Absortia intestinala( la nivelul intestinului subtire)

Defineste procesul prin care are loc trecerea produsilor rezultati in urma digestiei catre sange si limfa.
Absortia este favorizata la nivelul intestinului subtirea deoarece:
Exista o suprafata mare de contact, datorita structurii specifice a mucoasei intestinului subtire;
Distanta pe care moleculele o au de strabatut este mica, grosimea peretelui fiind minima la
acest nivel;
Reteaua vasculara de la nivelul vilozitatilor este foarte bogata, iar ptrintr-un mecanism reflex,
cantitatea de sange de la acest nivel poate creste in timpul perioadelor de digestie;
Miscarile contractile ale vilozitatilor inlesnesc tranzitul substantelor absorbite.
a) Glucidele
Cele trei glucide majore ale dietei sunt dizaharidele sucroza si lactoza, si polizaharidul amidon. Celuloza,
un alt polizaharid vegetal, prezent I dieta in cactitati mari, nu poate fi digerat, deoarece in tractul
gastrointestinal uman nu exista enzime specifice. Aportul de glucide este de 250-800 g/zi, reprezentand
50-60% din dieta.
Produsii finali ai digestiei glucidelor sunt glucoza si galactoza, care se absorb printr-un mecanism comun,
un sistem de transport activ Na- dependent, precum si fructoza, care se absoarbe prin difuziune
facilitata. Dupa ce au fost absorbite in enterocite, monozaharidle sunt transportate pin membrana
bazo-laterala a acestora prin difuziune facilitata; apoi, difuzeaza din intestinul initial in capilarele din
vilozitatile intestinale.
b) Proteinele
Dieta proteica zilnica necesara unui adult este de 0,5-0,7 g/kg corp.
Pentru a fi absorbite, proteinele trebuie transformate in oligopeptide si aminoacizi.
Mecanisme de absortie
S-au indentificat mai multe sisteme de transport activ Na- dependente pentru absortia tripeptidelor,
dipeptidelor si aminoacizilor. Practic, toata cantitatea de proteine din intestin este absorbita: orice
proteina care apare in scaun provine din detrituduri celulare sau din bacteriile din colon.
c) Lipidele
Aportul zilnic de lipide variaza intre 25 si 160g. spre deosebire de glucide si de proteine, lipidele se
absorb din tractul gastrointestinal prin difuziune pasiva. Pentru a putea fi absorbite, ele trebuie sa fie
hidrosolubile, fapt ce se realizeaza in prezenta sarurilor biliare. Inainte de a fi digerate, lipidele trebuie
emulsionate (transformate in picaturi cu diametrul sub un micron) de catre sarurile biliare si lecitina.
Trigliceridele, fosfolipidele si colesterolul se combina cu proteinele din epiteliul celulelor intestinale,
constituind cilomicronii, forma in care trec in chiliferul central.
In timp ce aminoacizii si monozaharidele ajung prin vena porta la ficat, lipidele trec in circulatia limfatica.
d) Apa si electrolitii
Apa: in intestinul subtire, apa se absoarbe pasiv, izoosmotic, ca urmare a gradientului osmotic creat prin
absortia electrolitilor si a substantelor nutritive.
NaCl: absortia sodiului se fac printr-un proces activ. Clorul urmeaza pasiv sodiul.
e) Vitaminele si mineralele
1. Vitaminele liposolubile (A,D,K,E) intra in alcatuirea miceliilor si se absorb impreuna cu celelalte
lipide in intestinul proximal.
2. Vitaminele hidrosolubile (B,C) se absorb prin transport facilitat sau prin sistem de transport
activ Na- dependent, proximal, in intestinul subtire.
3. Calciul se absoarbe cu ajutorul unui transportator legat de membrana celulara si activat de
vitamina D.
4. Fierul se absoarbe in jejun si ileon. Fe
2+
se absoarbe mai usor frcat Fe
3+
. Vitamina C stimuleaza
absortia sa.


Digestia, absortia si secretia la nivelul intestinului gros
Activitatea motorie la nivelul intestinului gros
Rolurile principale ale colonului sunt absorbtia apei si a electrolitilor (jumatatea proximala)
sidepozitarea materiilor fecale pana la eliminarea lor (jumatatea distala). Datorita acestor roluri,
miscarile de la nivelul colonului sunt lente.
Miscarile de amestec- haustratiile sunt realizate prin contractii comnbinate ale musculaturii circulare
si longitudinale colice care determina proiectia in afara a zonelor nestimulate ale peretelui colic, sub
forma unor saci denumiti haustre. Acestea se deplaseaza lent, in directie anala, in timpul perioadei
lor de contractie. In felul acesta, continutul colic este progresiv impins spre colonul sigmoid. Din cei
1500 mL d chim, doar 80-200 mL se pierd prin fecale.
Miscarile propulsive- miscarile d masa. Propulsia rezulta in principal prin: contractiile haustrale in
directie anala si miscari in masa. Aceste miscari apar de obicei de cateva ori pe zi; cele mai
numeroase dureaza aprozimativ 15 minute, in prima ora de la micul dejun, si resprezinta un tip de
peristaltism modificat.
Absortia si secretia la nivelul colonului
Apa. Colonul nu poate absorbi mai mult de 2-3L/zi. Colonul absoarbe ceam mai mare parte a
sodiului si clorului care nu au fost absorbite in intestinul subtire. Potasiul este secretat de catre
colon. Aceste procese sunt controlate de catre aldosteron.