METALE GRELE

DETERMINARE CALITATIVA SI CANTITATIVA

GENERALITATI

Poluarea industriala care a atins cote maxime si folosirea extensiva a

pesticidelor in agricultura expun populatia globului la doze zilnice de aluminiu,
arsenic, plumb, mercur, uraniu si cadmiu care fac parte din categoria metalelor
grele.
Metalele grele altereaza functiile metabolice ale organismului in trei moduri
principale:
 se acumuleaza rapid in organism si altereaza functiile organelor si
tesuturilor vitale cum ar fi inima, creierul, rinichii, oasele, ficatul, etc.
 inlocuiesc metalele nutritionale esentiale in organism acolo unde acestea
indeplinesc functii biologice. Enzimele sunt catalizatorii reactiilor biochimice
din caile metabolice. Intr-o contaminare, de exemplu, in locul calciului, care
trebuie sa fie prezent intr-o reactie enzimatica, plumbul sau cadmiul ii vor lua
locul. In aceste conditii, metalele grele nu pot indeplini functia calciului si
astfel prezenta lor devine distructiva pentru activitatea enzimatica.
 prezenta metalelor grele produce un mecanism de aparare cronic al
organismului, care daca ramane nerezolvat va duce la disfunctii, degenerare
si afectiuni.
Analiza firului de par poate fi utilizata cu succes pentru monitorizarea
prezentei in organism a metalelor toxice. Parul este un tesut mai potrivit decat
sangele sau urina pentru studiul expunerii la metale grele, deoarece la doar
cateva ore de la expunere, organismul depoziteaza metalele din circuitul sangvin
printr-un mecanism de aparare.
Metalele grele pot fi stocate in organism pe parcursul multor ani, pana cand va fi
initiata eliminarea lor. Metalele grele apar in analiza firului de par in timpul
mobilizarii – ori in timpul expunerii, sau in perioada de detoxifiere, cand se
elimina din organele si tesuturile vitale. Pe masura ce metalele grele se elimina,
nivelul metalelor nutritionale se echilibreaza.
Acumularea de elemente chimice toxice in organism nu este normala. Factorul
critic care determina daca metalele grele sunt sau nu retinute in organism la
momentul expunerii / si dupa aceasta perioada, este echilibrul biochimic al
organismului.
Organismul uman este construit in asa fel incat sa se auto-detoxifice si toate
celulele au aceasta functie. Daca biochimia organismului este echilibrata in mod

1
corespunzator, atunci celulele vor elimina singure metalele grele din corp. Dar
daca exista multe dezechilibre la nivel biochimic, atunci mecanismele de
autoaparare ale organismului sunt compromise.
Cand incepe sa se echilibreze biochimia organismului prin indeplinirea normala
a functiilor metabolice, procesul toxic de acumulare de metale grele in corp
inceteaza intr-un mod natural si firesc. In acest moment, fiecare celula isi
reactiveaza capacitatea de detoxifiere. Ca rezultat, fiecare celula a organismului
incepe sa mobilizeze metalele grele din tesuturi pentru eliminare, in circulatia
sangvina. De-a lungul timpului, analiza firului de par s-a dovedit a fi
un’instrument’ deosebit de eficient pentru monitorizarea procesului de
contaminare/decontaminare cu metale grele..
Pentru ca celulele sa isi poata mentine echilibrul necesar si a fi astfel capabile de
a elimina metalele grele, este nevoie de:
 factori chelatori care sa lege metalele grele, de exemplu EDTA – di Na;
 suficienta energie pentru a elimina metalele grele din celula;
 permeabilitate selectiva corespunzatoare a celulei pentru a mentine
metalele nutritionale in interiorul celulei si a elimina metalele grele la
exterior.
In cea mai mare parte metalele grele prezente in organism se leaga de oxigen,
azot si grupele sulfhidril din proteine ducand la alterarea activitatii enzimatice.
Aceasta afinitate pentru grupele sulfhidril indeplineste un rol protector in
homeostazia metalelor grele. Sinteza crescuta de proteine care leaga metalele
grele ca raspuns la nivelul ridicat al acestora in organism este primul mecanism
de aparare impotriva contaminarii. Proteinele implicate in transportul metalelor
grele sunt: feritina, transferina, albumina, hemoglobina.
In cazul contaminarilor acute sau cronice cu metale grele acestea pot fi detectate
si detrminate cantitativ in sange sau saliva.

EVIDENTIEREA METALELOR GRELE PREZENTE ANORMAL IN

SALIVA

Evidentierea mercurului in saliva

Principiul metodei

Ditizona, in solutie de teraclorura de carbon sau cloroform, are o culoare verde;

in contact cu saliva contaminata cu o sare mercurica, se coloreaza in rosu-
portocaliu ca urmare a formarii ditizonatului mercuric.

2
Reactivul este foarte sensibil, dar da reactie pozitiva si cu plumbul, argintul,
zincul, cuprul. Limita de detectie pentru mercur este de 0,25 micrograme
mercur/proba de analizat.

Reactivi

 solutie de ditizona in teraclorura de carbon;

 solutie de sare mercurica 1 %;
 Saliva.

Modul de lucru
Se recolteaza si se prelucreaza saliva prin metoda Salivette. Intr-o eprubeta se
pipeteaza 1 mL saliva peste care se adauga 1 mL de solutie de sare mercurica
pentru a realiza situatia in care saliva recoltata apartine unei persoane care
lucreaza in mediu toxic cu mercur. Se pipeteaza apoi in eprubeta 2 mL solutie de
ditizona in tetraclorura de carbon si se omogenizeaza continutul. Prin formarea
ditizonatului de mercur de culoare rosu-portocaliu, care se gaseste in partea
inferioara a eprubetei, este evidentiata prezenta mercurului in saliva.

Evidentierea plumbului in saliva

Principiul metodei

Sarurile de plumb din saliva formeaza cu sulfitul de sodiu un precipitat de sulfit

de plumb de culoare alba. Aceasta reactie de identificare a plumbului este foarte
sensibila, avand o limita de detectie de 0,05 micrograme plumb/ proba.

Reactici
 solutie de sulfit de sodiu 2%;
 solutie de sare de plumb 1%;
 saliva.

3
Modul de lucru
Se recolteaza si se prelucreaza saliva prin metoda Salivette. Se pipeteaza intr-o
eprubeta 1 mL saliva peste care se adauga 1 mL de solutie de sare de plumb,
pentru a realiza situatia in care saliva recoltata apartine unei persoane care
lucreaza in mediu toxic cu plumb. Se pipeteaza apoi in eprubeta 2 mL solutie de
sulfit de sodiu si se omogenizeaza continutul. Prin formarea unui precipitat de
sulfit de plumb de culoare alba este evidentiata prezenta plumbului in saliva.