Importanța acidului clorhidric pentru funcția digestivă

Sucul gastric este un lichid incolor, inodor, cu mici mucusuri. Orice abatere de la această
normă, cum ar fi o schimbare a culorii și a densității, indică prezența unor probleme cu tractul
gastrointestinal. Compoziția sucului gastric este complexă, deoarece este produsă de diferite
celule ale mucoasei gastrice. Componenta sa principală este acidul clorhidric, care, la rândul său,
se caracterizează printr-o compoziție concentrată.
În plus față de acidul clorhidric, sucul gastric conține următoarele componente:
 bicarbonați (neutralizează efectul nociv al acidului clorhidric pe pereții stomacului);
 pepsinogenul, transformându-se în pepsină (acesta din urmă este implicat în defalcarea
proteinelor). Pepsina este împărțită într-o altă familie de enzime, fiecare dintre ele având
funcții proprii;
 slime (protejează de asemenea mucoasa de distrugere);
 factorul castelului (o enzimă care ajută la asimilarea lui B 12 ).
Cu toate acestea, componenta principală a sucului gastric este încă acidul clorhidric. Despre
aceasta și vor fi discutate.
Produce celule parietale ale glandelor stomacului, situate pe corp și pe fundul organului. De
fapt, membrana mucoasă este împărțită în mai multe zone: una produce acid clorhidric, cealaltă -
eliberează bicarbonații care o neutralizează. Este de remarcat faptul că la bărbați, celulele
parentale sunt de câteva ori mai mari decât la femei.
Conținutul altor acizi din stomac este nesemnificativ. Deci, dacă se găsește acid
lactic, aceasta indică faptul că acidul clorhidric este produs în cantități mici (un pH mai scăzut al
stomacului) sau nu este produs deloc. Acestea din urmă pot indica eșecuri grave precum
oncologia.
Acidul clorhidric din stomac are un nivel strict de concentrație - este de 0,3-0,5% (sau 160
mmol / l). Compoziția sa este atât de concentrată încât, dacă nu ar fi în sucul gastric și în
mucoasa de substanțe protectoare, ar arde propriul stomac. De aceea, dacă producția de mucus de
către stomac este insuficientă, o persoană dezvoltă gastrită sau ulcer duodenal. Acidul este
prezent în stomac în mod constant, dar ca răspuns la aportul alimentar, cantitatea sa crește.
Secreția bazică a acidului clorhidric (adică dimineața) este de 5-7 mmol / h.
Un stomac sănătos produce până la 2,5 litri de acid clorhidric pe zi!
Secreția acidului clorhidric are 3 faze.
 reacție la gustul și mirosul alimentelor. Se pornește și se transferă de la sistemul nervos
central către celulele gastrice prin terminațiile nervoase;
 după ingestie, începe o fază mai semnificativă. Gastrin afectează celulele parentale,
stimulând producerea de acid clorhidric;
 faza finală începe după intrarea chimmei (alimente deja digerate) în duoden. Datorita
cresterii acidului clorhidric, stomacul produce somatostatina - blocantul acesteia.
Funcțiile acidului clorhidric
În primul rând, ameliorează digestia, distruge majoritatea bacteriilor care intră în stomac
cu alimente, ceea ce încetinește sau chiar împiedică procesul de putrefacție.
Care sunt funcțiile acidului clorhidric în stomac? Mai jos este o listă care detaliază această
problemă.
 Denaturarea proteinelor (aceasta este distrugerea structurii lor moleculare) și umflarea
lor;
 Activarea pepsinogenului, care se transformă în pepsină, este una dintre cele mai
importante enzime care descompun proteinele;
 Crearea unui mediu acid, în care digestia enzimatică este mult mai ușoară;
 Evacuarea alimentelor de la stomac la duoden, unde continuă digestia;
 Acțiunea antibacteriană - multe bacterii nu pot trăi într-un mediu atât de agresiv;
 Excizia secreției de suc de pancreatic.
 Rolul acidului clorhidric în defalcarea proteinelor merită o atenție deosebită. Importanța
proteinelor în organism este enormă. Această problemă a fost studiată de oamenii de știință de
mai multe decenii. Sa constatat că acidul clorhidric din stomac stimulează producția de pepsină,
creând un mediu favorabil activității sale, contribuie la denaturarea parțială și umflarea
proteinelor. În duoden, acidul clorhidric stimulează producerea secretinei, îmbunătățește
absorbția fierului și are un efect bactericid.
Rolul acidului clorhidric în digestia proteinelor nu a fost încă clarificat. Cu toate acestea, se
constată că bolile inflamatorii ale stomacului perturba secreția sa și, ca o consecință, digestia
proteinelor. 
Importanța proteinelor în corpul nostru este dificil de supraestimat. Acest grup este împărțit
în mai multe subgrupuri, fiecare dintre ele fiind angajată în propria afacere. Astfel, hormonii
proteinei controlează procesele vitale (creșterea și reproducerea), proteinele-enzime asigură
procese chimice (respirație, digestie, metabolism), hemoglobina saturate celulele cu oxigen.
Denaturarea proteinelor (aceasta facilitează procesul de scindare ulterioară) permite
organismului să utilizeze maximum de proprietățile lor. Fiecare proteină constă din aminoacizi.
Cele mai multe dintre ele sunt sintetizate de corpul nostru, dar există un grup de așa-numiții
aminoacizi esențiali care intră în corp numai din exterior.
Un aspect atât de important, precum pH-ul stomacului depinde direct de acidul clorhidric. Și
dacă există o abatere de la normă, există gastrită, tulburări dispeptice și alte condiții neplăcute.
Aciditatea în stomac poate fi scăzută, normală și ridicată.
În ciuda "popularității" pH-ului crescut, adesea oamenii au scăzut sau aciditatea normală.
Acesta din urmă este de la 0,8 la 1,5.
Aciditatea redusă are loc cu stres constant și boli inflamatorii. Aceasta se datorează excitației
sistemului nervos simpatic, care afectează în mod direct producția de suc gastric. Scăderea
acidității duce la o deteriorare a digestiei alimentelor și a spasmului gastric. Alimentele rămân în
cavitate, încep să putrezească, sporind înmulțirea bacteriilor patogene. Un om este chinuit de
flatulență și greață. Acesta din urmă este răspunsul la spasmul gastric. Mai mult, procesul de
absorbție a tuturor nutrienților din hrana noastră este încălcat, ceea ce duce la întreruperea
activității întregului organism. Apropo, din cauza scăderii naturale a pH-ului după 40 de ani, o
persoană începe să îmbătrânească rapid. Adică acidul clorhidric din stomac afectează efectiv
sănătatea întregului organism.
Stomacul, surprins de înmulțirea excesivă a bacteriilor, începe să includă o funcție
protectoare, care are ca rezultat inflamarea. El este tratat cu medicamente care inhibă în
continuare producția de acid clorhidric - iar cercul se închide. O persoană este nevoită să viziteze
permanent un doctor.
Chiar și arsurile la stomac, pe care suntem obișnuiți să le considerăm ca o consecință a
creșterii cantității de suc gastric, sunt considerate doar un produs al fermentației cu acid acetic.
Acidul lactic începe să se formeze în stomacul bolnav. Datorită incapacității stomacului de a
produce o cantitate suficientă de mucus, acesta dăunează pereților organului. În astfel de cazuri,
diagnosticul este gastroduodenită.
Într-un stomac sănătos, paraziți nu pot trăi (deși acest lucru nu exclude localizarea lor în alte
organe și sisteme ale corpului), deoarece ard literalmente acidul clorhidric. Dar de îndată ce
scade, coloniile de paraziți încep să prospere, provocând simptome extrem de neplăcute. Chiar și
o absorbție mai redusă a nutrienților, există un risc de alergii alimentare (în cazul în care paraziți
"nu le place" alimentele utilizate).
În ciuda opiniei multor gastroenterologi, aciditatea crescută este mult mai puțin comună.
Pericolul este că, datorită hipersecreției prelungite a sucului gastric, apar ulcerații ale esofagului
și ale stomacului. Pacientul este tulburat de arsuri si durere. Aici, inhibitorii pompei de protoni -
"Omez" și analogii ei vor fi folositori. Simptomatologia este eliminată cu ajutorul agenților
antacidici - "Gaviscon", "Fosfalugel" etc. 
Pentru a diagnostica aciditatea ridicată, este necesară o examinare instrumentală, din cauza
simptomatologiei, este ușor de confundat cu o secreție scăzută.