nchis, elementele constitutive nu mai sunt decelabile; legea continuitii formele mai bune sunt cele cu conturul continuu (n raport cu cele cu conturul discontinuu); legea proximitii proximitatea a dou forme creeaz asamblarea acestora ntr-o unic form; legea similitudinii similitudinea elementelor permite reorganizarea formelor; 2. legi extrinseci (stimulului se refer la contribuia subiectului n organizarea cmpului perceptiv): legea montajului starea de expectan, starea de pregtire determin forma perceput; legea lui G. Murphy percepia este determinat de experiena subiectului si de starea sa afectiv. Sarcina consilierului const n a nelege specificul perceptiv al clientului, n special aciunea legilor extrinseci. Schimbarea poate fi produs la nivelul cmpului perceptiv plecnd dinspre cmpul reprezentativ, respectiv prin intermediul relaiei dintre reprezentarea realitii si percepia acesteia. Conform legii lui G. Murphy, individul percepe ceea ce poate si doreste s perceap. Atunci cnd nevoile individului nu sunt satisfcute percepia devine rigid. De aceea, pentru a opera o schimbare la nivelul cmpului perceptiv, este necesar restaurarea unui anumit nivel de gratificare a trebuinelor. Cercetrile asupra fenomenului perceptiv au condus spre teorii ale nvrii. Teoriile cmpului au ca obiect reorganizarea formei si a insight-ului ca form complex de nvare. Din punctul de vedere al teoriei lui Kurt Lewin exist trei cmpuri supraordonate compuse att din variabile psihologice, ct si din variabile fr influen asupra comportamentului: cmpul psihic; cmpul grupal; cmpul social. INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 33 Pentru Lewin schimbarea comportamental este determinat de o schimbare de cmp psihic produs ntr-o anumit situaie. Consilierul va asista clientul n schimbarea de elemente ale cmpului psihic. Teoriile nvrii. Pentru Burrhus F. Skinner procesul nvrii este o aciune de reglare a comportamentului prin discriminare si ntrire. Comportamentele gratificate vor fi ntrite si vor avea o mai mare probabilitate de a fi repetate, n timp ce penalizarea va conduce la restrngerea comportamental. Sarcina consilierului const n identificarea situaiilor care au condus la diferitele ntriri pozitive sau negative ale comportamentului clientului. Teoriile cognitiviste. Se afl n continuarea teoriilor cmpului. nvarea este neleas ca un proces de restructurare activ a percepiei si conceptelor. ntrirea comportamental este vzut n special ca generatoare de feedback si nu ca motivaie comportamental. Procesele mentale strategiile de nvare folosite n procesarea informaiei sunt

cele determinante n perceperea si explorarea mediului. Consilierul va aciona prin intermediul unor strategii de nvare care vor permite clientului restructurarea comportamental. Psihologia dezvoltrii. Facilitarea dezvoltrii individului constituie scopul major al consilierii, de aceea conceptele avansate de acest domeniu al psihologiei sunt de maxim importan. Consilierul trebuie s neleag procesele complexe prin care se modific si se constituie comportamentul uman. Dezvoltarea poate fi neleas ca un complex de procese psihice, sociale si fiziologice care permit existena individului n mediul dat. Imagine de sine si stim de sine. Imaginea de sine cuprinde ansamblul (auto) percepiei abilitilor, atitudinilor si comportamentelor proprii. Prin imaginea de sine este reprezentat propria persoan - cine sunt eu sub forma unei structuri coerente de informaii declarative despre sine cu efect la nivel comportamental - ceea ce pot face eu. Disfuncii si incongruene la nivelul imaginii de sine vor avea ca efect disfuncii la nivelul modalitilor fundamentale de relaie si al atitudinii globale n faa vieii, prin proiecia problematicii personale asupra diferitelor obiecte. ntruct structurarea imaginii de sine este un proces 34 MATEI GEORGESCU ancorat nc din debutul psihogenezei n diferitele medii, nu exist o relaie de determinism ntre realitatea fizic a unei persoane si imaginea de sine a acesteia. Deficienele imaginii de sine pot s fie rezultatul: unei permanente critici parentale prin raportarea la standarde nalte (care produce nevoia de a fi perfect); lipsei unei relaii parentale adecvate. Imaginea de sine reuneste: dimensiunea fizic a personalitii organizat de Eul somatic, personalitatea asa cum este perceput de ceilali; dimensiunea psihic (afectiv si cognitiv), personalitatea asa cum este imaginat de subiect sub aciunea diferitelor condiionri organizat de Eul psihic real si de cel ideal. Capacitatea de dezvoltare si optimizare personal este determinat de structura Eului ideal. Discrepanele prea mari ntre Eul psihic real si idealul su pot conduce la blocarea resurselor si dezvoltrii. Imaginea de sine are o dubl dimensiune: constient si inconstient. Dimensiunea inconstient are valoare de echilibrare si compensare a celei constiente. Dimensiunea inconstient se distribuie att la nivelul Eului somatic, ct si la nivelul celui psihic. Eul somatic: reflect modalitatea n care a fost integrat propria corporalitate. Eul somatic se structureaz la confluena manierei n care individul se autopercepe n raport cu percepia (auto-aproximat) a celorlali. Modalitatea de (auto)percepie este determinat de idealurile induse de mediul socio-cultural. Discrepanele majore ntre idealul corporal-somatic propus de mediu si (auto) percepia corpului au efecte negative la nivelul de ansamblu al imaginii de sine. Eul psihic real si Eul psihic ideal sunt alctuite dintr-o dimensiune afectiv si una cognitiv. Eul psihic real organizeaz ansamblul reprezentrilor si afectelor conexe personalitii actuale, reale a clientului. Eul psihic ideal organizeaz ansamblul afectelor si reprezentrilor constituite n psihogenez prin identificarea cu idealurile reprezentate si prezentate de ctre persoanele semnificative din istoria subiectului. Dimensiunea afectiv a Eului psihic reuneste totalitatea afectelor determinate de sine si lume. Eul psihic este determinant pentru INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 35 stabilitatea imaginii de sine. n raport cu coerena, cu nivelul de angoas trit n faa diferitelor obiecte, clientul si defineste modalitatea de comunicare afectiv. Nivelul de angoas este indicat de maniera n care este trit Eul real n raport cu cerinele Eului ideal. Eul afectiv, real si ideal, se construieste prin relaiile semnificative pe

care clientul le-a avut de-a lungul istoriei sale. Capacitatea de a tri diferite afecte si de a le exprima explicit se afl n relaie direct cu seria identificrilor clientului cu modelele familiale, culturale, sociale. Eul ideal poate genera triri negative n raport cu imperfeciunile Eului real. Dimensiunea cognitiv-reprezentativ a Eului psihic organizeaz coninuturile informaionale despre sine si lume. Aceste coninuturi sunt susinute energetic de palierul afectiv. O surs de angoas const n discrepana dintre afect si reprezentare. Procesul de intervenie n consiliere se desfsoar n special prin mijlocirea dimensiunii cognitive a Eului psihic. n cadrul consilierii sunt supuse analizei reprezentri ale personalitii clientului si raportul acestora cu palierul afectiv. Este important susinerea tririlor diferitelor afecte care investesc reprezentrile dimensiunii cognitive a Eului. Dificultile consilierului n raport cu clientul si necesitatea unei bune formri profesionale sunt explicite la acest nivel. Dimensiunea afectiv a Eului consilierului trebuie s aib capacitatea de a conine afectele generate de client. Uneori o modalitate de aprare n faa dimensiunii afective const n refugiul n dimensiunea cognitiv. Dezvoltarea personal presupune punerea n raport a Eului real cu cel ideal. La incidena dintre Eul real cu cel ideal se defineste starea viitoare a Eului obiectivul procesului consilierii. Starea viitoare a Eului se constituie prin negocierea dintre Eul ideal si cel real. Eul ideal este cel care impune Eului real imperativul, comandamentul. Clientul cu un nivel important de angoas nu mai poate tri coerent Eul su real ntruct este n permanen constrns de imperativele Eului ideal. Rezultatul interaciunii dintre Eul real si cel ideal este stima de sine. Stima de sine este vectorul care organizeaz raportul dintre Eul somatic si cel psihic. Se operaionalizeaz prin atitudinea fa de sine, prin ansamblul afirmaiilor publice sau private despre sine. Un bun nivel al stimei de sine este indicat de: sentimentul de autoapreciere; ncredere n propriile capaciti; asumarea de responsabiliti; 36 MATEI GEORGESCU comportament independent; capacitate de expresie afectiv; capacitatea de a oferi suport celorlali. Deficiene ale stimei de sine sunt indicate de: sentimentul non-valorii si al ratrii; senzaia de abandon; nemulumire de sine; fuga de afecte; nepsare sau rebeliune; incapacitatea de implicare; delegarea responsabilitii; dependen. Aceste deficiene pot antrena urmtorul tip de problematic: la nivel afectiv angoas si depresie pn la intensitatea nevrotic; la nivel comportamental agresivitate, diferite adicii, comportament sexual deficitar sau deviant, tulburri ale comportamentului alimentar. Un nivel sczut al stimei de sine este rezultatul unei discrepane importante dintre Eul ideal si cel real. Intervenia consilierului const n discutarea mesajului transmis clientului de Eul su ideal, mesaj de tipul Dac nu te compori astfel nu te mai iubesc, trebuie s fii astfel, si deconstruirea imperativului, pentru a rezulta mesaje de tipul Te iubesc asa cum esti. De aceea, stima de sine se afl n relaie cu mesajele pozitive provenite de la persoanele semnificative ale psihogenezei: acordarea ateniei si afeciunii, ncurajarea si lauda, respectul pentru sine asa cum este.

Fundamente etice ale consilierii Faptul moral poate fi surprins prin modelarea raportului dintre ceea ce este starea de fapt, actual, real si ceea ce trebuie s fie starea viitoare, necesar, posibil, ideal. Domeniul lui trebuie s fie reuneste norme care nu aparin individului, ci grupului, fiind din acest punct de vedere abstracte. Norma se opune prin caracterul ei abstract, ideal, universal, concretului, realului si unicului individual. Domeniul lui trebuie s fie limiteaz, pericliteaz, anuleaz libertatea individului. Procesul de constituire a Eului ideal se susine pe domeniul lui trebuie s fie, pe valoarea relativ a idealurilor mediului familial, social si cultural. INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 37 n ordinea unei etici psihologice explicative, esena procesului enculturaiei si al socializrii const n predominarea imperativului trebuie s fie asupra afirmativului este. Morala heteronom a lui trebuie s fie (ca moral a datoriei operaional prin dominaia autoritii) este cea care se opune moralei autonome a lui este (ca moral reflectat), morala heteronom a Eului ideal se opune moralei autonome a Eului real. Geneza Eului ideal indic modalitatea de interiorizare necritic a comandamentelor care vor da coninut moralei heteronome: interdicia este preluat ca atare, prin interiorizarea comandamentului. Morala heteronom se opune moralei autonome prin faptul c Eul ideal normeaz a priori si supune Eul real la comandamente necondiionate de situaia de facto. Morala Eului real, de cealalt parte, permite judecata de valoare si alegerea liber, determinat de realitate, fr a mai impune supunerea necondiionat. Consecina supremaiei moralei heteronome a Eului ideal este si utilizarea exclusiv, de ctre client, a categoriilor de bine si ru. Sarcina consilierului const n deconstrucia moralei heteronome prin sublinierea relativitii imperativului trebuie s fie. Apariia lui trebuie s fie va fi subliniat de fiecare dat cnd apare n discursul clientului si va fi nlocuit cu elemente ale domeniului afirmativului este: eu sunt, eu doresc. Fundamente etnopsihologice ale consilierii Chiar dac boala psihic nu este un obiect al demersului consilierii (existnd ns consilierea n situaia de boal), raportul dintre cultur si personalitate este mai bine pus n eviden n cadrul psihopatologic. Normalitatea fiind un concept care se contureaz prin vecintate cu patologia, considerm util o scurt incursiune n domeniul etnopsihologiei. Boala psihic si normalitatea produse socio-culturale Relaia dintre nebunie, normalitate si cultur este specific direciei transculturale, antropologice, etnopsihiatrice n cadrul creia nosografia psihiatric este pus n relaie cu fenomenul cultural. Problema relaiei dintre cultur si nebunie a fost pus nc din Antichitate. n lucrarea lui Hipocrat Tratat despre aer, ape si locuri se gseste descrierea maladiei sciilor (Rusia de sud): Cnd esueaz pentru prima dat n raporturile lor cu femeile, ei [sciii] nu se 38 MATEI GEORGESCU nelinistesc, ci si pstreaz calmul. Dup dou, trei sau mai multe tentative nereusite, creznd c au gresit fa de divinitatea creia i atribuie nereusita, mbrac rochiile femeilor, mrturisindu-si neputina. Apoi imit vocea femeilor si ndeplinesc, alturi de acestea, muncile lor. Autorul tratatului hipocratic caut argumente raionale pe care le opune unei cauzaliti divine sau magice; astfel maladia sacr a sciilor capt o cauzalitate fizic. Pentru c tulburarea prea a fi proprie cavalerilor bogai, autorul consider c practicarea zilnic a echitaiei altera cile seminale si provoca o impoten sexual. Maladia sciilor este explicat diferit de Herodot: tulburarea are o origine sacr. Zeia Afrodita a trimis maladia descendenilor sciilor vinovai de a fi jefuit templul de la Ascalon, din Palestina. Disjuncia ntre cauze naturale si cauze genealogice, ntre perspectiva medical si cea istoric, filogenetic se regseste ntre direcia psihiatric

si cea psihanalitic de abordare a fenomenului psihopatologic. n timp ce Freud repeta gestul lui Herodot si regsea tragedia greac si metafora elenistic n familia victorian, Emil Kraepelin, asemenea lui Hipocrat, cuta s si valideze nosografia proaspt elaborat n culturi ndeprtate (Singapore si Java). n perspectiva universalist psihiatric maladia sciilor devine transsexualism sau paranoia, iar cursa de amok a malaezienilor stare maniacal, episod delirant. Care este raportul n care se afl boala (normalitate) cu mediul cultural ? Este boala psihic (normalitatea) determinat universal ? Rspunsul etnopsihologiei este negativ. Tulburarea mental este un construct cultural: percepia si concepia despre boala mental este supus evoluiei si schimbrilor uneori radicale. Normalitatea este distribuit n funcie de cerinele si de structura societii. Exemplul neurasteniei este gritor: produs american devine pe rnd nevroz de angoas, shinkeishuijaku si shenjingshuairou n funcie de contextul cultural si social. Se pune problema unitii acestor tipuri culturale de neurastenii n perspectiva globalismului care atac si sfera psihopatologiei. Problema pus de Kraepelin care dorea s si ncerce n Singapore nosografia este nc actual sub forma disputei dintre o psihopatologie universalist si una relativist. Specificul cultural al tulburrilor mentale include att etiologia, ct si terapia (ca model de intervenie). n ciuda acestui fapt, ediiile manualului statistic si diagnostic ncearc o unificare nosografic final, prin care s se poat diagnostica orice tulburare psihic de pe glob. INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 39 n ce const determinarea cultural care poate juca feste psihopatologului? La aceast ntrebare caut s rspund etnopsihiatria care are ca obiect de studiu articularea conceptului de cultur cu binomul normalitate anormalitate. Exist o nebunie universal sau tulburarea mental este relativ contextului ? Rspunsul la ntrebare se distribuie n raport cu cele dou perspective: Emic (abordare interioar fenomenului). Orice cultur si elaboreaz sisteme de reprezentare a tulburrilor mentale si modele terapeutice care delimiteaz nebunia. Diagnosticul trebuie s aib n vedere semnificaia cultural a simptomului. Exist tulburri specifice unei culturi care nu pot exista n alt cultur. Normalitatea presupune adaptarea subiectului la normele psiho-sociale si culturale prescrise, iar nebunia transgresarea acestora. Etic (abordare exterioar a fenomenului prin criterii extrinseci). Limitele nebuniei sunt universale, criteriile normalitii transcend culturile (prevalena tulburrii afective este aceeasi n orice cultur). Cele dou perspective pot fi utilizate concomitent, prin conceptele de autonormalitate, autopatologie definite emic si heteronormalitate, heteropatologie, definite etic (de ex. samanul este autonormal si heteropatologic). George Devereux a fost primul care a studiat concertat maladiile mentale, n diversitatea lor cultural, ncercnd o dubl raportare att etic, ct si emic. A fost de asemenea primul care a reusit o sintez ntre freudismul de tip american si scoala francez de antropologie (de la Marcel Mauss la Claude Lvi-Strauss). Principiul prezent n opera sa este acela al complementarismului, enunat n colecia de texte editat n 1972 sub titlul de Etnopsihanaliz complementarist. Dup cum arat n introducerea acestei lucrri, orice fenomen uman trebuie explicat n cel puin dou moduri complementare. Fiecare explicaie este complet n cadrul ei dar, pentru a explica fenomenul, este necesar un dublu discurs. Spre exemplu, etnopsihanaliza trebuie s propun o dubl analiz: n cadrul etnologiei, pe de o parte, si n cadrul psihanalizei pe de alt parte (un subiect trebuie observat din interior de un psihanalist si din exterior de ctre un sociolog). Acest model i permite lui Devereux s critice n acelasi timp etnocentrismul si universalismul abstract, care

doreste s adune totul ntr-o explicaie unic, ct si culturalismul, care 40 MATEI GEORGESCU dizolv universalul n particular. Este adeptul unei metode metaculturale prin care s se stabileasc unele specificiti etnice care s fie integrate structurii universale. n lucrarea Normal et anormal (1956) din Essais dethnopsychiatrie gnrale, Devereux ncearc acest deziderat si propune o tipologie etnopsihiatric a tulburrilor de personalitate care articuleaz mai bine conceptul de cultur cu diada psihiatriei, normalitateanormalitate. Taxonomia se refer la tulburri tip, raportate la structura social, tulburri etnice, raportate la modelul cultural specific al grupului, tulburri sacre de tip samanic si tulburri idiosincretice. Devereux consider c materialul refulat, originar constient, se poate ncadra, din punct de vedere cultural, n dou categorii15: 1. inconstientul idiosincretic; 2. segmentul inconstient al personalitii etnice. Dac primul topos inconstient este compus din elemente pe care individul a fost constrns s le refuleze sub aciunea unor factori unici si specifici, cel de-al doilea reprezint un inconstient cultural si non-rasial, alctuit din acel fragment al inconstientului total pe care l are n comun cu majoritatea membrilor culturii sale. Inconstientul etnic are n compunere tot ceea ce fiecare generaie nva s refuleze, raportat la exigenele fundamentale ale culturii respective, determinndu-si descendenii s se comporte, din acest punct de vedere, n acelasi mod. Devereux nu se ndeprteaz de perspectiva freudian privind raportul dintre presiunea cultural si personalitate. Pentru Freud civilizaia este o scoal n care individul este forat s realizeze toate refulrile care au fost realizate naintea lui16. n aceeasi ordine se afl sintagma vizitatorii Eului propus de Alain de Mijolla. Este vorba despre un fel de genealogie a fantasmei prin care subiectul se nscrie n istoria personal prin preistoria sa. Materialul care alctuieste inconstientul etnic este refulat prin mecanisme de aprare specifice, constituite prin presiunile culturale ale grupului. De aceea, produsele fantasmatice ale unei populaii au un caracter unitar ntruct decurg din acelasi sector etnic al dinamicii intrapsihice. Devereux ncearc s conserve viziunea freudian o dat cu glisarea n specificul cultural. n destinul cultural sunt implicate toate 15 G. Devereux, Normal et anormal, n Essais dethnopsychiatrie gnrale, Gallimard, Paris, 1977, pp. 47. 16 S. Freud, Les premirs psychanalystes, Minutes (III) de la Socit Psychanalytique de Vienne (du 5-10-1910 au 20-12-1911), Gallimard, 1979, p. 175. INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 41 mecanismele de aprare folosite de ascenden pentru a elabora sau refuza realitatea psihic a traumatismelor trecutului17. Devereux propune urmtoarea nosografie etnopsihiatric: tulburri tipice; tulburri etnice; tulburri sacre; tulburri idiosincretice. Tulburri tipice. Este vorba despre tulburri psihice produse de un anumit tip de structur social. Structura social privilegiaz un anumit tip de relaie social care determin anumite traumatisme si repertoriu psihopatologic. Singura clasificare valid a structurii sociale totale este Gemeinschaft Gesellschaft. Dihotomia este dezvoltat de sociologul german Ferdinand Tonnies pentru a marca trecerea de la comunitate la societate. Gemeinschaft este un tip de structur social n care relaiile sunt predominant personale, informale, tradiionale, bazate pe rudenie. n Gesellschaft relaiile sunt impersonale, utilitare, specializate, reglementate. Devereux consider c tulburarea specific Gemeinschaft, ntruct exist o constrngere ctre socializare, este isteria. n Gesellschaft, individul este izolat si risc s devin schizofren.

Tulburri etnice. Criza de amok a malaezienilor poate fi catalogat drept raptus anxios dac se eludeaz funcia sa cultural. Criza de amok este un model de inconduit numai pentru un malaezian, nu si pentru un indian. Tulburarea etnic presupune elaborarea cultural a simptomelormodel care sunt urmate de subiect. Astfel, comportamentul subiectului atins de tulburarea prescris devine previzibil. Amok-ul este o form de furor teutonicus n care subiectul, n mod nemotivat, narmat cu o sabie scurt (kris), fuge imprevizibil prin mulime si omoar pe oricine ntlneste pn, de regul, este omort. Malaezienii au conceput un tip de sulie lungi, neascuite si bifurcate la extremitate, cu ajutorul crora s poat ine la distan individul aflat n criza de amok. Suliele erau asezate la fiecare col de strad pentru a permite populaiei s se apere (pentru a se apra de amok, armata american a schimbat dotarea soldailor din pistoale de calibrul 38 n cele de calibrul 45. Individul aflat n criz era astfel rsturnat si nu mai putea continua cursa). 17 G. Diatkine, Surmoi culturel, n Revue Franaise de psychanalyse, tome LXIV, nr. 5, Spcial congrs, P.U.F., Paris, 2000, p. 1570. 42 MATEI GEORGESCU Criza de amok seamn cu bersek-ul, tulburarea vechilor scandinavi sau cu cea a indienilor de cmpie, cinele-nebun-care-vrea-s-moar. Acest gen de tulburare si are originea n valorizarea cultural a rzboinicului. Modelul rzboinicului este deformat prin modelul de inconduit care pstreaz ns prestigiul modelului iniial. Subiectul care se exprim prin acest model de inconduit atrage asupra sa prestigiul pe care l aveau rzboinicii. Specificul tulburrilor etnice const n posibilitatea de expresie a tensiunilor provenite din varii conflicte printr-un complex simptomatic unic (de ex. criza de amok poate surveni pe fondul unei stri febrile, n urma unei agresiuni verbale, n urma unui ordin ierarhic, sau pe un fond subdepresiv). Un alt exemplu este tarantismul, n Italia, n sudul peninsulei si n Sicilia. Se consider c este provocat de o neptur de pianjen. Subiectul este o femeie care danseaz pe o muzic ritual, nconjurat de mulime. Tarantismul are aparena unei mari crize isterice: exist o faz de lupt cu imaginarul, n care femeia se rostogoleste pe pmnt, si sfsie hainele, url etc. Sunt puse n act nu numai fantasmele subiectului, ci si ale comunitii care particip la simptom prin delegaie. Conceptul de dublu cultural propus de Tobie Nathan se articuleaz cu tulburarea etnic. Simptomul etnic este unul codat cultural si de aceea reprezint un conflict specific. Tulburri sacre. Specificul tulburrilor sacre este c pot fi delimitate doar de membrii populaiei din care face parte subiectul. Samanul este att bolnav ct si normal, dar nu se ncadreaz n: normalitate prin faptul c o credin cultural este transformat n experien subiectiv; patologie prin faptul c structureaz convenional conflictul si prin aceasta ofer membrilor comunitii mecanisme de aprare cultural acreditate. Samanul reproduce att procesul morbid (adresat bolnavilor), ct si pe cel de nsntosire (adresat tuturor). Tulburri idiosincretice. Sunt tulburrile care au cauze specifice, unice individului. Pentru Devereux miturile si alte producii culturale similare constituie mijloace de aprare cu efect n special asupra tulburrilor idiosincretice ( desigur, este valabil si reversul miturile sunt produse ale unor mijloace de aprare). Aceste producii culturale furnizeaz un fel de camer rece, impersonal, unde fantasmele individuale (prea INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 43 ncrcate de afect pentru a putea fi refulate si prea ego-distonice pentru a putea fi recunoscute ca aparinnd subiectului), suscitate de conflict, pot fi articulate. Reglarea acestor fantasme n cadrul camerei reci culturale permite, arat Devereux, nu numai asocierea acestora unui caracter general, abstract si inserarea lor n corpusul impersonal al culturii, ci si

reinerea lor de la circulaia idiosincretic18. ntrebri de verificare Care sunt principalele curente ale gndirii filosofice care fundamenteaz demersul consilierii ? n ce const obiectivul esenial al consilierului din perspectiva sociologiei ? Care sunt conceptele psihologiei cu interes pentru consilier si care sunt obiectivele pe care trebuie s le aib n vedere n raport cu acestea ? n ce raport se afl imaginea de sine cu stima de sine ? Ce dimensiuni reuneste imaginea de sine ? Definii conceptele de Eu somatic si Eu psihic. Care sunt indicatorii nivelului stimei de sine (pozitiv sau negativ) ? Din punct de vedere al eticii care este obiectivul principal al consilierii ? Care sunt tipurile de tulburri delimitate de G. Devereux n nosografia sa etnopsihiatric ? Bibliografie selectiv: Devereux, G. Normal et anormal, n Essais dethnopsychiatrie gnrale, Gallimard, Paris, 1977. Kunzmann P., Burkard F.-P., Wiedmann F., Atlas de la philosophie, Le Livre de Poche, 1994. Morar, V., Etic si filosofie, T.U.B., 1992. Price W. F., Crapo R. H., Cross Cultural Perspectives in Introductory Psychology, Western Publishing Company, 1992. Zamfirescu, V. Dem., Etic si psihanaliz, Ed. Stiinific, Bucuresti, 1973. 18 G. Devereux, Normal et anormal, n Essais dethnopsychiatrie gnrale, Gallimard, Paris, 1977, p. 12. 44 MATEI GEORGESCU FUNDAMENTE PSIHANALITICE ALE CONSILIERII Rezumat: Psihanaliza ofer consilierului un important cmp de reflecie. Un prim aport este modalitatea n care este neles mesajul implicit pe care l transmite clientul prin determinanii inconstieni. Psihanaliza ofer un model al construciei tehnicii n raport cu realitatea subiectului. Tehnica se remaniaz si adapteaz dup noile experiene ale relaiei cu subiectul: de la hipnoz, la metoda catharctic, la metoda asociaiei impuse, la metoda asociaiei libere. Relaia dintre teorie si clinic este caracterizat, n psihanaliz, prin remanierile tehnicii analitice si avansul conceptual (din perioada preanalitic si cea analitic timpurie). Perspectiva metapsihologic, teoria analitic prin excelen, const n studiul fenomenului psihic dintr-un triplu punct de vedere: dinamic, economic si topic. Cunoasterea principalelor mecanisme de aprare, dup cum sunt nelese de psihanaliz, permite nelegerea necesitilor structurante defensive ale clientului. Sentimentul de culpabilitate este efectul raportului dintre Eu si Supraeu si indic fora Supraeului. Refularea este operaia prin care sunt respinsi si meninui n inconstient reprezentani pulsionali. Proiecia este operaia prin care subiectul expulzeaz din sine si localizeaz n altul caliti, sentimente, dorine, chiar obiecte pe care nu le cunoaste sau le refuz n sine nsusi. Introiecia este mecanismul prin care obiectele sunt trecute, n mod fantasmatic, din exterior n interior. Anularea retroactiv este mecanismul prin care subiectul anuleaz, prin revenire ulterioar, reprezentri, cuvinte, acte nfptuite cu ajutorul unor reprezentri, cuvinte sau gnduri opuse. Izolarea este mecanismul prin care reprezentri, cuvinte, comportamente sunt izolate de lanurile lor asociative. Formaiunea reacional este o atitudine, comportament, trstur de caracter opus dorinei refulate, constituit ca reacie mpotriva acesteia. Concepte reprezentative: - metapsihologie: dimensiune maximal teoretic a psihologiei freudiene bazat pe o tripl perspectiv dinamic, economic, structural; - punct de vedere dinamic: perspectiv n care fenomenele psihice sunt nelese ca rezultat al conflictului de origine pulsional;

- punct de vedere economic: perspectiv n care fenomenele psihice sunt analizate conform specificului circulaiei energiei pulsionale; INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 45 - punct de vedere topic: perspectiv care modeleaz aparatul psihic n sisteme interacionale; - Se: polul pulsional, energetic al personalitii, aflat n conflict cu Eul si Supraeul; - Eu: polul defensiv al personalitii, mediator ntre Se si Supraeu; - Supraeu: polul ofensiv al personalitii, avnd funcia de constiin moral, autoobservare si ideal; - mecanisme de aprare: ansamblul operaiilor inconstiente care au drept scop reducerea sau anularea efectelor pericolului extern sau pulsional. Relaia dintre clinic si teorie Din punct de vedere al tehnicii mprumutul din psihanaliz este redus, dar consistent, innd cont de faptul c tehnica psihanalitic se nsuseste la finalul unui temeinic demers formativ. Tehnicile de comunicare cum ar fi empatia avansat, interpretarea, reflectarea sunt numai cteva din cele care pot fi adecvat susinute de un consilier cu formare n psihanaliz. Aceste tehnici sunt fundamentale pentru relevarea mesajului implicit adresat de client. Chiar dac demersul consilierii se doreste centrat pe suprafee, pe palierul cognitiv, comunicarea este blocat dac nu se are n vedere si mesajul potenial, non-verbal. Din punct de vedere al palierului cognitiv, tcerea poate fi interpretat ca o deficien major de comunicare. Ascultarea analitic a clientului relev valenele eseniale, pline de semnificaie ale tcerii. Susinerea tcerii clientului, fr a fi contrazis de nevoia de a afla, a fi eficient, a trece peste..., este una din probele importante pe care consilierul trebuie s o treac. De aceea, formarea consilierului este determinant si este cu att mai util dac se nscrie ntr-una din direciile psihoterapiilor psih(analitice). Dincolo de competena de tip afectiv pe care este de dorit s se fundamenteze tehnicianul consilierii, domeniul psihanalizei ofer indicii teoretice importante. Este vorba despre conceptele prin care Freud teoretizeaz dialectica relaiei terapeutice, despre modalitile n care este neles conflictul psihic si despre abilitile consilierului, dobndite prin formare. Metoda psihanalizei este dezvoltat din clinic si cercetare empiric. Avnd n vedere specificul construciei sale, modelul psihanalitic al psihismului are o dinamic redus. Modelul teoretic construit de Freud a fost n permanen remaniat n raport cu observaia clinic. Orice critic a modelului trebuie s ia n considerare modalitatea n care acesta a fost elaborat si s se fundamenteze pe un bogat material clinic. 46 MATEI GEORGESCU Epistemologia psihanalitic mparte domeniul psihanalizei n patru spaii: clinica/tehnica; teoria; istoria psihanalizei; psihanaliza aplicat. Considerm de interes pentru consiliere primele dou spaii ale domeniului psihanalizei. Modalitatea n care Freud a conceput si remaniat tehnica analitic, n si prin raport cu teoria sa, este ilustrativ pentru raportul n care se afl consilierul cu tehnica si teoria sa. Teoria si tehnica sunt modaliti n care subiectul cunoasterii construieste realitatea celuilalt. Trecem n revist pe scurt repere ale aventurii freudiene de conceptualizare si remaniere tehnic n scopul de a pune viitorului consilier problema modului n care nelege raportul dintre teorie, realitatea clientului si personalitatea sa (cu imaginarul teoretic specific). Freud s-a considerat un hipnotizator mediocru. Aceasta l-a condus spre a cuta o alt cale de a nelege trauma. Pornind de la experimentele de sugestie post-hipnotic ale lui Hippolyte Bernheim (persoana executa, la iesirea din starea hipnotic, comenzile administrate n trans fr a putea spune motivul), Freud se concentreaz pe motivele pentru care subiectul

uit evenimentele traumatice. n Despre etiologia isteriei (1896) ne spune: Nu am reusit niciodat s i impun unui bolnav o scen la care m asteptam, astfel nct acesta s treac prin ea cu toate senzaiile adecvate; poate c altora le reuseste mai bine19. ntrebarea pe care si-o pune Freud si orice practician este: Cum este adecvat s comunicm unui client constatrile si fondul cauzal al problematicii sale ? Cum este adecvat pentru client s intre n raport cu planul profund, cauzal al problematicii sale ? Este oare suficient comunicarea direct a ipotezei pe care consilierul o are despre problematica sa ? Pentru Freud, cu siguran, rspunsul este negativ, ns ali autori, preocupai de modalitatea n care profesionistul interveniei poate induce schimbarea, au rspuns afirmativ. Acest rspuns pune din nou problema modalitilor predominant raionale sau iraionale care faciliteaz schimbarea. 19 S. Freud, Despre etiologia isteriei, n Freud, Opere V, Inhibiie, simptom, angoas, Ed. Trei, Bucuresti, 2001, p. 62. INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 47 Freud, mpreun cu Breuer, a folosit metoda catharctic. Aceast metod consta n faptul c pacientul era interogat sub hipnoz, pentru a cuta elementul originar traumatic si a-l lega de afectele specifice pentru a provoca abreacia. Freud ns renun la hipnoz si foloseste sugestia simpl, n combinaie cu presarea frunii pacientului, pentru a convinge pacientul c va gsi amintirea patogen. Din indicaia pe care Freud ne-o furnizeaz n 1896 nelegem raportul complex dintre teorie si personalitatea creatorului su. Acesta renun la hipnoz din considerente legate de caracteristicile relaiei sale cu pacienii: nu putea impune subiectului ipoteza privind problematica sa. Pentru Freud palierul raional, cel definit prin a impune, a devenit secundar n demersul schimbrii. n consecin, ncepe s stimuleze amintirile pacienilor. Lucreaz astfel cu Miss Lucy si cu Elisabeth von R. Tehnica folosit se poate numi asociaie impus. Acest moment tehnic este, din punct de vedere al raportului dintre directivitate si non-directivitate n relaia cu subiectul, compozit. Pacientul este liber n a asocia, ns Freud i impune tema. Prin asociaia impus Freud nelege mecanismul uitrii traumei: amintirile nu sunt rememorate pentru c sunt fie dureroase, dezagreabile, fie n contradicie cu etica. n timpul curei cu Elisabeth este martorul fenomenului uitrii exist o for care se opune rememorrii. Astfel descoper rezistena ceea ce n momentul traumei condiionase uitarea, acum condiioneaz rezistena. Rezistena este un fenomen omniprezent n cabinetul consilierii. Funcia rezistenei este constitutiv momentului de echilibru homeostazic al psihismului. Orice schimbare nseamn reorganizare si, n consecin, afectarea momentului de echilibru n care se instalase psihismul clientului. Rezistena este indicat prin faptul c discursul pacientului este deformat de ctre Eul su, prin absena legturilor dintre idei sau prin derivarea mediat a reprezentrilor refulate. Rezistena se manifest prin varii forme si depinde de dinamica fiecrui client. Tcerea nu este neaprat o form de rezisten. Poate indica si o stare de bine legat de prezena terapeutului. Bavardajul (a comunica foarte multe pentru a nu spune nimic) poate fi o form de rezisten, dar poate fi totodat determinat de angoas sau de ncercarea de seducie adresat terapeutului su. Rezistena se manifest si prin flatarea continu a consilierului. Relatarea de ntmplri si nu de triri este o form de rezisten. Atacul la persoana consilierului indic angoas 48 MATEI GEORGESCU importat si ncercarea clientului de a domina consilierul (pentru ca acesta s nu-l poat ataca). Dorina de a rememora si dorina de a uita coexist. Din pricina fenomenului rezistenei si a funciei sale, asociaia impus nu mai putea

fi, pentru Freud, o tehnic util n drumul spre traum. De aceea, renun la ultimul bastion al directivitii si invit subiectul s vorbeasc liber. Urmtoarea remaniere a tehnicii, care avea s marcheze definitiv psihanaliza, a fost iniiat de o pacient. Freud nu a fcut dect s nvee de la pacient (lucru, de altfel, pe ct de util, pe att de dificil). Emmy von N., n timpul unei sedine din 1 mai 1889, reacioneaz vehement la tehnica asociaiei impuse: Nu v miscai ! Nu mai vorbii ! Nu m atingei!. Prin intervenia lui Emmy, Freud a putut trece de la asociaie impus la asociaia liber. Printele psihanalizei a trebuit s nu si mai ating fizic, pe frunte, pacienii pentru a nelege semnificaia atingerii dar a unei atingeri n plan psihic cea ntre cuvnt si afect. Astfel, de la asociaia impus, centrndu-se pe conceptul de rezisten la rememorare, Freud ajunge la regula princeps a tehnicii analitice asociaia liber. Prin metoda asociaiei libere Freud descoper noi factori: teoria traumei si a rememorrii este nlocuit cu teoria sexualitii. n Despre etiologia isteriei, Freud arat: nici un simptom isteric nu porneste doar dintr-o singur experien real, ci de fiecare dat amintirea trezit prin asociaie acioneaz mpreun cu o experien mai timpurie n calitate de cauz determinativ a simptomului; indiferent de la ce caz sau de la ce simptom pornim, n final ajungem pe trmul tririi sexuale20. Conflictul se poart acum nu ntre uitare si rememorare, ci ntre fore represive si fore pulsionale. Freud descoper n continuare sexualitatea infantil, complexul Oedip, fenomenul transferului etc. Interpretarea devine acum instrumentul tehnic fundamental. Pentru a recupera amintiri, nici metoda catharctic si nici asociaia impus nu necesitau interpretare. Interpretarea reprezint o elaborare a analistului realizat n cadrul curei pentru a reconstitui istoria infantil si inconstient a subiectului. Teoria traumei a fost dezvoltat n dou direcii: inconstientul care determin rezistena, legile inconstientului (condensare, deplasare), teoria libidoului; 20 S. Freud, Despre etiologia isteriei, n Freud, Opere V, Inhibiie, simptom, angoas, Ed. Trei, Bucuresti, 2001, p. 56-57. INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 49 teoria transferului si modalitatea de definire a relaiei terapeutice. Teoria transferului permite reformularea relaiei terapeutice. Transferul se poate manifesta cu claritate si poate fi analizat. Analistul trebuie s fie ca o oglind care s reflecte ceea ce vede. Pentru ca aceast oglind s nu deformeze, Freud a nvat c pacientul nu poate fi invitat la sandwich-uri cu peste afumat si ceai, asa cum a fcut-o cu Omul cu sobolani. Considerm util evocarea periplului teoretico-tehnic freudian din urmtorul motiv: nici o teorie si nici o tehnic nu poate fi clivat de creatorul su, fiind produsul emergent al personalitii sale. Din acest punct de vedere, comunicarea si translarea unei teorii de la un autor la altul miscare necesar oricrei teorii pentru a avea caracter stiinific se fundamenteaz pe similitudini de dinamic psihic. Prelum o teorie pentru c rspunde determinaiilor constiente si inconstiente n care decupeaz, explic si construiesc realitatea. Consecine ale acestui fapt: exist n primul rnd consilieri si psihoterapeui si n mod secundar teorii si fundamente teoretice; prin unicitatea dinamicii psihice globale, nici un consilier sau psihoterapeut nu poate considera c deine n exclusivitate teoria si tehnica adecvat, ci c acea tehnic este potrivit propriei dinamici psihice. Teoria psihanalitic Dimensiunea maximal teoretic a psihologiei creat de Freud este metapsihologia. Metapsihologia reprezint produsul de excelen al cunoasterii psihanalitice si este constituit dintr-un ansamblu de modele care reflect ntr-o manier speculativ clinica sub forma aparatului

psihic cu instanele si procesele sale. n Inconstientul (1915), Freud arat: o dat cu admiterea sistemelor psihice [Ics, Pcs, Cs], psihanaliza a fcut un pas mai departe fa de psihologia descriptiv a constiinei []. Ea se deosebeste de psihologie n principal printr-o concepie dinamic a proceselor psihice; la aceasta se adaug faptul c ea ia n consideraie si topica psihic21. 21 S. Freud, Inconstientul, n Freud, Opere 3, Psihologia inconstientului, Ed. Trei, Bucuresti, 2000, p. 99. 50 MATEI GEORGESCU Principalele scrieri cu caracter metapsihologic sunt: Formulri asupra celor dou principii ale funcionrii psihice (1911), Dincolo de principiul plcerii (1920), Eul si Se-ul (1923). Explicaia metapsihologic este complet numai dac abordeaz fenomenul psihic sub trei aspecte: dinamic, economic si topic-structural. Punctul de vedere dinamic. Fenomenele psihice sunt considerate ca rezultat al conflictului si interaciunii forelor de origine pulsional. n viziunea freudian conflictul constituie esena dinamicii psihice. Conflictul este constitutiv pentru funcionarea psihismului uman fie c se desfsoar ntre dorin si defens, ntre sistemele si instanele psihice, ntre pulsiuni sau este vorba despre conflictul oedipian. Simptomul reprezint prototipul conflictului, ca formaiune care reuneste exigenele celor trei instane psihice. Tipul de conflict predilect pentru psihanaliz, conflictul nevrotic, presupune confruntarea dintre exigene interne contrare. Confruntarea se poate desfsura ntre o tendin: de descrcare si abolirea tensiunii determinat de presiunea pulsional; cu origine intern si reprimarea descrcrii, operat de Eu sub imperiul amenajrilor Supraeului. Psihanaliza se fundamenteaz pe modelele oferite de biologie. Psihismul se construieste pe si n raport cu funciile somatice Se-ul este rezervorul energetic al psihismului, iar pulsiunea fenomen exemplar pentru Se indic grania dintre somatic si psihic. Funcionarea psihismului poate fi neleas dup aceleasi legiti cu cele ale sistemului nervos. Spre exemplu, conform modelului actului reflex. Actul reflex se refer la un tip de relaie: o excitaie extern primit printr-un neuron senzitiv provoac o tensiune interioar organismului care este descrcat prin aciuni motrice, excretoare etc. n Proiect de psihologie (1895), Freud postuleaz principiul ineriei, folosind modelul arcului reflex: neuronii tind s evacueze complet energia. n afara utilizrii modelelor din biologie, Freud s-a inspirat si din fizic. Modelul dinamic al organismului este ordonat de principiul echilibrului ntre forele aflate n interaciune. Este vorba despre modelele termodinamicii, principiul II al termodinamicii: n interiorul unui sistem nchis, diferenele de nivel energetic tind spre egalizare astfel nct starea final a sistemului este echilibrat energetic. Dificultatea de translatare a INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 51 modelului termodinamic const n faptul c organismul psihic nu este un sistem nchis. Aparatul psihic tinde, n dinamica sa, spre momentul de echilibru. Astfel a rezultat principiul constanei: aparatul psihic tinde s menin la un nivel ct mai sczut sau ct mai constant cantitatea de excitaie pe care o conine (naintea lui Freud, Fechner a propus un principiu al stabilit ii). Principiul freudian al constanei a fost raportat la principiul homeostaziei propus de Cannon. n construcia metapsihologic din 1920, Dincolo de principiul plcerii, Freud a avut n vedere prototipul principiului constanei. Organismul tinde spre o stare de echilibru energetic, pe care va fi dobndit-o ntr-un moment din existena sa. ns ntruct procesele vitale nseamn descrcarea energetic pe trasee mediate, prototipul echilibrului energetic l constituie starea anorganic, stare de zero excitativ. n aceast ordine Barbara Low a propus principiul Nirvana: organismul psihic tinde spre absena complet a tensiunii psihice.

Descrcarea tensiunii poate fi inhibat. Studiul forelor de inhibiie, al originii lor si efectelor inhibiiei constituie punctul de vedere dinamic al metapsihologiei. Fenomenele psihice sunt nelese ca rezultatul complex al interaciunii forelor de excitaie si inhibiie. Explicaia de tip dinamic este o explicaie structurat diacronic care se refer la originea forelor si contraforelor psihice, la modalitatea temporal de interaciune. Punctul de vedere dinamic este fundamentat pe o perspectiv genetic-evoluionist, specific biologiei. Freud a fost adeptul perspectivei lui Darwin, Lamarck, Haeckel, perspectiva evoluionist reflectndu-se n teoria filogenetic susinut de Freud. n acest sens, psihanaliza este o disciplin a originarului, n care concepte ca stadiu, fixaie, regresie au o important valoare explicativ. Pulsiunea cere ntotdeauna descrcare. Ansamblul proceselor psihice care definesc individul uman ca fiin cultural se opun descrcrii imediate. Fiina uman cultural este un derivat al dinamicii pulsionale, al descrcrii, inhibiiei si reteniei. Comparativ cu antropoidele, omul nu mai are perioade de rut. Pulsiunea sexual cere descrcare permanent, iar descrcarea nu poate s se produc imediat, ci mediat prin normele culturale retentive. 52 MATEI GEORGESCU Punctul de vedere economic. Nevoia descrcrii imediate a excitaiei este facil observabil n cazul individului uman. Educaia const n structurarea anumitor procese retentive n funcie de realitatea exterioar, social, cultural. Principiul realitii si testarea realitii sunt funcii ale Eului care se dobndesc treptat. Principiul realitii nu este exclusiv privativ: prin capacitatea de a controla exteriorul se obine plcere funcional. Se-ul este rezervorul energetic din care provine energia pulsional. Energia psihic nu poate fi cuantificat, dar modalitatea sa de descrcare este observabil. Lipsa sau excesul de reactivitate a individului uman n anumite situaii sunt ilustrative. Energia psihic poate fi inhibat prin opunerea de fore egale, deplasat sau condensat. Energia se dispune n serviciul instanelor aparatului psihic. Perioadele de remaniere dinamic ale organismului ilustreaz specializarea energiei psihice. Pubertatea aduce cu sine o dezvoltare exploziv care tulbur echilibrul psihic. Eul nu poate face fa pulsiunii sexuale care se manifest cu mult for. Menopauza aduce n discuie aceleasi situaii si posibile decompensri. Eul funcioneaz antialeator, ncercnd s ordoneze curentele de investiie. ns ca si n cazul pubertii sau menopauzei exist perioade n care individul se simte debordat de fluxul excitativ psihic. Elaborarea si legarea energiei psihice sunt eseniale pentru funcionarea Eului si existena strii de constiin. Depsirea unor limite excitative produce alterri ale constiinei. n situaia n care Eul nu poate prelucra excitaia, starea de constiin este suspendat. n cazul n care descrcarea este imediat si masiv constiina dispare. Originile strii de constiin se afl n procesele inhibitorii prin care descrcarea imediat nu a mai fost posibil. n ordinea strii de constiin, ca semn al nivelului de structurare a Eului, critica simptomului este un semn pozitiv. n st rile critice din psihoz funciile Eului sunt suspendate. Principiul constanei gestioneaz funcionarea psihismului mpreun cu cel al plcerii. Cresterea tensiunii psihice genereaz neplcere, n timp ce descresterea produce plcere. Avnd n vedere raportarea la sistemul psihic si inversa acestei afirmaii este valabil. Energia poate s fie descrcat controlat, sub incidena funcionrii cursive a Eului, poate fi descrcat exploziv, n pusee, sau meninut n stare latent, inconstient, prin opunerea de fore de contrainvestiie. INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 53 Punctul de vedere topic (structural). Se refer la diferenierea aparatului psihic n subsisteme cu caracteristici si funcii diferite, aflate n raporturi

complexe. Meritul iniierii perspectivei structurale n psihanaliz l are Josef Breuer. Desi este schiat nc din 1895, prima topic freudian este prezent n capitolul VII al Interpretrii viselor (1900). n prima topic exist trei sisteme (inconstient, preconstient, constient) ntre care se afl cenzura. A doua topic este lansat n 1920. Se-ul preia o parte din coninuturile inconstientului (n timp ce alt parte este transferat si asupra Eului si Supraeului) din prima topic, precum si modalitatea sa de funcionare (procese primare, organizare complexual, dialectica forelor pulsionale). Se-ul este polul pulsional al personalitii. Coninuturile sale, formate din reprezentani psihici ai instinctelor si din refulat (tendine pulsionale respinse de instanele socializate), sunt att ereditare, ct si dobndite n cursul psihogenezei. Eul este instana central a personalitii. Trebuie s fac un compromis ntre cerinele pulsionale, cele ale Supraeului si cele ale realitii. Este organizat n jurul constiinei, care este nucleul Eului. Conine totodat preconstientul, care este n mare parte nglobat n Eu, ct si inconstientul, ntruct majoritatea operaiilor defensive sunt inconstiente. Prin extinderea noiunii de Eu spre palierul inconstient, i revin funcii diverse: controlul motricitii si percepiei, testarea realitii (distingerea realitii psihice de cea exterioar) si modificarea realitii, anticiparea, ordonarea diacronic a proceselor mentale, controlul pulsional, subordonate n esen autoconservrii. Alterarea funciei de testare a realitii se nscrie n patologia sever (pusee delirante, halucinatorii). Supraeul este instana cenzor dobndit prin socializare. Supraeul ndeplineste trei funcii: autoobservare, constiin moral si funcia de ideal22. Delirul de observare este o alterare a funciei Supraeului. Observarea este preliminar pedepsei aplicat Eului. n cazul melancoliei funcia constiinei morale este exacerbat si acioneaz prin auto-culpabilizare, Supraeul atac si maltrateaz sever Eul. 22 S. Freud, La dcomposition de la personnalit psychique, n Nouvelles confrences dintroduction la psychanalyse, Gallimard, 1995, p. 93. 54 MATEI GEORGESCU Psihopaii antisociali au un Supraeu excesiv de sever, sunt raufctori din sentiment de culpabilitate. Supraeul propune Eului un ideal pe care acesta s -l realizeze. Astfel, Supraeul aprob Eul si-i confer protecie. Conceptele de Eu ideal si de Idealul eului au fost folosite de Freud n teoria Supraeului, fr ns a le conferi funcii aparte. Unica precizare dintre aceste concepte o gsim n Descompunerea personalitii psihice (1931), cnd Freud subordoneaz Idealul eului structurii Supraeului, ca una dintre funciile sale. Pornind de la Freud, disjuncia dintre cei doi termeni s-a dezvoltat spre structuri si funcii diferite. S-a conturat, n prim instan, binomul Idealul eului Supraeu ca opus conceptului de Eu ideal. Ulterior binomul s-a repolarizat si a rezultat cuplul Eu ideal Idealul eului. Prin acesta se construieste ceea ce Dominique Scarfone numeste circuit, regim sau cmp narcisic23. Cmpul narcisic este alctuit din doi poli: 1. regrupat spre lumea interioar, narcisic, atotputernic si magic Eul ideal; 2. deschis spre lumea exterioar, spre raportul cu cellalt Idealul eului. Eul ideal reprezint o stare de conformism non-ambivalent si nonculpabil n raport cu cellalt. Pentru Eul ideal lucrurile se petrec ca si cum cellalt si Supraeul nu exist. Eul ideal este paradoxal: refuz alteritatea, dar nu poate exista dect dac se raporteaz la un obiect pe care l ia ca ideal. Eul ideal, prin caracterul su atotputernic magic si narcisic, seamn cu eul-plcere-purificat descris de Freud n Formulri despre cele dou principii ale funcionrii psihice (1911): Eul plcere

nu poate face altceva dect s doreasc s lucreze pentru obinerea plcerii si s evite neplcerea24. Psihogeneza instanelor psihice25. n textul Eul si Se-ul (1923) este descris geneza celor trei sisteme. Se-ul se afl la origine, n timp ce Eul si Supraeul se formeaz prin telescopare din Se. Starea narcisic primar (n care exist exclusiv subiect) este depsit 23 D. Scarfone, Formation dideal et Surmoi culturel, n Revue Franaise de psychanalyse, tome LXIV, nr. 5, P.U.F., Paris, 2000, pp. 1591-1592. 24 S. Freud, Formulri despre cele dou principii ale funcionrii psihice, n Freud, Opere 3, Psihologia inconstientului, Ed. Trei, Bucuresti, 2000, p. 19. 25 Cf. M. Georgescu, Ipostaze ale morii ntr-un timp al dorinei, Ed. Paideia, Bucuresti, 2003. INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 55 prin exigena pulsiunilor de via. Libidoul narcisic trece n libido obiectual. n aceast perioad arhaic, n care Eul ncepe s fie schiat, investirea este echivalent cu identificarea, iar limita subiect-obiect intermitent. De-a lungul psihogenezei, Eul se constituie prin identificri succesive cu obiectele istoriei sub forma unui precipitat al relaiilor de obiect. Cerinele libidinale ale Se-ului nu pot fi satisfcute n relaia cu obiectul pulsiunea nu poate fi stins. De aceea, obiectul este introiectat ca parte a Eului, fapt care permite Se-ului renunarea la obiect. Tendina Eului este, astfel, de a se impune Se-ului ca obiect unic, prelund prin introiecie caracteristicile obiectuale. Eul se identific cu obiectul si se recomand Se-ului n locul acestuia, dirijnd asupra sa libidoul Se-ului. Relaia libidinal narcisic (secundar) astfel constituit presupune transformarea libidoului prin sublimare. Freud presupune c orice sublimare se realizeaz prin intermediul Eului care transform libidoul obiectual ntr-unul narcisic26. Formarea Supraeului presupune un proces de identificare. Iniial Freud se referea la identificarea cu tatl. Ulterior Supraeul se va forma direct prin identificarea cu Supraeul patern. Structura rezultat din identificarea si introiecia printelui de sex opus, corespondent fazei oedipiene, nu poate intra n alctuirea Eului. Este vorba despre aspecte ale personalitii printelui de sex opus, ncrcate negativ (prin miscarea iniial de proiecie a agresivitii copilului) si aflate n conflict cu Eul subiectului printr-un coninut reacional. Prin urmare, se constituie o formaiune aparte, care va pstra caracteristicile obiectului originar, interdicia. ntr-un text ulterior, Freud arat c: nclinaiile libidinale ce aparin complexului Oedip vor fi n parte desexualizate si sublimate, ceea ce se ntmpl la fiecare transpunere n identificare, n parte inhibate n raport cu scopul si transformate n impulsuri tandre27. Pentru c Supraeul s-a nscut prin identificare cu prototipul (Supraeul) parental si pentru c identificarea si introiecia presupun desexualizare, sublimare, se produce o polarizare pulsional: dup sublimare, componenta erotic nu mai are fora de a imobiliza toate elementele 26 S. Freud, Eul si Se-ul, n Freud, Opere 3, Psihologia inconstientului, Ed. Trei, Bucuresti, 2000, p. 233. 27 Idem, Declinul complexului Oedip, n Freud, Opere 6, Studii despre sexualitate, Ed. Trei, Bucuresti, 2001, p. 215. 56 MATEI GEORGESCU distructive ale Supraeului, care si manifest din plin aceast tendin. Prin intervenia precoce a Supraeului se salveaz investiia n obiect si se renun totodat la acesta. Instalarea individului uman n cultur este operat prin funciile Supraeului, prin sublimare, ca destin al pulsiunii si prin idealizare, ca destin al obiectului. Evoluia cultural are drept principal resort transformarea destinului pulsional si de aceea sublimarea si nu idealizarea este adevratul resort al evoluiei culturale. Sublimarea presupune devierea scopului sexual al pulsiunii ntr-unul non-sexual care vizeaz obiecte socialmente valorizate.

Sublimarea se opune n mod paradoxal travaliului Erosului, fiind dublu caracterizat prin faptul c se afl n serviciul: evoluiei culturale. Prin sublimare Supraeul devine dominat de cultura pur a instinctului morii. Sublimarea pulsiunii determin interiorizarea unui rezervor thanatic. n aceast ordine, cultura reprezint o defens n faa mortiferului sau, cu alte cuvinte, procesul cultural este un derivat al travaliului pulsiunii de moarte; pulsiunii de moarte, prin desexualizarea operat asupra obiectului introiectat. Desexualizarea consecutiv sublimrii implic de-legarea, n timp ce crearea relaiei sociale, activitate socialmente dezirabil, implic legarea de obiect. Sublimarea pune problema articulrii complexe dintre investirea narcisic si cea obiectual28. Nevroticul are tendina de a suplimenta refularea concomitent cu a reduce capacitatea de sublimare. De aceea, capacitatea sublimativ se afl n relaie cu dimensiunea narcisic a Eului. Prin sublimare, libidoul obiectual devine libido narcisic. Supraeul este att un reprezentant al lumii exterioare, ct si unul al Se-ului, din ale crui nevoi pulsionale s-a format. Procesul sublimator realizeaz un aliaj ntre narcisic si obiectual prin care individul este pus n faa alteritii. Prin procesul de sublimare Supraeul interiorizeaz comandamente specifice, sprijinindu-se pe oferta cultural condensat n idealul populaiei de origine. Procesul sublimator se confund cu efortul Eului de a-si atinge idealul29. Poate c tocmai 28 C. Janin, Les sublimations et leur destins, n Revue Franaise de psychanalyse, tome LXII, nr. 4, P.U.F. Paris, 1998, p. 1077. 29 J.-L. Donnet, Processus culturel et sublimation, n Revue Franaise de psychanalyse, tome LXII, 1998, P.U.F., Paris, pp. 1057-1058. INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 57 consecinele dialecticii dintre narcisic si obiectual l-au fcut pe Freud s nu fie mulumit de textul metapsihologic dedicat sublimrii si s-l distrug. Mecanisme de aprare Reprezint ansamblul operaiilor inconstiente care au drept scop reducerea sau anularea efectelor pericolului extern sau pulsional. Aceste concepte sunt utile pentru consilier n msura n care i ofer un cmp problematic si explicativ asupra diferitelor situaii aprute n cabinet. Mecanismele de aprare fac parte din sistemul Eului. Aceasta nseamn c depind de nivelul de dezvoltare al Eului. n aceste condiii, istoria evoluiei Eului este si istoria capacitilor sale defensive. Diferitele clasificri se constituie pe criterii precum: stadiul de dezvoltare; simptomul determinat; tipul de conflict psihic. n demersul consilierii cunoasterea mecanismelor de aprare este util n ordinea nelegerii surselor care provoac defensa. Care sunt principalele categorii de situaii n care mecanismele de aprare intr n funciune? Aceste situaii sunt determinate de etapa evolutiv n care se afl subiectul: presiunea tendinelor pulsionale specific ontogenezei timpurii. n acest caz, factorul represiv este anturajul; perioadele evolutive n care intensitatea pulsional este maxim (adolescen, climacteriu); presiunea tendinelor pulsionale neacceptate de Supraeu. Aprarea Eului, desi este imperios necesar, are consecine negative asupra personalitii: restrnge domeniul constiinei, ca nucleu al Eului; oculteaz sau falsific realitatea; micsoreaz competena Eului. Reusita procesului de aprare are drept efecte:

meninerea n afara constiinei a reprezentanilor pulsiunii interzise; evitarea neplcerii; stingerea angoasei. 58 MATEI GEORGESCU Mecanismele de aprare sunt constitutive si necesare existenei individului uman n cadrul cultural exist o defens cultural structurant. Trecem n revist principalele fenomene psihice rezultante din represia pulsional instalat de cultur, operate prin mecanismele de aprare: Sentimentul de culpabilitate. Reprezint efectul raportului dintre Eu si Supraeu. Sentimentul de culpabilitate trimite spre iminen a unei catastrofe interne, spre pierderea armoniei interne si a senzaiei de protecie. ntruct Supraeul are origine parental, culpabilitatea se constituie pe retragerea iubirii, cu efecte negative asupra cmpului narcisic. n cadrul patologic, melancolia este consecina atacului virulent al Supraeului asupra Eului care a introiectat obiectul cruia i sunt adresate acuzele. Astfel, suportul narcisic este periclitat. Vidul depresivului este expresia ncetrii susinerii narcisice, prin pierderea dragostei Supraeului. Fundamentul apariiei pericolului interior l constituie tensiunea traumatic legat de foame, specific stadiului oral. Clinica depresiei probeaz acest lucru prin lipsa apetitului pacientului depresiv. Remuscrile depresivului trimit spre sadismul oral distructiv. Putem contura trei etape ale constituirii simptomului melancolic: 1. privarea de hran si de afeciune (suport narcisic) produce sentimentul de anihilare; 2. pe msura dezvoltrii Eului, acest sentiment de anihilare este folosit ca semnal. Se semnaleaz iniial pericolul extern. Penalizarea unui comportament imoral se face prin pierderea afeciunii anturajului, cu consecine negative asupra narcisismului. Dup formarea Supraeului, se semnaleaz pericolul intern. Comportamentul imoral este penalizat prin pierderea dragostei Supraeului; 3. puseul melancolic. Semnalul de anihilare nu a fost suficient pentru a mobiliza Eul n elaborarea cerinelor pulsionale conform comandamentului Supraeului. Capacitatea de externalizare a conflictului dintre Eu si Supraeu este un indicator pozitiv. Comandamentul Supraeului este proiectat pe diferite autoriti, iar Eul si poate apra poziia. INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 59 Dezgustul. Sexualitatea adult o integreaz pe cea infantil, majoritatea pulsiunilor pariale sunt subordonate sexualitii genitale. Exist ns reprezentani ai pulsiunii pariale supusi refulrii, concomitent cu refularea pulsiunilor sexuale. Procesul socializrii si accesul la cultur, operat prin represiune pulsional, i are ca obiect si pe reprezentanii pulsiunii pariale coprofile: Cultura n ascensiune a omului aduce o refulare a vieii sexuale si stim, de mult timp, ct de legat este, n organizarea animal, instinctul sexual de miros30. Refularea reprezentanilor pulsiunii pariale coprofile este rezultatul proximitii acesteia fa de pulsiunea sexual. Momentul apariiei dezgustului este o etap important n procesul hominizrii. Pentru Freud momentul este cel al trecerii la poziia biped: prile coprofile ale pulsiunii s-au dovedit incompatibile cu cultura estetic, probabil de cnd, prin mersul vertical, ne-am ridicat de la pmnt organul nostru olfactiv31. Din acel moment si-a fcut apariia dezgustul. Senzaia de dezgust are ca prototip o defens fiziologic automat: reflexul de vom. Eul foloseste senzaiile de vom n sens anticipativ ca semnal al unei posibile stri traumatice. Eul foloseste aceste reflexe ca defens mpotriva tendinelor coprofile refulate. Crizele de vom isteric indic faptul c Eul este depsit de excitaii si c semnalul anticipativ nu a fost suficient pentru a mobiliza contrainvesti ia.

Rusinea. Rusinea reprezint o defens dirijat mpotriva exhibiionismului si a voaiorismului. Evoluia cultural a adus cu sine refularea reprezentanilor acestor pulsiuni pariale. Acoperirea progresiv a corpului este, pentru Freud, un rezultat al contribu iei culturale a femeii. n Continuare la prelegerile introductive de psihanaliz (1932) Freud arat: Estimm c femeile au contribuit foarte puin la descoperirile si inveniile istoriei culturii, dar poate c au inventat totusi o tehnic, cea a mpletitului si a esutului32. Scopul secundar al acoperirii corpului feminin este cel al mascrii. estura trebuie s ascund lipsa femeii castrarea si consecinele acestei lipse. Lipsa devine, cu ajutorul esturii, o comoar ascuns. 30 S. Freud, Remarci asupra unui caz de nevroz obsesional, n Freud, Opere 7, Nevroz, psihoz, perversiune, Ed. Trei, Bucuresti, 2002, p. 92. 31 S. Freud, Contribuii la psihologia vieii erotice, n Freud, Opere 6, Studii despre sexualitate, Ed. Trei, Bucuresti, 2001, p. 181. 32 S. Freud, La fminit, n Nouvelles confrences dintroduction la psychanalyse, Gallimard, 1996, p. 177. 60 MATEI GEORGESCU Penelopa este prototipul eroinei care ascunde: timp de trei ani, pn cnd va fi trdat de o servitoare, ese ziua si destram noaptea linoliul pentru Laerte, tatl lui Ulise. estura menit s acopere, cnd va fi sosit timpul, corpul tatlui brbatului su trebuie destrmat pentru c menirea acesteia este alta legat de corpul estoarei. estura are menirea de a acoperi corpul sexuat: acoperirea progresiv a corpului o dat cu civilizaia menine treaz curiozitatea sexual, care tinde apoi s ntregeasc obiectul sexual prin dezvelirea prilor ascunse ...33. Meninerea curiozitii sexuale este consecina nevoii de a acoperi un corp sexuat imperfect. Penelopa desir numai n registrul nocturn, semn c n ordinea relaiei sociale femeia are funcia de a de-lega. Refularea. Operaia prin care sunt respinsi si meninui n inconstient reprezentani pulsionali. Este un proces psihic universal, deoarece se afl la originea inconstientului ca domeniu separat de restul psihismului. Condiia refulrii este ca scopul pulsional s provoace neplcere n loc de plcere. Satisfacerea pulsiunii supus refulrii este posibil si produce plcere, ns genereaz neplcere n raport cu alte exigene. Devine motiv al refulrii neplcerea care are o for mai mare dect plcerea satisfacerii. Refularea nu este un mecanism care exist ab initio. Aceasta nu apare pn cnd nu s-a produs o separare ntre activitatea constient si cea inconstient. Natura refulrii const n respingerea si inerea la distan a constientului. Din punct de vedere dinamic, refularea presupune o dubl tendin: de atracie din partea refulatului; de respingere din partea constiinei. Etape ale refulrii: originar (ca prim faz) reprezentantul psihic34 al reprezentrii pulsiunii nu are acces n constient; o dat cu aceasta apare fixaia. De acum, reprezentantul rmne neschimbat, iar pulsiunea legat de el; 33 S. Freud, Trei eseuri asupra teoriei sexualitii, n Freud, Opere 6, Studii despre sexualitate, Ed. Trei, Bucuresti, 2001, p. 56. 34 Termen care desemneaz elementele sau procesele prin care pulsiunea se exprim. Este sau sinonim cu reprezentant-reprezentare sau are o accepiune mai larg, nglobnd si afectul. INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 61 propriu-zis, secundar, care priveste reprezentantul derivatului refulat sau lanuri de gnduri care au ajuns ntr-o relaie asociativ cu ele; ntoarcerea refulatului. Are loc sub form de simptome, acte ratate, vise, fantasme, reverii diurne care revin n permanen spre constiin. n ciuda refulrii, reprezentantul pulsiunii continu s se organizeze n inconstient, s produc derivai si s

stabileasc noi legturi. Refularea nu mpiedic accesul n constiin al derivailor refulatului originar, dac acestia s-au ndeprtat suficient de reprezentantul refulat (prin deformri si intermedieri). De aceea refularea este activ n funcie de distana reprezentrilor fa de refulatul originar. n terapie, pacientul produce derivai ai refulatului care pot trece cenzura prin deprtare si deformare. Simptomele nevrotice sunt, de asemenea, derivai ai refulatului. Caracteristici ale refulrii: 1. Este specific. Nu se poate determina gradul general de deformare si ndeprtare de refulatul originar necesar trecerii n constiin. Fiecare derivat are destin propriu si i este necesar o deformare optim (nici prea mic, nici prea mare). Reprezentantul originar al pulsiunii se poate diviza. n acest caz, o parte este refulat, iar una idealizat (fetisul); de aceea, idealurile provin din reprezentri detestate. 2. Este un proces continuu. Nu este un eveniment unic, ci reprezint un continuu efort. Refulatul exercit o presiune continu asupra Eului care este obligat s menin constant presiunea de echilibrare. n timpul somnului contrainvestiia prin care se menine refularea este retras; n acest mod apar visele. Obiectul refulrii nu este pulsiunea si nici afectul, ci reprezentanii pulsiunii sub forma reprezentrilor asociate pulsiunii: idei, imagini, amintiri. Factorul care decide asupra refulrii unui reprezentant este dimensiunea investiiei factorul cantitativ (cuantumul de afect). Chiar dac reprezentarea are un coninut incompatibil, dar investiia este mic, aceasta va putea intra n constiin. Dac investiia reprezentrii se intensific, atunci va fi refulat. Cresterea energiei de investiie acioneaz ca si apropierea de constiin, iar scderea acesteia, ca si deformarea sau ndeprtarea. Destinul cuantumului de afect este mai 62 MATEI GEORGESCU important dect cel al reprezentrii, pentru c acesta (factorul cantitativ) activeaz procesul de refulare. Refularea n nevrozele de transfer: 1. Isteria de angoas. Vom lua exemplul fobiei de animale. Miscarea pulsional refulat este o poziie libidinal fa de tat, combinat cu angoas n faa acestuia. Dup refulare, tatl nu mai este obiect al libidoului. Ca substitut al tatlui se alege un animal, care devine obiect al angoasei. Formaiunea substitutiv a reprezentrii (de la tat la animal) s-a format prin deplasare, de-a lungul unei conexiuni. Partea cantitativ s-a transformat n angoas fa de animal (n loc de solicitare de iubire fa de tat). n fobie, refularea ar trebui caracterizat drept fundamental esuat. Refularea nltur si substituie reprezentarea, nu nltur angoasa. De aceea, travaliul nevrozei continu prin timpul doi: elaborarea strategiilor de evitare, fobia propriu-zis. 2. Isteria de conversie. Aici se reuseste dispariia complet a cuantumului de afect bolnavul manifest n faa simptomelor la belle indiffrence des hystriques (Charcot). Simptomul se creeaz pe o puternic inervare somatic. Locul inervat este un fragment al reprezentantului pulsiunii care a fost refulat. Acest fragment atrage prin condensare ntreaga energie de investiie. Refularea este reusit din perspectiva descrcrii cuantumului de afect. Procesul de refulare n isteria de conversie este finalizat prin formarea de simptom (nu continu printr-un alt timp). Fenomenul de conversie poate fi un simptom frecvent invocat de client. Poate lua forma tulburrilor de somatizare, dup cum sunt inventariate ncepnd cu DSM IIIR. 3. Nevroza obsesional. Nevroza obsesional se bazeaz pe presupoziia unei regresii prin care o tendin sadic vine n locul uneia tandre. Tendina sadic este supus refulrii. ntr-o prim faz refularea are succes, coninutul reprezentrii este eliminat, iar afectul ocultat. Ca

formaiune substitutiv, apare o alterare a Eului, o formaiune reacional35 (de ex. sporirea constiinciozitii). Refularea, iniial reusit, nu rmne ferm. Prin transformare, afectul disprut (tendia ostil) se ntoarce n constiin sub forma angoasei sociale, a reprosurilor. Astfel, reprezentarea respins este substituit, prin 35 Atitudine de sens opus unei dorine refulate si constituit ca reacie contra acesteia. Economic = contrainvestirea unui element constient, de for egal, si direcie opus investirii constiente. INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 63 deplasare pe un element minor. Nereusita refulrii factorului afectiv produce, ca si n fobie, mecanismul de fug. Refularea se manifest clinic printr-o ntrerupere brusc a asocierii. Proiecia. Este un tip de aprare arhaic reprezentnd operaia prin care subiectul expulzeaz din sine si localizeaz n altul caliti, sentimente, dorine, chiar obiecte pe care nu le cunoaste sau le refuz n sine nsusi36. Termenul de proiecie este introdus n circuitul psihanalitic o dat cu ncercarea de conturare a nevrozei de angoas, viitoarea isterie de angoas, la finele anului 1894: n psihic se dezvolt afectul de angoas atunci cnd este incapabil s lichideze o sarcin care provine din exterior (pericol) printr-o reacie corespunztoare; se ajunge la nevroza de angoas atunci cnd nu poate egaliza excitaia (sexual) de origine endogen. Se comport ca si cum ar proiecta aceast excitaie spre exterior37. Statutul clinic al conceptului este introdus o dat cu manuscrisul K trimis lui Fliess si cu Noi observaii asupra psihonevrozelor de aprare (1896): Exist trei tipuri de psihonevroze de aprare dup natura refulrii: conversie = isterie, substituie = nevroz obsesional, proiecie = paranoia38. ntr-o scrisoare din 12 decembrie 1897, Freud se refer la mitologia endopsihic: Percepia intern obscur a subiectului asupra propriului aparat psihic suscit iluzii care, fireste, se gsesc proiectate n afar si ntr-o manier caracteristic n viitor sau ntr-un dincolo. Imortalitatea, recompensa ct si viaa de dincolo sunt concepii ale psihicului intern ... este o mito-psihologie39. n textul Credina n hazard si superstiie din Psihopatologia vieii cotidiene (1901), Freud revine cu aceste idei si arat faptul c perspectiva mitologic despre lume, care anim pn si religiile cele mai moderne, nu este altceva dect o psihologie proiectat n lumea 36J. Laplanche, J. Pontalis, Vocabularul psihanalizei, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1994, p. 308. 37 S. Freud, Quil est justifi de sparer de la neurasthnie un certain complexe symptomatique sous le nom de nvrose dangoisse, n Nvrose, psychose et perversion, P.U.F., Paris, 1974, p. 54. 38 S. Freud, Nouvelles remarques sur les psychonvroses de dfense, n Oeuvres compltes, vol. III, P.U.F., Paris, 1989, p. 137. 39 S. Freud, La naissance de la psychanalyse, P.U.F., Paris, 1973, p. 210. 64 MATEI GEORGESCU exterioar: Eu cred spune Freud n hazardul exterior (real), dar nu cred n cel interior (psihic). n cazul superstiiosului se produce contrariul. Acesta proiecteaz n afar o motivaie pe care eu o caut n interior. Ceea ce acesta consider a fi ascuns, corespunde, din punctul meu de vedere, palierului inconstient. Si aceasta ntruct superstiiosul nu-si cunoaste motivaia propriilor aciuni accidentale; pentru c aceast motivaie caut s i se fac cunoscut, el este obligat s o deplaseze, sitund-o n lumea exterioar 40. Cazul Dora i ofer prilejul de a reveni asupra funciei pe care o are proiecia n special n paranoia: Proiecia asupra celuilalt a reprosului, cu schimbarea coninutului si, n consecin, prin adaptarea la realitate, se manifest n paranoia, care este un proces de formare a delirului41. O dat cu Micul Hans (1909) si precizarea specificului aprrilor n isteria de angoas, fobia este explicat ca proiecia unui pericol

pulsional. Cazul presedintelui Schreber (1911) reprezint o explicitare a lumii paranoicului si a formrii delirului structurat. Lumea lui Schreber reprezint o transformare a realitii pentru a deveni suportabil: ceea ce lum drept producia bolii, formarea delirului, este n realitate ncercarea de vindecare, reconstrucia dup catastrof42. Delirul paranoic se construieste pe o dorin homosexual refulat si proiectat: o percepie interioar este reprimat, iar ca nlocuitor apare coninutul su, dup ce a suferit o anumit deformare, devenind constient ca o percepie din exterior43. n Totem si tabu, proiecia intervine n superstiie, mitologie, animism; elementele proiectate sunt dorine si afecte pe care subiectul nu le accept. Freud arat c proiecia n exterior a percepiilor interne este un mecanism la baza cruia se subsumeaz de exemplu si percepiile noastre senzoriale, care n mod normal dein cea mai mare parte n configurarea 40 S. Freud, Credina n hazard si superstiie, n Psihopatologia vieii cotidiene, Ed. Didactic si Pedagogic, R.A., Bucuresti, 1992, p. 569. 41 S. Freud, Fragment dune analyse dhystrie (Dora), n Cinq psychanalyses, P.U.F., Paris, 1975, pp. 23-24. 42 S. Freud, Observaii asupra unui caz de paranoia (Dementia Paranoides) descris autobiografic, n Freud, Opere 7, Nevroz, psihoz, perversiune, Ed. Trei, Bucuresti, 2002, p. 166. 43 Idem, p. 163. INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 65 lumii noastre externe44. n perioada lucrrii Totem si tabu (19121913) Freud se refer la mecanismul primei forme de religie, animismul: Proiecia n demoni a propriilor miscri rele este doar o parte dintr-un sistem care a devenit concepia despre lume si via a primitivilor []45. n Motivul alegerii casetei (1913) revine asupra mecanismului formrii miturilor: nu credem, asemeni unor cercettori ai miturilor, c acestea au cobort din cer, ci mai curnd mprtsim opinia lui O. Rank, c ele au fost proiectate pe cer, dup ce s-au nscut altundeva, n condiii pur umane46. n textul Inconstientul47 (1915), Freud reliefeaz implicaiile metapsihologice ale fenomenului proieciei. n acest sens, ntregul mecanism de aprare, n fobie, este o proiecie n afar a pericolului pulsional. Eul se comport ca si cum pericolul dezvoltrii angoasei nu l amenin pornind de la miscarea pulsional, ci de la percepie, si reacioneaz prin evitarea fobic. n aceeasi serie de texte, n Completare metapsihologic la teoria visului (1917), Freud conchide: un vis este asadar si o proiecie, o exteriorizare a unui proces intern48. Visul arat faptul c se petrece un eveniment care ar fi putut ntrerupe somnul, dar ntreruperea este evitat. n locul revendicrilor interne, se impune o trire exterioar, a crei revendicare este rezolvat. n Dincolo de principiul plcerii (1920), Freud explic proiecia prin intermediul modelului de sorginte fizicalist al organismului psihic, asupra cruia ne-am oprit mai sus: sfera de substan psihic excitabil [organismul psihic] capt, o dat cu afluxul continuu de stimuli din exterior, o suprafa de protecie, para-excitant, ns rmne fr aprare n faa stimulrilor interne care produc neplcere. Organismul este astfel obligat s foloseasc mecanismele de aprare, unicele disponibile, si s trateze excitaiile interne ca si cum ar proveni din exterior. 44 S. Freud, Totem si tabu, n Freud, Opere IV, Studii despre societate si religie, Ed. Trei, Bucuresti, 2000, p. 268. 45 Idem, p. 265. 46 S. Freud, Motivul alegerii casetei, n Freud, Opere I, Eseuri de psihanaliz aplicat, Ed. Trei, Bucuresti, 1999, p. 172. 47 S. Freud, Inconstientul, n Freud, Opere III, Psihologia inconstientului, Ed. Trei, Bucuresti, 2000, pp. 95-129. 48 S. Freud, Completare metapsihologic la teoria visului, n Freud, Opere III,

Psihologia inconstientului, Ed. Trei, Bucuresti, 2000, p. 134. 66 MATEI GEORGESCU Esena proieciei const n faptul c ne refuzm anumite coninuturi psihice. Conflictul intrapsihic este parial externalizat pentru ca o ameninare intern s devin extern. Lupta mpotriva unui pericol extern este mai usoar dect mpotriva unei ameninri interne. Coninuturile proiectate se afl la jumtatea drumului dintre realitatea psihic intern si cea extern. Proiecia poate fi eficient dac funcia de testare a realitii este deficitar. Introiecia. Mecanismul prin care obiectele sunt trecute, n mod fantasmatic, din exterior n interior. Limita dintre exterior si interior are ca prototip corpul. De aceea, introiecia se fundamenteaz pe ncorporare, ca prototip corporal al mecanismului. Introiecia nu se opreste ns la limita corporal, ci se refer la ntregul aparat psihic sunt aduse n Eu obiecte externe. n melancolie mecanismul introieciei este cel privilegiat. La rndul su, introiecia reprezint prototipul identificrii (care presupune asimilarea unui aspect al obiectului si transformarea pe baza sa). Anularea retroactiv Mecanismul prin care subiectul anuleaz prin revenire ulterioar reprezentri, cuvinte, acte nfptuite cu ajutorul unor reprezentri, cuvinte sau gnduri opuse. Anularea este un comportament de tip magic prin care un act actual poate anula efectul unui act din trecut, ntr-un timp reversibil. Acest mecanism are ca obiect realitatea unui act care trebuie suprimat. Este vorba despre un comportament reparatoriu, dispus difazic, menit s stopeze un altul. n urma unei aciuni care exprim o tendin vine o alt aciune care o opreste sau anuleaz pe prima. Att primul, ct si cel de al doilea timp sunt produse ale aprrii. Exemplul clasic al acestei aprri sunt ritualurile obsesionale. Esecul anulrii care se obiectiveaz n: cresterea numrului de repetiii rituale; extinderea si crearea de noi ritualuri de asigurare si reasigurare; ndoielile si rumaii suplimentare obsesive. INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 67 Izolarea Mecanism prin care reprezentri, cuvinte, comportamente sunt izolate de lanurile lor asociative. Toate procedeele care induc o ntrerupere n succesiunea reprezentrilor sunt folosite pentru a izola: pauze n fluxul gndirii, ritualuri, formule consacrate. Este un mecanism tipic nevrozei obsesionale. n acest caz, subiectul izoleaz reprezentrile printr-o pauz n care percepia sau activitatea este suspendat. Se poate izola consilierea sau terapia de restul existenei. n cura analitic regula liberei asocieri presupune oprirea contrainvestirii care susine izolarea. Asocierea liber este dificil de realizat de ctre obsesionali asociaiile vor fi logice si raionale. Izolarea este un mod arhaic de aprare contra pulsiunii prin interdicia atingerii. Prin izolare, interdicia atingerii, care era iniial atingerea corporal, iradiaz asupra atingerii reprezentrilor. Subiectul nu permite anumitor gnduri s intre n contact asociativ cu altele. Subiectul si aminteste o situaie traumatic, dar nu si afectele trite. Orice ncercare de recorelare ntre eveniment si afect este sortit esecului, prin fora unei contrainvestiii. Separarea dintre eveniment si afect este specific funcionrii obsesionale (subiectul are numeroase amintiri), n timp ce funcionarea isteric presupune lipsa amintirilor privind evenimentele traumatice si deplasarea liber a afectelor corespondente pe alte reprezentri. Sub acest aspect izolarea este similar cu procedeele de concentrare prin care se depseste fluxul mental. Izolarea apare n mod frecvent ntre curentul tandru si cel senzual. n aceste situaii exist o separare ntre iubire si dorin sexual: persoana

nu poate iubi pe cine doreste si nu poate dori pe cine iubeste. Aceast izolare fundamental se poate manifesta mascat prin separarea dintre viaa familial si cea scolar sau profesional. Prin mecanismul izolrii se poate ajunge la dedublarea personalitii, fragmentarea Eului: urmele mnezice ale unui eveniment neplcut sunt izolate de restul amintirilor. Prin izolare se rezolv si conflictul de ambivalen: subiectul iubeste exclusiv sau urste exclusiv obiectul. Prototipul normal al izolrii l constituie gndirea logic. Raionamentul este expresia izolrii dintre asociaiile reacionale si cele afective (a gndi la rece). 68 MATEI GEORGESCU Formaiunea reacional. Formaiunea reacional este o atitudine, comportament, trstur de caracter opus dorinei refulate, constituit ca reacie mpotriva acesteia (pudoarea exagerat vs. tendine exhibiioniste refulate). Pentru a se putea opune dorinei refulate, formaiunea reacional ca un contrasimptom trebuie s beneficieze de un curent de investiie de for egal cu cel al dorinei refulate. Comportamentul compulsiv de curenie este o reacie a dorinei de murdrie. Formaiunea reacional desvrseste opera refulrii, pe care o ntreste sub forma unor trsturi definitive, a unei aprri mereu activate este o contrainvestire permanent. Formaiunea reacional fundamenteaz formarea majoritii trsturilor de caracter (cel mai specific fiind caracterul obsesional). Personalitile accentuate sunt definite de caractere patologice care au drept scop meninerea refulatului. Trecem n revist entitatea psihopatiilor, ca element de interes al consilierului n ordinea decelrii acestui tip de personalitate. Psihopatiile sunt un grup polimorf de dezvoltri psihopatologice ale personalitii caracterizate printr-o insuficient capacitate de integrare armonioas si supl n condiiile mediului familial, profesional, social. Este specific nerecunoasterea propriilor defecte structurale si explicarea insucceselor personale prin atitudinea celorlali, ntr-o manier revendicativ. Psihopaii sunt nemulumii de poziia oferit de societate dup criterii de obicei obiective. Termenul de psihopatie nu a fost considerat potrivit pentru categoria de tulburri desemnat si a fost propus nlocuirea sa cu: sociopatie ntruct individul are o capacitate redus de integrare social; caracteropatie ntruct deficienele sunt structurate caracterial. Tipuri de psihopatii: excitabili sau explozivi (alctuiesc 70-80% din ansamblul psihopatiilor); instabili; astenici; psihastenici; isterici; timopai; paranoizi; INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 69 personaliti cu impulsuri psihopatice (toxicomani, alcoolici, perversi sexual). Psihopatiilor li se recunoaste o determinare constituional si una psihogen. Categorii de psihopatii: 1. necaracteriopatice. Sunt personaliti anormale, care nu prezint o alterare grav a capacitii de judecat moral sau tulburri de caracter majore. Psihopatia necaracteriopatic poate fi: astenic; psihastenic;

timopat (depresiv, euforic, mixt); schizoid. 2. caracteriopatice. Sunt personalitile psihopatice propriu-zise: psihopatia impulsiv (dromomania, cleptomania, piromania etc.); psihopatia paranoic (procesomania, tendina spre reclamaie si scandal); psihopatia instabil (indisciplin, furt, minciun); psihopatia exploziv (agresiv excitabil cu tendin spre acte medico-legale); psihopatia polimorf (incapacitate de adaptare social). 3. psihopaii perversi sexual si tulburri de identificare a genului 4. alcoolismul si toxicomaniile psihopatice: cu abuz si dependen de alcool; cu dependen de droguri. 5. simulrile patologice: simulanii cu simptome psihologice; simulanii cu simptome fizice. 6. tulburri de personalitate legate de ciclurile de dezvoltare bio-psihosocial: criza de originalitate juvenil (de adaptare a copilului); criza adaptativ a adultului; criza adaptativ a vrstnicului. 7. strile psihopatoide (pseudopatiile sau psihopatiile secundare). Sunt tulburri psihice asemntoare psihopatiilor consecutive unor sindroame cerebrale remise sau unor pusee psihotice: stri psihopatoide lezionare; 70 MATEI GEORGESCU stri psihopatoide posttraumatice (sindrom post-comoional, post-lezional); stri psihopatoide post-infecioase (post meningite, encefalite); stri psihopatoide postoperatorii (sindromul lobotomizailor). n ordinea unei perspective analitice conceptul de psihopatie se distribuie n: Nevroza de caracter49. Nevroz n care conflictul defensiv nu produce simptome izolabile, ci doar trsturi de caracter, tipuri de comportament sau o organizare patologic a personalitii n ansamblu. Defensa de tip caracterial se deosebeste de cea prin simptom prin integrarea sa par ial n cadrul Eului. Aceasta conduce la nerecunoasterea aspectului patologic al trsturii de caracter. n cadrul nevrozei de caracter se afl o form de nevroz obsesional; formaiunea reacional este predominant, n timp ce simptomele obsesive sau compulsive sunt sporadice. Aici se pot include si rufctorii din sentiment de vinovie50. Nevroza de esec. Termenul introdus de psihiatrul francez Rne Laforgue se afl, din punct de vedere clinico-nosografic, la limita dintre psihopatie si psihogenie-nevroz. Esecul este neles ca o consecin a dezechilibrului nevrotic si ca una declansatoare. n nevroza de esec, esecul nu este produsul supraadugat al simptomului, ci constituie simptomul. Desemneaz categoria de subieci cu structur psihopatologic ce par s fie responsabili de propria lor nenorocire sau nu pot suporta s obin ceea ce si doresc intens (vezi Cteva tipuri de caracter din practica psihanalitic, cap. Cei care esueaz din cauza succesului51). Subiectul nu suport satisfacia ntr-un domeniu precis, legat de o dorin inconstient. Posibilitatea oferit de realitate pentru satisfacerea dorinei este intolerabil si declanseaz o frustrare intern din cauza creia subiectul si refuz satisfacia. Pentru Freud nu constituie o form de nevroz, ci modalitatea de declansare a acesteia. 49 Vezi S. Freud, Psihopaii pe scen, n Freud, Opere 1, Eseuri de psihanaliz aplicat, Ed. Trei, Bucuresti, 2000, pp. 10-15. 50 Idem, Cteva tipuri de caracter din practica psihanalitic, n Freud, Opere 1, Eseuri

de psihanaliz aplicat, Ed. Trei, Bucuresti, 2000, pp. 239-240. 51 Idem, Cteva tipuri de caracter din practica psihanalitic, n Freud, Opere 1, Eseuri de psihanaliz aplicat, Ed. Trei, Bucuresti, 2000, pp. 223-239. INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 71 Nevroza de destin. Poate fi considerat o specie a nevrozei de esec si desemneaz o form de existen caracterizat prin revenirea unor nlnuiri identice de evenimente cu efecte negative. Evenimentele care se repet apar ca o fatalitate exterioar, creia subiectul i este victim. Formaiunea reacional poate s apar si n structura personalitii histrionice. Dac persoana cu caracter obsesional va reprima agresivitatea fa de toate obiectele sale, personalitatea histrionic va fi electiv n aceast privin. O mam falic si va iubi exagerat copilul (reacional, contra agresivitii pe care o resimte fa de copil), dar va putea fi agresiv cu alte obiecte. Mecanismul formaiunii reacionale utilizeaz, n efortul de meninere a refulatului, tendinele scopurilor pulsionale originare. Comportamentul homosexual poate avea ca scop refularea celui heterosexual, precum si invers, cel heterosexual poate fi reacional n scopul meninerii refulate a homosexualitii. Comportamentul pasiv-receptiv al agresivitii poate avea ca scop meninerea refulat a agresivitii, n timp ce poate exista un comportament reacional agresiv cu scopul de a menine refularea tendinelor pasiv-receptive. Defensele mpotriva afectelor Scopul oricrei aprri const n evitarea neplcerii, concretizat prin culpabilitate sau angoas. Dac sentimentele de culpabilitate sunt refulate, pot s apar cvasiproiecii sau proiecii (care lucreaz pentru refulare) atunci cnd: trebuie justificate motivele ndeplinirii unor acte reprobabile. Actul este comis dintr-o vin comun sau din vina altuia. Partajul culpabilitii acioneaz ca factor de relaie n grup; evenimentul care a provocat culpabilitate este povestit pasional, astfel nct s strneasc admiraie si nu reprosuri; artistul si mprtseste fantasma cu alii. Defensa contra afectelor se poate face prin: Modificare calitativ. n aceast situaie afectul se transform n angoas (conform primei teorii asupra angoasei) sau se poate transforma n contrariu. Formaiunea reacional a afectelor. Const n atasarea de reprezentare a afectului opus. Astfel, curajul poate fi o formaiune reacional a fricii, 72 MATEI GEORGESCU pudoarea o formaiune contra exhibiionismului, insolena contra culpabilitii etc. Blocajul sau refularea afectelor. Aprarea de afect este consecina unei situaii iniiale n care Eul a fost debordat de excitaie. Mecanismele de aprare lucreaz n direcia constituirii si perfecionrii unei contrainvestiii prin care dezvoltarea de angoas s poat fi stpnit. Consecina procesului de aprare este blocarea la nivel inconstient a afectelor, chiar dac afectul este un proces de descrcare care nu poate fi refulat ca reprezentarea. Astfel, exist afecte inconstiente sentimente de culpabilitate. Amnarea descrcrii afectelor. Const n descrcarea treptat si ntrziat a afectului. Situaiile specifice se refer la descrcarea agresivitii si durerii psihice. Doliul reprezint o modalitate de descrcare amnat a afectului. n cazul situaiilor extreme, pericol iminent, descrcarea afectiv este blocat si realizat ulterior, pentru a facilita o reacie eficient. Deplasarea afectelor. Afectul legat de un obiect este descrcat n raport cu un altul. Afectul trece de la o reprezentare la alta prin: asociaiile existente ntre cele dou; faptul c cea de a doua reprezentare este investit mai slab dect prima. Descrcarea prin echivalene. Operaia de aprare are ca scop disocierea

afectului de reprezentare. De aceea, aprarea este eficient atunci cnd subiectul atribuie altui eveniment, altei reprezentri, afectul pe care-l trieste. Astfel, descrcarea este permis prin mijlocirea unei alte semnificaii. n ordinea terapeutic se urmreste legarea afectului de reprezentarea care l-a generat. Afectul se poate descrca prin echivalene somatice, mecanism care pune bazele modelului psihosomatic. ntrebri de verificare Prin ce este util nelegerea raportului dintre teorie si tehnica psihanalitic ? Care sunt consecinele raportului dintre teorie si personalitatea subiectului cunosctor ? Care sunt etapele parcurse de tehnica freudian pn a ajunge la regula asociaiei libere ? n ce const punctul de vedere dinamic ? n ce const punctul de vedere economic ? INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 73 n ce const punctul de vedere topic ? Care este scopul mecanismelor de aprare ? Care sunt etapele refulrii si caracteristicile acesteia ? n ce const mecanismul proieciei ? Bibliografie selectiv: Freud, S., Dincolo de principiul plcerii, n Freud, Opere 3, Psihologia inconstientului, Ed. Trei, Bucuresti, 2000. Freud, S., Eul si Se-ul, n Freud, Opere 3, Psihologia inconstientului, Ed. Trei, Bucuresti, 2000. Freud, S., Formulri asupra celor dou principii ale funcionrii psihice, n Freud, Opere 3, Psihologia inconstientului, Ed. Trei, Bucuresti, 2000. Freud, S., Inconstientul, n Freud, Opere 3, Psihologia inconstientului, Ed. Trei, Bucuresti, 2000. Freud, S., La dcomposition de la personnalit psychique, n Nouvelles confrences dintroduction la psychanalyse, Gallimard, 1995. Freud, S., Pulsiuni si destine ale pulsiunilor (1915), n Freud, Opere III, Psihologia inconstientului, Ed. Trei, Bucuresti, 2000. Freud, S., Refularea, n Freud, Opere 3, Psihologia inconstientului, Ed. Trei, Bucuresti, 2000. S. Freud, Cteva tipuri de caracter din practica psihanalitic, n Freud, Opere 1, Eseuri de psihanaliz aplicat, Ed. Trei, Bucuresti, 2000. Freud, S., Contribuii la psihologia vieii erotice, n Freud, Opere 6, Studii despre sexualitate, Ed. Trei, Bucuresti, 2001. Freud, S., Trei eseuri asupra teoriei sexualitii, n Freud, Opere 6, Studii despre sexualitate, Ed. Trei, Bucuresti, 2001. Freud, S., Remarci asupra unui caz de nevroz obsesional, n Freud, Opere 7, Nevroz, psihoz, perversiune, Ed. Trei, Bucuresti, 2002 Freud, S., Freud, Opere 9, Interpretarea viselor, Ed. Trei, Bucuresti, 2003. Freud, S., Declinul complexului Oedip, n Freud, Opere 6, Studii despre sexualitate, Ed. Trei, Bucuresti, 2001. Gorgos, C., Vademecum n psihiatrie, Ed. Medical, Bucuresti, 1995. 74 MATEI GEORGESCU Ionescu, S., Jacquet M.-M., Lhote Claude, Mecanismele de aprare, Polirom, Bucuresti, 2002. Laplanche, J., Pontalis, J.-B., Vocabularul psihanalizei, Humanitas, Bucuresti, l994. Predescu, V., coord., Psihiatrie, vol. I si II, Bucuresti, 1989-1998. Sandor V., Psihopatologie psihanalitic, note de curs, Universitatea Titu Maiorescu, Bucuresti, 1998. Zamfirescu, V. Dem., Introducere n psihanaliz, Ed. Trei, Bucuresti, 2003. INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 75 FUNDAMENTELE CONSILIERII DIN ABORDRILE DE TIP AFECTIV Rezumat Perspectiva rogersian permite consilierului nelegerea importanei

experimentrii n cadrul consilierii. Clientul experimenteaz, prin senzaia de securitate imanent cadrului, realitatea relaiei cu sine si cu cellalt. Prin deschidere spre experien si aprecierea adecvat a sa n relaie cu cellalt (consilierul), distana dintre Eul real si cel ideal se micsoreaz, autopercepia se mbunteste. Perspectiva gestaltist remarc valoarea curativ a momentului aici-siacum, preciznd caracterul defensiv al centrrii pe trecut prin care clientul si derog responsabilitatea. Anxietatea este determinat de trirea decalajului ntre momentul actual si cel trecut sau ulterior. Experiena persoanei alctuieste un Gestalt atunci cnd se tranziteaz cursiv ntre experienele semnificative din trecut si experiena actual. Perspectiva existenialist arat sursa anxietii (existeniale): condamnarea la libertatea de alegere si consecinele acesteia pe fondul unui timp limitat de actualizare a potenialului. Concepte reprezentative - cmp fenomenal: lumea experienei personale a individului; - cmp de referin: ansamblul senzaiilor, percepiilor si reprezentrilor disponibile constiinei; - momentul aici-si-acum: momentul n care este posibil auto-realizarea; - culp existenial: senzaia de vinovie determinat de nerealizarea potenialului individual; - anxietate existenial: rezultat al nevoii de alegere si al limitrilor determinate de decizie. Terapia centrat pe client Lucrrile clasice n care Carl Rogers si dezvolt sistemul terapeutic sunt Consiliere si psihoterapie (1942), Terapia centrat pe client (1951) si Despre devenirea unei persoane (1961). Trecem n revist principalele idei rogersiene cu utilitate pentru consilier: 1. Individul este n centrul unei lumi a experienei aflat n continu schimbare. Rogers denumeste cmp fenomenal lumea experienei personale (constiente si inconstiente) a fiecrui 76 MATEI GEORGESCU individ. Numai individul si poate percepe complet lumea propriei experiene. Nimeni nu poate nelege experiena celuilalt, modalitatea n care este perceput si trit. 2. Individul reacioneaz la cmpul su fenomenal dup cum l percepe si experimenteaz. Cmpul perceptual constituie pentru individ realitatea. Individul reacioneaz la realitate n modalitatea sa unic. De aceea, pentru intervenia de consiliere este necesar nelegerea perspectivei clientului. 3. Comportamentul este orientat spre satisfacerea necesitilor dup cum sunt percepute si trite n cmpul fenomenal. Realitatea, dup cum este testat si confirmat de ceilali, este secundar pentru individ care se orienteaz dup propria percepie a realitii. 4. Cea mai productiv perspectiv n nelegerea comportamentului este cmpul de referin al individului. Acest cmp este alctuit din senzaii, percepii, reprezentri disponibile constiinei. Ptrunderea n cmpul de referin subiectiv nseamn nelegerea prin empatie a realitii subiective a individului. Perceperea individului ca subiect n manier obiectiv, nonempatic determin apelul la realitatea exterioar acestuia, respectiv la realitatea obiectului care percepe la realitatea cercettorului. Chiar si atunci cnd referinele de realitate ale consilierului sunt apropiate si aproximeaz pe cele ale clientului va exista o diferen important ntre realitatea clientului si cea a consilierului. Percepia indivizilor si a situaiilor determin comportamentul fa de realitate. De aceea, schimbarea comportamental implic n primul rnd o schimbare perceptiv. 5. Majoritatea comportamentelor individului se afl n relaie de determinare cu imaginea de sine. Imaginea de sine este alctuit

din modalitatea n care individul se percepe pe sine si din modalitatea n care se percepe pe sine n relaie cu ceilali, mpreun cu setul subiacent de valori. Aceast imagine complex nu se afl mereu la nivel constient, dar este accesibil constiinei. Imaginea de sine este o stare tranzient si nu o structur fix. 6. Distana dintre dorinele constiente ale individului si comportamentul su este rezultatul clivajului dintre imaginea de sine si experiena individului. Imaginea de sine se construieste la INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 77 confluena dintre nevoia de percepere pozitiv a individului de ctre ceilali si nevoia de auto-percepere pozitiv. De aceea, pentru a nu pierde componente ale imaginii de sine iubirea persoanelor semnificative unele dorine nu sunt exprimate comportamental, iar experiena acestora este blocat. 7. Cnd distana dintre imaginea de sine experien (experiena de sine) este important, intervine anxietatea. Anxietatea poate fi conceput ca rezultatul incongruenei dintre eul ideal si cel real. Aceast diferen produce nemulumire de sine pentru c individul consider c ceilali l vor percepe neajutorat si inferior. 8. Reducerea anxietii se face prin apropierea imaginii de sine de experiena individului (a se experimenta pe sine). Aceasta conduce la reducerea distanei dintre eul real si cel ideal. Experimentarea eului presupune crearea de ctre consilier a unui mediu suportiv care s permit asimilarea experienelor negative ale sinelui, n contextul unui rspuns din partea consilierului care s i permit clientului trirea pozitiv a sinelui. Consilierea centrat pe client este o abordare de tipul dac, atunci. Dac sunt ndeplinite anumite condiii, atunci este determinat un proces de schimbare a comportamentului sau personalitii clientului. Condiii n care se poate opera schimbarea: Contactul psihologic: relaia este privit ca interaciune bilateral si nu ca o situaie n care consilierul face ceva pentru client. Anxietatea minim necesar: clientul trebuie s resimt anxietate, vulnerabilitate, neliniste. Cu ct aceast stare este mai ampl, cu att sansele de succes ale consilierii cresc. Starea de anxietate constituie motivaia schimbrii. Congruena n relaie si autenticitatea consilierului: consilierul trebuie s fie real si autentic n relaie tririle consilierului n raport cu clientul trebuie comunicate (ntr-o anumit form) acestuia. Consilierul este constient n raport cu tririle suscitate de client. Atitudine pozitiv necondiionat: n raport cu tririle si experienele clientului. Consilierul, fr a evalua, respect valorile si personalitatea clientului asa cum este acesta, asigurnd astfel condiii de schimbare si dezvoltare pentru client. 78 MATEI GEORGESCU nelegere empatic: din interiorul cmpului de referin al clientului, innd cont de faptul c nelegerea total este imposibil. Consilierul rmne el nsusi ca si cum ar fi n situaia clientului. Percepia clientului: clientul trebuie s perceap atitudinea pozitiv necondiionat a consilierului. Acceptarea si nelegerea sunt efective numai din momentul n care clientul le poate percepe. Scopurile consilierii sunt stabilite de client care este motivat n dezvoltare si si cunoaste direcia fundamental de evoluie. Fixarea din exterior, de ctre consilier, a scopurilor va interfera cu nevoile de dezvoltare reale ale clientului. Scopul consilierului const n realizarea cadrului necesar clientului pentru a-si continua procesul de dezvoltare, a elimina obstacolele survenite. Consilierea reprezint procesul de eliberare a forelor existente si necesare dezvoltrii individuale. Ca urmare a ntrunirii condiiilor necesare cadrului, clientul devine mai puin defensiv si deschis experienelor sale. Astfel, se creeaz condiiile

prin care clientul poate deveni mai obiectiv n aprecierea experienelor sale distana dintre eul ideal si cel real se micsoreaz. Eul ideal devine realizabil si, n consecin, autopercepia se amelioreaz. Centrul de interes se modific din ce face consilierul n ce este acesta. Important devine relaia de consiliere determinat de abilitile consilierului, tehnicile fiind secundare, ca modaliti de expresie si comunicare. Relaia de consiliere este privit ca o relaie aici si acum. Momentul actual este reprezentativ pentru ntreaga evoluie si istorie a clientului. Aceast abordare nlocuieste diagnosticul care se fundamenteaz pe o atitudine normativ extern individului clasarea acestuia ntr-o categorie. Numai clientul si poate diagnostica dificultile. Cunoasterea raional nu ajut clientul, de aceea demersul consilierii se axeaz pe o cunoastere afectiv. Prin cadrul consilierii se ofer clientului posibilitatea de a tri relaia cu consilierul si relaia pe care o are cu sine. Perspectiva gestaltist Curent terapeutic dezvoltat de Frederich Perls (care nfiin eaz n Africa de Sud, n 1935, Institutul Sud African de Psihanaliz) urmreste asistena clientului n scopul autointegrrii si al descoperirii modalitilor de crestere, dezvoltare si actualizare. Individul uman este neles ntr-o manier fenomenologic: individul este un ansamblu ale crui pri nu capt coeren dect n contextul personalitii sale; INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 79 personalitatea individului este, la rndul ei, parte din mediul socio-cultural, n afara cruia nu poate fi inteligibil; individul si alege rspunsul n faa stimulilor externi si interni acioneaz (nu re-acioneaz); individul are capacitatea de a fi constient de ansamblul senzaiilor, reprezentrilor si afectelor sale, n funcie de care poate face alegeri, si poate conduce destinul; unicul timp care poate fi experimentat este cel prezent. Scopul esenial al personalitii umane este autorealizarea, toate celelalte scopuri si nevoi sunt consecine. Momentul autorealizrii este cel prezent si nu cel viitor: personalitatea real exist atunci cnd experiena persoanei alctuieste un ntreg semnificativ Gestalt si exist o tranziie cursiv ntre seturile de experiene actuale si cele semnificative. Scopul terapeutic const n cresterea capacitii de constientizare a sinelui. Abordarea gestaltist este centrat pe conceptul de acum: a deveni constient de ceea ce se ntmpl acum si a lsa experiena s se desfsoare. Procesul natural de autoreglare permis prin trirea momentului se opune manipulrii constrictive a mediului. Perspectiva gestaltist subliniaz valoarea abordrii aici-si-acum a consilierii. Anxietatea este neleas ca decalaj existent ntre momentul aici si momentul trecut sau ulterior. Individul prseste securitatea momentului acum pentru a se preocupa de momentul trecut sau ulterior resimit ca insecurizant. Meninerea departe de timpul actual consum energia necesar operrii reamenajrilor necesare. Prezentarea trecutului ca unic responsabil pentru problemele actuale reprezint o modalitate de a deroga responsabilitatea fa de timpul actual. Aducerea trecutului n prezent se face prin intermediul imaginaiei, prin asocierea momentelor trecute cu cel prezent. Este necesar reexperimentarea situaiilor (nu doar la nivel cognitiv) din trecut n care clientul nu a putut s si exprime afectele. Maturizarea este definit ca procesul prin care se trece de la alo-susinere la auto-susinere este un proces niciodat complet ntruct va rmne ntotdeauna un rest de integrat. Consilierul va cuta s asiste clientul n procesul revenirii n prezent fr a-i provoca dependen. Energia alocat susinerii de roluri va fi redirecionat spre integrarea experienei. Categorii de probleme ale clientului: 80 MATEI GEORGESCU

Defect de constientizare: decalajul dintre sine si imaginea de sine determin pierderea capacitii comportamentale de a experimenta. Lipsa auto-responsabilitii: este produs de defectul de constientizare si ia forma nevoii de a manipula mediul si nu de a se ntoarce asupra sinelui. Pierderea contactului cu mediul: individul fie respinge orice gen de input venit din mediu si totodat nevoile determinante, fie accept orice input al mediului n nevoia de a conine tot ceea ce ofer mediul. Inabilitatea de a completa Gestaltul: imposibilitatea de a fi rspuns afectiv la situaii din trecut are efect asupra capacitii de experimentare a prezentului. Delegarea nevoilor: prin negarea nevoilor personale (de ex. nevoia de a fi agresiv). Dihotomizarea atributelor sinelui: clientul tinde s se considere ntr-o unic tendin exclusiv negativ sau pozitiv. Scopul perspectivei gestaltiste este de a ajuta indivizii n a-si asuma responsabilitatea propriei persoane si nu n a face din conformarea la expectaiile celorlali scopul esenial al existenei. Consilierul se va centra pe experimentarea momentului actual. Nu va adresa ntrebri de tipul de ce, ntruct ncurajeaz intelectualizarea, ci ntrebri de tipul cum, ce care se centreaz pe funcionarea actual. Abordarea gestaltist n demersul consilierii este util n centrarea clientului pe timpul actual si pe experiena cadrului, evitnd astfel refugiul defensiv n trecut sau viitor, fuga de responsabilitate si controlarea evoluiei personale n special de factorii exteriori. Perspectiva existenialist Teoriile existenialiste, care origineaz n curentul filosofic, se centreaz pe condiia uman si constituie mai curnd o atitudine (dect o tehnic) prin care se urmreste nelegerea acesteia. n Psihologia existenialist, Rollo May (1961) defineste individul supus existenei prin urmtoarele caracteristici: individul uman este centrat pe sine. Nevroza reprezint una din modalitile prin care individul si protejeaz propriul centru existenial; individul are nevoie s si protejeze centrul existenial; INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 81 indivizii au posibilitatea de a glisa ntre auto-centrare si alocentrare cu ali indivizi. Trecerea de la auto-centrare la alocentrare implic riscuri; constiina este posibil prin intermediul auto-centrrii. Individul poate fi subiectiv constient n situaiile de alo-centrare; indivizii umani beneficiaz de o form special de constiin constiina de sine. Individul uman se caracterizeaz prin anxietate sentimentul unei fore a crei aciune poate conduce la distrugerea propriei fiine; fora esenial a individului este cutarea sensului. Fiecare fiin are un sens specific si unic, realizabil numai de individ (V. Frankl). Libertatea individului si capacitatea sa de decizie se afl n relaie cu nivelul su de constiin. Destinul uman nu este condiionat de fore exterioare, ci de ctre individ. Constiina condiiilor existenei, a libertii si a necesitii de a alege, a consecinelor deciziei, produc anxietatea existenial. Anxietatea este determinat si de constiina limitelor, de perspectiva morii. Perspectiva morii subliniaz semnificaia momentului exist un timp limitat de actualizare a potenialului. Culpa existenial este rezultatul esurii n realizarea potenialului individual. ntruct nimeni nu si poate realiza potenialul n mod absolut, culpa existenial este universal si reprezint o for pozitiv care conduce spre umilin si spre sensibilitate n relaiile interpersonale. Scopul esenial al consilierii const n extinderea lumii individului. n cadrul consilierii lumea clientului este dezvluit n scopul de a o nelege si cuta noi posibiliti de experien. Tehnica este secundar

scopului orice tehnic este util. Unica indicaie tehnic este flexibilitatea n alegerea oricrei tehnici utile. Viktor Frankl, fondatorul variantei existenialiste a logoterapiei, propune tehnica inteniei paradoxale n care cere pacientului s doreasc situaia de care se teme si s o abordeze ntr-o manier pozitiv. Consilierul existenialist se prezint clientului cu personalitatea sa real. Abilitatea consilierului de a se prezenta sub aspectul su real reprezint un model pentru client. Calitile umane ale consilierului l ajut pe client s si regseasc propriile caliti. Pentru majoritatea consilierilor existenialisti divizarea personalitii clientului ntre constient si inconstient este secundar, ntruct aceast disjuncie poate constitui o raionalizare a lipsei de implicare si decizie. 82 MATEI GEORGESCU Scopul esenial al consilierii de tip existenialist const n susinerea clientului n descoperirea de noi semnificaii ale vieii cu consecin n reducerea anxietii asociate pericolului non-existenei. Consilierea presupune dou etape: 1. recunoasterea libertii de alegere, a capacitii de a sti ce este bine pentru destinul personal, lsnd deoparte alegerile fcute de anturaj n numele clientului; 2. acceptarea responsabilitii deciziei si a consecinelor deciziei asupra existenei personale. ntrebri de verificare Care sunt principalele idei utile n consiliere enunate de C. Rogers ? Care sunt condiiile n care se poate opera schimbarea din perspectiva lui Rogers ? Cum este neles individul uman de F. Pearls ? Care sunt categoriile de probleme din perspectiv gestaltist ? Cum este definit individul din punct de vedere existenialist ? Care sunt etapele consilierii din perspectiv existenialist ? Bibliografie selectiv: May R., Existential psychology, Random House, New York, 1996. Perls F., Gestalt therapy verbatim, Real People Press, Moab, Utah. Rogers C., Client Centred Therapy; Its Current Practice, Implication and Theory, Constable, London, 1992. Rogers C., Counseling and psychotherapy, Houghton Mifflin, Boston, 1990. Rogers C., On becoming a person, Houghton Mifflin, Boston, 1994. INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 83 FUNDAMENTELE CONSILIERII DIN ABORDRILE COGNITIVCOMPORTAMENTALE Rezumat Din perspectiv raional-emotiv schimbarea se opereaz la nivelul gndirii: fericirea este o consecin a gndirii raionale. Gndirea iraional coninut n auto-verbalizare determin tulburri afective. Sarcina consilierului const n deconstrucia ideilor iraionale. Din perspectiv comportamentalist clientul este un produs al experienei sale neleas n sensul raportului dintre comportamentele adaptative si cele non-adaptative. Comportamentul este rezultatul istoriei ntririlor si al unui stimul declansator. n perspectiv tranzacional eul conine trei stri: Copil, Adult, Printe. Consilierul va identifica interaciunile care au loc la nivelul eului n scopul realizrii schimbului social. Comportamentul adaptat este rezultatul interveniei celor trei stri ale eului n raport cu situaia. Concepte reprezentative - eveniment activator situaie care contribuie, dar nu produce o tulburare psihic; - credine iraionale: set de credine disfuncionale privind un eveniment care determin o tulburare psihic; - ntrire social: manipularea stimulilor de mediu n sensul recompensrii anumitor comportamente pentru a creste frecvena de manifestare a acestora; - control comportamental: scop terapeutic, al interveniei de tip

comportamental, care presupune cunoasterea condiiilor care permit modificarea comportamentului; - stare a eului: structur din alctuirea eului cu efect direct observabil n relaiile de schimb social ale clientului. Abordarea raional-emotiv A fost dezvoltat de Albert Ellis (practician al psihanalizei) prin decentrarea din palierul afectiv si centrarea pe cogniie, judecat, decizie si analiz. Individul gndeste, simte si acioneaz ntr-o manier simultan. Cele trei paliere: gndirea, simirea si aciunea se condiioneaz reciproc. 84 MATEI GEORGESCU Pentru a schimba cele trei paliere este suficient modificarea unuia prin interaciunea si interdependena lui si celelalte se vor modifica. Caracteristici ale individului n perspectiv raional-emotiv: - individul este att raional, ct si iraional. Atunci cnd gndeste si se comport raional este eficient, fericit si competent; - tulburrile afective sunt determinate de gndirea iraional; - gndirea iraional origineaz n ilogismul nvrii timpurii generat de procesul enculturaiei. n cadrul acestui proces individul nva s diferenieze ceea ce este bine de ceea ce este ru. Cele dou categorii axiologice sunt nvate prin asocierea cu afecte pozitive si negative; - cogniiile sunt posibile prin intermediul limbajului si al simbolului. Cogniiile disfuncionale persist att timp ct persist tulburrile afective. Comportamentul ilogic este meninut prin verbalizarea intern de idei iraionale; - tulburrile afective sunt rezultatul verbalizrii interne, care este produsul atitudinii fa de evenimentele externe ncorporate n propoziii internalizate. Nu evenimentele n sine produc anxietate, ci rspunsul individului fa de eveniment; - individul nu este o victim pasiv a condiionrilor. Individul are resurse importante prin care si poate actualiza potenialul, nelege limitrile, schimba atitudinile fundamentale acceptate necritic n perioada timpurie; - cogniiile negative si defensive trebuie deconstruite prin reorganizarea percepiei si gndirii n sensul de a deveni logic si raional. Scopul consilierii const n demonstrarea faptului c auto-verbalizrile sunt sursa tulburrilor afective, ntruct sunt ilogice si iraionale. Tulburrile afective sunt rezultatul ideilor ilogice despre anumite situaii. Fiecare individ dispune de un set de idei iraionale majore care l determin s fie defensiv: - este esenial pentru orice individ s fie iubit si aprobat de fiecare persoan semnificativ din anturajul su; - este necesar ca fiecare individ s fie maximal competent, adecvat si s se realizeze n toate ariile preocuprilor sale; - unii oameni sunt ri, slabi si infami; acesti oameni trebuie blamai si pedepsii (ideea contrazice faptul c nu exist un standard absolut al binelui si rului); INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 85 - este catastrofal atunci cnd lucrurile nu decurg dup cum doreste individul (frustrarea este normal, dar persistena ntr-o stare subdepresiv este iraional); - nefericirea este o consecin a evenimentelor care scap controlului individului (nefericirea nu decurge din evenimente, ci din reacia individului fa de acestea); - individul trebuie s se gndeasc n mod constant la posibilitatea de a fi implicat ntr-o situaie periculoas (a anticipa o anumit situaie nu schimb coninutul acesteia; a anticipa o situaie cu risc nu nseamn a dezvolta un comportament adaptativ); - este mai usor s fugi de responsabilitate si dificulti dect s te implici, s te confruni cu acestea (evitarea dificultilor va

antrena comportamente defensive si costuri psihice importante); - indivizii au nevoie s depind de ceilali si s fie condusi de cineva cu autoritate, mai puternic (dependena este normal dac nu este maximalizat pn la a conduce spre pierderea individualitii); - evenimentele din trecut determin comportamentul prezent si nu pot fi schimbate (ideea iraional care constituie fundamentul rezistenei la schimbare); - individul trebuie s se preocupe si s fie implicat n problemele celorlali (fiecare individ are competen n propriile probleme); - exist ntotdeauna un rspuns precis si corect la orice problem si este catastrofal s nu l gsesti (ideea este iraional pentru c nu exist soluie perfect pentru o problem). Ellis propune un ABC al tulburrilor afective si urmat de modaliti corective: A evenimentul externactivator al problemei (de ex. examenul de licen); B credinele individului - interpretarea, evaluarea, pe care o d evenimentului (interpretare iraional: Nu voi putea lua licena; interpretare raional: Examenul este dificil de luat, n consecin voi nva foarte bine); C consecinele comportamentale sau afective ale modalitii de interpretare a evenimentului activator. Interpretarea iraional are drept consecin o stare subdepresiv, nemulumire de sine. Interpretarea raional mobilizeaz resursele de performan. Se constat faptul c A nu este determinant pentru C; 86 MATEI GEORGESCU D se disput argumentele si contraargumentele care s disloce interpretrile iraionale (de ex. contraargument Nu voi putea lua licena pentru c este imposibil s nv bine ntregul material; argument Am putut s iau examene foarte grele, n consecin voi putea lua si acest examen); E identificarea cogniiilor raionale, a filosofiei eficiente, n raport cu evenimentul (De ex. Nu suport esecul, dar voi putea s accept riscul). Obiectivele consilierii din perspectiv raional-emotiv constau n: 1. identificarea cogniiilor ilogice; 2. indicarea relaiei pe care o au cu tulburrile comportamentale si afective; 3. susinerea clientului n a negocia si schimba cogniiile ilogice; 4. discutarea, dincolo de ideile iraionale ale clientului, a filosofiei sale de via. n vederea obinerii schimbrii consilierul trebuie s: - fie activ-directiv discutnd si explicnd; - confrunte clientul direct cu problemele sale; - ajute clientul s gndeasc; - fac apel la capacitatea raional a clientului si nu la afectele sale; - foloseasc umorul si situaiile penibile pentru a confrunta clientul cu cogniiile iraionale. Una din tehnicile specifice este tema pentru acas: clientului i se dau sarcini specifice prin care s ncerce comportamente si situaii de care se teme, s si asume riscuri, s esueze n mod voluntar. Aceast abordare subliniaz relaia dintre cogniie si afect. Limita sa esenial const n directivitatea consilierului este posibil transferul de valori dinspre consilier spre client. Consilierea comportamental n ciuda includerii treptat mai pregnante a elementului cognitiv n maniera de intervenie, abordrile comportamentale continu s prezinte interes pentru domeniul consilierii. n perspectiv comportamental individul este neles n urmtoarea manier: este un organism capabil de a experimenta, dotat cu potenial

pentru orice tip de comportament; INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 87 este capabil s si reprezinte si controleze propriul comportament; este capabil s dobndeasc noi comportamente; este capabil att s influeneze comportamentul celorlali, ct si s fie influenat. Pentru consilierul comportamentalist clientul este un produs al experienei sale. Comportamentele nonadaptative sunt comportamente nvate. Comportamentul nu poate fi apreciat dup un nivel generic de adaptare, ci dup modalitatea n care individul resimte situaia. Orice comportament care conduce spre rezultate plcute sau le reduce pe cele neplcute va fi repetat. Paradigma stimul-rspuns este esenial pentru comportamentalisti: orice reacie comportamental este predictibil dac este cunoscut stimulul si istoria experienei si ntririlor comportamentale. Consilierea de orientare comportamental se centreaz pe un comportament specific si nu pe trirea acestuia, prin stabilirea de scopuri terapeutice precise observabile si msurabile. Consilierii comportamentalisti sunt mult mai puin preocupai de procesul consilierii. Interesul se centreaz pe scopurile consilierii, alese de client sub asistena consilierului. Dup stabilirea scopurilor se trece la crearea de noi condiii pentru nvare. Schimbarea comportamentului se face prin susinerea clientului n stingerea comportamentele neadecvate si ntrirea celor dezirabile. Aceasta se realizeaz prin: identificarea comportamentului care trebuie schimbat si operaionalizarea acestuia; construirea fundamentului noului comportament; organizarea situaiei n care noul comportament s fie testat; identificarea factorilor si evenimentelor care pot ntri comportamentul dezirabil; ntrirea comportamentului dezirabil prin aproximri succesive ale acestuia; evaluarea efectelor procedurii. Pentru a se opera modificarea comportamental trebuie s se ia n considerare determinismul care precede si succede comportamentul vizat. Astfel se au n vedere trei elemente: antecedente comportamentale. Pot fi factori interni (dorine, credine etc. De ex. Vreau ca persoanele puternice s m 88 MATEI GEORGESCU plac) sau externi (persoane, situaii etc. De ex. Tatl meu m certa mereu); comportamentul int (De ex. n prezena sefului m comport stupid); consecinele comportamentului, care pot aciona ca factor de ntrire (De ex. Seful m consider un funcionar de duzin). Pentru identificarea acestor elemente, comportamentul va fi monitorizat. Se vor obine informaii care s permit analiza comportamentului: contextul de apariie; frecvena; intensitatea; maniera de manifestare; timpul de laten la declansare (intervalul de timp dintre perceperea stimulului declansator si manifestarea comportamentului); durata de la declansare la stingere. Consilierea comportamental subliniaz importana obiectivrii progresului consilierii. Schimbrile survenite n comportamentul clientului pot fi observate att de beneficiar ct si de anturaj, ceea ce reprezint un alt factor de ntrire. Limita const n lipsa de creativitate a clientului n procesul consilierii, care risc s fie depersonalizat.

Perspectiva tranzacional Dezvoltat de Eric Berne (analiz personal cu Paul Federn), se centreaz pe interaciunea dintre indivizi ca generatoare de simptom si dificulti. Berne propune o teorie a personalitii care are drept principali factori trei stri ale Eului: Eul parental (exteropsyche) este structurat pe valori, pe comandament si comportamente ale persoanelor semnificative internalizate. Eul parental limitativ, critic, este centrat pe reguli interdictive. De aceea poate fi asociat cu imperativul trebuie. Eul parental protectiv se refer la ansamblul afectiv si comportamental centrat pe relaia protectiv asa cum este trit de printe n raport cu copilul. Clientul este dominat de Eul parental atunci cnd are tendina s: dea ordine, s impun, s foloseasc un comportament autoritar; judece, s amenine, s blameze; emit reguli univoce; INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 89 (supra)protejeze; consoleze; Eul adult (neopsyche) este centrat pe a face si nu pe a tri, pe estimarea probabilitii si pe procesul decizional prin testarea realitii. Poate fi asociat cu ntrebrile de tipul cine, ce, cum si cnd. Prin intermediul Eului adult: nelege; nva; comunic; evalueaz; compar; analizeaz; decide; rezolv; negociaz. Mediaz si regleaz relaia dintre Eul parental si Eul copil. Eul copil (archeopsyche) nu se refer la partea infantil din fiecare individ, ci la partea copilroas, antrenat n joc si bucurie. Segmentul de tip copil din eu are urmtoarele forme: Eul copil natural (care se desfsoar ntr-o total libertate conine impulsul natural spre dragoste, afeciune, creativitate, agresiune, spontaneitate si rebeliune), Eul copil Eu P Eu A Palier axiologic si comportamental Palier cognitiv Eu C Palier afectiv 90 MATEI GEORGESCU adaptat (care a descoperit modalitile de expresie nereprimate de Eul printe consecina const n apariia de triri precum vinovia, mnia, frustrarea) si Eul copil rebel (care se opune condiionrilor parentale). Pentru Eul copil lumea se construieste conform lui doresc, mi place. Prin Eul copil clientul: se bucur si rde; se ntristeaz si plnge; are fantezii si preferine; este nelinistit; se nfurie; nu se controleaz; este egocentric; manipuleaz. Analiza relaiilor cu ceilali poate fi structural sau tranzacional. Analiza structural presupune studiul descriptiv al strilor eului. Presupune analizarea si recunoasterea influenei pe care o au componentele eului individului asupra gndirii si comportamentului.

ntruct individul si poate activa oricare din strile eului, se poate observa care este activ si executiv n anumite situaii. Prin identificarea strii activate a eului individul si poate nelege comportamentul su si pe cel al celorlali n diferite contexte. Tranzacia reprezint unitatea aciunii sociale. Analiza tranzacional se centreaz pe identificarea strilor eului prin care se realizeaz un schimb social. Obiectivul const n obinerea controlului asupra tendinelor individului de a manipula sau de a fi manipulat. Tranzacia complementar vectorii sunt paraleli se realizeaz cnd se comunic ntre strile complementare ale eului Adult-Adult, PrintePrinte, Copil-Copil sau Copil-Printe, Printe-Copil. Rspunsul tranzacional este n cazul tranzaciei complementare adecvat si expectabil, aflndu-se n ordinea relaiilor umane sntoase. Ex. Vrei s m ajui s aranjez lucrurile n camer ?, Da, cu plcere. Tranzacia ncrucisat vectorii nu sunt paraleli comunicarea este ntrerupt si se ajunge la un punct mort. Stimulul provine de la starea de Adult, iar rspunsul provine de la Eul parental prin intermediul Euluicopil. Una dintre pri se va simi neneleas, mnioas sau rnit. Ex. Vrei s m ajui s aranjez lucrurile n camer ?, De ce m ntrebi ntotdeauna pe mine ?. INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 91 Tranzacia ulterioar cnd dou stri ale Eului se afl n dialog simultan n acest caz, comunicarea Adult-Adult este dublat. Ex. Plimbarea a fost foarte plcut, Vrei s urci pn la mine?, Desigur. Comportamentul clientului este determinat de raportul si dinamica celor trei stri ale Eului, de tipul de echilibru n care se afl . n cazul personalitii echilibrate, cele trei stri ale Eului pot interveni si determina comportamentul n funcie de situaie. Clientul poate fi ns dominat, n raportul su cu consilierul, de o unic stare a Eului. Aceasta va fi reprezentativ pentru comportamentul general al clientului. Consilierul va reflecta comportamentul clientului si i va permite acestuia asocierea teoretic aferent. Clientul este susinut n a-si exercita toate cele trei stri ale Eului. ntrebri de verificare Care sunt caracteristicile individului din perspectiv raional-emotiv ? Care sunt ideile iraionale majore identificate de abordarea raionalemotiv ? n ce const ABC-ul tulburrilor afective propus de Ellis ? Care sunt obiectivele consilierii din perspectiv raional-emotiv ? Cum este neles individul n abordarea comportamental ? EU P 1 EU A 1 EU P 2 EU A 2 EU C 1 EUC 2 92 MATEI GEORGESCU Cum se realizeaz schimbarea comportamental ? Care sunt informaiile prin care se realizeaz analiza unui comportament? Care sunt cele trei stri ale Eului definite de abordarea tranzacional ? Care este funcia Eului parental ? Care este funcia Eului adult ? Care este funcia Eului copil ? Care sunt tipurile de tranzacii ? Bibliografie selectiv: Berne E., Transactional Analysis in Psychotherapy, Grove Press, New York , 1963. Ellis A., Rational-Emotive theory, n A. Burton coord., Operational Theories of Personality, Brunner/Mazel, New York, 1974. Holdevici I., Elemente de psihoterapie, Ed. All, Bucuresti, 1996. Ionescu G., Psihoterapia, Ed. Stiinific, Bucuresti, 1990.

INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 93 ABORDAREA HOLISTIC N CONSILIERE Rezumat Fundamentele consilierii pun problema factorului predilect prin care este antrenat schimbarea. n manier ireductibil, fundamentele consilierii distribuie factorul determinant al interveniei ntre palierul iraional, afectiv, de profunzime si cel raional, cognitiv, al suprafeelor. Orice teorie care fundamenteaz demersul consilierii ntemeiaz o peratologie si intr totodat n spaiul de interes al unei antropologii filosofice care are ca obiect de studiu limitele ontologice ale fiin ei umane. Raportul dintre iraional si raional este exprimat de raportul cosmogonic dintre haos si cosmos. Limita dintre haos si cosmos, trasat de mitul cosmogonic, este determinat cultural. Cultura si societatea actual traseaz limita fiinei umane ntre palierul raional si cel iraional. Iraionalul este lsat n afara umanitii definit de cultura actual a vitezei si a informaiei. Chiar dac este o consecin a mediului sociocultural, consilierul trebuie s aib n vedere riscul pe care l presupune excluderea iraionalului din orizontul de interes al teoriei si practicii. Consilierea holistic susine drepturile egale ale celor dou paliere, raional si iraional, n recuperarea fiinei umane n ntregul su, la interferena dintre soma si psyche. Concepte reprezentative - peratologie: stiina care are ca obiect de studiu limita; - consiliere holistic: abordare teoretic si practic ce vizeaz restituirea fiinei umane, a clientului, n ntregul su care se construieste prin dialectica iraional-raional. Elemente de peratologie Definirea domeniului consilierii si conturarea fundamentelor sale aduc n discuie n mod esenial modalitatea n care este neleas schimbarea, prin modelul de intervenie al consilierii. Ceea ce am denumit generic fundamente generale, psihanalitice, afective si comportamentale nfiseaz intervenia generatoare de schimbare prin aciunea predilect asupra anumitor spaii ale psihismului. n manier extensiv schimbarea este posibil pornind de la: - palierul inter-subiectiv, relaional; 94 MATEI GEORGESCU - palierul axiologic; - palierul afectiv; - palierul raional; - palierul comportamental. n manier ireductibil posibilitatea de schimbare este neleas ca distribuindu-se ntre palierul afectiv (i-raional) si cel raional (cognitiv). Avnd n vedere ordinea de structurare filogenetic a celor dou paliere, ordine enunat n special de perspectivele dinamice, binomul n discu ie gliseaz n cel dintre psihismul de profunzime, afectiv, iraional si psihismul suprafeelor, cel raional n sensul n care gndirea raional (auto)reflexiv este o achiziie filogenetic relativ trzie (dup cum este si eul si personalitatea). Fiecare perspectiv teoretic, pentru a-si defini maniera de intervenie, trebuie s de-limiteze factorul predilect mediator al interveniei. n consecin, acest factor devine definitor pentru individul uman. Teoreticianul re-prezint, construieste fiina uman prin trasarea unei limite specifice, recomandnd umanitatea ca predilect definit fie prin factorul raional, fie prin cel iraional. Limita dintre palierul raional si iraional, dintre sinele profund si eul superficial ca sedii predilecte ale celor dou categorii este mai adecvat neleas prin instrumentele unei antropologii filosofice. Antropologia filosofic trebuia s fie o stiin a limitelor ontologice ale umanului, chemat tocmai n a justifica nelimitarea umanului, n ordinea unui al treilea infinit (alturi de infinitul mare si de infinitul mic). ncercarea de a cunoaste omul n ntregul su conduce n mod paradoxal ctre trasarea limitelor sale. Gsirea si asumarea limitelor poate fi

considerat ca o constant a traseului iniiatic al oricrei recuperri, fie ea individual sau social. Fr o stiin a limitelor, fr o peratologie, omul si joac nc un paradox: se ndeprteaz de sine fr a se putea n fapt ndeprta, nselat de cuprinsul atotntinderii umanitii sale. Dramele, cderile, tragicul existenei umane sunt pretutindeni nsoite de trecerea n rezerv a propriilor limite. Ghilgames si caut nemurirea si ncearc s-si depseasc condiia, denaturnd-o. Cel care a vzut totul pn la marginea lumii, cel care a stiut totul si a cunoscut totul, Ghilgames, a ptruns totodat si taina tuturor lucrurilor. El s-a mprtsit din toat nelepciunea lumii; a vzut ceea ce era tinuit si a cunoscut ceea ce a rmas ascuns oamenilor. INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 95 A dat n vileag vremile dinaintea Potopului. A trudit si a suferit strbtnd Drumul cel Lung. A spat pe o stel toate frmntrile sale. El a fost cel care a poruncit s se ridice zidul Urukului-celui-mprejmuit si Sfnta pia a sacrului Eanna (marele templu din Uruk). Priveste zidul de dinafar a crui cornis pare de aram; Cat spre zidul de dinuntru care-i fr pereche pe lume, Treci peste pragul su, adus de pe meleaguri ndeprtate, Apropie-te de Eanna, lcasul zeiei Istar. (zeia dragostei si a rzboiului). ngrdirea orasului Uruk reprezint un gest antropologic crucial si aproprierea propriei umaniti. Robinson Crusoe si nal n prim instan gardul, care nu avea ce demarca n afara limitelor sale. De aceea perversiunea robinsonian reprezint cu deosebire un act al normalitii umane: a msura ntinderea prin trasarea limitei. Considerarea categoriei tragicului n ordinea celor trei registre ale fiin ei se poate dovedi util n ncercarea de a discuta datele de coninut ale unei geografii a fiinei: ntre animalitatea ca limit care nu se cunoaste pe sine si supra-umanul care este constiina care nu cunoaste limita, omul reprezint att limita, ct si constiina limitei52. n ordinea raportului dintre raional si iraional, tragicul, categorie determinat de constiina limitelor si de imposibilitatea de a le depsi, se sprijin pe exilarea iraionalului, a inconstientului si pe limitarea umanitii la si prin instrumentele raiunii. Dac problematica limitelor ontologice ale umanului pune n discuie locul si rolul constiinei, al raiunii, n trasarea limitelor umanitii, atunci peratologia (ca teorie a limitei considerat n raportul ei cu constiina) se afl ntr-o profitabil relaie cu antropologia filosofic. Strmutnd geografia fiinei umane n termenii relaiei dintre raional si iraional, s ne centrm demersul spre domeniul inconstientului, al htonicului iraional, n raport cu cel al constiinei, al raionalitii neobosite. Raportul dintre raional si iraional este coninut de raportul dintre haos si cosmos, dintre lumea veche si cea nou, dintre ne-lume si lume, raport al limitei prin excelen. ns raportul, dup cum observm, suport o inversiune nainte de cosmos a fost haosul, n consecin enumerarea fenomenal corect este iraional si raional. 52 G. Liiceanu, Tragicul, Humanitas, Bucuresti, l993, p. 47. 96 MATEI GEORGESCU Trecerea de la iraional la raional este figurat n mitul cosmogonic, mit al ntemeierii lumii noi, prin de-limitarea de lumea veche. Orice cosmogonie construieste lumea si pentru c lumea nu exist dect n raportul cu subiectul cunosctor orice cosmogonie indic si repere psihogenetice. Mitul cosmogonic, (instituie secundar) aflat la confluena dintre psihismul individual si cel colectiv, este un concept ilustrativ pentru dialectica dintre cultur si individ, dintre cultur si personalitate, n raportul cu iraionalul si raionalul. De altfel, ntregul

periplu al lui Carl Jung prin mitologie porneste de la problema relaiei dintre (des)structurare psihic, mit, raiune si iraional. Este vorba despre delirul unui schizofren paranoid care i-a atras atenia marelui gnditor n stagiul petrecut ntr-un spital guvernamental din Washington, n 1906. Bolnavul l-a tras pe Jung spre geam si i-a spus: Nu se poate s nu vedei penisul soarelui: cnd mi misc capul ncoace si-ncolo, se misc si el si astfel se naste vntul. Filologul si istoricul Albrecht Dieterich public n 1903 traducerea papirusului grecesc din Biblioteca Naional din Paris, liturghia lui Mithra. Dup un timp de la ntoarcerea sa din America, Jung este frapat de asemnarea dintre cele dou materiale. n traducerea lui Dieterich putem citi: Cu faa la soare inspir de trei ori ct de adnc poi si vei vedea c te ridici si psesti spre nalt, asa nct poi crede c te afli n mijlocul oceanului aerian drumul zeilor vizibili va fi artat de zeul soare, tatl meu: tot astfel va deveni vizibil si asa numitul tub, originea vntului de serviciu, cci vei vedea atrnnd din discul solar ceva ca un tub: si anume, cnd este ndreptat nspre regiunile de vest, apare ntotdeauna vntul de est; cnd este produs cellalt vnt, datorit orientrii spre regiunile de est, vei vedea n mod asemntor dup regiunea aceluia ntoarcerea (miscarea n continuare) chipului. Acest moment a pregtit fundamentele teoriei si ale practicii analitice. Intrarea si iesirea din puseul psihotic discordant sunt ilustrative pentru modalitatea de construcie a limitelor lumii. Spaiul oferit de mitul cosmogonic este unul al psihogenezei si reprezint modalitatea n care o cultur si construieste si legitimeaz individualitatea prin delimitarea de haos, de iraional. Limita dintre raiune si iraional este ns stabilit de cultur. Raportul dintre lumea veche si cea nou este distribuit n funcie de spaiul cultural si de timpul cultural. Pentru a demonstra afirmaia s trecem n revist cteva situaii53. 53 Cf. Mihilescu, V., Fascinaia diferenei, Paidea, Bucuresti, 1999. INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 97 1. India si limita flexibil Tvastr, tatl lui Indra, a omis s-l invite pe fiul su la un sacrificiu ritual rama. Indra reuseste s se apropie de locul sacrificiului si s ia cu fora rama. Furios, Tvastr arunc pe foc restul de rama, strignd: Cresti si devii dusmanul lui Indra!. Astfel s-a nscut sarpele primordial Vritra. Acesta a nceput s-i nghit pe zeii Agni si Soma, nspimntnd celelalte zeiti. Vritra inea legate apele. Tvastr i nmneaz atunci lui Indra fulgerul. Cu ajutorul fulgerului Indra reuseste s-l nving pe Vritra. nvins, Vritra i spune lui Indra: Nu m lovi, cci tu esti acum ceea ce eram eu. Indra salveaz universul, desprind lumea diurn de ne-lumea virtualului ofidian si inaugureaz o nou generaie divin. Efortul culturii indiene const n a degaja un principiu unic de explicare a lumii printr-o perspectiv n care contrariile se resorb si opoziiile se anuleaz. 2. Grecia si limita lax La nceput a fost haosul cel vesnic, fr de sfrsit si cufundat n bezn. Totul a purces din haosul cel nemrginit. Din haos s-a zmislit si zeia Geea, adic Pmntul, iar n adncurile fr sfrsit ale Pmntului, la fel de departe de noi cum e cerul cel necuprins si plin de lumin, s-a nscut ntunecatul Tartar. Din haos a luat nastere si Eros si ntunericul cel vesnic Erebos si noaptea neagr, Nix. Pmntul puternic si mbelsugat ddu nastere Cerului albastru de necuprins, Uranos, si acesta se ntinse deasupra Pmntului. Falnici se ridicar pn la el munii cei nali, zmislii de Pmnt. Geea nscu Cerul, Munii si Marea si toate acestea laolalt tat nu au. Uranos nvlui lumea ntreag. El si lu de soie pe Geea, dttoare de roade. Uranos si Geea avur sase fii si tot attea fiice, toi titani de temut si puternici. Uranos s-a mniat pe copiii lui si i-a nchis n bezna adnc, adic n pntecele Geei. Geea, mama copiilor, suferea cumplit, cci groaznica povar ascuns n pntecele ei o coplesea. Atunci ea i chem pe copiii ei, pe titani, si-i ndemn s se rzvrteasc mpotriva tatlui lor; dar ei se temeau s ridice mna asupra lui. Numai cel mai mic dintre ei, vicleanul Cronos, se rzvrti si si rsturn tatl de

pe tron si-l castr. Cronos se gndea c si copiii lui se vor rzvrti mpotriv-i si-l vor osndi, asa cum si el si osndise tatl. Atunci porunci soiei sale Rhea s-i aduc copiii cnd se nsteau si-i nghiea fr mil. Rhea nu voi s piard si ultimul copil. Merse n Creta unde, ntr-o pester adnc, ddu nastere lui Zeus. n locul lui Zeus i ddu lui Cronos s nghit un bolovan. Zeus crescu mare si voinic. El se rzvrti mpotriva tatlui su si-l sili s readuc la lumin copiii nghiii. mpreun cu fraii si porni lupta mpotriva lui Cronos si a titanilor. Geea se mnie pe Zeus pentru c i azvrlise fiii n ntunecatul Tartar. Se cstori cu Tartar si nscu pe monstrul Typhon, balaur cu o sut de capete. Zeus se npusti 98 MATEI GEORGESCU asupra lui Typhon si-i prefcu n cenus cele o sut de capete si l arunc n Tartar. 3. China si limita dinamic La nceputul timpului era numai haosul ntunecat n tot universul. n acest mare ntuneric ce avea forma unui ou s-a nscut Pangu, prima creatur vie. Pangu dormea adpostit n oul su. Dup muli ani, cnd a crescut si s-a transformat ntr-un gigant, Pangu s-a trezit, a cutremurat si a crpat oul. Partea pur, luminoas si usoar a oului s-a ridicat si a fcut cerul, partea grea, impur, s-a scufundat si a fcut pmntul. Acesta a fost nceputul forelor Yin si Yang. Pangu se temea c cerul si pmntul s-ar putea reuni si s-a plasat ntre acestea, mpingnd cu capul cerul si presnd cu picioarele pmntul. Pangu a continuat s creasc, timp de 18000 de ani si distana dintre cer si pmnt s-a mrit. Cnd distana a ajuns la 30000 mile, Pangu a czut epuizat ntr-un somn din care nu s-a mai trezit. La moartea sa diferitele pri din corp s-au transformat n elemente naturale. 4. Romnia si limita ciclic ntr-un timp anumit, mai ales vara sau toamna, mai multi serpi se adun si se bat, se lupt, ncep s sufle si s fac o spum si o piatr preioas sau un diamant iese deasupra. Unul dintre serpi, mai ru, mai mare, mai ndrzne, o nghite, o ine n gur si devine balaur, i cresc aripi si se urc la ceruri, unde poart ploile, iar dup o vreme, cade sau este rpus de Solomonar. n mitul cosmogonic autohton al pietrei preioase se regseste multiplicitatea, indiferenierea, haosul primordial: mai muli serpi. Ei sufl unul spre altul, se bat, pentru a face o spum din care s ias o piatr nestemat. Unul dintre serpi nghite nestemata, se fecundeaz pe sine si trece din starea potenial n cea manifest, din registrul haosului nocturn n cel al cosmosului. Sarpele devine Balaur, trece dintr-un registru n altul, prin auto-fecundare. Divinitatea astfel nscut este un zeu al vegetaiei, al crui principal atribut este de a stpni ploile, apele, viaa. Sub aceast alctuire, divin, rmne ambivalent, putnd s aduc sau s opreasc ploaia, provocnd secet sau exces de ap, furtuni devastatoare sau aducnd fertilitate. Divinitatea-balaur este, succesiv, balaurul ploii si balaurul secetei. Balaurul este o entitate ofidian care nu se opune registrului nocturn al virtualului, suprimndu-l definitiv si integral, precum Zeus, dar nici nu se resoarbe ntr-o identitate ultim cu lumea originar a Sarpelui, ca n cazul consubstanialitii dintre Indra si Vritra. Raportul dintre Sarpe si Balaur, ca termeni ai cosmogenezei, INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 99 este acela al unei permanente oscilri ntre lume si ne-lume, ntre raional si iraional. Mitul cosmogonic romnesc nu pune n oper opoziia dintre haos si cosmos, de-limitarea dintre lumea veche a iraionalului si cea nou a raionalului, precum n cosmogonia greac. Nu realizeaz nici identitatea ultim ntre raional si iraional, precum n cosmogonia oriental, ci indic ciclicitatea si oscilaia dintre cele dou lumi. n lumea greac, ntre cele dou personaje ale cosmologiei, Zeus si Typhon, nu exist nici un fel de identitate de esen, ca n cazul fratriei dintre Indra si Vritra, ci o opoziie total si definitiv. Rpunerea lui Typhon de ctre Zeus, uciderea monstrului ofidian este condiia necesar

instituirii noii ordini, posibil prin delimitarea ferm de cea veche. Noua lume greac, a cosmosului, a ordinii raionale nu mai pstreaz, spre deosebire de cea indian, nici o legtur cu ordinea iraional, este nchis n sine si suficient siesi, excluznd irevocabil reflexele vechii ordini, a haosului, a iraionalului. Lumea chinez este construit pe principiul armoniei contrariilor, Yin si Yang, coexistnd ntr-o strict si normativ interdependen de la nceputurile Lumii. India Grecia China Romnia Vritra si Indra Typhon si Zeus Yin si Yang Sarpele si Balaurul Iraionalul cosubstanial raionalului Iraionalul opus raionalului Iraionalul cosubstanial raionalului Co- Iraionalul cosubstanial raionalului Limit lax Limit tare Limit dinamic Limit ciclic Observm raportul relativ n care raiunea se afl cu iraionalul si faptul c n cultura greac, poate cea care a determinat n mod definitiv decursul istoric al societii si culturii europene, iraionalul - ca factor al vechii lumi - este proscris din ordinea raional actual. Domeniul constiinei, al raiunii neobosite, urmas al (de)limitrii tari de iraional, este cel rspunztor cu asumarea limitelor propriei umaniti. Dovada o constituie chiar textul de fa n care este cercetat raportul dintre raional si iraional prin chiar instrumentele oferite de logica raiunii sarcin ingrat pentru o judecat onest, care s nu prejudicieze domeniul iraionalului. Limita umanitii noastre, trasat n 100 MATEI GEORGESCU raportul dintre raional si iraional, este precizat de raiunea ferm si autoreflexiv ferm n calea magmaticului iraional si autoreflexiv n ordinea ncercrii de a pstra o obiectivitate mereu nseltoare. Rezistena la iraional este susinut de nevoia de protecie n faa cderilor narcisice: dac iraionalul intr n alctuirea actual a fiinei umane, sansele de a controla riguros destinul sunt reduse. Senzaia si uneori certitudinea c exist un dincolo de noi care ne conduce, dar care n fapt ne aparine, constituie esena raportului dintre raional si iraional. Consecina hazardat susinut de exploziva societate a informaiei, n care lumea actual devine o oglind a raiunii, const n redefinirea iraionalului ca out-sider al umanitii. Din aceast perspectiv, configuraia fiinei umane ne apare ca un spaiu dincolo de ale crui granie se afl misterul cu caracter accidental, un mister care va fi cu necesitate nvins si relevat. Exist ns o nevoie peren pentru mister, semn al iraionalului care marcheaz graniele oricrei raiuni. Se spune c ntreaga filosofie greceasc va fi fost o ncercare de restabilire a misterului desfiinat de ctre Oedip. Omul este mai presus dect destinul su, dar, iat, mai prejos dect misterul su. Holismul n consiliere Societatea si mediile culturale supuse dinamicii sociale bulversante par a nu-si mai permite relevarea si developarea factorului iraional. Aceeasi societate pare a nu si mai permite demersuri de lung durat, de profunzime, a cror eficien nu este normat de timpul si economia psihic, ci de economiile si instituiile publice. Epoca actual a pus n

discuie, din nou, raportul dintre raional si iraional fcnd, prin realitatea si realizrile tehnicii mereu mai seductive si mai aproape de individ, elogiul raiunii si al raionalitii, aruncnd, nc o dat si ct mai departe pe Typhon n ntunecatul Tartar. Tendinele de a nfisa individul uman sub forma unui compus fizico-chimic sunt ilustrative n acest sens. De aceea, ceea ce ine de iraional trebuie cu necesitate ndeprtat din orizontul preocuprilor care au pretenia de a-si pstra, dac nu caracterul stiinific, mcar cel adaptat, adecvat spiritului actual. Demersul consilierii se recomand n acest context ca garant al nevoilor societii actuale n care subiectul interveniei nu si mai permite s fie pacient, ci client. Relaia economiei publice pare a se muta n cea a economiei psihice. Consilierul nu este departe de a vinde un produs INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 101 clientului su. Statutul de pacient deranjeaz o societate care trebuie s si marcheze foarte limpede modelele de inconduit. Nebunia, maladia psihic, asociate n special noiunii de pacient trebuie aruncate la grania ordinii unei societi (ca modele de inconduit) care se vrea protejat de furiile profunzimilor psihismului, de fiinele ofidiene aductoare de haos. Consilierea se doreste un demers de tip focal normat mai mult de timpul comunitar dect de cel al individului, pe cnd psihoterapiile, cele dinamice n special, ncearc s si gestioneze demersul n special printr-un timp al individului. Este probabil ca dificultile de separare a domeniilor consilierii si psihoterapiei s fie determinate pe fond tocmai de oscilaia individului, a practicianului ntre nevoile dictate de sinele su profund aflat ntr-un spaiu din ce n ce mai clivat de realitatea socio-cultural tehnicist si eul su de suprafa prins n vltoarea vitezei si a informaiei. Trebuie ns mereu subliniat pericolul produs prin trasarea absolut a graniei dintre personalitatea profund, topos al iraionalului si cea de suprafa, ntre intervenia specific profunzimilor si cea adecvat suprafeelor. Perspectiva holistic asupra personalitii umane poate fi mult mai profitabil sub aspectul restituirii umanitii individului n ntregul su. Modelul cosmogonic profitabil, din acest punct de vedere, este cel propus de cultura chinez. Yin este necesar-complementar lui Yang noaptea ncepe n miezul zilei, puterea iraionalului ncepe s creasc n chiar cea mai ordonat lume a raiunii. Riscul acestui clivaj asociat domeniului consilierea adresndu-se suprafeelor, iar psihoterapia profunzimilor antreneaz separarea personalitii ntre dou paliere: cel cognitiv-raional si cel afectiviraional. Or, tocmai aici se afl pericolul consilierul s devin exclusiv un agent al raionalitii si un refugiat al afectivitii si iraionalitii sale. De aceea, considerm c a face consiliere nu nseamn, sub nici o form, a susine clientul exclusiv ntr-un spaiu cognitiv. Abordrile de tip comportamental pot fi considerate n anumite situaii unica soluie eficient, ns, pe fond, trebuie avut n vedere faptul c palierul afectiv este subiacent oricrui demers de intervenie clinic. Din aceast perspectiv a face consiliere pare a fi opus cu a aborda subiectul ntr-o manier (psih)analitic sau de tip afectiv, din demersul consilierii fiind exclus factorul iraional. O asemenea perspectiv asupra consilierii 102 MATEI GEORGESCU considerm c nu este adecvat fenomenologiei subiectului beneficiar al interveniei de consiliere. Recomandarea holismului se refer n special la considerarea (nelegerea si trirea) comportamentului subiectului att din perspectiv raional, ct si sub aspectul iraionalitii sale, prin aplicarea concertat a abordrilor de tip afectiv cu cele de tip comportamental. Trebuie inut cont de faptul c tehnici fundamentale de comunicare n consiliere, precum empatia, interpretarea, reflectarea, nu pot fi aplicate fr recursul la factorul afectiv si iraional. Soluia tensiunii si oscilaiei dintre raional si iraional este oferit si de

punctul de referin. Din punctul de vedere al consilierului, clientul trebuie neles att sub aspectul specificului su cognitiv, dar n special sub cel al determinanilor afectivi si iraionali. Din punctul de vedere al clientului, consilierul i va oferi acestuia pe lng susinerea condiiilor sale afective, indici raionali asupra comportamentului su. Consilierea holistic reprezint o abordare multidimensional si prin faptul c: se centreaz pe factorul preventiv n sensul atingerii si meninerii strii de sntate fizic si psihic pentru trirea deplin a vieii; utilizeaz majoritatea perspectivelor prezente n consiliere. Consilierea holistic se foloseste de modaliti de prevenire a stresului, de ncurajare a bunei forme fizice, de educaie n domeniul nutriiei, de dezvoltare a vieii spirituale. Este vorba de identificarea unui stil de via care s satisfac individul din diferite puncte de vedere. Obiectul consilierii este personalitatea total a clientului, care integreaz dimensiunea corporal si cea psihic ntr-un stil de via adaptat att mediului fizic, ct si mediului socio-cultural. Obiectivul principal al perspectivei holistice rmne ns abordarea clientului printr-un judicios balans ntre iraional si raional, ntre afect si cogniie. Planul interveniei Problematic Tehnici de intervenie comportamental deficiene ale controlului impulsivitate modelare social, contract comportamental INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 103 Planul interveniei Problematic Tehnici de intervenie afectiv angoas program pentru gestiunea angoasei, exprimarea si modelarea afectelor, empatie, interpretare cognitiv dificulti n rezolvarea de probleme, la nivelul deciziei susinerea procesului rezolutiv imagine de sine nivel sczut al stimei de sine nlocuirea lui trebuie cu este relaii interpersonale dificulti de relaie la nivel social antrenament asertiv fizic oboseal, lipsa tonusului fizic general program de exerciii fizice ntrebri de verificare Care este utilitatea unei perspective antropologice n discutarea abord rii holistice a consilierii ? Este limita dintre haos-cosmos, iraionalraional instituit cultural ? Ce indic n mod esenial mitul cosmogonic ? n ce raport se afl societatea actual cu factorul iraional ? Care este pericolul excluderii factorului iraional din cmpul consilierii ? n ce const abordarea holistic ?

Care este principala recomandare pe care o face perspectiva holistic n consiliere ? Bibliografie selectiv: Jung, C., G., Arta prelungirii vieii, Cartea constiinei si a vieii, traducerea din chinez R. Wilhelm, Ed. Trei, Bucuresti, l996. Khun, N., A., Legendele si miturile Greciei Antice, Ed. Stiinific, Bucuresti, l964. Liiceanu G., Tragicul, Humanitas, Bucuresti, l993. Mihilescu, V., Fascinaia diferenei, Paidea, Bucuresti, 2000. Whittaker C., An Introduction to Oriental Mythology, Grange Books, 1995. 104 MATEI GEORGESCU RAPORTUL DINTRE FUNDAMENTELE TEORETICE SI PERSONALITATEA CONSILIERULUI Rezumat Personalitatea consilierului reprezint instrumentul esenial al interveniei, fiind modelul implicit de gestiune a situaiilor problematice de via. Capacitatea de gestiune afectiv si cognitiv a consilierului este reflectat de capacitatea de a-si accepta propriile experiene, de atitudinea pozitiv, de capacitatea de angajare n relaie, de a se lsa perceput de ceilali asa cum este, de a accepta responsabilitatea pentru propriul comportament, de a avea aspiraii realiste si de a-si constientiza sistemul de valori. Valorile consilierului nu pot fi total reprimate ntruct sunt exprimate att de elementele de cadru, ct si de reacia consilierului la coninutul problematicii. Valorile consilierului nu pot fi constient exprimate ntruct aduc atingere procesului de autoevaluare necesar individurii clientului. Analiza si sinteza corpului teoretico-tehnic se face prin personalitatea consilierului care construieste realitatea clientului. Concepte reprezentative - personalitatea consilierului: element esenial de cadru, filtrul si factorul integrativ al ansamblului tehnico-teoretic al consilierii; - valorile consilierului: modalitate n care consilierul preuieste obiecte sau fapte, ceea ce exercit o anumit influen asupra cadrului consilierii. Personalitatea consilierului Eficiena consilierului se distribuie n funcie de urmtoarele dimensiuni: structura si dinamica personalitii; modalitate de raportare la corpusul teoretico-tehnic. Eficiena consilierului este rezultatul: - flexibilitii consilierului n abordarea problematicii clientului; - capacitii de implicare non-defensiv n relaie; - capacitii consilierului de a realiza o sintez teoretico-tehnic adecvat. Sub acest aspect trebuie s avem n vedere ponderea pe care o are domeniul teoretico-tehnic n care este format consilierul. n situaia n care consilierul a fost beneficiarul unei formri riguroase ntr-unul din domeniile psihoterapiei, va utiliza cu precdere instrumentele dobndite cu aceast ocazie. Instrumentarul de care dispune n urma propriei formri va fi considerat ca maximal INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 105 eficient, cu adaptrile necesare pentru a fi util n domeniul consilierii, iar consilierul va folosi doar ntr-o manier adiional alte domenii teoretico-tehnice. Eficiena nu trebuie neleas ca o miscare oscilatorie ntre teorii si tehnici. Recomandarea holismului se refer n special la flexibilitatea non-defensiv a consilierului care nu creeaz dintr-o teorie sau tehnic o redut n care se simte securizat n faa diferitelor tipuri de interaciune cu clientul. Consilierul eficient este cel deschis, relaxat si apt spre a gndi si aciona tehnic conform celei mai bune soluii. Tabelul de mai jos red diferitele comportamente ale consilierului si eficiena acestora54. Atribuii Consilier eficient Consilier ineficient 1. definirea

comportamentului problem a) elaboreaz definiii alternative; b) selecteaz o definiie de lucru a) accept definiia oferit de client ca atare; b) este incapabil s defineasc singur problema 2. focalizarea demersului de consiliere alege un anumit tip de definire a problemei si ncepe s lucreze asupra acesteia mpreun cu clientul este incapabil s aleag o anumit definire a problemei si trece fr nici un fel de direcionare de la un subiect la altul 3. activitate creatoare a) rspunde n mod flexibil clientului; b) se bazeaz pe diferite teorii pentru a elabora noi posibiliti de aciune; c) face apel la tehnici creative pentru a stimula clientul a) posed un model standard de a rspunde clienilor; b) aplic acelasi set de tehnici indiferent de problemele pe care le ridic clienii 54 Dup I. Holdevice, Elemente de psihoterapie, Ed. All, Bucuresti, 1996, pp. 216-217. 106 MATEI GEORGESCU 4. procesul decizional a) direcioneaz clientul spre adoptarea de soluii creative; b) focalizeaz demersul terapeutic conform unui model bazat pe teoria deciziei a) elaboreaz o singur alternativ de soluionare a problemei; b) se nvrteste fr rost

interognd clientul, fr a se centra pe adoptarea unei decizii 5. factori conjuncturali a) defineste problema innd cont att de factorii personali, ct si de cei conjuncturali; b) ia n considerare prejudecile sociale a) consider c problema este doar individual; b) ignor conjunctura socio-economic si ali factori de natur psihosocial 6. modificri posibile a) lucreaz asupra subiectului; b) lucreaz pentru a modifica si unele condiii de mediu lucreaz doar asupra individului 7. modalitatea efectiv de lucru a) modific sistemul teoretic pe care se bazeaz n funcie de situaie; b) alege un set adecvat de tehnici de lucru; c) genereaz noi perspective asupra problemei; d) iniiaz discuii deschise a) se bazeaz pe o concepie teoretic unic; b) utilizeaz un set standard de tehnici; c) ia n considerare doar ceea ce spune clientul cu privire la problema sa; d) iniiaz discuii rigide INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 107 8. rezolvarea problemei a) susine clientul n elaborarea de multiple soluii; b) elaboreaz un plan concret de aciune; c) elaboreaz problema

nainte de a furniza posibile ci rezolutive a) elaboreaz doar o soluie; b) l las pe client s se descurce singur n ceea ce priveste implementarea soluiei; c) trece imediat la prezentarea soluiilor fr a analiza suficient problema 9. stilul decizional vigilent aderent nonconflictual, bazat pe schimbare nonconflictual, defensivevitant sau hipervigilent Nu s-au putut izola ntr-o manier precis calitile personale ale consilierului, ntruct nu s-a putut preciza o metodologie universal acceptat a demersului de consiliere. Cea mai bun aproximare are n vedere urmtoarele caliti: capacitatea de a accepta; deschidere; cldur; flexibilitate; sinceritate55. Asociaia Naional de Ghidare Vocaional (National Vocational Guidance Association) a indicat, n 1949, urmtoarele caliti necesare consilierului: interes pentru oameni; rbdare; empatie; obiectivitate; capacitatea de a inspira ncredere si respect; stabilitate afectiv. Consilierul trebuie s se gseasc ntr-un bun raport cu sine, cu viaa sa afectiv si experienele sale emoionale. 55 Rickley G., Therese C., Counseling,Theory and Practice, Prentice Hall, New Jersey, 1990, pp. 12. 108 MATEI GEORGESCU n 1964, Asociaia pentru Formarea si Supervizarea Consilierilor (The Association for Counselor Education and Supervision) s-a referit la urmtoarele sase caliti necesare: capacitatea de a acorda ncredere fiecrui individ; respectarea valorilor individuale; interes pentru lume; deschidere; nelegere de sine; dedicare profesional. Dincolo de diferitele caliti ale consilierului si de tehnicile deinute, elementul esenial al demersului consilierii este personalitatea consilierului neleas ca instrument care permite dezvoltarea personalitii clientului. Eficiena procesului este susinut totodat n mod special de atitudinea consilierului fa de client. Succesul este obinut n msura n care: clientul este perceput ca independent, capabil de reusit si de a-si orienta viaa; consilierul se percepe pe sine ca non-dominant si altruist. Personalitatea consilierului este unul dintre elementele de cadru esen iale ntruct se constituie ntr-un model pentru client. Mesajul de fond pe care

l emite personalitatea consilierului se refer la chiar problematica constituit n obiect al consilierii: consilierul a reusit s si negocieze diferitele probleme personale. ntruct a putut s si orienteze viaa spre sensul unei existene eficiente, poate s se indice ca ghid pentru client. n acest plan reiese, din nou, importana factorului afectiv si a raportului cu cel raional. Capacitatea consilierului de a fi putut depsi problemele specifice existenei sale presupune un bun indice de flexibilitate att la nivel afectiv (iraional), ct si raional. Din punct de vedere raional, al modalitii de gestiune a ipotezelor privind problemele aduse n discuie de client consilierul poate adopta urmtoarele atitudini: - aderare de tip non-conflictual. Consilierul adopt o unic ipotez de lucru sau sistem teoretic dup care si orienteaz demersul. Consilierul este consecvent orientrii iniiale pe care o pstreaz indiferent de evoluia clientului; - schimbare de tip non-conflictual. Consilierul schimb ipotezele de lucru si fundamentele teoretice indiferent de evoluia relaiei si a clientului; INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 109 - atitudine defensiv-evitant. Este consecina nevoii consilierului de a evita anumite problematici pe care nu este pregtit s le negocieze (cu sine). Atitudinea defensiv-evitant va genera o abordare seductiv a clientului care va bloca avansul demersului; - atitudinea hipervigilent-hiperperseverent. Este specific unei personaliti de tip anxios a consilierului care nu poate s fac o selecie, din ansamblul de teorii si ipoteze, a celor care sunt adecvate realitii clientului. Consilierul rmne n expectativ din nevoia de distanare si neimplicare n relaia cu clientul; - atitudinea vigilent. Consilierul deine un optimum motivaional care s-i permit eficien cognitiv (susinut afectiv), fr a avea nevoie de perfecionism. Din perspectiv raional, ceea ce am denumit atitudine vigilent este recomandat unei intervenii eficiente. Eficiena este determinat ns de personalitatea consilierului n ansamblul su si este indicat de urmtoarele elemente56: 1. Capacitatea de a accepta propriile experiene. Se refer la persoanele care nu ncearc s si reprime reaciile afective si si accept viaa afectiv asa cum este. Sunt deschise spre ele nsele, fr neaprat a se descoperi. Educaia determin individul s se ndeprteze si s si reprime expresia afectiv furia, resentimentul, frustrarea, melancolia. Acceptarea acestor afecte permite existena unui comportament relaxat si neconstrns. Consilierul este astfel n msur s decid constient modul n care s se manifeste si nu s fie stpnit ntr-o manier inconstient de propriile afecte. Capacitatea de acceptare a propriilor afecte este determinat de existena n viaa personal a unor modele de acceptan si inexistena unor situaii punitive determinate de acceptarea afectelor. Consilierul are un efect benefic asupra clientului atunci cnd cel din urm simte c i sunt acceptate sentimente, chiar dac acestea sunt negative. Acordarea dreptului de a resimi sentimente negative are efecte mai bune dect argumentarea lipsei de eficien a tririi sentimentelor negative. 2. Gndire si atitudine pozitiv fa de lume. Este o consecin a capacitii consilierului de a-si gestiona eficient propriul destin, de a avea o imagine de sine congruent si stabil. Acest tip de atitudine se obine prin travaliul formativ necesar consilierului eficient. 56 Rickley G., Therese C., Counseling, Theory and Practice, Prentice Hall, New Jersey, 1990, pp. 14-16. 110 MATEI GEORGESCU 3. Capacitatea de angajare n relaie. Consilierul are capacitatea de a tri si accepta ntr-o manier neposesiv sau evaluativ sentimentele si opiniile clientului. Personalitatea clientului este acceptat cu o minim condiionare. n majoritatea cazurilor personalitatea celuilalt

determin senzaii de disconfort sau angoas. Exist teama c experimentarea liber a emoiilor produse de cellalt poate fi periculoas ntruct cineva poate profita de noi, ne poate rejecta. De aceea, atitudinea comun este aceea de a pstra distana. Consilierul este mai puin reactiv la riscurile angajrii n relaii ntruct cunoaste avantajele valorilor cstigate prin intermediul celuilalt. Astfel exist o mare libertate n alegerea si dezvoltarea relaiilor. 4. Capacitatea de a se lsa percepui de ceilali asa cum sunt. Aceasta este o consecin a acceptrii propriilor sentimente si nevoi. Persoanele autentice sunt cele care nu mai au nevoie s impun celorlali reprezentri de sine care nu le aparin. Nu trebuie s pretind cunoastere acolo unde nu stiu, nu trebuie s fie amabile atunci cnd resimt ostilitate, nu trebuie s par ncreztoare atunci cnd se simt nesigure. Sunt libere s si exprime atitudinile si sentimentele asa cum sunt. Susinerea unei imagini de sine care este diferit de cea real are importante costuri energetice. Energia consumat n meninerea unor false imagini de sine poate fi canalizat spre rezolvarea de probleme. Consilierul eficient este congruent cu sine prin concordana dintre comportament si atitudini, dintre afecte si valori. Decalajul dintre gndire si trire este perceput de client care devine, la rndul su, defensiv. Sentimentul de autenticitate pe care l inspir consilierul permite construirea unei relaii suportive cu clientul. 5. Capacitatea de a accepta responsabilitatea pentru propriul comportament. Acceptarea propriilor slbiciuni si esecuri permite consilierului s nu mai atribuie celorlali responsabilitatea pentru propria via. Chiar dac viaa este determinat de factori care nu pot fi supusi controlului, consilierul se consider, n mare parte, agentul propriului destin. Cunoscndu-si puterea si limitele n determinarea mprejurrilor de via, consilierul este liber n a-si alege comportamentul, a se conforma sau nu anumitor norme. Consilierul poate accepta critica ntr-o manier constructiv si nedefensiv. INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 111 6. Capacitatea de a avea aspiraii realiste. n mod obisnuit succesul gratific si creste nivelul de aspiraie, n timp ce esecul l scade, n scopul de a proteja individul de realizri prea facile sau de esecuri repetate. Deseori acest mecanism nu este operativ si individul nu si apreciaz corect scopurile, fixnd obiective prea nalte, foarte greu realizabile sau prea modeste, cu mult sub capacitile reale. n ambele cazuri rezult esecul. Consilierul poate s si fixeze scopurile cu obiectivitate, fiind constient de propriile caliti. 7. Constientizarea sistemului de valori. Consilierul si cunoaste propriile standarde si poate decide n raport cu sistemul su de valori. Constientizarea propriului sistem de valori permite orientarea eficient a vieii si evitarea comportamentelor cu efect negativ. Elemente de axiologie Axiologia este disciplina filosofic interesat de studiul genezei, interaciunii, ierarhizrii valorilor. Valoarea se ntemeiaz pe relaia social, prin raportarea si corespondena obiectelor sau faptelor cu trebuinele mediului socio-cultural. De aceea, criteriile axiologice sunt dinamice si determinate de evoluia mediului pe care l susin. Valorile servesc mediului socio-cultural, n genere, si cadrului consilierii, n spe, drept puncte de referin n decizie si aciune. Sursele valorilor sunt diverse si necesit, pentru a-si exersa influena, perioade ndelungate de timp, se structureaz si consolideaz pe parcursul vieii n procesul enculturaiei. La nivel generic, valorile sunt echivalente: nici un set de valori nu poate fi considerat a fi superior altui set de valori. Cu toate acestea, consilierul deine propriul sistem axiologic care se exprim n procesul consilierii. Procesul consilierii este eficient n condiiile n care exist un anumit grad de asonan axiologic ntre consilier si client un optimum de

asonan ntre sistemele axiologice. n situaiile extreme n care fie sistemele axiologice sunt foarte apropiate, fie foarte ndeprtate, procesul consilierii nu este eficient. Poziiile consilierului n raport cu sistemul axiologic se distribuie pe axa represiv-expresiv: 1. Represie axiologic pentru a nu periclita capacitatea auto-evaluativ a clientului: consilierul este neutru axiologic, nu impune nici o valoare. n consecin, vor fi avute n vedere exclusiv valorile clientului, n timp ce consilierul nu si va revela poziia n nici o 112 MATEI GEORGESCU situaie. n procesul consilierii clientul trece de la o evaluare exterioar a situaiei, operat de ceilali, la una interioar, la autoevaluarea situaiei. De aceea, orice valoare impus de consilier poate marca negativ procesul auto-evaluativ. 2. Expresie axiologic n vederea contracarrii deviaiilor clientului: consilierul si indic explicit valorile. Neutralitatea axiologic este neleas, n aceast situaie, ca o defectuoas susinere a clientului n orice fel de ntreprindere, chiar n cele aflate la limita legalitii. n consecin, clientul poate nelege faptul c este susinut de consilier n orice tip de comportament, implicit si n cele socialmente inacceptabile. 3. Represia axiologic este imposibil, iar expresia trebuie constientizat: schimbul de valori ntre consilier si client este implicit si antrenat de coninutul demersului consilierii, de necesitatea producerii unei schimbri, inclusiv la nivel axiologic. Clientul va fi susinut n constientizarea valorilor sale, cu msura n care consilierul a reusit s intre n raport cu sistemul su axiologic. Important este nu sistemul axiologic n sine, ci raportul individului cu acesta. Dac valorile sunt constientizate, clientul, ct si consilierul, sunt liberi s refuze sau s accepte orice perspectiv asupra vieii. 4. Represia axiologic este imposibil, dar influena produs prin expresie nu trebuie s fie deliberat: dincolo de coninutul demersului consilierii, valorile consilierului sunt exprimate la nivel de cadru n etica profesional, n scopurile si metodele procesului. n consecin, neutralitatea axiologic este imposibil, iar sistemul de valori al clientului va fi influenat si modificat n raport cu cel al consilierului. Influena nu va fi susinut de consilier ntr-o manier deliberat, ci se va produce implicit. Principala valoare necesar consilierului este libertatea, valoare care permite alegeri creative si responsabile. Acceptarea clientului reprezint premisa oricrui demers de schimbare, dezvoltare si optimizare. Capacitatea de acceptare a clientului, element esenial al demersului consilierii, se ntemeiaz pe un just raport al consilierului cu sistemul su axiologic. Consilierul respect valoarea individual a clientului fr a-l condiiona si aduce la un alt sistem de valori: i recunosc valoarea dac .... Clientul nu se va simi acceptat n situaia n care consilierul se raporteaz defensiv la acesta prin ignorarea, INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 113 izolarea sau tolerarea anumitor aspecte dificil de aprobat de consilier. Capacitatea de acceptare a clientului este o consecin a perceperii si reprezentrii clientului ca individ uman valoros si pozitiv n esena sa, care are capacitatea de a alege, decide si conduce viaa n mod voluntar. Clientul este acceptat pentru ceea ce reprezint n sine: un individ unic prin maniera n care gndeste si trieste lumea. n consecin, recunoasterea, demnitatea si valoarea personal a clientului se fundamenteaz pe perceperea personalitii acestuia n ntregul su cu: - calitile si defectele sale; - atitudinile sale concordante sau discordante cu cele ale consilierului; - tririle sale adaptative sau defensive.

Elemente de epistemologie n analiza modalitii de raportare a consilierului la corpul teoreticotehnic este util o perspectiv epistemologic. Epistemologia, stiin a cunoasterii stiinifice, propune urmtoarele interogaii: Cum putem cunoaste realitatea ? Care sunt resorturile prin care avem acces la realitate ? Considerm c n ncercarea de conturare a unui rspuns este necesar expunerea principiilor pe care se construieste demersul. n cazul de fa, n care ne referim la modalitile de cunoastere nu a realitii n genere, ci a realitii clientului n special, este util apelul la: - principiul auto-referinei orice teorie este o ncercare de construcie a lumii, n care este exprimat dinamica personalitii subiectului cunosctor; - principiul ignoranei cunoasterea tinde ntotdeauna asimptotic spre realitatea obiectului de cunoscut; - principiul incertitudinii nu pot fi cunoscute simultan la acelasi nivel mai multe elemente; - principiul relativitii orice teorie si perspectiv este relativ si falsificabil. n aventura cunoasterii, fiina uman, subiect al cunoasterii, a parcurs diferite etape ale decentrrii si pierderii treptate a statutului de axis mundi. Rupturile epistemice si abruptele schimbri paradigmatice au devenit evenimente obisnuite n avansul teoretic. Acest fapt a pus problema modalitii n care individul uman construieste realitatea, 114 MATEI GEORGESCU ntruct realitatea obiectiv nu poate fi dect aproximat, rmnnd ntotdeauna un important rest. Si aceasta cu att mai mult, cu ct instrumentul cunoasterii este nsusi psihismul nostru, situaie n care orice stare de fapt (n accepiunea lui Ludwig Wittgenstein57) este transpus, n procesul cunoasterii, ntr-un eveniment psihic. Psihismul, lumea intern a individului, reprezint sursa oricrui model al realitii. Urmtoarea ntmplare, atribuit lui Bertrand Russell, pune problema limitelor cunoasterii si a modelelor realitii58. Dup ce cunoscutul gnditor a confereniat pe tema sistemului solar, o respectabil doamn a avut urmtoarea reacie: Prostii, lumea este susinut pe spatele unei broaste estoase gigantice. Russell ntreab: Si broasca estoas pe ce st ?. Suntei perspicace, tinere! rspunde doamna: Broasca estoas care susine pmntul st pe alt broasc estoas si asa pn jos. Istoria ne strneste zmbete, ntruct ne considerm astzi aprai de asemenea erori n cunoasterea lumii. Suntem oare att de departe de modele de tip broasc estoas ? Care este diferena de fond dintre modelul broasc estoas si cel al big bang-ului ? Se schimb o reprezentare cu alta, ambele putnd fi clasate ntr-un viitor dicionar al ignoranei. Desigur, cea de a doua reprezentare, sprijinit pe modelele fizicii actuale, poate fi, sub anumite aspecte, mai ferm susinut de proba realitii. Proba realitii unui model este instrumentat prin intermediul intelectului facultatea prin care individul uman percepe si nelege realitatea nconjurtoare. Logica specific intelectului este cea simbolic. Limbajul simbolic se refer la realitatea imediat nconjurtoare, la obiectele care se gsesc reciproc n relaii alctuind stri de fapt. ns pe msur ce cunoasterea iese din graniele percepiei strilor de fapt, pentru a trece prin teritoriul raiunii, al logicii tradiionale si al limbajului noional (care nu se refer la obiecte, proprieti si relaii, ci la ceea ce sunt aceste obiecte, la esenele lor), intrm pe teritoriului speculaiunii59. Logica speculativ si limbajul categorial nu se mai refer la obiecte si stri de fapt sau la ceea ce acestea au fost, sunt si vor fi, ci la procesualitatea lor. 57 Ipostaza n care un obiect considerat nedeterminat si dobndeste o anumit determinaie sau i se recunoaste o anumit determinaie, respectiv calitate sau o anumit relaie cu alte obiecte, se numeste fapt, stare de fapt. 58 St. Hawking, Une brefe histoire du temps, Flammarion, 1989, p. 12.

59 A. Surdu, Logica speculativ, Ed. Paideia, Bucuresti, 2001. INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 115 Ambele modele, cel al broastei estoase si al big bang-ului, sunt susinute de logica speculativ si de limbajul categorial, al crui obiect depseste sau transcende timpul si spaiul actual. Diferitele teorii despre psihism se situeaz att n zona logicii noionale, ct si a celei speculative, ntruct ncearc s aproximeze att esena obiectelor, ct si procesualitatea acestora. Ceea ce ne intereseaz ns sunt consecinele siturii teoriilor pe care se fundamenteaz domeniul consilierii n spe n zona logicii speculative. Teoriile fundament ale consilierii sunt teorii n care subiectul cunoasterii este si obiect al cunoasterii. Anumite teorii (spre exemplu cea psihanalitic), transcend timpul si spaiul ntruct ncearc s ofere un model al categoriei de spaiu-timp. Psihanaliza, pentru a continua unul dintre exemplele posibile, indic faptul c spaiul si timpul exist la nivelul proceselor secundare ale Eului, care este responsabil si cu testarea realitii, n timp ce procesele primare ale Se-ului transcend timpul, spaiul, n genere principiile noionale. Consecina de interes a siturii teoriilor fundament ale consilierii n zona logicii speculative pune problema modalitii n care consilierul ader la sau respinge modelul teoretic. Si aceasta, cu att mai mult, cu ct trebuie avut mereu n vedere limita oricrei teorii. Relaia de incertitudine postulat de Werner Heisenberg n microfizic este ilustrativ n acest sens: a cunoaste mai adecvat caracteristicile unui anumit obiect nseamn a determina imprecis caracteristicile unui alt obiect din cmpul cunoasterii. Teoria furnizeaz date si aproximeaz prin generalizare, faciliteaz nelegerea fenomenelor complexe, prezice acolo unde limitele psihice (afective si cognitive) ale cercettorului (consilierului) intervin. Teoria si modelul teoretic reprezint un tip de abordare sistematic a problemei. Teoria propune principii, discurs metaclinic. Saltul din palierul speculativ al teoriei n cel al strii de fapt, al obiectului n spe al clientului este abrupt. Realitatea clientului este frecvent dificil de neles. Consilierul construieste personalitatea clientului din sursele de informaie diferite oferite de acesta. Este vorba despre informaii factuale, explicite si de informaii de profunzime care sunt receptate pe canale implicite care nu mai in de capacitile raionale. Cnd experiena realitii nu face inteligibil un subiect, consilierul recurge la teorie n scopul de sprijin nomotetic, categorial. Efectele acestui recurs sunt evidente: palierul nomotetic, categoria este repulsiv specificului, 116 MATEI GEORGESCU individualului, individului. n arborele neoplatonicianului Porphyrios sufletul individual, individul, se afl la extrema sufletului universal, a categoriei. Avnd n vedere aceast bres (care de altfel este dramatic resimit de studentul n domeniul psihologiei), ne ntrebm prin intermediul crui determinism alege consilierul o teorie, respinge integral o alta n demersul de cunoastere si susinere a clientului? Se pot identifica circa o sut de direcii si perspective psihoterapeutice care exercit o influen teoretic sau tehnic asupra consilierii. Procesul consilierii, n perspectiva multitudinii aporturilor tehnico-teoretice, apare ca un domeniu heteroclit dificil de unificat prin multitudinea de scopuri, concepte sau fundamente filosofice. Acest fapt a concurat, desigur, la dificultatea afirmrii consilierii ca domeniu independent al aciunii psihologice. Diversitatea aporturilor tehnico-teoretice poate constitui un avantaj n sensul n care efortul de sintez se nscrie n sprijinul direciei idiografice, al relaiei cu individul neles n unicitatea sa. n msura n care direciile teoretice sunt integrate si aplicate n mod complementar si adecvat, procesul consilierii poate cstiga autonomia si locul singular n cadrul demersului psihologic. Dar acest enun pare de domeniul dezideratului.

n demersul de sintez a teoriilor este usor de operat cu similitudini. Dincolo de diferenele specifice, teoriile care fundamenteaz consilierea prezint elemente comune precum: - posibilitatea de a susine schimbarea; - necesitatea rezolvrii conflictelor aprute n trecut; - importana modalitii de raportare la viitor. Cum pot fi ns integrate teorii care separ realitatea ? S lum exemplul modalitii n care diferitele teorii care fundamenteaz domeniul consilierii aproximeaz natura uman. Perspectiva existenialist ofer o imagine mai consistent a naturii umane dect reiese din perspectiva comportamental. Perspectiva existenialist nfiseaz individul ca fiind liber n alegere si comportament, n timp ce perspectiva comportamental l indic drept dependent si condiionat de factorii externi. Efortul prelurii anumitor elemente din fiecare teorie, n sensul unei abordri holistice, este n aceste condiii dificil de susinut. Tendina ndreptit a cercettorului si n spe a consilierului este de a-si centra INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 117 interesul spre anumite teorii. Acest fapt este pozitiv n msura n care alegerea nu este una de tip defensiv, marcat de calea cea mai simpl spre domeniu, dar si n acest caz modelul, idealul teoretic va fi determinant. Orice teorie a fost conceput de un individ si se nscrie n modalitatea n care acesta a re-construit lumea, construcie acceptat la un moment dat si de ali indivizi, subieci ai cunoasterii din acel domeniu. Resorturile imaginarului epistemic, stiinific, sunt reglate de psihismul constient, dar n special de cel inconstient. Insight-ul, momentul aha! poart marca reorganizrii informaiei la nivelurile profunde ale personalitii. Apetena pentru o anumit teorie se afl n relaie cu gradul de asemnare dintre structura si dinamica psihic a creatorului de teorie cu cea a beneficiarului, a aspirantului la cunoasterea acelei teorii. Cu alte cuvinte si n cazul formrii n domeniul stiinei modelul si idealul sunt elemente determinante. Consilierul va prelua teoriile care i par consistente sub aspect cognitiv, dar care n fapt sunt susinute de structura si dinamica personalitii sale n ansamblu prin similariti cu personalitatea creatorului de teorie, devenit ideal. Personalitatea consilierului reprezint filtrul si factorul integrativ esenial al teoriei si tehnicii importate n domeniul consilierii. Eficiena consilierului se afl n direct relaie cu existena unui punct de vedere sistematic si integrativ asupra fundamentelor si tehnicii consilierii sistematic reprezentativ n ultim instan pentru structura si dinamica personalitii sale. Eficiena consilierii are ca premise capacitatea consilierului de a n elege si ordona o mare cantitate de informaie: modalitatea n care clientul se percepe, sentimentele si cogniiile sale. Acest demers este orientat de teoria prin care consilierul ntmpin realitatea clientului. Procesul constituirii propriei teorii este un demers permanent prin remanierile operate prin experiena cu clientul si prin tranziena personalitii consilierului. Prima etap, cea analitic, n construirea propriei teorii se refer la familiarizarea cu diferitele perspective asupra demersului consilierii, pe fondul propriei experiene formative (recomandate n domeniul unei psihoterapii). Etapa sintetic presupune alegerea si asimilarea diferitelor elemente teoretico-tehnice considerate consistente prin faptul c sunt potrivite stilului consilierului. Desigur, fiecare consilier si va structura propria 118 MATEI GEORGESCU teorie prin motivaii situate la niveluri profunde ale personalitii. Luarea n considerare a acestui fapt este necesar. Din acest punct de vedere nu exist sinteze teoretice bune sau rele, ci sinteze teoretice potrivite cu personalitatea consilierului. Nevoia de deinere a celei mai bune tehniciteorii este una defensiv. Dup cum si nevoia de a indica si impune

soluii pentru probleme clienilor este un fenomen comun dificultilor ntmpinate de consilierul aflat la nceput. O astfel de greseal produce dependen clientului si blocheaz procesul de individuare. ntruct sinteza si integrarea elementelor de teorie si tehnic se realizeaz prin specificul personalitii consilierului, este deosebit de util trecerea n revist, constientizarea modalitii de raportare la realitate. Este util reflecia asupra: - modalitii n care este neleas natura uman tendinele inerente, libertatea individual, rolul trecutului n starea actual, a invarianilor personalitii, capacitatea de schimbare, relaia dintre trire, gndire si aciune; - propriei personaliti necesitatea unui demers psihoterapeutic personal. Personalitatea consilierului este factorul determinant n reusita procesului de aceea este necesar un anumit nivel de coeren n funcionarea si structura personalitii. n situaia n care clientul este structurat de un set de valori diferit de cel al consilierului, abilitatea de relaie poate fi pus sub semnul ntrebrii. Consilierul trebuie s poat conine la nivelul relaiei structuri de personalitate diferite. - motivaiei si scopurilor care orienteaz consilierul n activitatea sa; - modalitii de raportare la sarcinile si rolul consilierului; - stilului de consiliere care determin integrarea diferitelor elemente teoretico-tehnice. Stilul personal al consilierului se constituie la confluena dintre fundamentele teoretice si personalitatea sa. Stilul de consiliere nu este niciodat unul pur, ci poate fi regsit la interferena a dou stiluri polare: cel directiv si cel non-directiv. 1. Stilul directiv. Este caracterizat printr-o poziie de putere a consilierului care evalueaz si conduce demersul. Acest stil este unul de tip autoritar n care clientul este determinat s se modeleze conform personalitii consilierului. Stilul autoritar al consilierii poart reflexele relaiei de tip autoritar constituit ntre printe si copil, stil reflectat la nivelul social-politic de anumite perioade istorice si regimuri. Stilul INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 119 directiv-autoritar susine implicit un model de relaie coercitiv cu valene punitive. Stilul directiv-autoritar este unul de for, istoric aflat la originea evoluiei direciilor terapeutice, prin modelul hipnozei. Problematica trecerii de la stilul directiv-autoritar la cel non-directiv este de interes antropologic. n spaiul anglofon scoala antropologic modern s-a afirmat, la nceputul secolului XX, pe fondul reaciei fa de darwinism si evoluionism. Astfel, Malinowski, Rivers, Seligman, au prsit tezele evoluioniste ale lui Morgan si Frazer, adoptnd perspective funcionaliste si difuzioniste. Principalul fondator al scolii americane este Franz Boas (1858-1942). n textele sale a criticat tezele referitoare la opoziia dintre primitiv si civilizat, slbatic si copil, animal si uman, schiate de evoluionism. Acest tip de demers se precizeaz, ncepnd din 1896, prin atitudinea reactiv fa de Morgan si Tylor si prin critica metodei comparative. Ruptura fundamental de vechea paradigm practicat de Boas se refer la anti-evoluionism, anti-etnocentrism, antibiologism si la determinism cultural. Declaraia programatic a relativismului cultural conine ideea potrivit creia, prin unicitatea sa, o cultur nu poate fi evaluat n mod comparativ, ci doar n raport cu propriile valori si norme. Orice credin sau expresie a acesteia este lipsit de semnificaie si validitate n afara contextului su specific. Noua paradigm susine faptul c nu exist o realitate, ci multiple realiti determinate cultural prin socializare. Antropologia, neleas n sens larg, se recomand ca studiu al alteritii a-i gndi pe ceilali. Travaliul re-prezentrii celuilalt a nceput cu necesitate printr-o miscare auto-centric a-i gndi pe ceilali pentru a se gndi pe sine si s-a desfsurat asimptotic spre o poziie alo-centric

 a-i gndi pe ceilali pentru a-i nelege n sine. Trecerea de la stilul directiv la cel non-directiv este susinut de abordarea relativist a clientului. Lumea clientului este considerat diferit de cea a consilierului. n consecin, intervenia directiv, conform personalitii consilierului, nu este adecvat, ntruct mascheaz realitatea diferit a clientului. Trecerea de la stilul directiv la cel non-directiv este exemplar conturat de constituirea tehnicii psihanalitice. Psihanaliza, ca stil non-directiv, se recomand ca o terapie care funcioneaz per via di levare, pentru a folosi sintagma freudian ocazionat de studiul lui Leonardo da Vinci, 120 MATEI GEORGESCU comparativ cu celelalte abordri terapeutice grupate sub indicaia per via di porre. Mai precis, psihanaliza origineaz ntr-un demers non per via di porre pentru a deveni o tehnic per via di levare. Aceasta a nsemnat trecerea de la o relaie terapeutic n care mesajul pacientului era acoperit de cel al terapeutului ntr-o manier directiv, dup cum se ntmpl n inducia hipnotic. Dup cum am vzut, aceast schimbare major nu ar fi fost posibil fr predilecia printelui psihanalizei: n Despre etiologia isteriei (1896), lucrare de debut a perioadei analitice, Freud si declin competena demersului de tip per via di pore. Orice terapie si consiliere, demers care presupune o schimbare n psihismul pacientului, va fi orientat, cel puin fundamental, de un model sau structur n care psihologul se nscrie pentru a funciona. Acest lucru este valabil si pentru modelul tehnic psihanalitic care este unul implicit (n raport cu orientrile non-dinamice). n psihanaliz, chiar dac nu exist indicaii terapeutice directe, analistul ofer pacientului o peratologie a propriului Eu. Cu alte cuvinte, trecerea de la stilul directiv la cel non-directiv nu priveste aspectele de profunzime ale relaiei. Momentul unei de-centrri fundamentale a oricrui demers de intervenie, chiar abordat ntr-o manier analitic, se las asteptat. A nelege n sine pe cellalt va rmne cu necesitate a-l nelege prin propriul sine relativismul demersului se poate asculta numai la nivelul tipului de relaie (per via di levare) dar ceea ce se descoper va fi orientat, prin repere universaliste, ntr-o subtil operaie per via di porre. Stilul directiv se conserv la nivelul impactului dintre personalitatea consilierului si cea a clientului. Influena personalitii consilierului va rmne per se directiv, chiar dac metoda folosit este non-directiv. Esena caracterului directiv const n faptul c personalitatea consilierului acioneaz ca un model asupra clientului care va preluanva diferite elemente de dinamic sau coninut. 2. Stilul non-directiv. Consilierul, chiar dac nu se situeaz pe o poziie simetric celei a clientului, si conduce intervenia conform sintagmei per via di levare. Mesajul clientului este susinut si developat de ctre consilier. Relaia capt valene suportive prin care este susinut expresia personalitii clientului asa cum este aceasta. Dincolo de stilul personal, care pe fond si menine anumite elemente de constan, este necesar flexibilitatea n abordarea clientului. Intervenia de consiliere va fi susinut de paternurile de relaie eseniale ale INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 121 clientului, modele de relaie care se desfsoar pe ntregul ambitus al capacitii de relaie a consilierului. n formarea consilierului este necesar analiza stilului personal de relaie n scopul constientizrii modalitilor eseniale de raportare la client. ntrebri de verificare Pe ce factori se fundamenteaz eficiena consilierului ? Care sunt caracteristicile comportamentului eficient al consilierului ? Care sunt calitile necesare consilierului ? Care sunt atitudinile raionale pe care le poate avea consilierul n gestiunea ipotezelor de lucru sau a sistemului teoretic ? Prin ce se caracterizeaz personalitatea consilierului eficient ? Care sunt poziiile consilierului n raport cu sistemul su axiologic ?

Care sunt principiile utile n abordarea realitii clientului, din perspectiv epistemologic ? Care este funcia epistemologic a personalitii consilierului ? n ce const trecerea de la stilul directiv la cel non-directiv ? Bibliografie selectiv: Cazenave, M., coord., Aux frontires de la science, Ed. Albin Michel, 1998. Freud, S., Despre etiologia isteriei, n Freud, Opere V, Inhibiie, simptom, angoas, Ed. Trei, Bucuresti, 2001. Gheorghe T., Consilierea si orientarea n scoal, Bucuresti, Casa de Editur si Pres Viaa Romneasc, 1999. Lisievici P., Teoria si practica consilierii, Ed. Universitii din Bucuresti, 1998. Rickley G., Therese C., Counseling, Theory and Practice, Prentice Hall, New Jersey, 1990. Wrenn, C., Crisis in Counseling: A Commentary and Contribution, n J. McGowan, ed., Counselor Development in American Society, Washington: U. S. Department of Labor and U. S. Office of Education, 1965. 122 MATEI GEORGESCU CADRUL GENERAL AL CONSILIERII Rezumat Modalitatea n care este stabilit cadrul consilierii determin eficiena demersului. Cadrul fizic spaial se refer la ansamblul condiiilor mediului ambiant n care se desfsoar consilierea. Cadrul fizic temporar se constituie din modalitatea de raportare a consilierului la durat. Cadrul alianei de intervenie este constituit din personalitatea consilierului si influena acesteia asupra clientului. Personalitatea consilierului si modalitatea n care este perceput de client vor influena aliana de intervenie stabilit ntre consilier si client n vederea atingerii obiectivelor demersului. Cadrul deontologic al consilierii adun principii necesare reglementrii relaiei cu clientul. Obiectivul de fond al primei ntlniri cu clientul const n evaluarea motivaiei pentru consiliere si n testarea modalitilor de relaie specifice clientului, n timp ce obiectivul specific se refer la coninutul problematicii. n raport cu prima ntlnire clientul poate fi adresat unui alt consilier. Rolul consilierului se constituie la interferen a dintre expectaiile clientului si comportamentul su real. Consilierea de grup este un cadru alternativ care se poate folosi n funcie cu specificul problematicii clientului. Concepte reprezentative - cadrul consilierii: ansamblul elementelor care reglementeaz si susin relaia dintre consilier si client: cadru fizic spaial si temporal, cadrul alianei de intervenie si cadrul deontologic. Elemente de cadru Cadrul consilierii este constituit din ansamblul elementelor care reglementeaz si susin relaia dintre consilier si client n sensul atingerii obiectivelor specifice. Cadrul general al consilierii este structurat de cadrul fizic, cadrul deontologic si cadrul alianei de intervenie. Cadrul fizic spaial Cadrul fizic al consilierii const n spaiul n care se desfsoar consilierea si modalitatea de locuire a acestuia. Spaiul fizic al cabinetului si marcheaz influena la nivelul interferenei dintre semnificaia cultural si simbolistica personal a organizrii spaiale. n INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 123 alegerea modalitii n care se organizeaz cadrul fizic al consilierii se va avea n vedere semnificaia si funcia fiecrui element. Spre exemplu, amplasarea unui birou n cabinet poate semnifica cultural un spaiu lucrativ, care s sprijine statutul de client al subiectului. Totodat poate simboliza, din perspectiva clientului, (simbolul ca cea mai bun modalitate de a numi ceea ce nu poate fi numit) locul de desfsurare a relaiei cu autoritatea.

n alegerea si organizarea spaiului se va ine cont, de asemenea, de datele oferite de proxemic. n spaiul nostru cultural se remarc urmtoarele zone ale relaiei: - zona intim ntre 15 si 45 de cm. Este zona revendicat personal n care subiectul permite exclusiv accesul persoanelor semnificative ale istoriei sale; - zona personal ntre 45 cm si 1,2 m. Este zona rezervat persoanelor apropiate care este deschis si situaiilor sociale cu caracter ceremonial; - zona social 1,2 m si 3,6 m. Este distana de siguran pstrat n relaie cu persoanele necunoscute care induc un anumit nivel de angoas; - zona public - mai mult de 3,6 m. Este spaiul necesar subiectului pentru a intra n relaie cu grupurile de indivizi. Studiile realizate pe spaiul zonei sociale indic faptul c n camerele mici, n care zona social se reduce la minim, clientul si reduce numrul de auto-referine pozitive. Spaiul de dimensiuni reduse este preferat de clienii dominani. Relaia cu clienii dependeni se structureaz mai bine la limita maxim a zonei sociale, clientul reclamnd n ordinea dezvoltrii sale nevoia de detasare si individuare. Izolarea fonic a cabinetului este un indiciu al respectrii confidenialitii. Una dintre variantele de organizare a spaiului fizic recomand amplasarea celor dou fotolii la o distan situat n zona social: 2,5 - 3 metri, n condiiile n care nu se interpune nici un element de mobilier. Amplasarea ntre cele dou fotolii a unui birou sau a altui element de mobilier poate fi securizant pentru clienii anxiosi, dar poate constitui si semnul unei bariere n comunicare. Este preferabil crearea unei atmosfere destinse: fotolii comode, lumin indirect, culori calde. Nevoia excesiv de a crea o atmosfer destins 124 MATEI GEORGESCU trimite spre nevoia consilierului de a nu frustra clientul, ceea ce reprezint o disfuncie de atitudine. Cadrul fizic temporal Factorul timp este un element de cadru variabil n raport cu ansamblul teoretico-tehnic sintetizat de consilier. Clientul poate ncerca forarea duratei sedinelor prin: - ntrziere; - intrarea n problematica real spre finalul sedinei; - compactarea discursului spre finalul sedinei pentru a fi dificil de ntrerupt. Este important respectarea oricrui element de cadru stabilit de comun acord cu clientul. n consecin, durata va fi respectat prin: - anunarea timpului rmas: mai sunt 10 minute, ce anume dorii s mai discutm ?. - ntreruperea clientului: bine, continum data viitoare. Funcia elementelor de cadru este de a facilita comunicare si atingerea obiectivelor, orice exagerare avnd un efect contrar. n consecin , nu este indicat normarea rigid a timpului prin consultarea frecvent a ceasului. n acest caz, excesul de rigoare va avea caracter defensiv. n finalul sedinei, consilierul poate rezuma sedina si invita clientul s revin sumativ asupra principalelor teme, afecte si comportamente discutate. Formulele de ncheiere trebuie s aib un caracter neutru: - Bine, ne oprim aici. - Continum data viitoare. Cadrul alianei de intervenie Elementul esenial de cadru al consilierii este personalitatea consilierului si modalitatea n care acesta poate construi relaia cu clientul. Relaia de cadru se constituie ntr-un tip de alian ntre client si consilier orientat de obiectivele comune. Aliana de intervenie, element necesar progresului si succesului consilierii, este determinat de

personalitatea consilierului, de modul n care consilierul este perceput de client, de nivelul de ncredere acordat. Clientul introduce n relaie modalitile sale de raportare la alter, la autoritate. Acest lucru va regla nivelul de ncredere acordat consilierului, acceptarea acestuia de ctre client ca agent al schimbrii, msura n care se simte securizat n cadru. INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 125 Relaia de consiliere este rezultatul interaciunii complexe dintre: - perspectiva consilierului asupra clientului exprimat de sintagma: Eu sunt aici pentru a te susine n ...; - perspectiva clientului asupra sa: Eu nu pot s ...; - perspectiva clientului asupra consilierului: El este aici pentru a m ajuta. Poate oare s o fac ...?; - perspectiva consilierului asupra sa: Eu resimt fa de client .... Pot s l conin ?. Interaciunea complex a celor patru perspective ale relaiei este exprimat dintr-o dialectic reprezentativ pentru relaia ego-alter att a clientului, ct si a consilierului60: Consilier Client Relaia mea cu tine, client Eu, client Opiunile mele Opiunile tale Dac s te ajut Dac s discut probleme mele Cum s m comport Cnd si cum s mi expun problemele Ce tehnic si metod s folosesc Pot oare s am ncredere Ce simt acum fa de mine n raport cu tine M poate nelege ? Gndurile si lumea mea interioar Tririle tale n raport cu tine nsui si discursul tu ctre mine Limitele pe care le stabilesc n raport cu tine Aciunile tale fa de mine Dac pot s lucrez cu tine Dac s vin la sedina urmtoare Cum s procedez Cum s te compori ntre sedine Clientul va experimenta si testa raportul su cu consilierul n prima ntlnire, prin comportamente implicite care vizeaz: - gradul de acceptan al consilierului. Dubiul clientului privind oportunitatea de a face confidene consilierului indic nevoia de a testa nivelul de acceptan al consilierului ntrebarea M poate oare accepta asa cum sunt, cu aspecte pe care eu nsumi mi le pun sub semnul ntrebrii ?; 60 R. Nelson-Jones, Practical Counseling and Helping Skills, Cassel, London, 1990, p. 58. 126 MATEI GEORGESCU - capacitatea de a impune limite. Capacitatea consilierului de a impune si conserva limite si reguli este probat de client prin solicitarea de favoruri. Limita si regula este constructiv ct timp nu are caracter defensiv si este folosit ntr-o manier inflexibil. Impunerea si acceptarea de reguli este un exerciiu al relaiei de consiliere cu efecte intrinseci de optimizare. Cererea de ntlniri n afara cadrului, cererea de ntlniri neprogramate sau a permisiunii de absen neanunate sunt modaliti prin care clientul si exprim prostul raport cu autoritatea si nevoia de a domina cadrul. Prin reacia de aducere n cadru consilierul si indic, la rndul su, raportul personal cu autoritatea si cu clientul aflat n raport concurenial. Reacia optim a consilierului n acest caz const n transmiterea mesajului de acceptare a nevoii de dominare a clientului si interpretarea acesteia n contextul cadrului; - interesul personal al consilierului. Este vorba despre interesul profesional, dar n special cel personal. Clientul va testa modalitatea n care este perceput de consilier. Nevoia de a iesi din cadru prin cererea de interes si afeciune personal, de a fi un client privilegiat, se poate constitui ntr-o barier n comunicare si trebuie interpretat;

- interesul material al consilierului. Onorariul are o funcie important n susinerea alianei de intervenie. Stabilirea tarifului este un indicator specific al imaginii profesionale si generic al imaginii de sine a consilierului. Pentru consilier este important reflecia asupra motivelor prin care si stabileste cuantumul onorariului. Cuantumul onorariului este rezultatul unei ecuaii complexe care are ca factori: momentul n care se afl consilierul din punct de vedere al evoluiei sale profesionale, costurile necesare ntreinerii cadrului fizic al consilierii, modele preluate de consilier prin formarea sa profesional, gradul de solicitare al consilierului. Plata sedinelor se va face cu regularitate si n mod direct, la finalul sedinelor; - onestitatea consilierului. Clientul va testa att onestitatea profesional modul n care consilierul se percepe si recomand clienilor, ct si onestitatea personal capacitatea de a transmite mesaje coerente si sintonice prin diferitele canale de comunicare, capacitate simit de client ntr-o manier global. Clientul va adresa n acest sens ntrebrile directe. Acestea pot avea ca obiect personalitatea consilierului, starea sa civil, familia sau experiena sa. ntrebrile directe vor oferi consilierului indicii asupra: INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 127 - nevoii clientului de a testa nivelul autostimei consilierului; - nevoii clientului de a minimaliza sau idealiza personalitatea consilierului; - dificultilor de raportare la autoritate; - nevoii clientului de a cerceta sau pune la ndoial competena consilierului ntr-o problematica specific. Rezistena clientului de a se angaja n procesul de consiliere este un fenomen frecvent. Se recomand discutarea rezistenei prin cutarea surselor, a semnificaiei sale si interpretarea acesteia. Cadrul deontologic al consilierii n activitatea sa, consilierul va fi ghidat att de drepturile clientului, de etica profesional, ct si de standarde morale, valori individuale si culturale specifice clientului. Regula fundamental a oricrui cod etic profesional se ntemeiaz pe ideea c individul trebuie respectat si protejat, ceea ce devine posibil numai n condiiile n care consilierul este onest, integru si obiectiv n relaia sa cu clientul. n ordinea eticii profesionale si a respectrii drepturilor clientului, consilierul trebuie s fie ghidat de urmtoarele principii: Primum non nocere. Intervenia consilierului se va construi pe ideea de a nu se aduce prejudicii clientului. Consilierul poate avea tendin a de a-si dovedi eficiena ptrunznd ntr-o manier intruziv n psihismul clientului. Acest gen de atitudine trebuie cu necesitate evitat ntruct poate aduce prejudicii clientului. Je le pensay, Dieu le guerit. Consilierul nu se poate substitui vindectorului miraculos. Pentru aceasta este necesar asumarea de ctre consilier a propriilor limite. n ordinea unui furror curandis, consilierul n special cel aflat la nceputul activitii sale poate avea tendina de a se considera atotputernic. Atitudinea de atotputernicie a consilierului reprezint un pericol major pentru client. Aceast atitudine, dac nu conduce la ndeprtarea clientului, poate determina agravarea condiiei acestuia. Vis medicatrix naturae. Principiu aflat n continuarea celui anterior. Consilierul va susine clientul n sensul nlturrii blocajelor aflate n calea tendinei naturale de vindecare si dezvoltare, fr a se substitui acesteia. Confidenialitatea - pstrarea caracterului confidenial al informaiilor furnizate de client. Acest principiu a generat, n variile situaii ale 128 MATEI GEORGESCU activitii de consiliere, o serie de dileme morale care au condus la instituirea urmtoarelor norme de aplicare61: - aplicarea principiului confidenialitii este relativ avnd n vedere anumite situaii care-l suspend;

- principiul se aplic n raport cu natura materialului. Dac informaia este deja public sau poate deveni public, iese de sub incidena confidenialitii; - materialul care nu poate aduce atingere clientului nu l constrnge pe consilier la confidenialitate; - materialul care este necesar consilierului sau instituiei, pentru a funciona eficient, iese din cadrul confidenialitii; - principiul confidenialitii se aplic n scopul respectrii drepturilor clientului privind integritatea si reputaia sa. Aceste drepturi pot fi protejate de ctre consilier chiar mpotriva dispoziiilor legale; - aplicarea principiului confidenialitii este limitat si de drepturile consilierului, n ordinea pstrrii reputaiei si integritii sale; - principiul confidenialitii este determinat de drepturile unei tere pri implicate si de drepturile comunitii. Rezumativ, principiul confidenialitii este invalidat de urmtoarele situaii: - informaia este deja public; - clientul este de acord cu publicarea informaiilor; - aplicarea principiului susine explicit sau implicit nclcarea drepturilor oricrei persoane implicate direct sau indirect. Relevana. A nu solicita clientului detalii irelevante. Principiul urmreste reglementarea accesului la zonele personale ale vieii clientului n scopul de a se evita atitudinile de tip pervers. Consilierul va solicita informaii n ordinea atingerii obiectivelor stabilite si nu pentru gratificarea unor trebuine personale. Trasarea universal a limitei dintre obiectivitatea profesional si curiozitatea personal (de tip pervers) este dificil. De aceea, unica msur a principiului relevanei rmne personalitatea consilierului. Simetria. Clientul va fi tratat de consilier numai n maniera n care consilierul ar accepta s fie tratat. Este un principiu etic general care 61 G. Rickley, C. Therese, Counseling, Theory and Practice, Prentice Hall, New Jersey, 1990, p. 270. INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 129 guverneaz relaiile n spaiul cultural. Aplicat n consiliere, reprezint o form a garantrii drepturilor clientului prin proiectarea consecinelor oricrei intervenii asupra consilierului. Prima ntlnire Prima ntlnire este indicativ pentru decursul relaiei. n acest moment se condenseaz specificul interaciunii care va guverna relaia dintre consilier si client. Prima reacie, de natur afectiv, pe care o are att consilierul ct si clientul este relevant. Aceast reacie ofer informaia brut, ne-elaborat (n manier represiv-cultural), privind personalitatea celuilalt asa cum poate fi perceput. n deschiderea primei ntlniri trebuie s se aib n vedere nivelul de angoas al clientului. Primele minute vor fi alocate gestiunii angoasei determinate de noutatea situaiei. Atitudinea suportiv si prezent a consilierului este necesar. Clientul va ncerca s si reduc angoasa prin ntrebri care privesc personalitatea consilierului sau cadrul de lucru. n cazul n care clientul este adresat consilierului de o ter persoan nivelul su de angoas poate fi ridicat si poate opune o important rezisten interviului. Este posibil ca motivaia pentru consiliere s fie delegat prin client de un ert. Clientul consult consilierul din motivele prezentate de persoana care l-a adresat, motive care sunt extrinseci personalitii sale. Se va discuta motivaia pentru consiliere a clientului si raportul su cu tera persoan. Consilierul poate introduce clientul n problematic prin formule de genul: - avem circa 45 de minute pentru a discuta. M ntreb ce anume v aduce aici; - avem 45 de minute n care sunt interesat s ascult tot ceea ce dorii

s mi spunei. Este important susinerea libertii de discurs a clientului. Prin oferta de libertate, consilierul poate obine informaii despre modalitatea n care clientul se adapteaz la situaii noi. Indiferent de abordare, obiectivul esenial al primei sedine const n evaluarea motivaiei pentru consiliere si n testarea modalitilor de relaie specifice clientului. n scopul atingerii acestui obiectiv specific primei ntlniri se poate folosi anamneza. Anamneza devine astfel instrumentul prin care se intr n raport cu clientul n ordinea testrii modalitilor de relaie specifice si a motivaiei n contextul istoriei de 130 MATEI GEORGESCU via si nu un scop n sine. Folosit ca scop n sine, clientul poate simi presiunea unei abordri de tip interogatoriu, ceea ce compromite relaia. Categoriile de informaii sunt orientative, n funcie de tipul consilierii si de client: 1. date de identificare nume, sex, vrst, profesie, loc de munc; 2. motivele pentru care solicit asistena; 3. antecedente personale: dezvoltare psihomotorie, achiziia limbajului, evoluie scolar, evoluia relaiilor interpersonale n cadrul grupului de vrst, date privind viaa sexual; 4. antecedente heredocolaterale: vrsta prinilor, profesia si ocupaia, tulburri de orice natur aprute n familie, dac este cazul locul n fratrie si relaiile cu prinii si ntre frai; - se va ncerca stabilirea particularitilor perioadei n care au aprut primele problemele; 5. traseul profesional: profesii exercitate, motivaie si opiuni profesionale, dac au existat mai multe locuri de munc, motivaia prsirii instituiilor, date privind relaia cu colegii; 6. modul de via actual: starea civil, familia de origine, relaii anterioare si istoria de relaie, motivaia cutrii relaiilor, nivelul veniturilor n raport cu cel al cheltuielilor, modalitatea de via cotidian (obiective, planuri, aspiraii). n funcie de expectaiile clientului, consilierul va folosi prima sedin si n scop informativ. Se vor oferi clientului indicii asupra cadrului deontologic si al celui al alianei de intervenie: rolul consilierului, scopurile procesului, durata sedinelor etc. n anumite cazuri, evaluarea problematicii clientului poate necesita mai multe ntlniri (dou sau trei). La finalul interviului de evaluare se va reveni asupra regulilor care susin cadrul consilierii. Finalul consilierii este n general decis mpreun cu clientul. Exist situaii n care consilierul este cel care decide momentul terminrii relaiei. n acest caz consilierul va explora nevoia clientului de a continua sedinele. n situaia n care clientul doreste s termine prematur procesul, consilierul va interpreta comportamentul fr ns a fora clientul n continuarea ntlnirilor. Adresarea clientului unui alt consilier Consilierul are sarcina de a-l susine pe client n constientizarea alternativelor, alegerea si urmarea celei mai bune modaliti de rezolvare INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 131 a problemelor sale. n virtutea acestui enun, exist situaii n care clientul trebuie adresat unui alt consilier. Adresarea poate fi perceput de client ca derogare a competenei. Decizia de adresare a clientului este susinut de o bun imagine profesional a consilierului. Acesta si cunoaste capacitile sale si poate alege cea mai indicat soluie pentru client, chiar dac aceasta nseamn ntreruperea relaiei de consiliere. Procedura de adresare se desfsoar n virtutea principiului simetriei, a respectului pentru client. Este ns necesar analiza motivelor pentru care consilierul nu se consider indicat sau eficient. n unele cazuri poate fi rezultatul unei defense masive, care conduce la refuzul problematicii clientului. Dincolo de aceast situaie, clientul poate fi adresat dac: - problema depseste competena consilierului;

- diferenele structurale ntre personalitatea clientului si cea a consilierului ar putea aduce atingere procesului si relaiei de consiliere; - clientul este o cunostin a consilierului; - clientul nu poate discuta problemele sale cu consilierul din diferite motive; - dup un numr de sedine consilierul consider c relaia constituit nu este eficient. Adresarea se va face prin informarea clientului asupra noului consilier. Un element determinant al procedurii de adresare este motivaia clientului. De aceea, cererea de continuare a consilierii (cu noul consilier, recomandat) trebuie fcut de client. Real si imaginar n rolul consilierului Rolul consilierului n cadru este rezultatul interaciunii dintre expectaiile clientului, modalitatea n care este fantasmat si comportamentul su real. Aproximarea ct mai bun a personalitii reale a consilierului are valoare de optimizare. Astfel, cunoasterea rolului real al consilierului de ctre client este premisa unei relaii eficiente. Consilierul trebuie s si defineasc rolul si limitele sale fr a ncerca s seduc, atrag sau menin clientul n afara nevoilor de susinere real ale acestuia. n cazul n care consilierul este angajatul unei instituii rolul su poate interfera cu cel al instituiei. Instituia va cere consilierului s i reprezinte interesele, situaie care poate afecta raportul cu clientul. De aceea, n situaia n care se recomand din partea unei instituii, 132 MATEI GEORGESCU consilierul are datoria de a preciza clientului implicaiile apartenenei sale. Indiferent de statutul instituional consilierul ndeplineste urmtoarele roluri62: - s susin clientul ntr-un mediu de ncredere reciproc; - s furnizeze alternative n auto-nelegerea si n direciile de aciune ale clientului; - s ofere susinere n dezvoltarea unui mediu psihic sntos al clientului; - s si menin o atitudine vigilent n vederea avansului procesului consilierii. Un factor important care structureaz rolul consilierului si ridic probleme este legat de reaciile acestuia fa de client. Reaciile puternice indic dificulti de relaionare si pot determina consilierul s adopte un rol ineficient: fie o atitudine excesiv neutr, fie una reactiv prin care s si reprime sau exprime tririle puternice suscitate de client. Expectana clientului fa de consilier sau proces este un factor cu influen asupra relaiei de consiliere. nelegerea gresit a naturii consilierii determin esecul oricrei ntreprinderi. De aceea, clientul trebuie informat asupra: duratei sedinelor; modalitii de programare a sedinelor; duratei estimate a procesului; limitelor si valenelor consilierii. Anumite expectaii pot influena negativ desfsurarea procesului de consiliere. Una dintre acestea const n idealizarea consilierului: clientul confer fantasmatic consilierului statutul de vizionar atotputernic. Consilierul atotputernic va avea, n imaginarul clientului, urmtorul comportament: - i va face cadouri pe parcursul sedinelor; - va lua, n numele su, deciziile care se vor impune pe parcursul procesului; - va avansa soluiile necesare; - i va indica relaiile n care s se implice; - i va garanta reusita ntr-o situaie concurenial; 62 Wrenn, C., Crisis in Counseling: A Commentary and Contribution, in J. McGowan, ed., Counselor Development in American Society, Washington: U. S. Department of

Labor and U. S. Office of Education, 1965, p. 327. INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 133 - i va garanta soluionarea unei mprejurri de via nefaste (fantasm comun n situaia n care clientul apeleaz la consilier n situaia de criz); - i va garanta reusita oricrei schimbri produse n viaa profesional. Consilierul va informa clientul asupra rolului su de subiect al interveniei cruia i va reveni sarcina de: - a decide; - a soluiona; - a aciona; - a reusi. n orice situaie n care clientul opune funciei consilierului diverse reprezentri se vor discuta expectaiile si fastasmele adiacente. Trecerea de la personalitatea fantasmat, atotputernic, la cea real a consilierului poate fi perceput dificil de client. Este vorba despre diferena dintre a-si gestiona propriul destin si a continua s fie dependent de cellalt, de aceast dat sub figura consilierului. Clientul si poate deci lansa cererea de tutel, de dependen printr-o poziie regresiv de neajutorare. Aceast poziie poate determina consilierul s se situeze ntr-o poziie protectiv (a comptimi, a ngriji etc.). n general, idealizarea consilierului reprezint o etap situat n debutul relaiei de consiliere. Idealizarea consilierului poate genera dificulti dac este susinut de consilier. Consilierea, privit din perspectiva teoriilor nvrii, reprezint un proces de restructurare comportamental n care personalitatea consilierului are rolul unui model. La nivelul relaiei, idealizarea acioneaz ca factor de stagnare. Consilierul cu o imagine de sine deficitar poate susine clientul n aceast atitudine, resimit ca gratificant. Refugiul ntr-un rol profesional supracalificat si prezentarea ca atare n faa clientului este un indicator al dubiilor profesionale ale consilierului si al unor marcate dificulti de relaie. Consilierul poate fi perceput de client si ntr-o manier agresiv, ca o persoan n care nu poate avea ncredere. Clientul este reticent, pasivagresiv, critic, respinge interveniile consilierului. Este o atitudine defensiv care determin consilierul la precauii treptat mai importante. Consilierul devine frustrat si prin senzaia de a fi incapabil de a acorda asisten acestui client. n cele din urm, prin frustrare consecutiv, consilierul poate s resimt ostilitate fa de client. Acest scenariu indic 134 MATEI GEORGESCU dificultatea consilierului de a nelege si interpreta mesajul transmis de client. Clientul are nevoie s-i fie coninut agresivitatea. Consilierea de grup Desi consilierea de grup este un concept relativ rspndit, nu s-a ajuns la un consens teoretic asupra acestei tehnici. Grupul se constituie ncepnd cu trei membri care se influeneaz reciproc si sunt influenai la rndul lor de mediu. n consecin, n orice grup exist influene reciproce, ns specificul grupului de consiliere const n faptul c efortul de a influena trirea, gndirea si comportamentul este deliberat. Astfel, n consilierea de grup, interaciunea dintre indivizi este folosit n scopul de a facilita nelegerea de sine si schimbarea comportamental. n acest cadru se recomand organizarea de grupuri care s conin ntre cinci si zece clieni. Rolul consilierului const n a crea un mediu securizant n care fiecare membru al grupului s poat s si expun preocuprile privind diferitele aspecte ale vieii sale: familie, relaii interpersonale, imagine de sine etc. Consilierea de grup se recomand n special n cazul deficienelor imaginii si stimei de sine. Nu este prescris n situaia n care: - clientul se afl ntr-o situaie de criz; - nclcarea principiului confidenialitii poate pune n pericol clientul;

- clientul are probleme majore n sfera relaiilor interpersonale, ajungnd pn la imposibilitatea de a comunica; - clientul se apr masiv de tririle si comportamentele sale; - clientul este masiv dependent, iar situaia de grup, prin distributivitatea sa, nu i ofer mediul propice. Consilierul are sarcina nu doar de a asculta si nelege fiecare membru al grupului, dar si de a observa paternuri de comunicare (la nivel verbal sau non-verbal) si roluri asumate n grup. Obiective ale consilierii de grup din punctul de vedere al clientului63: - s-si dezvolte o atitudine deschis si onest; - s diminueze comportamentul manipulativ; - s nvee s acorde ncredere si s-si acorde ncredere; - s tind spre autenticitate; - s devin mai puin condiionat de comandamente; - s si consolideze capacitatea de acceptare, fr a mai fi perfecionist; 63 G. Rickley, C. Therese, Counseling,Theory and Practice, Prentice Hall, New Jersey, 1990, p. 207. INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 135 - s-si recunoasc si accepte anumite polariti; - s se conduc nu dup expectaiile celorlali, ci n conformitate cu ale sale; - s nvee s se confrunte cu ceilali direct, onest, adecvat si cu grij; - s nvee s ntrebe direct ceea ce doreste cellalt si s afirme direct acest lucru; - s se perceap mai adecvat si s i fie mai usor s aleag si s acioneze; - s poat face diferena ntre a avea un afect si a aciona conform acestuia; - s poat recunoaste faptul c si ceilali sunt agresivi; - s-si clarifice valorile, dac si cum s le modifice; - s-si creasc nivelul de toleran la ambiguitate si s poat lua decizii ntr-o lume dinamic; - s g____________seasc modaliti de rezolvare a problemelor din sfera personal; - s-si exploreze potenialul si creativitatea; - s-si consolideze capacitatea de a oferi ajutorul; - s devin mai sensibil la nevoile si sentimentele celorlali. Avantajele acestui tip de cadru se refer la:64: - eficien - permite lucrul simultan cu mai muli clieni; - context social - cadrul consilierii de grup ofer un context n care se pot analiza problemele de natur interpersonal. Una din tehnicile consilierii de grup este antrenamentul asertiv, util n cazul persoanelor cu dificulti asertive n situaii particulare. Comportamentul asertiv presupune expresia direct si onest a tririlor, care are drept consecin cresterea autostimei. Clientul este sprijinit n a-si susine drepturile sale fr a le nclca pe ale celorlali membri ai grupului; - mprtsirea unei problematici - clienii pot nelege ce anume i aseamn si ce i difereniaz de ceilali la nivelul problemelor care le afecteaz viaa; - susinere interactiv - fiecare client beneficiaz de suport si ajutor din partea membrilor grupului, dar ofer n acelasi timp suport si ajutor; - experimentarea de noi comportamente si modaliti de comunicare. Limitri n consilierea de grup: 64 G. Rickley, C. Therese, Counselling, Theory and Practice, Prentice Hall, New Jersey, 1990, p. 205 136 MATEI GEORGESCU - nu este potrivit pentru orice client. Pentru a putea funciona n condiii de grup, unii clieni necesit ajutor individual; - rolul consilierului n situaia de grup este mai difuz n raport cu

cadrul individual. Consilierul trebuie s se distribuie pe fiecare client, pe interaciunile sale, dar si pe dinamica emergent grupului. Comparativ cu cadrul individual, consilierul va aprea mai puin prezent fiecrui membru; - dinamica de grup poate distrage sau mpiedica expresia anumitor problematici ale clientului; - anumii clieni pot ntmpina probleme n a dobndi ncredere n membrii grupului, ceea ce conduce la blocarea comunicrii; - nu se poate afla cu siguran ce gen de problematic se abordeaz mai eficient n grup, n raport cu cadrul individual. ntrebri de verificare n ce const cadrul fizic al consilierii ? Care sunt recomandrile principale privind amenajarea cadrului fizic al consilierii ? Cum poate fora clientul cadrul temporal al consilierii ? n ce const cadrul alianei de intervenie ? Care sunt perspectivele care interacioneaz n relaia de consiliere ? Ce vizeaz comportamentele prin care clientul testeaz personalitatea consilierului ? Care sunt principiile deontologice ale consilierii ? Care sunt normele de aplicare a principiului confidenialitii ? Care este obiectivul esenial al primei ntlniri cu clientul ? n ce condiii poate fi adresat clientul unui alt consilier ? Care este rolul consilierului ? Cum este imaginat consilierul atotputernic ? n ce situaii nu este prescris consilierea de grup ? Care sunt obiectivele consilierii de grup ? Care sunt limitrile consilierii de grup ? Bibliografie selectiv: Blocher D.H., The Professional Counselor, Macmillan, New York, 1987. Nelson-Jones R., Practical Counseling and Helping Skills, Cassel, London, 1990. Rickley G., Therese C., Counseling, Theory and Practice, Prentice Hall, New Jersey, 1990. INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 137 TEHNICI FUNDAMENTALE N CONSILIERE Rezumat Relaia de tip suportiv constituit n cadrul consilierii este o relaie intens si dinamic susinut n special de palierul afectiv al consilierului. Abilitatea n domeniul comunicrii non-verbale este un factor necesar consilierului eficient. Sunt prezentate caracteristicile unei comunicri eficiente (empatie, autenticitate, neutralitate binevoitoare, specificitate) si practici care afecteaz comunicarea. Sunt reprezentate tehnici fundamentale folosite n consiliere: tehnica interogativ, tehnica ascultrii, tehnica tcerii, tehnica reflectrii, tehnica sumarizrii, identificarea temei, exprimarea si modelarea afectelor, interpretarea, confruntarea cu fluxul reprezentativ, rezolvarea de probleme, tehnici gestaltiste (personalizarea discursului, transformarea ntrebrilor n afirmaii, asumarea responsabilitii, jucarea rolului proiectat, tehnica scaunului gol), tehnici comportamentale (desensibilizarea sistematic, contractul comportamental, modelarea social) si direcii ale optimizrii personale. Concepte reprezentative - tehnici de consiliere: totalitatea procedeelor aplicate de consilier ntr-un cadru specific pentru a susine si favoriza cunoasterea de sine, autoacceptarea afectiv, maturizarea si dezvoltarea resurselor necesare n diferite domenii ale vieii clientului; - relaie de tip suportiv: relaie n care clientul este susinut n explorarea senzaiilor si tririlor sale. Relaia de tip suportiv Relaia de tip suportiv este specific psihoterapiei suportive, ns este

recunoscut ca dimensiune esenial a demersului consilierii. De aceea, OMS (1994) a considerat ca sinonim termenul de consiliere cu cel de psihoterapie suportiv. Desigur, psihoterapia suportiv are ca subiect personalitatea instabil, Eul slab structurat si, n consecin, nevoia marcat de dependen a subiectului, n timp ce clientul consilierii nu este exclusiv aflat n aceast zon a disfunciei, aflndu-se si n aria nevoii de optimizare. Psihoterapia suportiv urmreste n special funcia protectiv a demersului n ordinea restabilirii unui echilibru 138 MATEI GEORGESCU psihic. n zona comun cu consilierea, psihoterapia suportiv are ca obiectiv adaptarea la mediul social prin mbuntirea abilitilor de negociere si gestionare a conflictului. Relaia de tip suportiv este util n situaiile de criz clieni cu diferite adicii, cu dezadaptare masiv, cu problematic psihosomatic. n ordinea consilierii, relaia de tip suportiv este o relaie prin care consilierul ofer suport clientului n demersul schimbrii. Acest tip de relaie se centreaz mai mult pe palierul afectiv dect pe cel cognitiv. Presupune explorarea senzaiilor si tririlor. Se caracterizeaz prin exersarea ntregului ambitus afectiv al clientului: alternarea confortului cu anxietatea, a exaltrii cu subdepresia. Relaia de tip suportiv este: intens, ntruct se discut deschis reaciile si percepiile reciproce; dinamic, ntruct faciliteaz schimbarea n sensul dezvoltrii. Valoarea acestui tip de relaie const n faptul c oglindeste modul n care clientul intr n relaie cu cellalt n spe cu consilierul. Relaia de tip suportiv este condiionat de ncrederea reciproc. ncrederea este o condiie necesar oricrui demers de consiliere, ntruct compenseaz si orienteaz efortul clientului n sensul depsirii strilor negative, disfuncionale n vederea obinerii schimbrilor dezirabile. Consilierul nu judec personalitatea clientului. Orice proces de schimbare are ca premise capacitatea clientului de a se accepta pe sine. Capacitatea de acceptare de sine se construieste si ntreste prin atitudinea de acceptare a consilierului. Comunicarea non-verbal Problematica ridicat de nivelul comunicrii non-verbale este subiect de analiz pentru majoritatea orientrilor teoretice sau tehnice care fundamenteaz demersul consilierii. Interesul se centreaz pe raportul complex dintre comunicarea verbal si cea non-verbal n sensul de a nelege condiiile unei comunicri globale eficiente n care mesajele nu sunt dublate si invalidate reciproc. Consilierul transmite clientului un important mesaj non-verbal prin specificul: - contactului vizual continuu, punctual etc.; - privirii fix, goal etc.; - aparenei tegumentare palid, rosie, transpirat etc.; INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 139 - posturii centripet, centrifug; - mimicii indicator afectiv principal; - gesticii redus sau ampl; - comportamentului auto-stimulativ joaca cu degetele, unghiile etc.; - comportamentelor repetitive miscri ale membrelor, atingeri ale hainelor etc.; - comportamentelor de comand ridicarea degetului, indicarea cu degetul, privire direct dezaprobatoare etc.; - vestimentaiei. Informaia non-verbal este coninut si n elementele formale ale comportamentului verbal: - tonul discursului monoton, puternic, slab, ezitant; - dinamica discursului lent, rapid; - volumul vocal tare, ncet.

Mesajul non-verbal al consilierului este o consecin a dinamicii personalitii sale si este determinat de palierul afectiv. De aceea, controlul raional al mesajului non-verbal este dificil si oricum ineficient prin caracterul defensiv. Comportamentul non-verbal are att determinaii culturale, ct si specific individuale de care se va ine cont n interpretare. Susinerea clientului de ctre consilier se face si prin mesajul nonverbal. Mesajul non-verbal emis de consilier este important si se structureaz ntr-un comportament de prezen caracterizat prin: - atitudine natural, relaxat. De aceea, o atitudine ncordat va sugera clientului dificulti de relaionare; - postur deschis. Chiar dac postura este relativ si poate fi interpretat ntr-o manier idiografic, n ordinea comportamentului specific al clientului exist posturi universal atasate defensei. De aceea se recomand evitarea posturilor centripete, nchise (de ex. picioarele sau minile ncrucisate). n situaia n care consilierul si observ nevoia de a intra n posturi corporale nchise si va analiza comportamentul n raport cu mesajul clientului; - poziionare fa n fa, non-defensiv. Cadrul fizic trebuie amenajat astfel nct ntre consilier si client s nu se interpun un element de mobilier; - contact vizual continuu, ntr-o manier natural. 140 MATEI GEORGESCU Componenta non-verbal permite reperarea strii afective a clientului si a unui domeniu de informaie complementar celui verbal. Caracteristici ale unei comunicri eficiente Chiar dac demersul consilierii se refer la eficien, aceasta nu trebuie neleas n termenii unei dinamici impuse clientului. Comunicarea eficient se face exclusiv n timpul psihic al clientului, n ritmul su. Dorina consilierului de a imprima un ritm mai alert discursului constituie o barier major n comunicare. Clientul se va simi presat de intenia de accelerare a ritmului su. Indicatori ai unei comunicri eficiente pot fi decelai din faptul c subiectul: - se refer la sine ntr-o manier direct; - personalizeaz discursul; - si asum afecte, reprezentri si comportamente. Eficiena n comunicare este determinat de capacitatea consilierului de a fi empatic, autentic, neutru binevoitor si specific n comunicare. Empatie. nelegerea empatic se fundamenteaz pe un proces de identificare, prin adoptarea cadrului de referin intern al clientului. Presupune un rspuns senzitiv, adaptat si non-evaluativ la sentimentele si tririle clientului. Empatia const esenial n capacitatea de transpunere n situaia clientului, fr a fi ns un efect al ncercrii de identificare cu acesta. Nevoia de identificare poate indica un defect de imagine de sine a consilierului, care se apr de client prin ncercarea de preluare a modului su de gndire si trire. Un indicator al identificrii masive cu clientul si al unei poziii non-empatice este compasiunea. n acest caz, consilierul va trebui s reevalueze atitudinea sa fa de client, n raport cu propriile probleme. Pentru a preciza poziia empatic putem construi ambitusul tipurilor de comunicare posibile ntr-o relaie: 1. consilierul se afl ntr-o poziie defensiv n care intervine pentru a-si diminua propria angoas suscitat de client; 2. consilierul reflect comportamentul clientului n palier raional (afectul este minimal prezent); 3. consilierul reflect tririle clientului; 4. consilierul interpreteaz tririle clientului. Empatia presupune capacitatea de coninere a clientului prin situarea Eului observator al consilierului ntr-o poziie median fa de sine si INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 141 client. Chiar dac n prima situaie exist schimb de mesaj, ntruct

clientul transmite angoasa sa consilierului, acesta din urm nu se afl ntr-o poziie empatic ntruct nu se poate situa suficient de departe de propriile triri (angoasa) pentru a le conine. n situaia urmtoare exist deficiene de empatie n sensul n care consilierul este nc defensiv n faa tririlor sale prin faptul c le elaboreaz printr-un rspuns raional este cazul n special al clienilor cu structur obsesional. Reflectarea si interpretarea sunt indicatori ai poziiei empatice. Reacia empatic presupune deschiderea unui nou cmp de explorare prin intermediul percepiei adecvate a ntregii personaliti a clientului. Poziia empatic permite avansarea de ipoteze privind starea sau fondul personalitii clientului. De ex. Client: M strduiesc s obin rezultate ct mai bune n munca mea, dar fr rost. Tot ru iese. Consilier (1): V strduii fr rost si aceasta v provoac frustrare. Consilier (2): Muncii mult si vi se pare a fi n van. Este ca si cum suntei victima unei persoane care v vneaz greselile, ceea ce v blocheaz. Pentru a putea avea spaiul psihic necesar perceperii si nelegerii clientului ca persoan distinct si real este necesar situarea fa de client ntr-o poziie median, nici prea aproape, dar nici prea departe de client. Distanarea optim de client permite desfsurarea proceselor cognitive si afective ale consilierului n scopul de a putea funciona ntr-o manier eficient. Situarea optim n apropierea propriului Eu observator permite recepia de informaii eseniale demersului. n aceast poziie empatia devine atitudinea de a fi mpreun cu persoana clientului, fr a fi persoana clientului. Poziia empatic a consilierului va produce, n cmpul psihic al clientului, senzaia de acceptare si nelegere. n cazul n care consilierul simte nevoia de a avea o interven ie de urmtorul tip, este semn al deficienei de situare empatic n raport cu clientul: - ntrebri de genul De ce; - ntreruperea brutal a clientului; - normarea, etichetarea, moralizarea: Esti rigid, esti neserios, nu este suficient ceea ce faci; 142 MATEI GEORGESCU - interpretare hazardat: Imposibilitatea de a cuta un alt serviciu este legat de relaia ta cu tatl; - intervenie tangenial sau paralel; - intervenii cliseu. Autenticitate. Consilierul nu este defensiv n raportul cu clientul. Este resimit n relaie ca o persoan autentic. Autenticitatea reprezint capacitatea consilierului de a fi el nsusi, fr a avea nevoie s se apere printr-o atitudine rigid. Este consecina congruenei dintre reaciile interne si atitudinea extern. n situaia n care consilierul nu poate conine reacii afective ale clientului comunicarea se blocheaz, iar procesul consilierii esueaz. Exist grade ale autenticitii care variaz de la o atitudine impersonal si folosirea timpului trecut la raportul personal cu consilierul si folosirea timpului prezent. Clientul vorbeste despre sentimentele pe care o persoan le are fa de alta: - i spun ceea ce a simit Ion fa de Maria; - i spun ceea ce simte Ion fa de Maria. Clientul relateaz ceea ce simte despre o ter persoan: - i spun ce am simit fa de Maria; - i spun ce simt fa de Maria. Clientul vorbeste despre ceea ce simte fa de consilier: - i spun ceea ce am simit fa de tine; - i spun ceea ce simt fa de tine. Neutralitate binevoitoare. Consilierul are o atitudine de acceptare neutru binevoitoare, non-posesiv sau directiv. Atitudinea pozitiv

creeaz clientului senzaia c este acceptat de consilier n mod necondiionat de sistemul de valori sau comportament. Capacitatea de acceptare a clientului susinut de o atitudine pozitiv non-posesiv, de neutralitate binevoitoare, este simetric nivelului de acceptare de sine si auto-respect al consilierului. Atitudinea pozitiv se refer la capacitatea consilierului de a percepe clientul ca pe o persoan dotat cu calitile necesare rezolvrii problemelor. Aceast atitudine permite clientului demontarea si reconstrucia modalitilor de aprare, autenticitatea n relaie. n cazul n care consilierul nu poate susine atitudinea de neutralitate binevoitoare procesul consilierii este blocat. INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 143 Neutralitatea binevoitoare adoptat formal poate s devin o atitudine construit prin represia tririlor consilierului. Obstacole ale atitudinii neutru binevoitoare: - probleme afective si comportamentale ale consilierului; - lipsa informaiilor despre client; - confuzia imaginar a clientului cu persoane semnificative din viaa consilierului; - dificulti ale consilierului la nivelul imaginii de sine determin proiecia pe client a propriului sistem axiologic, meninerea de prejudeci despre client si incapacitatea de a respecta clientul. Specificitate. Se refer la capacitatea consilierului de a da expresie specific tririlor clientului. Capacitatea de a pune n cuvnt ntr-o manier adecvat afectele, reprezentrile suscitate de procesul de consiliere este determinant pentru succesul consilierii. Practici cu efect negativ n comunicare Clienii pot pune n dificultate consilierul prin problematica sau modalitatea de relaionare. n situaia n care este resimit existena unui obstacol major n comunicare, clientul va fi susinut n elaborarea problemei aprute. Spre exemplu, nevoia de control a clientului, tendina clientului de a controla singur procesul. Clientul se consider unicul responsabil n demersul n care s-a angajat. Supraresponsabilizarea si controlul este o modalitate de expresie a rezistenei la schimbare sub forma nevoii de a controla desfsurarea si rezultatele procesului. Consilierul va interpreta atitudinile clientului fa de cadru si proces. Chiar dac n materie de comunicare exist practici recunoscute ca negative, facem un scurt inventar al acestora. Practicile cu efect negativ n comunicare au caracter defensiv. Indicatori ai unui comportament defensiv al consilierului65: a da sfaturi si soluii: De ce nu faci asa ...; a evalua, a nvinovi: Aici gresesti cu siguran...; a moraliza: Trebuia s faci asta si asta...; a interpreta, a analiza: Ceea ce ai tu nevoie este...; a eticheta: Esti prost pentru c ai fcut...; 65 dup A. Bban, coord., Consiliere educaional, Cluj-Napoca, 2001, pp. 23-24. 144 MATEI GEORGESCU a comanda, a fi directiv: Trebuie s...; a luda: Ai 100% dreptate.; a pune ntrebri de genul De ce ai fcut ....; a simpatiza, a acorda suportul la modul general: Totul va fi bine...; a amenina, a avertiza: Dac se mai ntmpl s....; a evita: Hai s uitm asta...; a condiiona Te voi aprecia numai dac vei ...; a patrona: Aceasta este direcia bun...; a impune reluarea unui subiect: S vorbim despre.... Revenim asupra unor comportamente defensive: A da sfaturi. Clientul doreste s si delege responsabilitatea astfel nct consilierul s fie presat s ia decizii n locul su. Aceast practic produce dependen si blocheaz tendina de crestere si individuare.

A oferi soluii. Consilierul nu se poate substitui clientului si nu poate conine toate aspectele necesare procesului decizional. Pe de alt parte, problema prezentat de client este de multe ori secundar, n spatele ei aflndu-se realele probleme. Rezolvarea de ctre consilier a acestei probleme, de suprafa, va avea ca efect meninerea problemelor consistente n afara cadrului consilierii. Relaia creat ntre client si consilier reprezint o premis a gsirii soluiilor ntr-un tempo adecvat, fr a face din acest lucru un scop primar si presant. Nevoia de a gsi rapid soluii este defensiv. A norma etic. Normarea comportamentului clientului produce acestuia vinovie si stare de inadecvare. Consilierul nu poate impune propriul sistem de valori morale clientului su. A judeca si critica. Prin critic este negat lumea clientului. A analiza si diagnostica. Presupune abordarea clientului ntr-o perspectiv extern cadrului su de referin. Clientul trebuie neles ntr-o manier idiografic. Raportarea statistic va bloca relaia prin referine exterioare. A da acordul si a evalua pozitiv. Acceptarea clientului se face printr-o atitudine neutr. Consilierul poate rspunde prin reacii pozitive n situaiile de crestere din consiliere. Rspunsul evaluativ pozitiv nonneutral, explicit poate mpinge problemele n afara cadrului. A ncuraja. Este o modalitate de a nega tririle si problemele clientului. Pe de alt parte, a spune clientului c problema sa este comun si c va putea s o rezolve foarte usor nseamn a iesi din cadrul de referin al INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 145 relaiei. Relaia suportiv n sine conine o modalitate de ncurajare. Orice reacie adugat de acest fel va fi resimit de client ca defens a consilierului. Tehnici de consiliere Tehnica interogativ Modalitatea de adresare a ntrebrilor este un element important prin care consilierul faciliteaz sau blocheaz procesul de comunicare. n utilizarea acestei tehnici fundamentale este util considerarea urmtoarelor aspecte: clientul are tendina de a modifica ntrebarea sau sensul acesteia; referinele generale sunt interpretate ntr-o accepiune mai restrns; n cazul ntrebrilor lungi clientul si va formula rspunsul conform debutului acestora; clientul poate avea tendina de a rspunde n spiritul ntrebrii si nu n litera acesteia; posibilitatea ca o ntrebare s nu fie neleas este proporional cu volumul si ncrctura sa informaional; n situaia n care clientul nu a auzit un segment al ntrebrii, l va reconstrui conform prii auzite; ntrebrile nchise sunt mai securizante pentru client. n consecin este indicat: utilizarea de ntrebri scurte, fr desfsurri logice susinute; repetarea ntrebrii n cazul n care nu a fost neleas sau reformularea acesteia; folosirea judicioas a ntrebrilor, n nici un caz dup fiecare rspuns. Folosirea excesiv a acestei tehnici nu este eficient ntruct poate deturna relaia prin: - modificri de dinamic: clientul nu mai iniiaz discuia, ci asteapt de la consilier urmtoarea ntrebare; - faptul c subiectul este mpiedicat din efortul elaborativ: deleg rspunderea relevrii coninutului mesajului asupra consilierului; - clivarea afectului de reprezentare: coninutul se deprteaz de afect si devine unul eminamente cognitiv.

146 MATEI GEORGESCU Tipuri de ntrebri ntrebri care produc rspuns justificativ. Sunt cele care ncep cu De ce ? Acest tip de ntrebare creeaz clientului impresia de interogatoriu si inducerea unei atitudini defensive, specifice relaiei cu autoritatea. Rspunsurile vor fi justificative si cantonate n sfera unei argumentaii logice. ntrebri nchise. Sunt cele care determin acordul sau dezacordul clientului prin rspuns afirmativ sau negativ. ntrebrile nchise risc s blocheze comunicarea dac sunt folosite n cadrul structurat. Sunt utile n discuiile preliminare n care se urmreste obinerea de informaii punctuale. ntrebri deschise. Spre deosebire de ntrebrile nchise, determin rspunsuri orientate n special de afecte si nu de fapte. De aceea nu se rezum la afirmare sau negare. Acest tip de ntrebare poate: - deschide discuia; - susine clientul n efortul elaborativ, n explorarea de atitudini, valori si comportamente; - orienteaz clientul asupra tririlor sale. nchis deschis Vrei s vorbesti despre tine ? Despre ce vrei s vorbim astzi ? Esti trist din cauza decepiei ? Ce simi despre aceast situaie ? De cte ori s-a ntmplat ? Vorbeste-mi despre aceast ntmplare. ntrebri tip list. Consilierul prezint clientului o list de variante de rspunsuri din care clientul alege pe cel mai potrivit. Sunt utile n cazul: - precizrii relaiei dintre cauzele posibile; - unor puternice rezistene; - unor stri subdepresive. ntrebrile ipotetice. Permit prospecia unor alternative comportamentale: Dac ai fi... cum crezi c ... . Se folosesc pentru discutarea consecinelor unor posibile aciuni. INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 147 Tehnica ascultrii n tehnica ascultrii active clientul este pus n relaie direct cu fluxul tririlor si reprezentrilor sale. Pe aceast tehnic se fundamenteaz un stil eficient de consiliere prin care: - clientul se simte esenial neles; - discuia rmne focalizat pe tririle clientului. Ascultarea activ presupune reflectarea mesajului transmis de client. Mesajul clientului va fi de cele mai multe ori codificat sau distan at de informaia nuclear. Ascultarea presupune capacitatea de a reflecta coninutul si afectele corelate, determinnd clientului senzaia c este neles. n viaa social ascultarea de acest tip este un fenomen rar individul ascult n general n ordinea schimbului, pentru a putea fi, la rndul su, ascultat. Factori care susin ascultarea activ: comunicarea nonverbal adecvat coninutului si strii afective a interlocutorului; contact vizual cu interlocutorul; verificarea nelegerii mesajului mi spunei c...; capacitatea consilierului de a nu se centra asupra interveniei pe care urmeaz s o aib; susinerea clientului prin afirmaii de genul hmm, da, neleg; capacitatea consilierului de a nu depsi un nivel al prezenei sale n dialog; capacitatea consilierului de a nu evalua si categoriza; capacitatea consilierului de a nu selecta informaiile, ci de a asculta distributiv. Bariere n ascultarea activ: a nu putea urmri mesajul;

a asculta superficial; a auzi fr a nelege si a solicita precizri; a repeta mental urmtoarea ntrebare; a ntrerupe clientul n mijlocul unei fraze; a nu putea conine valorile clientului. 148 MATEI GEORGESCU Tehnica tcerii Tcerea sau ascultarea pasiv reprezint o tehnic fundamental prin care se permite clientului explorarea sentimentelor, atitudinilor, valorilor si comportamentelor. n condiiile programrii riguroase a timpului n cadrul consilierii, tcerea poate fi considerat ca neproductiv. De aceea, consilierul poate simi nevoia de a umple cu rapiditate golurile din cadru. Aceast nevoie invalideaz forma integral a mesajului clientului. Orice mesaj este alctuit din momente de tcere care acioneaz ca organizator al mesajului explicit. n consecin este necesar preluarea mesajului clientului ca atare, inclusiv cu momentele de tcere. Susinerea tcerii permite clientului: - s comunice clientului faptul c este adecvat si acceptat; - c este ascultat si i se permite experimentarea relaiei actuale cu consilierul fr a i se impune constrngeri; - se comunic clientului faptul c este capabil s negocieze cu propria experien; - s neleag faptul c responsabilitatea i aparine; - s nu se simt presat n a verbaliza imediat fiecare senzaie sau gnd; - s exploreze reprezentri, afecte, comportamente si implicaiile acestora. Tcerea se poate constitui si ntr-o barier n comunicare. Acest caz indic: - rezistene masive; - anxietate sau neplcere; - ncercarea de manipulare a consilierului; - impas n relaie. Funcia tcerii (benefic sau negativ) va fi neleas de consilier n context. n general nu este recomandat ntreruperea tcerii, ci susinerea non-verbal a clientului. La nivel verbal, intervenia consilierului va fi reflectiv: Suntei tcut, m ntreb dac prin aceasta nu dorii s mi reprosai. Clientul poate cere consilierului prin tcere s fie mai prezent. Consilierul va rspunde acestei nevoi n msura n care nu va contribui involuntar la evitarea relevrii problemei reale. INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 149 Funcii negative ale tcerii: - rezisten la perspectiva schimbrii; - afecte puternice, pozitive sau negative, de natur erotic sau agresiv; - reacie defensiv la personalitatea consilierului resimit autoritar si rigid. n ordinea funciei negative se afl si situaia opus tcerii: bavardajul. Clientul se apr de propriile triri printr-un discurs compulsiv. n aceast situaie consilierul va susine clientul astfel nct s se simt securizat. Indiferent de modalitatea n care este perceput tcerea consilierului, aceasta va fi trit anxios de ctre client. De aceea, consilierul va compensa lipsa interveniei explicite, verbale, printr-o atitudine de ascultare indicat non-verbal. n situaia n care tcerea este de durat, se poate apela la tehnica desenului: clientul este invitat s si deseneze starea actual; consilierul deseneaz si l invit pe client s povesteasc ceea ce vede n desen.

Tehnica reflectrii Este o form avansat a tehnicii parafrazrii. Parafrazarea const n ntoarcerea mesajului clientului ntr-o manier prin care acesta sesizeaz faptul c a fost procesat si, n consecin, neles de consilier. Consilierul introduce mesajul prin formule de tipul mi spui faptul c..., Altfel spus.... Reflectarea este o tehnic adresat att coninutului, ct si afectelor. Reflectarea coninutului. Clientului i este ntors, ntr-o manier reformulat, mesajul pe care l-a transmis. Prin aceast metod: - clientul observ efortul consilierului de a-l nelege; - este confirmat nelegerea acurat a mesajului transmis de client; - se subliniaz anumite aspecte ale mesajului. De ex. mesajul mi este foarte greu s mai suport personalitatea sefului este reflectat prin Ai ajuns la limita capacitii de a v stpni reaciile fa de sef. 150 MATEI GEORGESCU Metoda trebuie folosit cu precauie, ntruct poate conduce la un coninut circular, de suprafa al discursului. Reflectarea afectelor. Coninutul discursului este reflectat prin centrarea pe afectele clientului. Se are n vedere nu att ceea ce clientul relateaz, ci modul n care o face. De ex. Prinii se certau foarte des. Atunci cnd erau mpreun, m asteptam s aib o discuie care s degenereze n ceart. Forma reflectat Erai speriat si doreai ca prinii s nu se mai certe. Tehnica sumarizrii Intervenia de tip sumativ se poate adresa att coninutului, ct si afectului. Sumarizarea coninutului. Este tehnica prin care consilierul condenseaz esena discursului clientului. Sumarizarea presupune urmrirea discursului clientului la nivel global si identificarea elementelor reprezentative. Permite clientului continuarea explorrii si i ofer o msur a nelegerii. Se foloseste: dac se doreste structurarea discuiei, n situaia n care discursul clientului a fost dispus arborescent, pe numeroase dimensiuni; cnd se intenioneaz precizarea unui aspect de importan pentru desfsurarea discuiei; n finalul sedinei. Sumarizarea afectelor. Consilierul condenseaz reacia afectiv general a clientului. Identificarea temei n cadrul unei sedine se pot discuta mai multe teme, dispuse arborescent pe o tem principal. Identificarea temei este un demers de sintez prin care consilierul ordoneaz materialul heterogen distribuit n diferitele teme pentru a nelege mesajul esenial transmis de client. De ex. clientul vorbeste despre dificultile pe care le are la serviciu, n special cu unul dintre sefii si. Apoi se refer la impozitele nedrept de mari pe care trebuie s le dea n fiecare an. Trece apoi la problemele pe care le are cu prinii si vrstnici si n special cu tatl su. Tema principal, mesajul esenial const n raportul clientului cu autoritatea. Teme frecvente: - maniera de auto-percepie; - dependena; INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 151 - nevoia de aprobare; - nevoia de a fi aprobat si iubit de toat lumea; - dificulti relaionare; - nevoia de control; - raportul cu autoritatea; - nevoia de a manipula; - nevoia de securitate; - dificultatea de a tri aici si acum.

Exprimarea afectelor Expresia afectiv este una dintre experienele dificil de realizat de unii clieni. Clientul va evita expresia afectiv, chiar dac este negativ sau pozitiv, att fa de situaiile discutate, ct n special fa de personalitatea consilierului. Clientul va discuta mai mult despre fapte, ntmplri, dar nu despre tririle suscitate. Consilierul va identifica reaciile afective ale clientului n realitatea cadrului, le va puncta si va susine expresia acestora. Modelarea afectelor Const n relatarea tririlor fa de situaii sau persoane. Este o tehnic cu efect suportiv care trebuie folosit cu precauie. Consilierul si poate revela tririle actuale fa de client n scopul de a-i oferi acestuia un model de expresie. Consilierul poate s evoce situaii similare cu cele n care este implicat clientul. Astfel, este stimulat expresia afectiv prin modelul expresiv al consilierului: Ex. Dac eu as fi trit o asemenea situaie, as fi... sau Cnd mi s-a ntmplat situaia... am simit c.... Unul din efectele colaterale negative ale tehnicii poate fi minimalizarea problemei. Clientul poate nelege intervenia modelatoare a consilierului sub forma nu este nici o problem, oricui i se poate ntmpla. n consecin clientul poate simi c reacia sa nu este adecvat. Alt efect negativ poate fi centrarea discuiei asupra consilierului. De aceea, intervenia consilierului trebuie s fie de scurt durat. Revelarea de sine a consilierului poate conduce la ntrirea relaiei de consiliere, clientul i poate mai bine aproxima personalitatea, ceea ce i va diminua angoasa. Trebuie avut n vedere faptul c n orice intervenie este nevoie de un anumit nivel de angoas. Se vor evita formule, precum: Stiu ce simi. Se pot utiliza sintagme, precum Pari a fi iritat. 152 MATEI GEORGESCU Interpretarea Permite relevarea de semnificaii comportamentale, afective, atitudinale etc. de care clientul nu este constient. Tehnica depinde de fundamentele n care se circumscrie consilierul. Este esenial ca interpretarea s se fac n momentul oportun, atunci cnd relaia a ajuns n punctul n care clientul poate integra acest gen de mesaj. Dac interpretarea survine prea devreme, va constitui un motiv de defens pentru client. Abuzul tehnic, suprainterpretarea reprezint o modalitate de aprare a consilierului si blocheaz mesajul clientului. Metode interpretative: 1. clarificarea: consilierul are ca scop clarificarea semnificaiilor unui comportament, afect etc. al clientului comentat de acesta. De ex. Nu este clar cine de cine depinde, Esti mai curnd furios dect nelinistit; 2. confruntarea: reprezint o metod cu impact consistent asupra clientului care const n punerea clientului n raport direct cu problematica analizat. De aceea, trebuie utilizat cu precauie, cu simul momentului si al receptivitii clientului. Metoda se aplic atunci cnd relaia este bine structurat si n nici un caz ca trebuin agresiv a consilierului. Se pun fa n fa discrepane dintre: - confruntarea de tip afect-raiune ntre gndire si trire (se simte deprimat si singur, dar gndeste c totul este bine); - confruntarea de tip declaraie-comportament ceea ce clientul afirm si cum se comport (se consider stpn pe sine, dar este dependent); - confruntarea de tip sine-tu ntre imaginea de sine si percepia celorlali (se consider mult prea slab, iar ceilali consider c arat bine); - confruntarea de tip cred-este ntre ceea ce clientul crede c este si ceea ce este n realitate (a reusit s si construiasc o carier, dar se consider ratat); Prin confruntare se propune clientului un alt cmp de referin care permite o mai bun aproximare a realitii si integrarea n prezent:

relaia dintre client si consilier este semnificativ pentru modalitatea de relaionare a clientului. Consilierul permite clientului, folosind spaiul relaiei, s exploreze strategiile sale de relaionare (dependen, manipulare etc.). INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 153 Confruntarea cu fluxul reprezentativ Fluxul reprezentativ este constituit din activitatea fantasmatic: scenarii imaginare n care subiectul este reprezentat si prin care sunt simbolizate dorine ale acestuia. Fantasma conine elemente de limbaj, raionament si imagine organizate n jurul nevoilor subiectului si n raport cu resturi din realitate. n fluxul reprezentrilor sunt testate diferite situaii, subiectul reacioneaz si acioneaz ntr-o manier diferit n raport cu comportamentul su real. Situaii reale, din viaa cotidian a clientului, sunt reluate si restructurate conform dorinelor acestuia. Confruntarea cu fluxul reprezentativ se refer nu la ncercarea de reprimare a acestuia, ci la constientizarea nevoilor pe care subiectul le lanseaz n desfsurrile mentale. Analiza fluxului reprezentativ este recomandat pentru a nelege modalitatea de raportare a subiectului la un viitor eveniment: obstacole, strategii, expectane. n viaa cotidian, raportul cu situaiile viitoare este pregtit de client la nivel mental prin proiectarea de modaliti comportamentale eficiente sau deficiente, de esec. Consilierul va susine restructurarea fluxului reprezentativ anticipativ prin discutarea elementelor de esec. Clientul va proiecta viitorul comportament prin aciuni simple, ordonate, gestionnd angoasa aferent. Rezolvarea de probleme Problema const dintr-un complex de situaii, dificil de neles si rezolvat, cu care clientul este obligat s negocieze n perspectiva dezvoltrii personale. Pot exista probleme, spre exemplu, la nivelul abilitii de relaionare sau al capacitii de comunicare n situaii de conflict. n mod esenial problema se defineste prin distana care separ starea de fapt (real) de o stare dezirabil. ncercarea de reducere a discrepanei si de transformare a strii reale conform dorinei clientului este mpiedicat de obstacole (externe, obiective sau interne). Depsirea obstacolelor se face prin alegerea si susinerea unor direcii comportamentale, prin decizie. Nucleul problemei este determinat de blocarea accesului clientului spre satisfacerea nevoilor sale vitale. Forele care blocheaz accesul sunt 154 MATEI GEORGESCU alte categorii de trebuine (frecvent inconstiente). Dificultatea rezolutiv este consecina conflictului dintre trebuine. Modalitatea n care clientul se confrunt cu problema constituie un indicator al dinamicii sale psihice si al nivelului atins n dezvoltarea personal, sub multiple aspecte: nivel de asertivitate, capacitate de planificare si gestiune a vieii, imagine si stim de sine. Capacitatea rezolutiv permite traversarea adaptat a situaiilor de criz si n special evitarea direciilor comportamentale cu risc important. Evitarea, negarea, fuga de probleme conduce la blocarea cilor de optimizare personal, prin reprimarea unor direcii comportamentale importante pentru orizontul de via al clientului. Sarcina iniial a consilierului const n susinerea clientului n identificarea problemelor. Identificarea problemelor se face prin indicatori de ordin comportamental, cognitiv si afectiv: comportamentul indicativ pentru o problem este cel resimit straniu, nefamiliar, cel care determin strategii de evitare; cogniiile indicative pentru o problem sunt cele nerealiste (vreau s fiu...) si negativiste (nu pot s fiu...); afectele indicative pentru o problem sunt cele de mare intensitate, cu apariie frecvent si persisten, care nu sunt adecvate situaiilor.

Caracteristic pentru o problem, dup cum este nfisat de client, este caracterul slab definit si, n consecin, dificultatea de nelegere si interpretare a situaiei. Slaba definire a problemei i determin aparena insolvabil. Primul pas const n re-prezentarea problemei astfel nct s poat avea o soluie. Sub aspect cognitiv procesul rezolutiv se fundamenteaz pe capacitatea de a: 1. genera alternative, de a putea renuna la fixitatea ficional n cutarea soluiilor. Metode: Preluarea unei soluii de la o problem similar care a fost rezolvat. Analogia ntre situaii nu trebuie ns forat. Punerea n raport a celor dou situaii problematice se va face n scopul evalurii eficienei transferului vechii soluii n noua situaie si pentru a evita repetarea neadaptat a unui comportament considerat n mod gresit ca transpozabil. Brainstorming. Clientul este susinut n lansarea de idei fr a ncerca s le evalueze. Este un exerciiu care vizeaz minimizarea stereotipurilor si rigiditii. INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 155 Modificarea cadrului de referin. Este modificat perspectiva din care este evaluat problema: 2. de a anticipa consecinele soluiilor alternative pe termen mediu si lung; 3. de a stabili criterii privind eficacitatea aciunilor programate n ordinea monitorizrii comportamentului. Se va evalua raportul dintre efectele reale si cele anticipate. Dac distana dintre acestea este mare, se reia procesul rezolutiv. Structura oricrei probleme este trinominal: stare actual (iniial), stare obiectiv (final), factori restrictivi. Orice proces rezolutiv trebuie s nceap prin precizarea celor trei elemente structurale. Oricare element lsat ntr-o manier slab precizat, neclar poate conduce la dificulti majore n gsirea si implementarea soluiilor. De aceea, clientul va fi susinut n transformarea: - problemei slab definite ntr-una bine definit; - problemei generale n mai multe probleme specifice. Astfel, un prim pas n procesul rezolutiv const n: 1. Definirea problemelor. Clientului i se va explica importana definirii problemei si faptul c este un obiectiv comun. Se va lucra asupra tendinei clientului de a utiliza termeni vagi, imprecisi, de a generaliza situaia, de a exagera si de a nega capacitile sale rezolutive. n vederea definirii problemei se va operaionaliza complexul situaional. Se va avea n vedere palierul comportamental, cognitiv si afectiv. Faze ale operaionalizrii: identificarea problematicii globale; identificarea problematicii specifice, asupra creia se centreaz intervenia: Dintre nemulumirile legate de ... care crezi c este cea mai mare si mai urgent de discutat ?. Se va preciza faptul c intervenia asupra unui segment comportamental va produce si modificarea celorlalte. Problematica specific este analizat n raport cu criteriul importanei. Stabilirea problemelor majore care necesit rezolvarea n mod prioritar se face n funcie de capacitatea clientului de a controla factorii implicai, facilitatea de soluionare, avantaje provenite din soluie. Se va ine cont n ierarhizare de: problema care produce cele mai mari neplceri subiectului si anturajului; 156 MATEI GEORGESCU problema a crei soluionare nu poate fi amnat prin consecinele sale; problema care poate fi cel mai facil rezolvat; identificarea valorilor si scopurilor. Sunt examinate valorile si scopurile clientului astfel nct soluiile s fie susinute de acestea; stabilirea de scopuri realizabile. Problemele reprezint fore

restrictive, n timp ce scopurile sunt fore constructive. Rezolvarea de probleme se refer la capacitatea de a propune scopuri-soluii si de a le atinge; identificarea si examinarea alternativelor prin alctuirea unei liste cu soluii. Fiecare soluie este discutat sub aspectul implicaiilor sale, al probabilitii de reusit (prin intermediul experienelor cunoscute si al tendinelor actuale). Este discutat impactul soluiilor asupra valorilor personale; identificarea mijloacelor care susin atingerea scopurilor. Mijloacele trebuie s fie sintonice cu valorile clientului. Atitudinea fa de problem este o consecin a atitudinii generale a clientului n faa vieii. Consilierea n procesul rezolutiv are inciden asupra sistemului atitudinal al clientului. Transformarea problemei sub aspectul nivelului de definire, de generalitate si importan va fi premisa prin care clientul s-si reprezinte problema ca una dintre situaiile obisnuite de via. Pentru ca problema s fie perceput ca una dintre situaiile de via clientul va fi susinut n a66: - considera c problemele sunt componente obisnuite ale vieii si nu sunt indicatorul unor deficiene comportamentale; - considera c fiecare problem are o soluie. Percepia dramatic a problemelor ca situaii fr iesire este consecina reaciei fa de realitate (problem) si nu a realitii problemei. Clientul tinde s persevereze n starea actual, refuznd comportamentele rezolutive din cauza diferitelor condiionri ale mediului n istoria evoluiei sale; - si asum responsabilitatea propriului destin. Consilierul nu preia si nu rezolv problema clientului, ci l susine pe acesta n confruntarea cu situaia; - si asum limitele propriei persoane si ale capacitilor sale de aciune. Fuga de problem si soluie se poate ntemeia si pe 66 J. Bedell, S. Lennox, Handbook for Communication and Problem Solving Skills Training, John Wiley, New York, 1997. INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 157 deficiene ale imaginii de sine. Un client cu eul expandat, care si asum cu mare dificultate limitele si consider c poate susine orice gen de activitate, va avea dificulti n a stabili scopuri realiste si va prefera s evite decizia; - considera c soluia problemei nu ncalc interesele si drepturile altor persoane. Consilierul va cere clientului precizarea afectelor, a situaiilor n raport cu actualitatea si cu posibilitile clientului de a gestiona situaia. 2. Identificarea factorilor de formare si meninere a problemei. De regul, factorii determinani ai problemelor sunt multipli. n identificarea cauzelor se va avea ca spaiu de referin mediul clientului. Nu se vor folosi etichete si termeni cu conotaii peiorative. Se vor folosi ntrebri deschise si ascultarea activ. Factorii care activeaz si menin problema se opun formrii unor atitudini sau abiliti eficiente. Se va proceda la: - descrierea comportamentelor actuale asociate problematicii specifice. Clientul este susinut n precizarea comportamentelor care necesit intervenia si a modalitii n care sunt trite si reprezentate; - descrierea antecedentelor comportamentelor actuale, a evenimentelor care preced tririle negative; - descrierea consecinelor comportamentelor actuale. 3. Modalitatea de intervenie. Planul de intervenie va conine: a) obiective de lung durat cum ar fi imaginea de sine, capacitatea de a gestiona angoasa; b) obiective specifice, n funcie de componentele comportamentale, cognitive sau emoionale ale problemei. Personalizarea discursului (tehnic gestaltist) Un discurs marcat prin formule de tipul mi se spune, se va face, trebuie indic dificulti de raportare la personalitatea consilierului.

Impersonalizarea este o modalitate de defens care trebuie deconstruit. Este recomandat a se preciza clientului aspectul personal al relaiei de consiliere. Clientul este ncurajat n utilizarea pronumelui personal eu n loc de pronumele impersonal se. Prin aceasta clientul este sprijinit n asumarea propriului comportament, propriei triri si a propriei opinii: - mi se spune va fi personalizat n eu i spun; - trebuie s fac n eu vreau s fac; 158 MATEI GEORGESCU - este greu de acceptat n eu nu accept; - se spune c este foarte greu n eu spun c este foarte greu; - se va face n eu voi face. Transformarea ntrebrilor n afirmaii (tehnic gestaltist) Clientul este susinut n a-si afirma opiniile pe care le formuleaz indirect sub form interogativ: Chiar crezi aceasta ? este transformat n Eu nu cred acest lucru. Asumarea responsabilitii Clientul este cel care si determin comportamentul si nu mediul. Pentru a-si putea determina comportamentul, un pas esenial este asumarea responsabilitii. Clientul ncearc s evite rspunderea propriului comportament prin delegarea extern a cauzelor. Aceasta se face prin evitarea conjunciei. De aceea: vreau s nu mai fumez, dar fumez tot att de mult va fi reformulat vreau s nu mai fumez si fumez tot att de mult. Prin nlocuirea lui dar cu si este verbalizat responsabilitatea si surprins nevoia clientului de a nu rspunde pentru sine. Jucarea rolului proiectat (tehnic gestaltist) Cnd clientul proiecteaz sentimente pe consilier, consilierul l invit pe client s se transpun n rolul su si s exprime senzaiile pe care le ncearc n acel rol. De ex., clientul i spune consilierului c nu l agreeaz. Consilierul l invit pe client s se pun n locul su si s spun ce ar simi despre clientul care i-ar spune acest lucru. Scaunul gol (tehnic gestaltist) Clientul si proiecteaz tririle neacceptate (refulate) atribuindu-le altor persoane. Clientul este invitat s exprime aceste triri prin rolul unei tere persoane care ar fi asezat pe un al treilea scaun. Se poate verbaliza astfel conflictul dintre diferitele pri ale personalitii clientului. Se pun n dialog persoana care este asezat pe scaunul clientului cu cea virtual asezat pe scaunul gol. Desensibilizarea sistematic (metod comportamental) Este o metod util n cazul clienilor anxiosi si fobici. Se va alctui o list ierarhic cu situaiile care provoac anxietatea. INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 159 Desensibilizarea urmreste deconstruirea rspunsurilor anxioase prin intermediul unor comportamente incompatibile cu anxietatea, cum ar fi relaxarea profund (procedeul se numeste contracondiionare). Se va lucra mpreun cu clientul comportamentul de relaxare muscular progresiv: ncordare si destindere alternativ a grupelor musculare pe fondul sugestiilor de cldur, calm si senzaii pozitive. Se pot administra si sugestii personalizate. Dup ce clientul si-a nsusit comportamentul de relaxare, se va trece la procedura desensibilizrii. Clientul se relaxeaz conform comportamentului de relaxare nvat, iar psihologul i sugereaz imaginea celei mai slabe situaii anxiogene (conform listei alctuite iniial). Dup ce aceast prim situaie din list nu mai genereaz anxietate, se trece la urmtoarea situaie din lista ierarhic. Cnd clientul resimte tensiune, psihologul nlocuieste imaginea anxiogen cu o reprezentare relaxant. Contractul comportamental (metod comportamental) Metoda se ntemeiaz pe specificarea comportamentului dezirabil si a factorilor care-l ntresc. Tehnica este eficient pentru modificarea comportamentelor precum: probleme cu gestiunea timpului, dificult i de control comportamental, incapacitate de susinere motivaional a

comportamentelor, hiperactivitate. Tehnica permite anticiparea schimbrilor comportamentale prin reprezentarea consecinelor pozitive ale noului comportament. Contractul este scris (de obicei) sau oral si este rezultatul unei negocieri ntre pri; este acceptat si nu impus clientului. Conine condiiile fundamentale care trebuie respectate de cele dou pri, clientul si consilierul sau clientul si personajul semnificativ din viaa clientului. Contractul va fi ncheiat n termeni pozitivi, avnd n vedere finalitatea sa. Obiectivul contractului const n facilitarea constientizrii comportamentului, n genere, si a segmentelor neadecvate, cu consecinele specifice. Cuprinde urmtoarele categorii de informaii: - comportamentul actual, neadecvat; - comportamentul int. Se va descrie n termeni precisi fr echivoc. Se va stabili calitatea, durata si frecvena de manifestare a comportamentului. Se vor specifica modalitile de observare si msurare a comportamentului int, astfel nct s fie cunoscute de ambele pri; 160 MATEI GEORGESCU - precizarea consecinelor (a ntririlor si penalitilor) vechiului comportament (neadecvat) si ale noului comportament (adecvat). Gratificrile comportamentului int vor fi negociate din repertoriul comportamental preferat al clientului ntruct trebuie s fie puternic investite pozitiv. Penalitile se vor stabili clar si pot consta din pierderea reciproc a unor privilegii. Gratificrile se vor acorda imediat. Scopurile de nvare comportamental: - sunt proiectate pe termen scurt si prelungite n raport cu succesul interveniei; - sunt accesibile clientului. Modelarea social (metod comportamental) Metod bazat pe ideea imitaiei n nvarea comportamental. Procedura de modelare social poate fi uneori mai eficient dect ntrirea comportamentului. Clientul este antrenat n a trece de la observarea unui comportament la (re)producerea acestuia. Modelul poate fi preluat numai dac are consecine adaptative. Modelul poate fi unul: - real personaje semnificative pentru client prinii, profesorii, prietenii, persoane publice etc.; - simbolic personaje de ficiune. Factori care faciliteaz modelarea: - similaritatea exist un optimum de similaritate necesar pentru ca modelul s poat fi preluat. Discrepane majore vor conduce la separarea de model; - nivelul de recompens pentru a se putea identifica cu modelul, clientul trebuie s constientizeze avantajele aduse de noul comportament; - relevan schimbrile operate prin noul comportament s poat fi clar proiectate de client. Direcii ale optimizrii personale Susinerea individuaiei. Individuaia reprezint un proces de difereniere prin care individul se construieste ca fiin distinct de cellalt. Frnarea acestui proces este determinat de reglementrile excesive pe care persoanele semnificative ale ontogenezei clientului INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 161 le-au impus. De aceea, sarcina consilierului va consta n identificarea factorilor blocani ai individuaiei n planul familial, prin analiza distanei pe care clientul o are fa de normele si valorile care i-au fost impuse. Se vor identifica modalitile de raportare reactiv la aceste norme si ncercrile de dobndire a autonomiei prin refuz si opoziie. Dup analiza factorilor blocani sub forma normelor si valorilor care nu reprezint clientul se va trece la identificarea aspiraiilor care l

reprezint pe client. Prin intermediul acestor aspiraii clientul va fi reconectat la procesul de individuaie care va avea ca obiective cresterea autonomiei, asumarea riscului si a responsabilitii n alegerile personale. Identificarea sensului evoluiei personale. Sensul evoluiei personale se exprim n diferite planuri. Consilierul va putea aborda iniial pe cel profesional. Se vor discuta factorii motivaionali care susin clientul n activitatea sa si se vor cuta alternative de expresie ale acestor factori n planul profesional. Se vor identifica factorii de alt natur care sunt transferai n motivaia profesional si influenele acestora (problematic familial, social etc.). Avnd n vedere faptul c alegerea profesiei se face ntr-o perioad n care subiectul se afl sub incidena unor multiple condiionri, se va analiza distana existent ntre profesie si hobby (ca reflectare adecvat a cmpului motivaional). ntrebri de verificare Care sunt caracteristicile relaiei de tip suportiv ? Care sunt canalele prin care se comunic non-verbal ? n ce const comportamentul de prezen al consilierului ? Care sunt caracteristicile unei comunicri eficiente ? n ce const atitudinea empatic a consilierului ? Care sunt indicatori ai deficienei n atitudinea empatic ? La ce se refer caracteristica autenticitii consilierului ? Care sunt obstacolele abordrii unei atitudini neutru-binevoitoare ? Care sunt practicile cu efect negativ n comunicare ? Care sunt principalele tipuri de ntrebri folosite n tehnica interogativ ? Care sunt factorii care susin ascultarea activ ? Care sunt funciile pozitive si negative ale susinerii tcerii clientului ? 162 MATEI GEORGESCU n ce const tehnica reflectrii si a sumarizrii ? Care sunt temele frecvent abordate de clieni ? n ce const exprimarea si modelarea afectelor ? Care sunt principalele metode interpretative ? n ce const tehnica confruntrii cu fluxul reprezentativ ? Care sunt metodele de generare a soluiilor alternative n cadrul rezolvrii de probleme ? Pe ce capaciti cognitive se bazeaz procesul rezolutiv ? Care sunt etapele procesului rezolutiv ? Care sunt principalele tehnici gestaltiste folosite n consiliere ? Care sunt principalele tehnici comportamentale folosite n consiliere ? Care sunt direciile principale ale optimizrii personale ? Bibliografie selectiv: Bban A., coord., Consiliere educaional, Cluj-Napoca, 2001. Bedell J., Lennox S., Handbook for Communication and Problem Solving Skills Training, John Wiley, New York, 1997. Oancea C., Tehnici de sftuire/consiliere, Bucuresti, 2002. INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 163 ELEMENTE DE CONSILIERE N SITUAII SPECIFICE Rezumat Sunt prezentate elemente de teorie si tehnic utile n situaii specifice de consiliere. n situaia angoasei sunt expuse principalele etape ale interveniei. Consilierea pe probleme de sexualitate are ca obiect att prevenia, ct si remedierea anumitor probleme. Condiia iniial a eficienei n consilierea pe probleme de sexualitate este un bun raport al consilierului cu propria sexualitate. n consilierea persoanelor cu nevoi speciale se vor avea n vedere att condiiile de care clienii au nevoie, ct si percepia nerealist a acestora care are un impact negativ supraadugat pe imaginea de sine si determin comportamente supradeficitare. n consilierea pentru emigrani obiectivul principal const n nelegerea diferenelor culturale dintre mediul de provenien si cel actual al clientului si interferena dintre cele dou culturi. Obiectivul

principal al interveniei de criz const n evitarea consecinelor majore si stabilirea unui moment de echilibru n dinamica personalitii clientului. Sunt prezentate etapele interveniei de criz. Consilierea pentru situaia de pierdere se refer la toate situaiile n care clientul este separat de un obiect investit. De aceea, situaia de pierdere se refer att la evenimentele trite negativ, ct si la cele trite pozitiv. Sunt discutate cele dou categorii importante de pierdere, doliul si divorul, si elemente de intervenie. n consilierea clienilor aflai n situaie de boal somatic se va avea n vedere modalitatea n care este imaginat boala si mecanismele de aprare activate, regresia si denegarea. Sunt prezentate elemente ale consilierii situaiei de conflict, funciile acesteia, roluri n negociere, strategii de rezolvare a conflictului si erori de argumentare. Concepte reprezentative - criz: situaie n care individul si-a epuizat resursele adaptative si poate angaja comportamente cu efecte negative, ireversibile att asupra sa, ct si a mediului su de via; - pierdere: orice situaie, trit negativ sau pozitiv, de ctre subiect, determinat de separarea de un obiect investit; - reacie la boal somatic: ansamblul modificrilor dinamice prin care individul trieste si si reprezint afec____________iunea; 164 MATEI GEORGESCU - conflict: component a procesului de comunicare care indic necesitatea operrii de schimbri n dinamica relaiei. Angoas Psihiatric se face diferena dintre angoas si anxietate: angoasa este anxietate cu acompaniament somatic (constricie laringian, toracic, algii precordiale). Angoasa are un coninut psihofiziologic, n timp ce anxietatea unul psihic. n DSM III R n cadrul strilor anxioase se disting: tulburri anxioase generalizate. Prezena unor triri anxioase de cel puin o lun n care anxietatea acut variaz cu cea difuz; tulburri de tip panic. Anxietatea difuz este ntrerupt de atacuri de panic nsoite de palpitaii, transpiraie abundent, ameeal, lesin, paloare, polurie. n travaliul asupra angoasei cu care se confrunt clientul se vor avea n vedere urmtoarele etape67: 1. Identificarea surselor de angoas. Sursele de angoas sunt diverse, explicite si implicite. Se va face un inventar al situaiilor si perioadelor care provoac angoas n vederea realizrii unui plan de aciune. Printre posibilele situaii generatoare de angoas se regsesc: - existena unei relaii conflictuale; - diferite probleme de cuplu sau maritale; - divor sau separare; - decesul unei persoane apropiate; - nasterea unui copil; - probleme financiare; - situaia de boal a subiectului sau a unei persoane apropiate; - schimbarea domiciliului; - adicia unei persoane apropiate; - somajul sau perspectiva somajului; - pensionarea. 2. Constientizarea semnelor angoasei. Se va face prin identificarea si exprimarea afectelor, a cogniiilor, a reaciilor comportamentale si fiziologice n contextul anticiprii mentale a evenimentului. Se va trece apoi la identificarea tendinelor neadaptative n raport cu evenimentul si cu sine pentru a se reevalua, n final, evenimentul sub aspectul valenelor pozitive. 67 A. Bban, coord., Consiliere educaional, Cluj-Napoca, 2001, p. 173. INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 165 3. Dezvoltarea unor abiliti si comportamente de gestiune a angoasei. Se are n vedere:

- dezvoltarea asertivitii; - dezvoltarea comunicrii pozitive cu ceilali; - dezvoltarea capacitii de a refuza; - identificarea si rezolvarea conflictelor n momentul apariiei; - nvarea unor metode de relaxare; - nvarea metodelor de rezolvare a problemelor si de luare a deciziilor. 4. Stabilirea si meninerea unui suport social adecvat. Se realizeaz prin susinerea clientului n: - solicitarea si acceptarea ajutorului; - dezvoltarea si ntreinerea relaiilor de prietenie. 5. Dezvoltarea unui stil de via adecvat. Se refer la personalitatea global a clientului care este susinut n: - meninerea unei greuti normale; - dobndirea unei alimentaii sntoase; - practicarea de exerciii fizice; - practicarea de exerciii de relaxare; - renunarea la comportamente adictive. 6. Dezvoltarea stimei de sine. Se face prin: - stabilirea prioritilor si limitelor personale; - participarea la activiti care dezvolt stima de sine; - stabilirea de obiective realiste. Problematica sexual Problematica existent n cmpul sexualitii este de maxim importan n explicarea si gestiunea diferitelor disfuncii de relaie. Atitudinea n raport cu viaa sexual este determinat de sistemul axiologic si de personalitate n ansamblul su. Clientul este tentat s discute n consiliere probleme legate de planificarea familial, avort sau disfuncii sexuale. Rolul consilierului cuprinde att prevenia, ct si remedierea diferitelor problemele aprute n acest cmp (fr a intra n cmpul sexologului). Dac remedierea se face prin demersul consilierii, prevenia se poate face prin implementarea de programe de educaie sexual. 166 MATEI GEORGESCU Prin consiliere, individul este ajutat s si operaionalizeze educaia sexual primit din mediul su n comportamente sexuale adaptate si responsabile. Pentru a fi eficient n susinerea problematicii clientului, consilierul trebuie s: - fie ntr-un raport confortabil cu propria sexualitate. Problematica sexual poate fi transferat n relaia de consiliere. Acest fapt poate constrnge consilierul la o reacie defensiv, prin care s caute stoparea erotizrii relaiei. n situaia n care consilierul nu are o via sexual satisfctoare, nu va putea nelege si gndi nevoile si dificultile clientului ntruct vor interfera cu dificultile sale; - poat susine discutarea problematicii sexuale cu deschidere si adecvare. Rezistena clienilor la discutarea caracteristicilor vieii sexuale este important, de aceea consilierul trebuie s fie receptiv si s sesizeze problematica situat chiar la nivel implicit. Este recomandat introducerea direct n problematic, fr a da clientului senzaia c este o zon tabu. Consilierul va evita expresiile argotice sau perifrastice si va folosi termenii specifici cerui de sfera sexualitii; - probeze iniial nivelul educaiei sexuale a clientului n situaia n care acesta este adolescent; - cunoasc elemente de anatomie, fiziologie si contracepie; - nu se substituie sexologului n situaia n care clientul prezint disfuncii sexuale; - poat susine discutarea problematicii sexuale a unui client homosexual. Unul dintre punctele importante se refer la discriminarea clienilor gay si la deficienele de comunicare n domeniul sexualitii. Consilierul se va centra asupra comunicrii

interpersonale, ct si asupra familiei, prietenilor, serviciului sau a problematicii legale. Persoane cu nevoi speciale Una din principalele probleme ale acestei categorii de clien i const n senzaia de izolare pe care o resimt acut. Prin dizabilitile de natur fizic, afectiv sau cognitiv, aceast categorie de clieni este izolat ca efect al etichetrii, atribuirii, stereotipului si a imposibilitii de a beneficia de facilitile oferite de comunitate. Din acest punct de vedere consilierul trebuie s fie informat n privina condiiilor de INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 167 mediu social n care trieste clientul cu nevoi speciale. Unul dintre efectele de aceast natur const si n adresabilitatea mai redus spre serviciile de consiliere. Clienii cu nevoi speciale sunt percepui distorsionat n mediul social. Caracteristicile anumitor cazuri sunt generalizate si atribuite tuturor clienilor. Consecina const n perceperea clienilor cu dizabiliti ca marcai de limite importante, altele dect cele care decurg din problematica specific. Acest efect ngreuneaz accesul clienilor la resursele oferite de mediul social. Clientul cu nevoi speciale se confrunt cu trei categorii de probleme care se determin reciproc: - condiiile si nevoile sale speciale; - percepia nerealist a diferitelor persoane din mediul social, profesional; - impactul percepiei nerealiste asupra imaginii de sine. Aceste trei categorii de probleme au ca afect diminuarea capacit ilor reale ale clienilor si dezvoltarea unui comportament supra-deficitar, conform atribuirii realizate de mediu. Obiectivul specific al consilierii const n decelarea influenelor negative ale mediului si izolarea factorilor supraadugai de nevoile reale, specifice, ale clienilor. Eficiena n domeniul consilierii persoanelor cu nevoi speciale este rezultatul cunoasterii: - legislaiei, a programelor, facilitilor, a resurselor specifice alocate acestei categorii de populaie; - metodelor de diagnostic si de clasificare a dizabilitilor; - caracteristicilor diferitelor etape ale dezvoltrii si impedimente ntmpinate de persoanele cu nevoi speciale; - modelelor nvrii n cazul persoanelor cu dizabiliti si resursele necesare aplicrii acestora. Emigrani Stilul cultural se poate repera cu usurin chiar n cazul n care consilierul opereaz ntr-o relaie intracultural. Spre exemplu consilierul poate adopta un model cultural n care este valorizat obediena. Va solicita n acest caz explicit sau implicit clientului o poziie obedient, care va avea ca efect o relaie de dependen. Consilierul poate, de asemenea, s opereze cu un model n care relaia 168 MATEI GEORGESCU se structureaz pe principiul independenei, al non-conformismului, al creativitii. n spaiul inter-cultural se constat faptul c minoritile culturale, rezultate din imigraie, se adreseaz mai puin consilierului, iar procesul este frecvent ntrerupt prematur. De aceea, este necesar pregtirea consilierului n sensul nelegerii resorturilor care gestioneaz raportul dintre cultur si normalitate. Consilierea emigranilor este un demers intercultural realizat n relaia n care clientul nu mprtseste cu consilierul acelasi fond cultural, norme, valori si modaliti de comunicare. Problema care se pune apsat n consilierea intercultural se refer la raportul n care se afl consilierul cu valorile sale si modul de reprezentare al comportamentului uman. Condiia minimal, pentru a putea trece n dimensiunea intercultural, este asumarea coerent a propriilor valori si capacitatea de acceptare a unor valori deprtate de

cele personale. Consilierul eficient n cadrul intercultural trebuie: - s fie constient de diferitele modaliti n care diferenele culturale afecteaz relaia si procesul consilierii; - s cunoasc modificrile de dinamic ale personalitii care trece n alt spaiu cultural dect cel de origine. Tehnicile de consiliere sunt construite conform unui cod cultural care se adreseaz relaiei dintre doi indivizi care aparin aceluiasi mediu cultural. Tobie Nathan, creatorul primului centru de consiliere etnopsihologic (pentru emigrani) din Frana, indic prezena unui dublu cultural al individului care organizeaz att modelele expresive n domeniul normalitii ct, mai ales, simptomul n cazul apelului la modelele de inconduit68. Semnul si impactul pe care dublul cultural l are n comunicare sunt indicate de faptul c un client provenit dintr-o alt cultur blocheaz, printr-un proces subtil, fluxul mental al consilierului, ntruct este mult prea ndeprtat n anumite privine si prea apropiat prin cruditatea reprezentrilor lor69. n folosirea modelelor de intervenie, trebuie avut n vedere faptul c acestea sunt rezultatul unei prescripii culturale specifice si unui tip de cod cultural. 68 T. Nathan, Sperma diavolului, Ed. Jurnalul Literar, Bucuresti, 1999. 69 T. Nathan, La folie des autres, Dunod, Paris, 1996, p. 4. INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 169 Clientul care solicit consilierea este cel care a prsit fizic un spaiu cultural pentru a deveni membru al altuia. Problematica sa, reunit sub titulatura de criza emigrantului, este determinat de impactul dintre cele dou coduri culturale, cel de origine si cel actual. Nu este necesar ca individul s fi trit si s fi prsit fizic cultura de origine. Codul cultural originar se transmite cu pregnan de la generaia ascendent. Obiectivul principal al consilierii emigranilor este determinarea specificului interferenei dintre cele dou culturi. Interferena poate provoca situaii conflictuale chiar dac distana cultural dintre cultura de origine si cea actual este minimal. Pentru atingerea acestui obiectiv, consilierul trebuie s dein informaii despre codul cultural existent n cultura de origine. Intervenia se poate realiza prin folosirea alternativ a celor dou coduri culturale, pentru a developa natura conflictului. Situaia de criz Confruntarea cu situaia de criz este frecvent n activitatea consilierului, cu att mai mult cu ct clientul apeleaz frecvent la ajutorul calificat numai atunci cnd nu mai poate gestiona situaia. Criza este perceput de client ca generatoare de consecine cu efect catastrofal asupra vieii sale individuale si familiale. Efectele crizei sunt corespondente modalitii perceptive distorsionate n care situaii cotidiene capt dimensiuni majore. Printre efectele crizei se afl: - angoas masiv sau paroxistic; - tulburri de somatizare; - sentimentul de inadecvare si neajutorare; - nchidere n sine sau agitaie; - eficien sczut n activitatea cotidian. Intervenia de criz este concentrat si presupune lucrul intensiv si de scurt durat cu clientul, prin centrarea pe situaia concret. Din acest punct de vedere presupune un tip de intervenie care poate frustra practicianul si i poate crea senzaia de inadecvare. Consilierul nu poate fi sigur, prin nevoia de mpachetare a demersului, dac a neles la un nivel adecvat problematica. Presiunea resimit de consilier este legat de posibilitatea ca pn la urmtoarea sedin clientul s decompenseze, s adopte un comportament extrem, familia sa s se destructureze. n acest sens obiectivul principal al interveniei const n evitarea catastrofei. Individul si familia trebuie meninui n afara 170 MATEI GEORGESCU

acestui gen de pericol pn cnd se recompune un alt moment de echilibru. n gestionarea situaiei de criz consilierul trebuie s aib n vedere urmtoarele elemente: - realitatea perspectiva clientului va fi centrat pe elemente de realitate si actualitate, ceea ce-i va permite s (re)gseasc aspecte pozitive ale unor posibile modaliti rezolutive; - schimbarea reacia la criz va fi folosit ca motor, motivaie adecvat, a schimbrii; - nevoia de a acorda ajutor presiunea acestei nevoi va frustra consilierul, mpiedicndu-l s fie eficient; - angoasa intervenia n criz poate produce angoas supraadugat problematicii iniiale; - reacii secundare anticiparea reaciilor care pot surveni dup iesirea clientului din criz. Etape ale interveniei de criz: a) Obiectivul iniial const n a nelege prin ce anume trece clientul, ce simte si gndeste: fric, pericol, lipsa speranei si a sensului etc. Clientul aflat n situaia de criz va testa consilierul si si va exprima dubiile n privina capacitii acestuia de a-l ajuta. Consilierul va susine clientul n nevoia de ncercare a capacitii sale de gestiune a crizei. Relevarea problemei care genereaz criza va necesita trecerea dincolo de aspectele de suprafa pe care frecvent clientul le va prezenta drept eseniale. Dup identificarea problemei de esen, consilierul va prezenta clientului modalitatea n care s-a constituit criza, pornind de la cauza generatoare si problemele secundare determinate. b) Stabilirea de comun acord a celei mai bune soluii. Trecerea la cea de a doua etap trebuie s fie lin, ca rezultat al explorrii adecvate a problemei generatoare. De aceea, problema va fi suficient explorat, sumarizat si revzut ca modalitate n care clientul o reprezint. Consilierul se va asigura n privina unei percepii acurate asupra crizei si a capacitii clientului de a aborda posibile modaliti de schimbare. c) Discutarea alternativelor de implementare a soluiei convenite. Se vor explora resursele si suportul imediat de care dispune clientul, capacitatea de toleran a clientului, mediul personal sau instituional care poate susine clientul (prieteni, colegi, grup etc.). INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 171 Dup ce alternativele au fost explorate n raport cu suportul aferent, clientul va decide calea cea mai bun de aciune. Clientul se va angaja n respectarea cii de aciune care trebuie s reprezinte un comportament clar. Situaia de pierdere n aceast sfer tematic nu trebuie incluse numai reacia la deces sau la separare. Fenomenologia pierderii si reacia la pierdere este determinat de investiia pe care subiectul (clientul) a fcut-o n obiect si nu de valoarea pe care societatea o confer obiectului. De aceea, pierderea unor obiecte care din perspectiva exterioar subiectului sunt lipsite de importan (un lucru personal, un animal etc.) poate fi experimentat dureros si s necesite un travaliu de separare, de doliu. Pierderea nu trebuie considerat ca determinat numai de situaiile negative de via. Se poate experimenta pierdere si n situaiile de via pozitive, cum ar fi: a absolvi, a fi promovat, a schimba locuin a, a avea un copil. Evenimentele care implic si susin dezvoltarea personal susin si o dimensiune necesar de pierdere. Tabelul urmtor este util n identificarea si definirea situaiei de pierdere70. Nivel de recunoastere Pierdere aparent

Pierdere drept consecin a schimbrii Pierdere inaparent Pierdere la nivelul relaiei Decesul persoanei iubite Separare permanent forat de mprejurri Incest Divor Inversare de roluri Implicare intens Separare Cstorie Nasterea unui copil Terminarea unei terapii. Realitate extern Dispariie Distrugere Mutare A cumpra si a vinde obiecte Serviciu nou A putea cumpra orice 70 G. Rickley, C. Therese, Counseling, Theory and Practice, Prentice Hall, New Jersey, 1990, p. 192. 172 MATEI GEORGESCU Nivel de recunoastere Pierdere aparent Pierdere drept consecin a schimbrii Pierdere inaparent Mediu Dezastre naturale (cutremur, inundaie) Schimbare a factorilor de mediu (zgomot, spaiu etc.) A tri n medii ideale A tri ntr-un mediu omogen Sine

Esec Concediere Viol Arestare Boal cronic Schimbare a rolului Prsirea locuinei Pensionare Promovare Absolvire Succes Creativitate Procese naturale Boal Rnire, handicap. Pubertate Menopauz, andropauz mbtrnire Maturizare Revelaie Excluderea din cmpul constiinei a pierderilor generate de evenimentele pozitive afecteaz constant viaa clientului. Consilierea situaiei de pierdere presupune n primul rnd identificarea consecinelor negative ale schimbrilor pozitive survenite n viaa clientului. n situaia de pierdere prin deces, consilierul trebuie s aib n vedere att rolul, ct si funcia social a doliului. Studiile privind evoluia riturilor de separare indic faptul c n societatea actual moartea ncepe s fie exclus din dreptul su de fapt social, printr-o miscare gradat de anulare a perspectivei doliului, a momentul morii, a propriei mori. Doliul devine incompatibil cu societatea actual n care exprimarea public a durerii este perceput ca patologie. Omul depresiv actual suport cu dificultate moartea si de aceea trebuie ca funcia public a doliului s fie renegat. n acest fel, nu mai exist nici un subiect al morii. n societatea thanatofob nimeni nu mai moare, iar dac moartea survine accidental este necesar discreia, pentru c moartea este indecent si inconvenabil71. Geoffrey Gorer a fost primul autor care a ncercat s neleag motivele 71 M. Georgescu, Ipostaze ale morii ntr-un timp al dorinei, Ed. Paideia, Bucuresti, 2003, p. 24 INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 173 suprimrii doliului din societatea actual. Gorer a ntreprins acest studiu ca urmare a propriilor experiene de doliu. Studiul sociologic publicat n 1965 sub titlul Death, Grief and Mourning in Contemporary Britain, a confirmat tendina recesiv a practicii doliului, tendin pe care autorul a trit-o personal prin trei evenimente funeste: n 1910, decesul tatlui, n 1948, decesul unui prieten si, n 1961, decesul fratelui su. Consilierul va avea n vedere faptul c, prin minimizarea ritului de doliu, fenomen prezent si n societatea noastr, trirea doliului si separarea de persoana decedat devine treptat mai dificil. Riturile si conduitele funerare sunt construite prin constante universale exprimate prin72: - funcia comunional orice rit funerar este un rit al vieii care se desfsoar ntr-un cadru social. Acest tip de socializare prin obligaie, ntruct subiectul doliului nu poate n faza iniial s investeasc si susin relaii, este o modalitate de gestiune a

angoasei provocate prin separare si de canalizare a travaliului de doliu73; - funcia de teatralizare prin ritul funerar se retrage treptat investiia n persoana decedat pentru a se reporta asupra ritualului. Ritul ofer un spaiu scenic care permite exteriorizarea durerii74 si revitalizarea colectiv compensatorie; - funcia temporal ritul cuprinde o succesiune de etape repartizate n episoade punctate de aciuni si de cuvnt. Succesiunea ritului permite renscrierea subiectului n timp si scoaterea treptat din non-timpul doliului; - funcia de identificare prin respectarea ritului subiectul se recomand ca membru al filiaiei sale. Fiecare ascendent al subiectului a fost actorul unui rit funerar, acum este rndul subiectului care se (re)nscrie astfel n linia sa de rudenie. Sarcina consilierului const n a susine travaliul de doliu dezinvestirea treptat a persoanei disprute si reinvestirea obiectelor 72 M. Georgescu, Le rite funeraire, le lien social et le masculin, Annuaire de la Socit dAnthropologie Culturelle de Roumanie, Ed. Paideia, Bucuresti, 2001, p.3. 73 L. V. Thomas, Prface, Le sens cach des rites mortuaires, n Bayard J. -P., Ed. Dangeles, 1993, p. 22. 74 G. Rubin, Fonctions structurantes et contenantes des rituels de deuil, Revue Franaise de psychanalyse, tome LX, P.U.F., Paris, janvier-mars 1996, p. 213. 174 MATEI GEORGESCU actualitii. Procesul este de durat si necesit tehnici de comunicare, precum empatie, reflectare, susinerea expresiei afective. Situaia de pierdere prin divor devine treptat mai frecvent n societatea actual. Divorul produce asupra individului un rspuns afectiv complex care poate fi neles prin modelul propus de Kubler Ross. Faze ale tririi situaiei de divor n cadrul consilierii: - negare: este reacia iniial a unuia dintre parteneri care refuz s accepte realitatea situaiei. Dificultatea raional de separare este determinat de investiia de afect, timp, energie, resurse materiale fcut n cuplu. Este etapa n care clientul apr relaia si trebuie susinut n a putea aprecia att punctele tari, ct si cele slabe ale relaiei; - furie: clientul si protejeaz investiia afectiv prin comportamente ostile fa de partener. n aceast etap sunt implicai si copiii care sunt obligai s se ralieze unei anumite poziii postur cu efecte traumatice; - negociere: este etapa cea mai complex n care partenerii folosesc strategii manipulative. Se ncearc reconcilierea, dar dac problema de fond nu a fost soluionat, pactul nu are efect de durat; - depresia: dup ce clientul realizeaz c nici furia si mai ales ncercarea de negociere nu au efect, intr ntr-o stare depresiv. Clientul experimenteaz urmtoarele triri: - pierderea interesului si a plcerii; - sentimente de inutilitate, incapacitate, culpabilitate; - inapeten; - diminuarea si superficializarea somnului; - acceptarea: reprezint scopul procesului consilierii, dup ce s-au parcurs etapele anterioare. Clientul accept pierderea relaiei si devine capabil s se adapteze schimbrilor determinate de noua situaie. Clienii trebuie s nvee s funcioneze n manier individual, ca persoane divorate. Redm n continuare perspectiva psihanalitic asupra fenomenului pierderii, ilustrat prin cele dou tipuri comune de pierdere decesul si separarea. Melancolia (form a depresiei) este neleas de Freud, n 1917, n raport cu doliul. Textul este premergtor construciei celei de a doua topici, dar melancolia si doliul patologic (alturi de delirul de observare) au constituit, pentru Freud, elemente pe baza crora a gndit Supraeul. n Doliu si melancolie, se evideniaz rolul ambivalenei n INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 175

cadrul melancoliei, acelasi si pentru doliu: cauzele melancoliei depsesc de cele mai multe ori cazul clar al pierderii datorate morii si cuprind toate situaiile de insulte, neglijri si dezamgiri, prin care se introduce n relaie o opoziie ntre iubire si ur sau prin care poate fi ntrit o ambivalen deja existent75. Accentul cade pe mecanismul identificrii (ncorporrii) si pe interpretarea acuzaiilor aduse de obiectul ncorporat ca fiind auto-acuzaiile celui ndoliat. Eul se identific cu obiectul pierdut, astfel nct Supraeul si acuz dur Eul su dup cum ar fi fcut-o cu persoana disprut. Se contureaz diferene ntre doliu, melancolie si depresie: travaliul doliului indic dificultatea de a nlocui obiectul pierdut (iubit) cu un altul; melancolia este determinat de pierderea obiectului iubirii; depresia indic imposibilitatea de a regsi iubirea n obiect. Depresia reprezint un fel de cript pentru altul n sine nsusi, dup expresia lui Pierre Fedida. Lentoarea psiho-motorie a depresivului este produs prin restrngerea masiv a capacitilor sublimatorii. n puseul depresiv major subiectul pare a se proteja de lume prin retragerea libidoului din obiecte. Regresia depresiv este masiv, iar zona de fixaie se situeaz chiar nainte de faza sadic-anal precoce. Pierderea obiectelor este echivalent cu distrugerea acestora, dup cum era resimit n stadiul anal precoce. Pierderea obiectului prin dispariia sa este urmat de introiecie aceasta este varianta normal a doliului. Introiecia din melancolie este ns rezultatul perturbrii fundamentale a relaiei cu obiectul. Melancolia este marcat prin conflictul de ambivalen rezolvat de Eu prin preluarea ostilitii fa de obiect. Din pricina ambivalenei, iubirea poate fi oricnd nlocuit prin ur. Fr a exista o motivaie obiectiv, melancolicul si poate oricnd nlocui curentul de investire pozitiv cu unul negativ. Actualizarea investirii negative conduce n cele din urm la renunarea la obiect. Renunarea se face progresiv si poate fi expandat la ntreaga lume extern. Astfel este retras interesul de la viaa sa familial, profesional, social etc. M. Klein76 este cea care semnaleaz existena, n cursul primului an de via, a unei faze care se aseamn cu sindromul depresiv. Starea 75 S. Freud, Doliu si melancolie, n Freud, Opere III, Psihologia inconstientului, Ed. Trei, Bucuresti, 2000, p. 155. 76 M. Klein, O contribuie la psihogeneza strilor maniaco-depresive, Doliul si relaia sa cu strile maniaco-depresive, n Iubire, vinovie, reparaie, Ed. S. Freud, Cluj, 1994. 176 MATEI GEORGESCU depresiv se fundamenteaz pe cea schizo-paranoid si va conine elemente de angoas specifice poziiei depresive. Noiunea de poziie depresiv a fost introdus de Klein n 1934, pentru a desemna o modalitate de relaie cu obiectul, ulterioar poziiei schizo-paranoide. Poziia depresiv intervine n jurul celei de a patra luni de via, pentru a fi depsit n cursul primului an si reactualizat ulterior n doliu sau n strile depresive. n cursul acestei perioade este introiectat n Eu obiectul suficient de bun, pentru a depsi momentul pierderii mamei ca obiect parial. Prin introiectarea n Eu a obiectului bun, clivajul se atenueaz, obiectul devine total (si bun si ru) si nu sau bun sau ru, iar ambivalena se instaureaz. Miscrile pulsionale erotice sau agresive se raporteaz la acelasi obiect. Astfel se depseste punctul de fixaie psihotic, cu posibile evoluii ulterioare spre paranoia sau depresie, de sentimente de neajutorare si aprri diverse specifice poziiei depresive. Pentru Klein, poziia depresiv este un punct cheie n dezvoltare, pe care se susine capacitatea subiectului de a ntreine relaii de obiect gratificante. Un mecanism prezent n melancolie este, dup Klein, reparaia obiectului. Prin identificarea cu obiectul bun si atacurile sadice ndreptate asupra obiectului ru (distrugeri fantasmatice aduse prinilor, scena primitiv perceput sadic-distructiv), Eul se simte obligat la aciuni reparatorii. Eul (obiect bun) se simte constant ameninat si, de aceea, depresivului i este team c obiectele

introiectate pot fi oricnd distruse. Problematica depresiei n termeni kleinieni este legat de geneza Supraeului. Dup Klein, Supraeul se constituie nc din perioada arhaic. M. Klein descrie viaa fantasmatic precoce a copilului n termenii unei extreme agresiviti, considerat ca expresia manifestrii dialecticii pulsionale via-moarte. n aceast perioad n limbajul inconstientului a obine nseamn a devora77. Emergena precoce si puternic a sadismului oral este proba miscrilor pulsionale compensatorii dintre Eros si pulsiunea de moarte78. Datorit pericolului de a fi distrus de fraciunea din pulsiunea de moarte rmas n organism, apare n Eu o tensiune excesiv, resimit de acesta ca 77 P. Grosskurth, Mlanie Klein, Her World and her Work, Ed. Alfred A. Knopf, New York, 1986, p. 331. 78 M. Klein, 1932, The Psycho-Analysis of Children, trad. A. Strachey, Delacorte Press/Seymour Lawrence, 1975, USA, p. 124. INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 177 angoas, care se constituie n piatra de temelie a dezvoltrii Supraeului79 angoasa de a fi devorat si de a devora (corespondent al angoasei de castrare). Fantasmele care fundamenteaz depresia sunt dup Klein: teama de a nu putea recompune un obiect mbuctit; teama de a nu putea separa obiectul bun de cel ru; teama de a nu putea aduce la via obiectul reasamblat, din cauza ameninrilor obiectelor rele. Renn Spitz propune conceptul de depresie analitic. Depresivul trebuie s si sprijine existena pe cellalt. Nu poate s triasc singur sau ntr-o lume a nuanelor, pentru c cellalt sau exist sau nu. De aceea, depresivul, dac nu obine totul, refuz totul. Atunci, subiectul caut n sine obiectul idealizat pe care ar fi dorit s l aib. Regresia se face spre starea narcisic prin fuga de afectele oedipiene. Depresia presupune o repliere n faa unei genialiti incapabile de a juca un rol organizator. Situaia de boal Consilierea clienilor aflai n situaia de boal (somatic) reprezint un demers de criz. Boala aduce n discuie ntregul univers de via al clientului, personalitatea si identitatea acestuia. n funcie de gravitatea afeciunii, resimit att la nivel somatic, ct n special la nivel imaginar (funcia diagnosticului n negocierea cu boala), boala pune n discuie si orizontul social al clientului. Unul din obiectivele demersului de consiliere const n analiza teoriei etiologice pe care clientul o are despre boala sa. Ne vom referi la funcia teoriei etiologice si vom trece n revist un inventar al teoriilor etiologice. George Peter Murdock a ordonat teoriile etiologice din 139 de culturi cuprinse n Atlasul etnografic: 1. etiologie natural, de tip: infecie boala este rezultatul invadrii organismului de ctre microbi; stress boala este cauzat de expunerea la presiuni fizice si psihice; deteriorare organic boala este provocat de declinul capacitilor organismului; 79 R.D. Hinshelwood, Dicionarul psihanalizei kleiniene, trad. B. Orsanu, F. Vldescu, E.S.F., Binghamton & Cluj, 1995, p. 105. 178 MATEI GEORGESCU accident; agresiune uman direct. 2. etiologie supranatural, de tip: mistic boala este o consecin imediat a unei experiene, act al subiectului aflat n raport impersonal cu boala (destin, contagiune, nclcarea tabuului); animist boala este atribuit unui agent supra-natural personalizat (suflet, fantom, spirit). Convingerea c cineva

este posedat de o alt persoan, spirit sau entitate, poate fi un simptom al tulburrii de personalitate multipl. Personalitatea multipl se caracterizeaz (cf. DSM III R) prin existena mai multor stri de personalitate distincte, cu memorie, comportament si tip de relaii specifice. Agentul care posed este personalitatea alternativ. Posesiunea poate fi si o idee delirant psihotic. Sistemul cultural distinge spaii conceptuale specifice ntreinute de membrii grupului. Dac un locuitor al Coastei de Fildes va dezvolta o nebunie agitat sau nebunie viril, caracterizat prin reacii explozive fa de membrii familiei, etiologia sugerat de ghicitor se va referi la interaciunea cu un spirit. Individul a fost plmuit de un duh pentru faptul c a clcat n picioare plantaiile din jungl sau a luat ap din rezerva sa. Conform lui T. Nathan, teoriile etiologice tradiionale despre boal reinstaureaz o cauzalitate cronologic si permit descrierea evenimentului patologic sub forma unei istorii cu deznodmnt. Aceste teorii transform un non-eveniment, o criz, ntr-o istorie mitic, susceptibil de a fi povestit grupului. n Maghreb, sistemul cultural susine existena unei lumi inversate a Djinilor (sub pmnt, n mlastini, canalizri, cursuri de ap, case abandonate, ruine). Djinii sunt spirite simetrice fiinei umane, cu organizare social similar. Dac ntr-o secven de posesiune percepem dou personaliti distincte, a individului si a spiritului, atunci credina devine un dat de experien. Teoriile etiologice permit discriminarea spaiului cultural ntr-o form concret; magic boala este determinat de aciunea explicit a unui agent uman ruvoitor care uzeaz de tehnici magice. Trebuie fcut diferena dintre magie si vrjitorie. Magia este aciunea voluntar a unui subiect, ajutat sau nu de o persoan abilitat INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 179 (saman, magician). Vrjitoria este aciunea voluntar sau involuntar a unui subiect cu capaciti (malefice) nnscute. n bazinul circum-mediteranean vrjitoria este mult mai frecvent dect magia. Studiile realizate pe datele din Human Relations Area Files arat faptul c practica magiei coexist cu cea a vrjitoriei doar n 8 din cele 139 de culturi, n timp ce restul coreleaz negativ. Practica vrjitoriei este frecvent semnificativ n societile caracterizate prin: stratificare social, integrare politic, sistem de scriere elaborat, mediere a schimbului prin bani; descenden patrilineal, reziden patrilocal, sistem de plat al miresei fixat de comunitate; model educativ centrat pe obedien. Practica magiei este frecvent semnificativ n societile caracterizate prin: complexitate social, politic si cultural reduse; model educativ care nu induce obedien n raporturile ierarhice. Un studiu realizat de Vintil Mihilescu pe datele HRAF indic faptul c vrjitoria coreleaz cu un grad nalt de putere masculin n familie si cu un indice de monoteism (existena unei diviniti supreme care este prezent n viaa comunitii). Vrjitoria este un atribut predominant feminin frecvent n societile n care exist o dominaie net masculin. Vrjitoria ca teorie despre boal este o supap oferit de cultur pentru compensarea constrngerilor. Vrjitoria pare a fi determinat de controlul social masculin, indicat prin inducerea obedienei fa de brbat si a centralismului religios. Producerea bolii devine dreptul categoriei sociale marginalizate femeia. Statutul femeii este afectat prin controlul excesiv si prin scoaterea din sistemul su de rudenie si plasarea ntr-un mediu strin,

determinat de descendena patriliniar si rezidena patrilocal. Dimensiunea imaginar a reaciei fa de boal este esenial. A nega, a fi mnios, a simi nenelegerea, nencrederea, frica sunt cteva din strile afective prezente. Clientul bolnav nu mai funcioneaz conform dinamicii psihice actuale. Clientul confruntat cu problematica bolii revine la modaliti de dinamic psihic specifice unor etape anterioare 180 MATEI GEORGESCU ale dezvoltrii. Pentru a putea negocia cu situaia de boal clientul uzeaz de anumite mecanisme de aprare: Regresia. Conceptul de regresie este cel mai bine developat n spaiul psihanalizei. Psihanaliza propune o perspectiv genetic. Freud si ntemeiaz perspectiva pe teza caracterelor dobndite, susinut de Jean-Baptiste Lamarck si preluat att de Charles Darwin, ct si de medicul si zoologul german Ernst Heinrich Haeckel. Acesta din urm formuleaz legea biogenetic si o face cunoscut n special prin lucrarea de popularizare Enigmele universului (1899). O consecin a perspectivei genetice o constituie modelul dialectic al progresiei si regresiei n dezvoltarea mental. Att individul, ct si produsele sale culturale sunt supuse unei miscri oscilatorii de avans si recul. Freud distinge trei tipuri de regresie, intricate si considerate dup criteriul topic, temporal si formal al dezvoltrii: 1. topic, la nivelul unei instane psihice (de ex. la nivelul Seului). Se remarc n vis (n manier complet), n patologie (halucinaia); 2. temporal, n care este posibil o regresie la nivelul obiectului (obiectului matern), a stadiului libidinal (oral, anal) sau a stadiului Eului (stadiul animist); 3. formal, prin faptul c modurile de expresie actuale sunt nlocuite prin cele primitive (de ex. funcionarea conform proceselor primare). Conceptul corelativ celui de regresie este fixaia. Fixaia. Fenomenul stoprii dezvoltrii, denumit fixaie, se produce ntr-o perioad din psihogenez n care: 1. psihismul a fost supus unui aflux excitativ debordant. Frustrarea antreneaz n acest caz refularea. Accesul unor reprezentani pulsionali este din acest moment interzis de Eu, iar defensa trebuie meninut n permanen; 2. condiiile de dezvoltare sunt mult prea bune. Datorit latenei psihismului, determinat de nevoia sa de echilibru, poziia libidinal care confer satisfacie maximal este pstrat. Conservarea acesteia se face pe considerentul dificultii de a se atinge acelasi nivel de satisfacie ntr-o organizare ulterioar. n situaia n care ntr-un stadiu ulterior de dezvoltare se ntmpin condiii traumatice, psihismul caut s elaboreze excitaia printr-o miscare regresiv la momentul n care tensiunea putea fi gestionat corespunztor; excitaia va fi elaborat INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 181 conform cilor disponibile n perioada anterioar. Factorii care conduc spre fixaie sunt fie dobndii (familie, specific traumatic), fie constituionali (structura pulsional); 3. satisfacia excesiv alterneaz cu frustrarea. Satisfacia pulsional, ca mod reusit de organizare, contribuie la refularea unor reprezentani pulsionali. Satisfacia pulsional se refer frecvent la registrul autoconservativ, la satisfacerea unei nevoi de securitate. Regresia este o modalitate de defens normal n faa oricrei situaii care nu poate fi controlat. Regresia are o important funcie economic n faa procesului morbid. Boala, indiferent ce teorie etiologic antreneaz, anuleaz capacitatea de predicie, control si decizie a individului. De aceea, individul este obligat s funcioneze conform unor perioade arhaice n care lipsa de control era o caracteristic marcant a dinamicii psihice: adultul se (re)gseste ntr-o stare de neajutorare, revine ntr-o poziie infantil n care are nevoie de ngrijire. Angoasa este asociat miscrii regresive, trirea angoasei este

normal si, n consecin, se recomand discutarea tririlor si a funciilor lor. O alt modalitate de reacie la situaia de boal este negarea. (De)negarea. Mecanismul prin care subiectul neag dorine, gnduri, sentimente refulate si de care se apr considernd c nu-i aparin. De ex. Nu m afecteaz faptul c sunt bolnav. Prin denegare se semnaleaz presiunea exercitat de refulat si ntoarcerea acestuia. Denegarea difer de aprarea prin refuz (specific psihozei si fetisismului). Consilierul se va confrunta cu o poziie regresiv-adeviz a clientului aflat n situaia de boal si va fi determinat s intre ntr-o poziie de autoritate (atot)puternic. Atitudinea de susinere este util n condiia n care funcia regresiv si, n consecin, dependena nu poate fi si nu trebuie anulat. Situaia de conflict Tipuri fundamentale de conflict din punctul de vedere al metapsihologiei psihanalitice: 1. nevrotic - este un conflict structural-topic cu inciden dinamic si economic, ntre Eu si Se. Nevroticul neag pulsiunea pentru a da curs realitii. Conflictul nevrotic poate avea loc ntre dou pulsiuni ale cror comportamente de descrcare se afl n contradicie. La nivelul 182 MATEI GEORGESCU Se-ului, unde sunt nclcate principiile logicii clasice, nici o pulsiune nu se afl n contradicie cu alt pulsiune, toate tind spre descrcare imediat. La nivelul Eului, se va opera autorizarea uneia si refularea reprezentanilor celeilalte pulsiuni; 2. psihotic, desfsurat ntre realitatea exterioar si Eu. Psihoticul neag realitatea pentru a da curs pulsiunii. Stimulii din realitatea extern pot provoca un aflux de excitaie imposibil de controlat. Eul se poate apra n aceste cazuri prin refuzul si falsificarea realitii. Negarea realitii este posibil prin operarea unui clivaj n Eu. n ordine topic, Eul preia cu necesitate un pol al conflictului si are ca adversar Se-ul. Conflictul este o parte constitutiv a procesului de comunicare. Din perspectiva consilierului, necesit capaciti superioare de coninere si stabilitate afectiv. Starea conflictual indic necesitatea operrii unor schimbri la nivelul dinamicii relaiei n scopul restabilirii echilibrului. Din acest punct de vedere starea conflictual prezint urmtoarele avantaje: permite o mai bun identificare a problemelor si a soluiilor; creste motivaia si sansele de schimbare; dezvolt flexibilitatea, adaptabilitatea si creativitatea. Evitarea conflictului aduce cu sine blocarea capacitii de comunicare dintre client si obiectul conflictului prin fenomene, precum: - reacia afectiv imediat la intervenia celeilalte pri; - nevoia de a judeca persoana si nu de a se centra asupra mesajului; - centrarea pe mesaj n scopul gsirii si sublinierii greselilor; - convingerea ferm asupra culpei exclusive a celeilalte pri; - nevoia de a cuta contraargumente. Starea conflictual si modalitile de negociere, prin importantele sale miscri afective, au generat numeroase prejudeci: - conflictul se stinge si se rezolv cu trecerea timpului nu este necesar intervenia activ; - starea conflictual este ntotdeauna de evitat; - a ajunge la conflict este un lucru de blamat care indic slbiciune; - conflictul nu poate avea dect consecine negative; - singura consecin a conflictului este pierderea; INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 183 Starea conflictual pune clientul n situaia de a-si activa urmtoarele funcii:

1. Funcia rezolutiv. Conflictul opune n aparen dou poziii ireductibile si poate genera urmtoarele poziii: refuzul (voluntar sau involuntar) de a accepta existena conflictului, determinat de stilul evitant n faa conflictului; fuga de conflict si abandonarea confruntrii prin efortul de a reduce tensiunea si a se acomoda cu situaia, chiar dac are efecte negative asupra subiectului; a nu face referire direct la situaia conflictual; a discuta numai cu terii situaia; a-si transfera interesul si activitatea n afara sferei conflictuale. Este caracteristic stilului evitant-reactiv; acceptarea conflictului si instalarea pe poziii de for prin cutarea unui ap ispsitor; prin atitudine sarcastic. Este o poziie caracterizat de stilul agresiv-confruntativ; acceptarea conflictului si rezolvarea creativ a acestuia poziie int a demersului consilierii. Subiectul caut s obin informaii despre situaie, caut alternative de compromis. Aceast poziie poate fi caracteristic fie stilului asertiv persuasiv (aprarea propriei opinii combinat cu dorina de cooperare)/ fie celui observativ-introspectiv (cooperare, conciliere si analiz a situaiei). Rezolvarea conflictului si gsirea unei soluii de compromis presupun cunoasterea cadrului si a factorilor care au condus la apariia conflictului. Aceasta nseamn decuparea precis a elementelor aflate n tensiune, n scopul conturrii unor strategii si tactici rezolutive eficiente. 2. Funcia decizional. Rezolvarea conflictului se face numai prin alegerea sau respingerea diverselor soluii rezultate n urma explorrii. Sarcina consilierului const n susinerea clientului n asumarea avantajelor si riscurilor consecvente alegerii. 3. Funcia de restructurare. Desfsurarea conflictului si mai ales rezolvarea sa constituie un proces cu efecte structurale la nivelul relaiei aflate n discuie. 4. Funcia de schimb. Gestiunea conflictului nseamn meninerea comunicrii ntre prile aflate n disput. Negocierea reprezint un schimb ntre pri att la nivelul procesului de comunicare, ct si la nivelul soluiilor. Clientul poate considera c ceea ce doreste s obin este mai valoros dect ceea ce are de oferit. Principiul schimbului 184 MATEI GEORGESCU const n a face o concesie n vederea obinerii unei concesii. Clientul va fi susinut n a explora nevoile partenerului de negociere n scopul de a afla ce anume poate s ofere. Fiind vorba despre concilierea a dou poziii, modelele conflictului se construiesc prin situaiile de pierdere sau cstig ale prilor: - pierdere-pierdere apare ca soluie eficient n anumite situaii. Orice compromis nseamn a ceda reciproc si echitabil din nevoile sau avantajele revendicate; - cstig-cstig toate nevoile si revendicrile sunt soluionate; - cstig-pierdere este situaia care nu admite echivalen la nivelul soluiei este modelul de tip dominan-obedien. ncadrarea ntr-unul dintre cele trei modele este determinat de stilul de reacie pasiv sau activ la conflict. Capacitatea de trecere din activism n pasivism este o caracteristic a personalitii adaptate. Clivarea si direcia comportamental exclusiv sunt indicatori ai nevoii de aprare masiv la conflict. Un comportament exclusiv pasiv va determina ncadrarea ntr-un model care va acorda cstig celeilalte pri. Comportamentul pasiv este desfsurat de individ n scopul de a se menine ntr-un tipar de relaie revolut. Este un comportament regresiv, centrat pe nevoia individului de a evita rejecia. Clientul consider c a fi cunoscut de cellalt asa cum este ar conduce la respingere. Pe de alt parte, orice ncercare de activism este asociat cu un comportament distructiv. n acest sens, comportamentul pasiv are ca scop nevoia de a mulumi interlocutorul cu orice pre, de a evita conflictul prin anularea propriilor dorin e. Prin

anularea propriilor nevoi, personalitatea pasiv este anxioas, frustrat si incapabil de expresie. Comportamentul pasiv este raionalizat de individ prin idealuri culturale semnificative, cum ar fi sacrificiul si ajutorarea celuilalt. Un comportament exclusiv activ va determina nscrierea n modelul care permite exclusiv cstigul. Este rezultatul dificultii de a accepta autoritatea si regula care indic drepturile celuilalt. Situat la extremele sau la confluena binomului activism-pasivism, clientul si poate defini mai bine poziia prin cunoasterea poziiilor posibile adoptate n cadrul unei negocieri. Practica negocierii a identificat cinci roluri: Liderul, Biatul Bun, Biatul Ru, Durul si Capul Limpede. INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 185 Caracteristici ale rolurilor Rol Comportament Liderul Este o persoan cu experien si autoritate. Conduce, decide si coordoneaz. Biatul Bun Se identific cu echipa advers, este oponentul ideal. Reacioneaz predominant conciliant la conflict. Exprim nelegerea poziiei si nevoilor partenerilor. Confer adversarilor un fals sentiment de siguran. Biatul Ru Este persoana care convinge adversarul c acesta reprezint o piedic n faa consensului. Este rolul cel mai agresiv si se apropie mult de reacia spontan de tip buldozer80. ntrerupe negocierile. Submineaz orice argument sau punct de vedere exprimat de opoziie. Intimideaz opoziia si ncearc s-i sublinieze slbiciunile. Capul Limpede Identific si clarific toate punctele de vedere exprimate, dup care le prezint sub forma unei poziii unite si convingtoare. Este tipul cu o reacie predominant raional la conflict. Sugereaz soluii de depsire a impasului. Are grij ca discuia s nu se ndeprteze prea mult de subiect. Semnaleaz inconsecvenele punctului de vedere al opoziiei. 80 Este reacia predominant a persoanelor agresive, autoritare, dominante. Este o reacie excesiv autoritar, care urmreste eliminarea fr echivoc a partenerului. Partenerul buldozerului nu are nici un fel de importan pentru acesta si, de aceea, interesele buldozerului vor fi singurele luate n considerare. Buldozerul este tipul de persoan care distruge cu usurin si nu construieste deloc. Uneori, riposta puternic si comportamentul su pot ncheia confruntarea. n general ns, reacia de tip buldozer conduce la

extinderea conflictului. Atacul si contraatacul dur deterioreaz relaiile dintre parteneri si vor conduce n scurt timp la esecul comunicrii. 186 MATEI GEORGESCU Strategii de rezolvare a conflictului 1. Diminuarea mesajelor de tip aversiv. ntre persoanele aflate n conflict se vehiculeaz n special mesaje agresive n scopul de a se obine ascendent. Mesajele sunt repetitive, stereotipe, construite prin invocarea de situaii anterioare si generalizarea acestora. Acest tip de mesaje ocup spaiul de interaciune si blocheaz comunicarea. Sarcina consilierului const iniial n evidenierea coninutului comunicrii si conturarea acestor mesaje. Se va analiza mpreun cu clientul efectul mesajului agresiv din perspectiv rezolutiv, respectiv blocajul oricrei soluii. Se va indica necesitatea concesiei iniiale fcute celeilalte pri prin identificarea nevoii de adresare a acestui tip de mesaje si diminuarea lor, pentru a facilita apariia schimbului real de informaie. 2. Susinerea si dezvoltarea schimbului real de informaie. Este vorba despre capacitatea de a-l asculta pe cellalt si despre posibilitatea de a fi ascultat. Redobndirea capacitii de a-l asculta pe cellalt si alternarea mesajelor reprezint punctul de iesire din situaia conflictual. Clientul este susinut n a-si gratifica interlocutorul prin ascultarea mesajului su, indiferent de coninut si prin adresarea de mesaje cu caracter prospectiv. Prin aceast manier de interaciune mesajele de tip aversiv sunt treptat nlocuite de cele de tip asertiv. 3. Negocierea. Vom trece n revist principalele tipuri de negociere: Aprecierea tipului de relaie stabilit ntre client si partea cu care se afl n conflict permite o mai bun adaptare si reacie la situaiile concrete aprute n negociere. Clientul va fi informat asupra tipurilor fundamentale de negociere. Analiza tipului de negociere determin o mai mare putere de previziune a comportamentului si, n consecin, de rspuns adecvat. Rspunsul adecvat se refer la alegerea modalitii de aciune, respectiv a strategiei si tacticii. O prim disjuncie, operat pe baza criteriului abordrii conflictului, asupra tipurilor de negociere (care va delimita si tipul de strategie) ne indic urmtoarele categorii: INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 187 negociere conflictual; negociere cooperant. Raportat la cele dou tipuri (si strategii) de negociere sunt posibile trei orientri (tactici) fundamentale; negocierea conflictual va fi cu necesitate de orientare distributiv; negocierea cooperant va fi integrativ sau raional. Negocierea conflictual distributiv, centrat pe modelul conflictului cstig-pierdere, este procesul n care exist un nvingtor si un nvins. Este tipul de negociere care nu admite nuane si distribuie rolurile ntr-o manier fr echivoc: nvingtor si nvins. Poziia si interesele prii adverse (care va deveni parte nvins) nu au relevan. n ciuda declaraiilor care indic efortul comun de identificare a soluiilor reciproc convenabile, negocierea este n acest caz o confruntare dur cu o poziie ireconciliabil. Negocierea cooperant de orientare integrativ este procesul n care prile doresc obinerea de avantaje egale. Cstigul obinut din negociere este integrat n mod egal n economia intereselor celor dou pri. Se caut soluii pentru obinerea unor avantaje mai mari, dar echitabil integrate. Prile se strduiesc s aduc soluii noi n scopul cresterii beneficiilor reciproce. Respectul si tolerana diferenelor sunt apreciate si concretizate ntr-o varietate de opinii. Negocierea cooperant de orientare raional este modelul clasic de

cooperare n care prile nu-si propun concesii reciproce, ci ncearc s rezolve problemele de fond ale relaiei de pe o poziie obiectiv. n acest sens, se definesc problemele, se precizeaz cu exactitate cauzele si se caut soluii. Negocierea strii conflictuale presupune un schimb reciproc de informaii reglementat prin reguli implicite/explicite care au drept scop stabilirea unui acord si adoptarea unei soluii reciproc acceptabile pentru o problem comun. Gestiunea adecvat a conflictului se caracterizeaz prin faptul c: permite formarea unui consens pe care fiecare parte l va apra si respecta; satisface propriile nevoi, fr a le leza pe cele ale partenerului; pstreaz si susine, n continuare, relaii bune ntre cele dou pri; 188 MATEI GEORGESCU economiseste resurse materiale si umane, att n procesul negocierii, ct si ca urmare a acestuia. n scopul gestiunii strilor conflictuale se recomand: meninerea problemei si nu a persoanelor n centrul analizei; meninerea discuiei n termeni concrei, operaionali, cu evitarea generalizrii si a impersonalizrii situaiei; operarea unei diferene ntre eveniment, comportament si interpretarea acestora de ctre prile implicate; evitarea moralizrii prilor; explorarea opiunii rezolutive. Pentru gestiunea eficient a situaiilor conflictuale se recomand si dezvoltarea capacitii asertive. Nivelul de asertivitate se afl n relaie direct cu capacitatea de: expresie a afectelor (pozitive si n special negative) si a convingerilor, fr a considera c prin aceasta sunt afectate fundamental interesele si drepturile celuilalt; expresie direct si clar a convingerilor; de a putea susine sau primi o cerere si, n special refuzul, a spune nu. n analiza argumentaiei si a poziiei clientului n raport cu diferitele sale probleme se vor identifica erorile sale de argumentaie. Erorile de argumentaie sunt semnul distorsiunilor cognitive si blocajului comunicrii: Premise inconsistente. Se construieste un raionament pornind de la premise false. De ex. interlocutorul afirm c din cauza condiiilor dificile de via nu poate accepta cererea clientului. n acest caz, dac premisele ar fi adevrate, concluzia ar fi justificat, ns realitatea vieii nu poate fi dificil n ansamblul su. Argument circular. Concluzia prezentat de partener const n reformularea unei premise a discuiei. De ex. seful si justific respingerea revendicrii de crestere a salariului adresat de client n felul urmtor: Salariul trebuie s fie stabil pentru ca ntreprinderea s fie stabil financiar. n concluzie nu putem accepta o crestere salarial. n acest caz, concluzia afirm acelasi lucru cu premisa argumentului. Atac abuziv la persoan. Se consider c ceea ce susine o anumit persoan este fals pentru c acea persoan nu s-a dovedit a fi moral. INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 189 De ex. Nu voi lua n considerare argumentele dumneavoastr pentru c nu suntei o persoan corect. Atac circumstanial la persoan. Se respinge argumentul unei persoane din cauza unei mprejurri n care se afl acea persoan: Nu pot accepta cererea dumneavoastr pentru c nu reprezint interesele instituiei, ci interesul personal. Apel la emoii. Se realizeaz n scopul blocrii unui argument. De ex.

Cererea dumneavoastr va conduce la distrugerea instituiei. Nu cred c dorii distrugerea locului de munc al prietenilor dvs.. Apel la orgoliu. Clientul este ndemnat s fie de acord cu o cerere n schimbul unei gratificaii. De ex. Sunt sigur c vei accepta propunerea mea deoarece numai o persoan inteligent si-ar da seama de avantajele ofertei mele. Persoana va fi considerat inteligent numai n situaia n care va accepta oferta. Apel la popor. Se solicit acceptarea unei oferte prin invocarea apartenenei la acelasi grup, apartenen considerat mgulitoare. De ex. Sunt sigur c vei accepta oferta mea pentru c, n ciuda poziiei pe care o ocup actualmente, sunt un om harnic si cinstit ca si dumneavoastr. Apel la autoritate. Opinia proprie este justificat prin apelul la o autoritate recunoscut n domeniu. De ex. Poziia mea este corect deoarece respect principiile fundamentale ale vieii de familie asa cum sunt enunate n cadrul Centrului pentru protecia familiei. Pant alunecoas. Neacceptarea unei propuneri va produce consecine neplcute sau chiar dezastruoase. De ex. Dac vei continua s mi ceri s te las s iesi n oras cnd vrei, vei ajunge s fii plecat mereu, eu s fiu singur, s nu mai suport si s te prsesc. Atenie abtut. Se schimb tema discuiei, dup care se afirm c a fost deja stabilit o concluzie discuiei iniiale. Adversar fictiv. Este preluat argumentul partenerului de negociere si este transformat pn cnd devine fictiv si nu mai corespunde afirmaiei iniiale. De ex. Spui c doresti s nu te mai cert. Asta nseamn s nu m mai intereseze ceea ce faci. Or, strinii sunt cei care nu m intereseaz, nu familia mea. M ntreb ce familie mai avem noi. 190 MATEI GEORGESCU Generalizare pripit. O proprietate care aparine unui obiect este extins asupra tuturor obiectelor. De ex. mi ceri s consider c nu ai gresit cnd ai lipsit de acas. Asta nseamn s consider, indiferent ce faci, c nu gresesti. Cauz fals. Este un argument prin care un anumit fenomen este considerat n mod gresit drept cauza altui fenomen. De ex. Relaia noastr merge prost din cauza prietenilor ti care vin mereu aici. Alternativ fals. Se consider c exist numai dou alternative ireductibile ale unei situaii. De ex. Dac nu esti de acord cu ceea ce i cer, nu exist alt soluie si nu putem iesi din situaia actual. ntrebri de verificare Care sunt etapele interveniei n situaia de angoas ? De ce este condiionat eficiena interveniei n problematica sexual ? Care sunt categoriile de probleme cu care se confrunt clientul cu nevoi speciale ? Care este obiectivul principal n consilierea emigranilor ? Care sunt efectele situaiei de criz ? Ce are n vedere consilierul n gestionarea situaiei de criz ? Care sunt etapele interveniei n situaia de criz ? n ce const situaia de pierdere ? Care este caracteristica actual a raportului pe care mediul sociocultural l are cu decesul si moartea ? Care sunt funciile ritului funerar ? Care sunt fazele tririi situaiei de divor ? Care sunt avantajele prezentate de situaia de conflict ? Care sunt funciile activate n situaia de conflict ? Care sunt principalele roluri n negociere ? Care sunt strategiile de rezolvare a conflictului ? Care sunt principalele tipuri de negociere ? Bibliografie selectiv: Freud, S., Doliu si melancolie, n Freud, Opere III, Psihologia inconstientului, Ed. Trei, Bucuresti, 2000. Georgescu M., Ipostaze ale morii ntr-un timp al dorinei,

Ed. Paideia, Bucuresti, 2003. INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC 191 Klein M., O contribuie la psihogeneza strilor maniaco-depresive, Doliul si relaia sa cu strile maniaco-depresive, n Iubire, vinovie, reparaie, Ed. S. Freud, Cluj, 1994. Manualul pentru diagnosticul si statistica tulburrilor mentale, Ed. Asociaia Psihiatrilor Liberi din Romnia, 1993. Nathan T., La folie des autres, Dunod, Paris, 1996. Nathan T., Sperma diavolului, Ed. Jurnalul Literar, Bucuresti, 1999. Rickley G., Therese C., Counseling, Theory and Practice, Prentice Hall, New Jersey, 1990. Rubin G., Fonctions structurantes et contenantes des rituels de deuil, Revue Franaise de psychanalyse, tome LX, P.U.F., Paris, janvier-mars 1996.