Sunteți pe pagina 1din 12

Sindromul de stres

post-traumatic
Sindromul de stres post-traumatic este o
tulburare care se dezvoltă la unele persoane
care au experimentat un eveniment șocant,
înfricoșător sau periculos.
Este firesc să simți frică în timpul sau după o
situație traumatică. Frica declanșează multe
schimbări bruște în organism pentru a ajuta la
apărarea împotriva pericolului sau pentru a-l
evita. Acest răspuns „luptă sau fugă” („fight
or flight”) este o reacție tipică menită să
protejeze persoana de vătămări. Aproape
toată lumea va experimenta o serie de reacții
după traumă, totuși majoritatea se
recuperează de la simptomele inițiale în mod
natural. Cei care continuă să experimenteze
probleme pot fi diagnosticați cu PTSD.
Persoanele care sunt diagnosticate cu stres
post-traumatic se pot simți stresate, speriate,
chiar și atunci când nu sunt în pericol.
Semne și simptome
În timp ce aproape toate persoanele traumatizate suferă de
simpotome pe termen scurt, majoritatea nu dezvoltă PTSD. Nu toată
lumea cu PTSD a trecut printr-un eveniment periculos. Unele
experiențe, cum ar fi moartea subită și neașteptată a unei persoane
iubite, pot provoca, de asemenea, PTSD. Simptomele încep de obicei
devreme, în decurs de 3 luni de la incidentul traumatic, dar pot începe și
la ani după aceea. Simptomele trebuie să persiste mai mult de o lună și
să fie suficient de severe încăt să interfereze cu relațiile interpersonale
sau cu locul de muncă pentru a putea fi considerate PTSD. Cursul
tulburării variază. Unele persoane se recuperează în decursul a 6 luni, în
timp ce altele prezintă aceste simptome o perioadă mai îndelungată. În
unele cazuri, afecțiunea devine cronică.
Un medic care are experiență în a
ajuta oamenii cu boli mintale (Ex:
psihiatru sau psiholog) poate
diagnostica PTSD.
Pentru a fi diagnosticat cu PTSD, un
adult trebuie să aibă toate cele de
mai jos timp de cel puțin o lună:
• Cel puțin un simptom de
reexperimentare/intruzie;
• Cel puțin un simptom de evitare;
• Cel puțin două simptome de
excitare și reactivitate;
• Cel puțin două simptome de
cogniție și dispoziție.
1. Simptomele de intruzie includ:
• „Flashback” – retrăirea traumei din nou și din nou, inclusiv
simptome fizice cum ar fi tahicardia și transpirația.
• Coșmaruri.
Reexperimentarea simptomelor poate cauza probleme în
rutina de zi cu zi a unei persoane. Simptomele pot începe
de la propriile gânduri și sentimente ale persoanei.
Cuvintele, obiectele, situațiile care îi amintesc de traumă
pot, de asemenea, să declanșeze simptome de
reexperimentare.
2. Simptomele de evitare includ:
• Statul departe de locuri, evenimente sau obiecte care sunt
amintiri ale experienței traumatice.
• Evitarea gândurilor și sentimentelor legate de evenimentul
traumatic.
Lucrurile care amintesc de trauma trăită pot declanșa
simptome de evitare. Aceste simptome pot cauza o
schimbare în rutina personală a celor afectați. Spre
exemplu, după un accident de mașină grav, persoana
tinde să evite condusul sau mersul cu mașina.
3. Simptomele de excitare și reactivitate pot include:
• Iritabilitate și accese de furie.
• Comportament imprudent într-un mod autodistructiv.
• Paranoia.
• Pacienții se sperie ușor.
• Probleme de concentrare sau de somn.
4. Simptomele de cogniție și dispoziție pot include:
• Incapacitatea de a-și aminti aspecte importante ale evenimentului traumatic.
• Gânduri și sentimente negative care duc la concepții greșite și distorsionate despre sine sau despre
ceilalți
• Gânduri distorsionate despre cauza sau consecințele evenimentului care duc la învinovățirea
greșită pe sine sau pe ceilalți
• Frică, groază, furie, vinovăție sau rușine continuă
• Mult mai puțin interes pentru activitățile de care se bucura anterior
• Sentimentul că este detașat sau înstrăinat de ceilalți
• Imposibilitatea de a experimenta emoții pozitive
Tratamentul
Principalele tratamente pentru
persoanele cu PTSD sunt
medicamentele, psihoterapia sau
ambele. Toată lumea este diferită, iar
PTSD afectează oamenii în mod diferit,
așa că un tratament care funcționează
pentru o persoană poate să nu
funcționeze pentru alta. Este
important ca orice persoană cu PTSD
să fie tratată de un profesionist în
sănătate mintală care are experiență
cu PTSD. Unele persoane cu PTSD ar
putea avea nevoie să încerce diferite
tratamente pentru a găsi ceea ce
funcționează pentru simptomele lor.
Medicamentele
Cel mai studiat tip de
medicamente pentru tratarea
PTSD sunt antidepresivele, care
pot ajuta la controlul simptomelor
PTSD, cum ar fi tristețea,
îngrijorarea, furia și senzația de
indiferență. Alte medicamente pot
fi utile pentru tratarea
simptomelor specifice PTSD, cum
ar fi problemele de somn și
coșmarurile.
Medicii și pacienții pot lucra
împreună pentru a găsi cea mai
bună combinație de medicamente,
precum și doza potrivită.
Psihoterapia
• Psihoterapia implică discutarea cu un profesionist în sănătate
mintală pentru a trata o boală mintală. Psihoterapia poate avea loc
individual sau în grup. Psihoterapia pentru PTSD durează de obicei
între 6 și 12 săptămâni, dar poate dura mai mult. Cercetările arată
că sprijinul familiei și prietenilor poate fi o parte importantă a
recuperării.
• Multe tipuri de psihoterapie pot ajuta persoanele cu PTSD. Unele
tipuri vizează direct simptomele PTSD. Alte terapii se concentrează
pe probleme sociale, familiale sau legate de muncă. Medicul sau
terapeutul pot combina diferite terapii în funcție de nevoile fiecărei
persoane.
• Psihoterapiile eficiente tind să pună accent pe câteva componente cheie,
inclusiv educația despre simptome, abilitățile de predare pentru a ajuta la
identificarea declanșatorilor simptomelor și abilitățile de gestionare a
simptomelor. O formă utilă de terapie este numită terapie cognitiv-
comportamentală sau CBT. CBT poate include:
• Terapia prin expunere. Acest lucru îi ajută pe oameni să-și înfrunte și să-și
controleze frica. Îi expune treptat la trauma pe care au trăit-o într-un mod sigur.
Folosește imaginarea, scrierea sau vizitarea locului în care s-a întâmplat
evenimentul. Terapeutul folosește aceste instrumente pentru a ajuta persoanele
cu PTSD să facă față sentimentelor lor.
• Restructurarea cognitivă. Acest lucru îi ajută pe oameni să înțeleagă amintirile
traumatice. Uneori, oamenii își amintesc evenimentul altfel decât cum s-a
întâmplat. Ei pot simți vinovăție sau rușine pentru ceva ce nu este vina lor.
Terapeutul ajută persoanele cu PTSD să privească ceea ce sa întâmplat într-un
mod realist.
Bibliografie:
https://www.nimh.nih.gov/health/topics/post-traumatic-stress-disorder-ptsd
https://www.psychiatry.org/patients-families/ptsd/what-is-ptsd
https://
www.mayoclinic.org/diseases-conditions/post-traumatic-stress-disorder/symptoms-causes/syc-2
0355967
https://en.wikipedia.org/wiki/Post-traumatic_stress_disorder

S-ar putea să vă placă și