Echipa: Georgescu Eduard

Pslaru Mdlin

Clasa a XI-a I

Sistemul digestiv

Este alcatuit din:
1) tub digestiv: cavitate
bucal, faringe, esofag,
stomac, intestin subire,
intestin gros (organe tubulare
de calibru diferit, care constituie
traiectul alimentelor ingerate, pe
parcursul cruia acestea sufer
transformri necesare preparrii
hranei pentru celulele corpului,
prin mijloace digestive fizice i
chimice);
2) glande anexe: glande
salivare, ficat, pancreas
(contribuie la digestie prin
intermediul secreiilor).





Intestin subire
Este segmentul cel mai lung
al tractului digestiv, cu un
diametru de 2,5 cm si o
lungime de aprox. 6 m, de la
orificiul pilor pn la valvula
ileo-cecal. Este compus din:
duoden, poriunea fix in
care se secreta sucul hepatic si
pancreatic. Are loc cea mai mare
parte a digestiei, cnd chimul
gastric ptrunde n duoden.
jejun, poriunea mijlocie,mobil,
spiralat;
ileon, poriunea final.

Intestin subire - duoden

Intestin gros
Are un calibru ce se
diminueaz treptat, iniial
de la 7 - 8 cm, la 2,5 3 cm
ctre portiunea terminal si
o lungime de aprox. 1,6 m,
cuprins intre valvula ileo-
cecal i anus.
Nutrienii rmai neabsorbiti
din chilul intestinal sunt
transformai i eliminati
ulterior sub form de
materii fecale.
Intestin gros
Este compus din:
cec cu apendicele piloric;
colon, dispus sub forma unui cadru in jurul intestinului subtire i
cuprinde poriunea ascendent, transvers, descendent i
sigmoid;
rect, ce stocheaz materiile fecale i care descinde la ext. prin
orificiul anal (materiile fecale sunt eliminate prin defecaie).
ABSORBIA INTESTINAL
Este procesul prin care produii rezultai n urma digestiei
chimice (aminoacizii, monozaharidele, glicerina i acizii grai),
strbat mucoasele digestive i trec in circulaia sangvin
i limfatic.
Absorbtia mai poate avea loc i la nivelul stomacului (apa,
cloruri, alcool), in colon (apa i electrolii).
Transportul diferitilor constituenti din lumenul intestinal prin
celulele epiteliului intestinal se realizeaza prin 3 ci:
transferul pasiv - fr consum de energie - pe baza unor
fenomene fizice - gradiente osmotice, de concentratie sau
electrolitice, prin porii membranelor celulare;
transferul activ - cu consum de energie - prin combinarea
substanei de absorbit cu un sistem membranar de transport;
transportul prin vezicule de pinocitoz la nivelul membranei
celulare.








Formaiuni intestinale adaptate absorbiei
Valvulele conivente: reprezint pliuri de form semilunar, ocupnd 1/2 -
2/3 din lumenul intestinal. Apar n duodenul descendent, au densitate
maxim n jejun, diminueaz spre ileonul terminal. Sunt n numr de aprox.
800 i tripleaz suprafaa mucoasei intestinale.

Vilozitile intestinale: de-a lungul intestinului subire, membrana
mucoasei este acoperit de vilozitile intestinale - formaiuni n deget de
mnu, cu lungimea de 0,5 - 1mm, acoperite de un singur strat de epiteliu
i coninnd o reea de capilare i vase limfatice. Dein funciile de baz ale
intestinului: digestia i absorbia. Mresc suprafaa intestinal de 30 de ori.

Microvilozitile enterocitare: se gsesc n zona apical a enterocitului
sub forma unor prelungiri ale citoplasmei i membranei, constituind
marginea n "perie" sau platoul striat. Sunt n numr de 650 3000 pe
celul, avnd o lungime de 1m i mresc suprafaa intestinal de 70 600
ori. ntre microviloziti i deasupra lor se afl glicocalix - filamente de
glicoproteine generate de enterocit, implicate n digestia unor constitueni
alimentari.

Formaiuni intestinale adaptate absorbiei
Absorbia este favorizata la nivelul
intestinului subire
Exista o suprafata mare de contact, datorita
vilozitatilor intestinale;
Distanta pe care moleculele o strabat este mica,
grosimea peretelui fiind minima la acest nivel.
Reteaua vasculara la nivelul vilozitatilor este foarte
bogata, iar, printr-un mecanism reflex, cantitatea de
sange de la acest nivel poate creste in timpul perioadelor
de digestie;
Miscarile contractile ale vilozitatilor inlesnesc
tranzitul substantelor absorbite.

Absorbia glucidelor
Glucidele majore ale dietei sunt dizaharidele, sucroza i lactoza, i
polizaharidul amidon. Celuloza, polizaharid vegetal, nu poate fi digerat
deoarece in tractul gastrointestinal uman nu exist enzime specifice.
Absorbia produilor finali, monozaharidele glucoza, galactoza
i fructoza, precum i unele pentoze implic dou mecanisme:
transportul activ contragradient i transportul facilitat. Duodenul i
jejunul superior au cea mai mare capacite de absorbie i scade
progresiv n jejunul inferior i ileon.
Glucoza i galactoza sunt transportate activ prin celula epitelial
cu microvili de o protein transportoare numit SGLT1.Proteina
transportoare pentru efluxul glucozei i galactozei este GLUT2
(prezent i n ficat, rinichi i celulele pancreatice).
Transportul fructozei este facilitat de o protein transportoare
numit GLUT5 (nu este inhibat de glucoz, galactoz sau alte
zaharuri). Fructoza traverseaz membrana bazolateral a celulelor
epiteliale intestinale cu ajutorul proteinei transportoare GLUT2.

Absorbia glucidelor
SGLT1 folosete energia gradientului de Na
+
la transportul activ al
glucozei i galactozei. SGLT1 transport 2 Na
+
i o molecul de glucoz sau
galactoz ce sunt competitoare la traversarea marginii n perie. Diferena de
potenial a ionilor de Na este reglat de pompa de Na
+
/K
+
/ATP-dependent
prezent n membrana bazolateral a celulelor epiteliului intestinal.

Absorbia proteinelor
Se face prin mecanisme:
active - sub forma aminoacizilor (AA) la polul apical al celulelor
mucoasei intestinale, apoi
pasive, cnd AA trec in snge prin difuziune pasiv.
Formarea produilor finali de digestie are loc la 3 niveluri:
n lumenul intestinal, sub aciunea carboxipeptidazei pancreatice;
La nivelul microvililor, sub aciunea peptidazelor din sucul
intestinal;
n enterocite, sub aciunea peptidazelor intracelulare
Absorbia aminoacizilor din lumenul intestinal n enterocit se
realizeaz prin cel puin 7 sisteme de transport diferite.
Absorbia di- i tripeptidelor prin transportarea din lumen n
enterocit se face printr-un sistem H
+
dependent. n enterocit, prin
hidroliz enzimatic, rezult aminoacizi, care sunt transportai n
sngele portal, alturi de AA absorbii din lumenul intestinal.










Absorbia proteinelor

Absorbia lipidelor
Absobtia lipidelor se face sub forma de glicerina si acizi
grasi.
Glicerina se absoarbe pasiv fara consum energetic usor in sange
fiind o substanta hidrosolubila.
Acizii grai se absorb numai dup ce se combin cu srurile
biliare, formnd micelii hidrosolubile. In contact cu celulele
mucoasei, se elibereaza srurile biliare, care trec n ileon unde vor fi
reabsorbite (circuitul hepato-entero-hepatic), iar acizii grai sunt
transportati in celulele mucoasei intestinale.
Absorbia acizilor grai se face diferit, in funcie de lungimea
lanului de carbon:
acizii grai 1012 atomi de C (cu lant scurt) trec direct in sngele
portal, unde sunt transportati in stare liber;
acizii grai cu un nr. mare de atomi de C se combin cu glicerina
in celulele mucoasei intestinale, resintetizand trigliceridele care trec in
circulatia limfatica si intra in constitutia chilomicronilor (complexe
formate din trigliceride, fosfolipide, colesterol si o parte proteic).





Absorbia lipidelor

Absorbia apei, mineralelor i vitaminelor
ABSORBIA APEI
Aportul zilnic al apei n tractul
gastrointestinal este reprezentat de
aportul lichidian de aprox. 9l/zi
(2l din lichidele ingerate i 7l din
secreiile digestive) i eliminarea a
mai putin de 200ml/zi prin fecale.
Deci, apa este absorbit 98%.
Apa este transportat conform
Legilor osmozei, pentru a realiza
zoosmolaritatea chimului cu
plasma.
Se realizeaz prin porii paracelulari
de la nivelul jonciunilor
intercelulare.

Absorbia apei, mineralelor i vitaminelor
ABSORBIA SODIULUI
Trece din lumen n enterocit pe baza
gradientului electrochimic, iar apoi este
pompat activ n spaiile n snge prin zona
bazo-lateral a enterocitului.
Este absorbit i n alte procese de transport
activ, asociat cu glucide, AA, ioni de hidrogen.
Aldosteronul stimuleaz absorbia intestinal a
sodiului, mai ales la nivelul colonului.
ABSORBIA CLORULUI
Este absorbit pasiv, secundar absorbiei
sodiului.
ABSORBIA CALCIULUI
Este absorbit activ prin intermediul unui
carrier de la nivelul polului apical CBP
(proteina fixatoare de calciu). Sinteza acestei
proteine se realizeaz n enterocit i regleaz
rata absorbiei intestinale n funcie de
controlul exercitat de vitamina D i de
parathormon.

Absorbia apei, mineralelor i vitaminelor
ABSORBIA VITAMINELOR
Absorbtia vitaminelor se face diferit, in functie de
solubilitatea lor. Cele mai multe se absorb in segmentele
superioare ale intestinului subtire.
Vitaminele hidrosolubile se absorb prin transport pasiv, cu
excepia:
- Vitaminei B1: transport activ Na+ dependent
- Vitaminei C: transport pasiv + transport activ Na+ dependent
- Vitaminei B12: Complex cu factorul intrinsec absorbie
mediat de receptor n ileonul terminal
Vitaminele liposolubile (A, D, E, K) - se absorb similar
lipidelor - intra in constitutia miceliilor si este deficitara daca
lipsesc sarurile biliare.

Aport zilnic de glucide, proteine, lipide
C
o
n

i
n
u
t
u
l

m
e
d
i
u

n

l
i
p
i
d
e

(
g
r

s
i
m
i
)

a
l

u
n
o
r

a
l
i
m
e
n
t
e

Alimentul
[%] lipide
la parte
comestibil
Uleiuri vegetale 100-99
Unt 82
Margarina 85-80
Slnin 70
Alune de pdure, Nuci 61 64
Migdale 54
Floarea soarelui (decorticate) 50
Arahide , Susan, Semine de dovleac 48
Salam "Sibiu" 43
Semine de mac 41
Msline 3037
Muchi sau Carne tocat de porc pt. sarmale 3135
Mezeluri (parizer, cremvurti etc.) 2427
Glbenu de ou / Ou ntreg 26 / 12
Pate de ficat 25
Lapte praf 24
Ca, cacaval, brnz topit, telemea 1522
Icre 618
Carne tocat pentru mici 17
Pete 2 17
Carne de vit 3,516
Carne de gin 510
Leguminoase (boabe uscate) 1,52
Fructe zemoase (mere, mure, dude, cpuni ) 0,10,7
Legume i zarzavaturi 00,4
Aportul zilnic de
Glucide - 250800 g
(5060% din diet)
Proteine-0,5 0,7 g/kg corp
Lipide - 25160 g

Cantitatea de proteine i glucide din cteva alimente
uzuale (la 100 g produs alimentar consumabil)
Aliment Proteine (g) Glucide (g)
Pine integral de gru 9 48
Orez decorticat 12 75
Fulgi de ovz 12 63
Mazre boabe 22 53
Fasole boabe 23 47
Floarea soarelui,
semine
20 17
Salat 1,4 2,8
Conopid 2,4 4,7
Ciuperci 3 3
Lapte de vac integral 3,5 4,5
Absorbia intestinului gros
Functia de absorbtie a intestinului
gros este mai redusa si se exercit, mai
ales, la nivelul cecului si al colonului
ascendent; se absorb apa, srurile
minerale, vitaminele (din grupul B si K),
glucoza, unele medicamente. La nivelul
rectului se pot absorbi substante me-
dicamentoase si apa, acestea ajungnd
in vena cav inferioara.
Mucoasa este mai groasa, are glandele lui
Lieberkhn mai numeroase si mai lungi,
lipsesc vilozitatile intestinale. Fibrele
musculare longitudinale (externe) din
musculoasa sunt grupate formand cele trei
tenii, iar seroasa lipseste in portiunea
terminala a rectului, care poseda in
schimb o tunica conjunctiva.
Absorbia intestinului gros
Un rol extrem de important in fiziologie si in patologie l joaca
flora intestinala nepatogena.
Procesele de fermentatie:Au loc in prima
parte a intestinului gros, datorita bacteriilor
aerobe (bacili coli si lactici), care actioneaza
asupra glucidelor nedigerabile (celuloza),
scindndu-le pna la monozaharide si apoi
acid lactic. Flora de fermentatie sintetizeaza
si vitamine indispensabile cum sunt cele din
complexul B si vitamina K.

Procesele de putrefacie:

Se desfasoara in partea a doua a colonului transvers si in colonul sigmoid,
prin actiunea bacteriilor anaerobe asupra proteinelor nedigerate (procese de
decarboxilare si dezaminare). Rezulta NH
3
care se absoarbe in snge i
este dus la ficat unde este neutralizat sub forma de uree. Mai rezulta amine
(putresceina, cadaverina) si substante toxice (indol, scatol, crezoli, H
2
S),
care dau mirosul caracteristic materiilor fecale.
Absorbia intestinului gros
Prelucrarea chimica a chilului alimentar in colon.
In decurs de 24 ore aprox. 400 1000 mL chil se transforma in
materii fecale, eliminate zilnic in cantitate de aprox. 150 g.
Din intestinul gros se elimina zilnic 1000 ml gaze formate din:
CO
2
, N
2
, H
2
S, mercaptan, NH
3
, O
2
.
Materiile fecale sunt alcatuite din flora microbiana (50%), resturi
alimentare nedigerate sau neabsorbite, din produsi de excretie si
secretie intestinala, biliara si pancreatica, din celule epiteliale
descuamate, leucocite, apa etc. Culoarea materiilor fecale se
datoreaza pigmentilor biliari transformati in intestinul gros sub
actiunea florei bacteriene in urobilinogen si stercourobiligen, care
prin oxidare se transforma in urobilina si, respectiv, stercobilina.
Transportul fecalelor spre colonul sigmoid si rect se face prin
miscari propulsive (peristaltice) realizate prin contractia succesiva
a fibrelor musculare circulare din musculoasa intestinului gros,
incepand de la unghiul hepatic spre rect. Acestea se produc de 2-3
ori pe zi si sunt influentate de reflexul gastrocolic si duodenocolic si
de emotii puternice.

Absorbia intestinului gros
Absorbia i secreia la nivelul colonului
Apa Colonul nu poate absorbi mai mult de 2-3 L/zi.
Colonul absoarbe cea mai mare parte a sodiului i clorului
care nu au fost absorbite n intestinul subire. Potasiul este
secretat de ctre colon. Aceste procese sunt controlate de
ctre aldosteron.
Defecaia reprezint actul complex prin care materiile fecale
acumulate in rect, intre defecaii, sunt evacuate prin orificiul
anal. Sfincterele anale se relaxeaza, iar muschii rectali se
contracta si expulzeaza fecalele. La defecatie contribuie si
cresterea presiunii intraabdominale ca efect al contractiei
muschilor abdominali si al coborarii diafragmului. Defecatia
este un act reflex, coordonat de un centru situat in maduva
sacrala (centrul este controlat de centrii superiori si de scoarta
cerebrala, de unde posibilitatea unei defecatii voluntare sau
posibilitatea opiririi voluntare a defecatiei).