Făcând o analiză de cazuri de personalităţi, Maslow a găsit următoarele caracteristici
care ar defini o personalitate matură: perceperea eficientă a realităţii şi relaţii mai comode cu ea însăşi - vizează judecarea corectă a situaţiei şi a oamenilor. Persoanele mature sunt mai deschise la risc, necunoscut, au mai puţină frică, în timp ce persoanele imature dimpotrivă, acceptă foarte greu situaţiile neprevăzute, având nevoie imperioasă de certitudine, siguranţă, determinare. Alţi psihologi şi psihiatri au menţionat că o persoană matură este veselă, senină, optimistă, se bucură de muncă, de joc, are capacitatea de a iubi, de a atinge scopuri, îşi manifestă temperat emoţiile, se cunoaşte pe sine, reacţionează adecvat la situaţie şi este responsabilă social. O altă clasificare a criteriilor pentru identificarea personalităţii mature a fost făcuta de G. W. Allport, după cum urmează: • Extensiunea eului - Arată faptul că eul elaborat treptat continuă să se extindă odată cu experienţa. Lărgirea eului se face prin relaţii noi, prieteni noi, interese şi pasiuni. Iese în evidenţă faptul că personalitatea matură nu este interesată doar de hrană şi siguranţă personală, ci îşi lărgeşte permanent cercul preocupărilor. • Raportarea caldă a eului la ceilalţi - Adaptarea socială a persoanei este marcată de două tipuri de căldură - de capacitatea de a iubi (familie, prietenie profunda), şi de evitarea implicării fără rost, posesivă şi egoistă cu ceilalţi (familie, prieteni). Al doilea tip de căldură posedă o anume detaşare care dă capacitatea de a înţelege egal condiţia umană în general - tip de căldură pe care Allport îl numeşte compasiune. • Securitatea emoţională (auto-acceptarea) - Personalitatea matură prezintă echilibru emoţional, faţă de cea imatură care se preocupă de frânturi şi secvenţe emoţionale (excese alcoolice, obscenităţi, obsesii, anxietate). Auto-acceptarea cuprinde abilitatea de a evita suprareacţia faţă de problemele care aparţin impulsurilor segmentale. • Percepţie realistă, activităţi şi sarcini - Aceasta caracteristică vizează aspectele intelectuale şi relaţia cu sarcinile. O personalitate normală are atitudini care conduc la veridicitate într-un grad mai mare decât la o personalitate mai puţin normală. Maturitatea nu modifică realitatea pentru a se potrivi cu trebuinţele şi fanteziile sale. • Obiectivarea eului - intuiţie şi umor - Umorul este corelat de Allport cu intuiţia. Umorul este capacitatea de a râde de lucrurile pe care cineva le iubeşte, inclusiv propria persoană şi tot ceea ce ţine de ea, şi totuşi să le iubeşti. Simţul umorului nu este acelaşi lucru cu simţul comicului. Impulsul agresiv este doar uşor deghizat - comicul fiind un simţ mai brut decât simţul umorului. • Filozofia unificatoare a vieţii - o persoană matură are o înţelegere clară a scopului vieţii. Direcţionarea - cum ar spune Ch. Buhler - este mai marcantă la persoanele mature decât la cele imature. Persoanele imature nu pot trece peste deziluziile vieţii cu capul sus şi cu speranţa că va fi mai bine. Acest criteriu a lui Allport va fi legat foarte strâns de o caracteristică a abilităţii emoţionale - optimismul, speranţa. O persoană matură având o imagine de sine relativ clară îşi va putea reprezenta ce i-ar plăcea să devină şi ce ar trebui să facă. O persoană imatură spune adeseori sau întotdeauna „trebuie”, demonstrând astfel imaturitatea dorinţei exaltate de perfecţionist, spre deosebire de o persoană matură care va formula „ar trebui”. Un rol important în maturizarea personalităţii îl constituie maturizarea afectivă. Pe lângă maturizare este necesara şi o cristalizare a sentimentelor. Există diferenţe între maturitatea afectivă şi cea intelectuală. Personalitatea matură se caracterizează prin capacitatea de autonomie şi independenţă personală. Stabilitatea progresivă a sentimentelor este considerată drept o caracteristică a maturităţii. Sentimentele devin mai constante atunci când ştim ce simţim, când ne dăm seama care sunt preferinţele sau repulsiile, care sunt persoanele si situaţiile care ne atrag şi cele care nu ne atrag. Astfel, sentimentul devine obiect al conştiinţei. Stabilitatea sentimentului stă la baza coerenţei, unităţii şi integrităţii caracterului. Sursa sentimentului este eul - acesta fiind un factor important al maturităţii. Potrivit lui Charles E. Skinner (1949), „o persoană maturată emoțional este cea care este capabilă să își păstreze un „capac” asupra sentimentelor sale. El poate suferi în tăcere; el poate să-și petreacă timpul în ciuda disconfortului prezent.” Cele 8 caracteristici ale maturității emoționale. Dr. Jerome Murray a dat următoarele caracteristici oamenilor maturi emoțional. 1) Flux ușor de iubire și afecțiune. Persoanele mature emoționale sunt deschise iubirii si afecțiunii. Ei au capacitatea de a avea încredere în oameni și de a se încrede în primirea și dăruirea de iubire. Ei nu au obstrucții în personalitățile lor, împiedicând capacitatea lor de a crede în bunătatea vieții. O persoană matură își poate arăta vulnerabilitatea prin exprimarea dragostei și prin acceptarea unor expresii de iubire de la cei care sunt iubiți. 2) Față în față cu realitatea. Persoanele mature din punct de vedere emoțional nu își pierd timpul și resursele în a trăi în negare ca și oamenii imaturi din punct de vedere emoțional. Ei văd situațiile din viață pentru ceea ce sunt și nu își produc propriul adevăr și realitatea paralelă. Persoanele cu maturitate emoțională se confruntă întotdeauna cu adevărat cu adevărul vieții și nu se tem să facă față unor situații dificile. 3) Cunoștințe din experiența vieții. Persoanele mature din punct de vedere emoțional consideră că este ușor să înveți din experiențele lor de viață. Acest lucru vine din capacitatea lor de a vedea totul în lumină pozitivă și de a accepta realitatea vieții. În timp ce o persoană imatură din punct de vedere emoțional nu învață nimic din viață; el întotdeauna concepe situațiile de viață în deformare și niciodată în actualitate. 4) Formează critica pozitivă. O persoană matură vede experiențele de viață ca fiind pozitive și se bucură de viață. Când sunt negativi, el acceptă responsabilitatea personală și este încrezător că poate învăța de la ei pentru a-și îmbunătăți viața. Persoana imatură blestemă ploaia în timp ce o persoană matură vinde umbrele. Fiind matur emoțional înseamnă că cineva își cunoaște defectele și punctele forte. 5) Speranța. Persoanele mature din punct de vedere emoțional sunt pline de speranță în viață, mereu în speranța pentru cele mai bune. Ei văd bunătatea în orice și nu recurg niciodată la tendințe pesimiste. Acest lucru îi face pe indivizi încrezători, mereu gata să facă față vieții cu încredere și siguranță de sine. 6) Interesat să ofere și să primească. Este un ratat bun. El poate suporta înfrângerea și dezamăgirea fără să plângă sau să se plângă. Un sentiment de securitate personală a persoanei mature îi permite să ia în considerare nevoile celorlalți și să dea din resursele sale personale, fie bani, timp, fie efort, pentru a spori calitatea vieții celor pe care îi iubește. De asemenea, ei pot permite altora să le dea. Soldul și maturitatea merg mână în mână. 7) Abilitatea de a învăța din experiență. Abilitatea de a face față realității și de a avea relații pozitive cu experiențele de viață derivă din abilitatea de a învăța din experiență. El este sincer bucuros când alții se bucură de succes sau de noroc. 8) Open-minded. Nu-și face griji pentru lucrurile pe care nu le poate ajuta. El este suficient de deschis să asculte cu grijă părerile altora. El planifică lucrurile în avans, decât să se încreadă în inspirația momentului. Ca concluzie, maturitatea emoțională ar fi o componentă ideală într-o carieră, însemnând o viziune reală asupra situațiilor, cunoștințe din experiențele vieții, motivație intrinsecă, ajutor reciproc, deschis la noi provocări, iscusință în recreere și rezistență la stres.
Bibliografie: Kapri U. C. – Emotional Maturity: Characteristics and Levels, INTERNATIONAL JOURNAL OF TECHNOLOGICAL EXPLORATION AND LEARNING, SSN: 2319-2135, VOL.3, NO.l, 2014 Suri K. ,Rita, Singh S. EMOTIONAL MATURITY FOR TYPE A AND TYPE B’s BEHAVIOURAL PATTERN FOR STUDENTS, International Journal of Research in Social Sciences, Vol. 7 Issue 7, 201