METABOLISMUL LIPIDELOR

DIGESTIA, ABSORBTIA SI TRANSPORTUL LIPIDELOR

Trigliceridele sau grasimile sunt principalele componente ale ratiei alimentare. La

acestea se adauga colesterolul si fosfolipidele. Vitaminele liposolubile sunt
dizolvate in grasimi si ca urmare prezenta grasimilor este indispensabila in dieta.
Digestia si absorbtia grasimilor este un proces foarte complex care include
dispersarea, solubilizarea si hidroliza grasimilor.
Lipaza linguala, secretata de glandele lui Ebner care se gasesc pe suprafata dorsala
a limbii, fara importanta la om si lipaza gastrica secretata de stomac, foarte
importanta la om, initiaza digestia lipidelor. Aceste enzime catalizeaza reactia de
hidroliza a trigliceridelor ce contin acizi grasi saturati cu catena scurta sau medie si
acizi grasi nesaturati, rezultand acizi grasi si 1,2-diacilgliceroli. Substratul ideal al
acestor enzime par a fi grasimile din lapte deoarece contin acizi grasi cu catena
scurta si medie legati in pozitia 3 a glicerolului.
Enzimele sunt inactivate de catre pH-ul acid din stomac. Dupa ingestie, aceste
enzime sunt activate datorita actiunii tampon a proteinelor alimentare. Datorita
timpului de retentie de 2 – 4 ore, 30% din trigliceridele alimentare sunt digerate.
Acizii grasi cu catena scurta si medie rezultati sunt absorbiti prin peretele stomacal
si trec in vena porta. Restul grasimilor trec in intestinul subtire.
In intestin, lipidele alimentare vin in contact cu bila care contine cantitati mari de
saruri biliare si lecitine. Acestea disperseaza grasimile sub forma unei solutii
coloidale ( emulsii ) asupra careia actioneaza hidrolazele pancreatice specifice dupa
cum urmeaza:
1. Fosfolipazele: fosfolipaza A1 are specificitate carboxiesterazica si actioneaza
asupra lecitinelor cu obtinere de lizolecitine si acid gras. Fosfolipaza A 2
necesita cationi de calciu si este activata de colipaza care este o proteina
prezenta in secretia pancreatica. Ambele enzime sunt sintetizate sub forma de
precursori. Lizolecitinele rezultate au proprietati tensioactive puternice si ca
urmare contribuie la solubilizarea lipidelor in intestin;
2. Lipaza are specificitate pentru legaturile de tip ester 1,3 a digliceridelor si ca
urmare din reactia de hidroliza a unui triglicerid rezulta 2-monoacilglicerol;
3. Colesterolesteraza pancreatica catalizeaza reactia de hidroliza a esterilor
colesterolului. Colesterolul liber sau esterificat din intestin poate proveni din
bila, alimentatie sau din descuamatiile intestinale. Colesterolul biliar este

1
 prezent intr-o forma micelara si este absorbit preferential comparativ cu cel
exogen.

Produsii majori ai digestiei trigliceridelor sunt 2-monoacilglicerolii si mai putin de

¼ din trigliceridele ingerate sunt complet desfacute in acizi grasi si glicerol.
In momentul in care agregatele micelare formate din lipidele alimentare
nehidrolizate, produsii de hidroliza insolubili sau partial solubili in apa precum si
sarurile biliare ating diametre foarte mici, patrund in spatiile intervilozitare de la
nivelul jejunului proximal unde lipidele sunt absorbite din micelii. Sarurile biliare
se absorb printr-un mecanism activ in portiunea distala a ileonului si prin sistemul
port ajung la ficat unde sunt remaniate si deversate din nou impreuna cu bila in
intestinul subtire realizandu-se astfel circuitul enterohepatic al sarurilor biliare.
In enterocite are loc resinteza lipidelor initiale: trigliceride, fosfatide, esteri ai
colesterolului. Aceste lipide resintetizate impreuna cu cantitati mici de proteine,
formeaza particule lipoproteice, denumite chilomicroni, care sunt secretati in vasele
chilifere si apoi prin sistemul limfatic trec in circulatia sanguina, reprezentand
astfel forma de transport a lipidelor exogene spre tesuturi.

METABOLISMUL ACIZILOR GRASI

CATABOLISMUL ACIZILOR GRASI

Acizii grasi sunt molecule energogene si ca urmare au capacitatea de a inmagazina

energie si de a o elibera prin catabolizare. Aceasta proprietate a acizilor grasi
confera trigliceridelor functia energogena si metabolismul lor este subordonat
acestei functii. Celelalte lipide au roluri structurale specifice. Acizii grasi constituie
substratul energogen in perioadele postabsorbtive pentru numeroase tesuturi cum ar
fi miocardul si muschii scheletici. Creierul nu utilizeaza direct acizi grasi. In
inanitie sau diabet creierul utilizeaza drept sursa de energie corpii cetonici care
provin din acizii grasi. Eritrocitele nu utilizeaza acizi grasi deoarece nu prezinta in
componenta lor mitocondrii si implicit lant respirator. Acizii grasi reprezinta 90%
din masa moleculara a unui triglicerid. In cazul acizilor grasi energia este
inmagazinata in catenele hidrocarbonate de unde este eliberata prin catabolizare cu
obtinere de bioxid de carbon si apa, proces care este cuplat cu biosinteza de ATP.
Efectul energetic al catabolizarii acizilor grasi este foarte ridicat comparativ cu
glucoza. De exemplu: in cazul catabolizarii a 100g de glucoza se elibereaza o
cantitate de energie de 347 kcal iar in cazul catabolizarii a 100g de acid palmitic se
elibereaza o cantitate de 914 kcal.

2
Oxidarea completa a unui acid gras se realizeaza in timpul a trei procese
metabolice:

I. Beta – oxidarea

CH3 – (CH2 )14 – COOH + 8CoA – SH + 6 H2O → 8 Acetil – SCoA + 28

[H]

II. Ciclul Krebs

8 Acetil – SCoA + 24 H2O → 16CO2 + 8 CoA – SH + 64 [H]

III. Lantul respirator

92 [H] + 23 O2 → 46 H2O

Prin insumarea celor trei procese rezulta ca prin catabolizarea unui mol de acid
palmitic se obtin 16 moli de bioxid de carbon si 16 moli de apa.

CH3 – (CH2 )14 – COOH + 23 O2 → 16CO2 + 16 H2O

Cele trei procese au loc in mitocondrie si sunt asociate structural si functional.

BETA – OXIDAREA ACIZILOR GRASI ( SPIRALA LYNEN )

Acest proces metabolic consta din repetarea de n/2 – 1 ori a unei secvente de 4
reactii cu formare de acetilCoA; n reprezinta numarul de atomi de carbon al
acidului gras.

Etapele procesului metabolic al β – oxidarii particularizat pe acidul palmitic

sunt urmatoarele:

3
 1. Activarea acidului gras: aceasta reactie biochimica are loc in citozol si este
dependenta de ATP. Activarea se realizeaza cu CoA-SH iar produsul reactiei
este Acil-SCoA.

2. Transferul acil-SCoA (acetil – SCoA) in mitocondrie: matrixul mitocondrial

este impermeabil pentru Acil-CoA. Carnitina este purtatorul resturilor acil
din citozol prin membrana mitocondriala in mitocondrie. Resturile acil sunt
vehiculate sub forma de acil-carnitina. Reactia de formare a acil-carnitinei este
catalizata de acil-carnitin-transferaza I. Acil-carnitina patrunde in mitocondrie unde
sub actiunea acil-carnitin-transferazei II se obtine Acil-SCoA si carnitina. Acil-
SCoA astfel formata se poate angaja in procesul de beta – oxidare care consta din
patru reactii care sunt redate in Anexa 1. Procesul beta-oxidarii se repeta pana la
scindarea completa a acidului palmitic la acetil-CoA (CH3 – CO –SCoA).

Spirala Lynen de oxidare a acidului palmitic

Bilant energetic beta – oxidare

Catabolizarea acizilor grasi prin beta – oxidare conduce la ATP care este un
compus ce prezinta legaturi macroergice. Totalizarea molilor de ATP pe etape,
exemplificata pe catabolizarea acidului palmitic, se realizeaza astfel:

1. Activarea acidului palmitic prin cuplare cu CoA-SH si formare de palmitoil-

SCoA are loc cu consumarea unui mol de ATP;

4
 2. Degradarea palmitoil-SCoA prin beta – oxidare conduce la formarea a 8 moli
de acetil-CoA . Spirala Lynen are 7 spire ( etape ) si pe fiecare spira rezulta
cate 1 mol de FADH2 – echivalent energetic 2 moli ATP si cate un mol de
NADH + H+ - echivalent energetic 3 moli ATP, ceea ce inseamna 5 moli de
ATP. Deoarece spirala lui Lynen pentru acidul palmitic are 7 spire numarul
total de moli de ATP este 7 x 5 = 35 moli;
3. Catabolizarea unui mol de acetil –SCoA pana la bioxid de carbon si apa in
ciclul Krebs produce 12 moli de ATP. In concluzie, ca urmare a beta –
oxidarii dintr-un mol de acid palmitic se obtin 8 moli de acetil - SCoA deci
totalul de moli de ATP va fi 8 x 12 = 96 moli. Se totalizeaza numarul de
moli de ATP din etapele 1 si 2 si se scade ATP-ul folosit la activarea unui
mol de acid palmitic: 35 + 96 – 1 = 130 moli de ATP/mol de acid palmitic.

ANABOLISMUL LIPIDELOR

BIOSINTEZA ACIZILOR GRASI

Biosinteza acizilor grasi reprezinta o modalitate prin care este depozitat excesul
caloric sub forma de triacilgliceroli. Capacitatea organismului de a depozita glucide
sub forma de glicogen este limitata, dar a tesutului adipos este nelimitata. Acest
proces are loc in toate tesuturile, dar ficatul este organul central.
Acizii grasi sunt sintetizati in principal din glucoza, de aceea sinteza acizilor grasi
si incorporarea lor in triacilgliceroli ( trigliceride ) constituie principala modalitate
de stocare a glucidelor alimentare. Biosinteza acizilor grasi asigura organismului
intreaga gama de acizi grasi din structura lipidelor.
Precursorul acizilor grasi este acetil – SCoA care provine in principal din glucoza
pe calea Embden Mayerhof pana la acid piruvic, urmata de decarboxilarea
oxidativa a acestuia. De asemenea acetil – SCoA mai provine si din ciclul Krebs
din acid citric care in citozol se transforma la acetil – SCoA si acid oxaloacetic.
Biosinteza acizilor grasi se realizeaza pe doua cai:

1. Carboxilareaa acetil – SCoA cu bioxid de carbon activat si formare de

malonil – SCoA, la care se ataseaza o noua molecula de acetil – SCoA.
Aceasta cale se numeste calea malonil – SCoA sau calea citoplasmatica
deoarece procesul biochimic are loc in citozol ( citoplasma );

5
 2. Fixarea la o catena deja existenta de acid gras a unor resturi acetil,
realizandu-se astfel o alungire a catenei acidului preexistent cu 2 atomi de
carbon. Aceasta cale poarta denumirea de calea mitocondriala deoarece are
loc in mitocondrie.

BIOSINTEZA ACIZILOR GRASI PE CALEA CITOPLASMATICA

(MALONIL – SCoA )

BIOSINTEZA ACIDULUI PALMITIC

Acidul palmitic ocupa un loc central in metabolismul lipidelor, deoarece prin

elongare se obtine acid stearic, prin dehidrogenarea acidului stearic se obtine acid
palmitoleic, oleic, lignoceric.
Biosinteza are loc in citozol si ficatul detine rolul principal. La biosinteza participa
un complex multienzimatic numit acidgrassintetaza. Procesul de biosinteza
necesita:
- NADPH deoarece procesul este intens reductiv;
- ATP deoarece procesul este endergonic;
- Acetil – CoA (CH3 – CO – ScoA) care se obtine din glucoza.

Etapele biosintezei:

1. Transferul acetil –CoA din mitocondrie in citozol: membrana interna

mitocondriala este impermeabila pentru acetil – SCoA si traversarea acestei
bariere implica reactii de transformare in compusi permeabili care ajunsi in
citosol elibereaza acetil – SCoA. Transportul acetil – SCoA din mitocondrie
in citoplasma se desfasoara prin transformarea sa in citrat sub actiunea
citratsintetazei. Sub aceasta forma are loc traversarea membranei
mitocondriale si apoi printr-o reactie catalizata de citratliaza si in prezenta de
CoA-SH, citratul este scindat in acetil –SCoA si oxaloacetat;
2. Sinteza de malonil – CoA: procesul consta din carboxilarea acetil – CoA cu
bioxid de carbon activat. Sursa de bioxid de carbon este anionul bicarbonat
HCO3-. Reactia este catalizata de acetil-SCoAcarboxilaza care este o biotin-
enzima. Reactia este enedergonica. Produsul de reactie este malonil – SCoA
care are o grupare metilen reactiva. Malonil CoA va participa mai departe la
biosinteza acidului gras. Carboxilarea acetil – SCoA este o etapa reglatoare a
biosintezei acidului palmitic;

6
 3. Transferul unui rest acetil ai al unui rest malonil pe PTA-SH
(fosfopanteteina): fosfopanteteina este o proteina care transporta grupari
acil si face parte din complexul acidgras-sintetaza. Acetil – SCoA si malonil
CoA se fixeaza ca tioesteri de gruparea tiol ( SH ) din ultimul rest de cisteina
din structura fosopanteteinei;
4. Condensarea restului malonil-SPTA cu restul acetil – SPTA si apoi
decarboxilarea compusului format prin condensare. Aceasta etapa este
ireversibila datorita procesului de decarboxilare. Se obtine β – cetoacil –
SPTA;
5. Reducerea restului β – cetoacil – SPTA la β – hidroxiacil – SPTA. Reactia
este catalizata de cetoacilreductaza;
6. Deshidratarea β – hidroxiacil – SPTA la enoil – SPTA in prezenta unei
hidrataze;
7. Hidrogenarea restului enoil – SPTA la acil sub actiunea enoilreductazei.
Se obtine butiril – SPTA;

Ciclul se continua prin condensarea cu o noua molecula de malonil – SPTA pana la

palmitoil – SPTA. Detasarea hidrolitica a acidului palmitic ( ultima reactie a
procesului ):

BIOSINTEZA ACIZILOR GRASI PE CALEA MITOCONDRIALA SAU

CALEA ELONGATIEI

Aceasta cale consta in atasarea la o catena preexistenta de acid gras a unor resturi
acetil, realizandu-se astfel o alungire cu 2 atomi de carbon a catenei acidului initial.
In principiu, acest proces de biosinteza urmeaza calea inversa β – oxidarii:

7
 METABOLISMUL GLICEROLULUI

Glicerolul este un component al acilglicerolilor si fosfoacilglicerolilor. Se formeaza

prin hidroliza tisulara a triacilglicerolilor si intra in fluxul metabolic numai sub
forma fosforilata. Reactia de fosforilare are loc sub actiunea glicerolkinazei care
este foarte activa in ficat. Aceasta enzima este prezenta si in alte tesuturi dar
lipseste in adipocit si muschi.

Alta sursa de glicerol este dihidroxiacetonfosfatul care provine din glicoliza

glucozei:

In tesutul adipos singura sursa de glicerol – 3 – P necesar in lipogeneza este

glucoza, fapt ce demonstreaza dependenta metabolismului lipidic de aportul de
glucoza si de reglarea insulinica. Glicerol – 3 – P poate evolua pe mai multe cai
metabolice:

- sinteza de tiacilgliceroli, fosfoacilgliceroli;

- gluconeogeneza;
- in scop energetic prin transformare in bioxide de carbon, apa si energie.

8
METABOLISMUL TRIACILGLICEROLILOR ( TRIGLICERIDE )

HIDROLIZA TRIACILGLICEROLILOR

Triacilglicerolii reprezinta forma de depozitare in tesutului adipos a excesului

caloric din organism. Degradarea tisulara a triacilglicerolilor are loc prin printr-un
proces hidrolitic in etape cand la finalul procesului rezulta acizi grasi liberi si
glicerol.

Prima etapa care este catalizata de triacilglicerollipaza este etapa cea mai lenta si
ca urmare este determinanta de viteza de reactie. Triaciglicerollipaza este cea mai
importanta enzima din tesutul adipos si ea este responsabila de mobilizarea
rezervelor lipidice ale organismului prin lipoliza. Enzima este controlata hormonal,
motiv pentru care se mai numeste “ lipaza hormon – sensibila “. Aceasta enzima
este activata prin fosforilare prin intermediul AMP C. Activitatea enzimei creste sub
actiunea catecolaminelor si glucagonului care sunt hormoni lipolitici. Insulina si
prostaglandinele au un efect inhibitor. Glicerolul rezultat din triacilgliceroli
difuzeaza in plasma datorita imposibilitatii utilizarii lui de catre tesutul adipos care
nu dispune de glicerolkinaza pentru fosforilare. Glicerolul este captat de catre ficat
unde va servi ca substrat pentru gluconeogeneza.
Acizii grasi rezultati in urma hidrolizei triacilglicerolilor sunt utilizati in
urmatoarele cai metabolice:

1. catabolizare cu eliberare de ATP necesar functiei adipocitare;

2. sinteza de triacilgliceroli prin activarea lor la acil – CoA, proces care este
dependent de glicemie si insulinemie;
3. eliberarea acilglicerolilor in plasma unde functioneaza ca substrate
energogene pentru muschii scheletici, miocard, rinichi, ficat. Valoarea
concentratiei acilglicerolilor in plasma creste in inanitie, diabet, stres,

9
 datorita intensificarii lipolizei. Ficatul epureaza plasma de acilgliceroli prin
transformarea lor in corpi cetonici sau in trigliceride.

BIOSINTEZA TRIACILGLICEROLILOR ( TRIGLICERIDELOR )

Incorporarea acizilor grasi in trigliceride se realizeaza sub forma activa de acil-

CoA. Biosinteza trigliceridelor are loc pe doua cai care difera intre ele prin natura
precursorului glicerolului activ.

1. Calea monogliceridelor: aceasta cale functioneaza in enterocite si

reprezinta o cale rapida si economica de resinteza a trigliceridelor din
produsii rezultati in urma digestiei.

2. Calea glicerolfosfatului: are loc in celelalte tesuturi, in special in tesutul

adipos ( lipogeneza ) si ficat.

Lipogeneza reprezinta modalitatea de stocare a excesului caloric, glucidic sau

lipidic al organismului si este dependenta de glicemie si insulinemie. Trigliceridele
biosintetizate in ficat sunt exportate in plasma sub forma de VLDL ( very low
density lipoproteins – lipoproteine cu densitate foarte joasa ).

10
11