20.03.08 Diagn de lab in intox cu insecticide organo-clorurate Pesticidele sunt subst fol in agricultura pt combaterea daunatorilor.

Pesticidele se impart in mai mult categ dupa tipul de daunator caruia se adreseaza: -insecticide -ierbicide -fungicide -moluscocide -raticide (rodenticide) Insecticidele sunt reprez de 4 categ: organoclorurate, organofosforice, carbamatii, nicotina Insecticide organo-clorurate Se impart in: -derivatii de clor-benzen: DD (diclor difenil tricloretan) -derivatii de ciclo!e"an: #$# (!e"aclor ciclo !e"an) -derivatii de naftalen % diene clorurate: aldrin, dieldrin -derivatii de indan: !eptaclor, clordan Propr ioc: subst solide, albe sau incolore, insolub in apa, solubile in solventi organici si in grasimi. Patrund in organism pe cale dig, resp sau cutanata. Sunt to"ice neurotrope, acumularea lor la niv centrilor nervosi fiind in fct de solubilitate. o"icitatea in ordine descrescatoare este urm: aldrin (cel mai to"ic), dieldrin, lindan (game"an & izomerul gama al #$#), DD , #$# te!nic. Manifestari toxice: reprez de tulb dig (voma, greata, colici, diaree) si nerv, iar dupa trecerea in circ generala apare neliniste, iritabilitate, verti', amauroza, tremuraturi, contractii musc, convulsii epileptiforme, paralizii, moarte prin colaps cardiac si resp. Se elim prin urina, cu e"ceptia #$#, nu au antidoturi. In caz de ingerare se fac spalaturi stomacale, se adm purgativ salin, se contraindica laptele. Pt convulsii se adm barbiturice, se evita morfina. DD : a fost sinteriz in ()*4. +ste o pulbere alb-cenusie, cu miros de mucegai. ,ol ca insecticid & patrunde in corpul insectelor prin o"osc!eletron si bloc!eaza citocrom-o"idaza si succinat !idrogenaza. Determina marirea consumului de -., !iperactivitate si incetinirea metabolismului. #$#: a fost sintetizat in (/.0. Pulbere alb-cenusie, cu gust neplacut. In amested cu DD sn deparato". $ontine mai multi stereoizomeri, dintre care izomerul gama este cel mai activ. +ste un insecticid de ingestie si de contact, si mai putin resp si in!alator. Se conditioneaza sub forma de pulberi (-12, sau sub forma de emulsii sau solutii (-.32. 4ldrin: substanta alba, cristalina, fara gust, cu miros slab de pin. Se fol ca insecticid sub forma de pulbere de conc 12 sau sub forma de emulsii sau sol 3,02. Patrunde in organism pe toate caile si se transforma in dieldrin (epo"idul aldrinului) mai stabil si care se acumul la niv tes adipos, ficat si rinic!i. Izolarea si identificarea: DD : se izoleaza din mediul acid cu a'ut solv organici (eter etilic, etc)

Din produse alimentare: produsul solid bine fragmentat sau prod semisolid concentrat in baia de apa se aciduleaza cu #$l (32 si se trece intr-un recipient de e"tractie si se e"trage de ." prin agitare puternica cu un volum dublu sau egal de eter etilic sau eter de petrol. Dupa decantare fazele de solvent se reunesc si se filtreaza printr-un filtru uscat intr-o capsula de portelan. 4poi se evapora la sec. Se poate izola din tesuturi grase: din 0-(3g tes gras, se tritureaza cu putin nisip purificat. Se adauga (3-.3g sulfat de 5a an!idru si se trece intr-un recipient impreuna cu 03ml eter etilic. Se trateaza grasimile cu 0ml #.S-4, apoi se decanteaza, iar faza lic!ida se debaraseaza prin trecere printr-o coloana de adsorbtie. Se repeta pana cand se obt un lic!id limpede. 6ic! se colecteaza intr-o capsula si se des!idrateaza la sec Identif DD prin reactii de culoare: -reactia 7eilstein: reziduul obt in urma izolarii se introd in flacara o"idanta a unui bec de gaz cu a'ut unei sarme de cupru cu bucla. 8eactia pozitiva este aparitia unei tente verzui a flacarii. -reactia ,u'i9ara: peste reziduu se adauga cateva picaturi de piridina si o granula de :-#. 6a dizolvare apare o coloratie rosie -reactia de nitrare: reziduul se trateaza cu (ml de amestec nitrant, se incalzeste (0 min pe baia de apa, se raceste, se dilueaza cu 0 ml apa distilata, iar apoi se e"trage cu eter etilic. ;a rezulta un e"tract eteric ce se evapora la sec, apoi reziduul se trateaza cu (ml acetona si cu (-. pic sol :-# (32 in metanol. In cazul reactiei pozitiva apare culoare albastru inc!is -reactia cu !idroc!inona: reziduul se trateaza cu .ml !idroc!inona sol 3,02 in #$l. 4pare coloratie rosie. #$#: se izoleaza din mediul acid sau alcalin cu a'ut solventilor organici $and se doreste izolarea din produse biologice: (0g produs bio (continut stomacal) sau 0ml sg & se agita puternic, de ." cu un volum dublu sau egal de eter de petrol. +"tractele se reunesc si se filtreaza printr-un filtru uscat intr-o capsula de portelan dupa care se evapora la sec. Se face identificarea prin reactia 7usc!. 8eziduul se trateaza cu 1-4ml etanol, 0ml :-# solutie alcoolica, (ml !idrat de !idrazina si cu paladiu metalic drept catalizator. Se incalzeste pe baia de apa (0 min, se raceste si se aciduleaza cu acid azotic. Se identifica ionul $l cu azotat de 4g. 4re loc eclorinarea completa si !idrogenarea concomitenta de catre !idratul de !idrazina in mediul alcalin in prezenta Pd drept catalizator. ,aca apare ionul clor este o reactie pozitiva Derivati de naftalen (diene clorurate): probele se e"trag din mediu alcalin sau acid cu solventi organici, dupa care e"tractele se !idrolizeaza cu 5a-# (se formeaza sapun). Se indeparteaza sapunurile prin spalare repetata cu apa. +"tractul debarasat de grasimi se evapora la sec. 8eactii de culoare pt aldrin si dieldrin: -reactia <o!nson: reziduul se trateaza cu . ml benzen si apoi cu #.S-4 ,umans. In cazul reactiei pozitive se dezv o coloratie rosie. -reactia Danis!-6idov: se trateaza reziduul cu !e"an si fenilazida. Dupa evaporarea !e"anului are loc o cuplare a dienelor cu fenilazida rezultand o coloratie rosie.

8eactii pt endrin: proba se e"trage cu !e"an, prin agitare. 3,1 ml din e"tractul !e"anic se pun intr-o eprubeta si se adauga .ml #.S-4 concentrat. 4pare coloratie galbena pt endrin, iar daca e"ista aldrin nu se coloreaza. Daca aceasta eprubeta sa incalzeste 13-43 sec in apa fierbinte si apoi se raceste, in prezenta eldrinului devine rosie, iar in prezenta aldrinului devine brungalbuie. Daca in aceeasi eprubeta se adauga o pic amestec sufonitric (:( se dezv o coloratie verde-albastra. Identif ioc prin cromatografia in strat subtire: metoda se fol pt identif ioc din apa, fura'e, plante, continut gastric, cadavre de albine, etc. Ioc sunt e"trase din proba de analizat cu eter de petrol, apoi e"tractele se purifica prin trecere prin coloana cu fluorosil, se concentreaza si se spoteaza pe placa cromatografica unde ioc sunt evidentiate cu reactivi de culoare specifici +tape: ()e"tractia: e" & cand se analiz fura'e: .3-.0mg proba, e"trase cu eter de petrol 4-0!, agitand din cand in cand energic. +"tractul se filtreaza si se concentreaza pana la =.3ml .)partitia cu acetonitril: e"tractul se combina cu acetonitril in proportie de (:(, se agita si se lasa in repaus. Se separa . straturi: superior > acetonitril in care trec organocloruratele, inferior > grasimile raman in eterul de petrol 1)purificarea pe coloana cu fluorosil: coloana este din sticla, are lung 13 cm, se umple cu fluorosil (3cm si se adauga un strat de sulfat de 5a an!idru (care retine apa). $oloana se umecteaza cu eter de petrol (03 ml), reglandu-se si viteza de curgere la 0ml%min, apoi se introduce pe la partea superioara stratul de acetonitril. Dupa trecerea prin coloana se colecteaza intr-un vas, iar e"tractul final se concentreaza la un evaporator rotativ pana la o cantitate de 0-(3ml. 27.03.08 Diagn de laborator in intox cu insecticide organofosforice Sunt deriv ai ac fosforic si tiofosforic $lasif: -alc!ilfosfati: +PP -alc!il- %aril-tiofosfatii: paration -fosforamide: sc!radan -rganofosforicele patrund in organismul insectelor si a anim pe toate caile (dig, resp, cutanat), in!iband actiunea colinesterazei si det acumularea de acetilcolina care det tulburarile to"ice. Paration: lic! incolor sau slab galbui, cu miros aliaceu. I se adauga, de regula, un colorant verde sau albastru. Insolub in apa si eter de petrol, solub in alti solventi organici. #idrolizat de acizi si de !idro"izi alcalini. +ste fol in conc de (2o pt efectul sau puternic insecticid si acaricid. 6a insecte, det iritabilitate, tremor, paralizie si moarte. 6a om, dupa absorbtie, se repartizeaza in ficat, pulmon, m.striati, si ? in creier si sg. In!iba ireversibil colinesteraza. Simptomatologia nu apare decat dupa ce niv colinesterazei a a'uns sub 132 Into" se e"prima prin 1 categ de semne clinice: -muscarinice -nicotinice -semne ce tin de act iof asupra S5$

Semnele muscarinice sunt rezultatul acumul de acetilcolina postsinaptic sindrom vagotonic > mioza, slud (salivatie, lacrimare, urinare, diaree), ta!icardie, bradipnee Semnele nicotinice apar mai tarziu si se dat acumul de acetilcolina presinaptic, actionand asupta m.striati si term nerv, det e"citatie si apoi paralizie insuf resp si convulsii tonicoclonice Semne nervoase: cefalee, ameteli, convulsii, astenie generala, coma. In org parationul este transformat in parao"on responsabil de producerea into"icatiei. Produsii intermediari de descompunere sunt regasiti in urina. erapie: spalatura gastrica cu suspensie de carbune activat, purgative (nu f indicat), resp artif. 4ntidotul specific > atropina sulfurica & se adm cu precautie pt ca are act vagolitica. Se reactiveaza colinesteraza (.-P4@, pralido"ima, to"ogonina%obido"ima, contration) riclorfon: comercial > neguvon, diptere". +ste insecticidul cel ? to"ic pt om si anim. Pulbere alba, cristalina, solub in apa si solv organici, insolub in eter de petrol. In org insectelor este convertit in diclorfos (de (3" mai to"ic decat triclorfon) Izolarea si identif parationului: se izoleaza prin antrenare cu vapori de apa sau cu solventi organici. Izolarea din urina: .0-03ml urina, se aciduleaza cu acid clor!idric (32 si se e"trage de cel putin ." cu vol egale de cloroform sau eter etilic, iar filtratul se evapora la sec Izolarea din sg: 0-(3ml sg se trateaza cu 0-(3ml acid triclor acetic, se filtreaza, se e"trage de ." cu cate .3 ml eter etilic, e"tractele se reunesc, se filtreaza printr-un filtru uscat si se evapora la sec Identificarea se face prin: -teste orientative ce nu necesita izolare: din cont stomacal se incalzeste pe baia de apa o cant de continut stomacal cu un vol dublu de alcool etilic absolut, se filtreaza, se evapora la sec si reziduul obtinut se trateaza cu .ml 5a-# .32 si se fierbe cateva minute. Prin !idroliza se elib paranitrofenol care in mediu alcalin prezinta o color galbena ce dispare la acidulare. Se poate face din sg sau urina: 0 ml sg sau urina se trateaza cu acid tricloracetic .32, se filtreaza, se alcalinizeaza cu 5a-# .32 si se fierbe cateva minute. 4pare culoare galbena -reactii de culoare ce se e"ecuta pe reziduu: 8eactia 4verell-5orris: reziduul A .ml #$l (32, se trece in eprubeta si se adauga (-. granule de Bn (catalizator). Se fierbe, se raceste, se filtreaza si se adauga 3,. ml nitrit de 5a 3,(2. Se lasa in repaus (0 min si se adauga (ml sulfamat de amoniu (32. Se agita si se lasa in repaus (0 min. 4poi se adauga 3,. ml etilen diamina 3,(2. 4pare color violet daca e"ista paration. Identif se poate face prin cromatografie in strat subtire: iof sunt e"trase din proba de analizat cu eter de petrol dupa care e"tractele se purifica prin trecere prin coloana cu fluorosil, se concentreaza si se spoteaza pe placi cromatografice unde sunt puse in evidenta cu a'ut reactivilor de culoare specifici. @etoda se fol pt identif iof din apa, fura'e, plante verzi, cont gastric si albine. @etoda se face in mai multi timpi: e"tractie cu eter de petrol, partitia cu acetonitril, purificare prin coloana fluorosil, separare cromatografica

Separarea cromatografica: e"tractele obt dupa purificare se supun separarii pe placi cromatografice cu diam de .3%.3, acuperite cu un strat adsorbant (silica gel, alumina) cu o grosime de 3,.0-3,0 mm. Placile se activeaza la ((3C$ timp de (!. Spoturile se aplica la (,0cm de marginea inf a placii cu pipete Pasteur, iar depozitul aplicat se usuca sub curent de aer pt a impiedica difuziunea solventului pe supraf mare. 4laturi de spoturile probei de analizat se fac spoturi de sol etalon, individual sau in amestec. Se fol pt evidentiere amestec benzen-acetona (:(, apoi se usuca si se fac alte procedee de tratare pt a aparea culorile specifice iof. 10.04.08 Determinarea activ colinesterazize Se fol teste de apreciere calitative: testul cu albastru de brom-timol & o banda de !artie de filtru se impregneaza in acetil-colina, apoi in albastru de brom-timol sol 3,(2 in alcool. Se spoteaza . pic de ser de analizat proaspat preparat pe !artia de filtru si se apreciaza activ colinesterazica dupa timpul de modificare a culorii spotului. Daca culoarea este albastra si se modif in *-.3 min > activ colinesterazica normala. Daca timpul este de .3-13 min activ este scazuta. Daca timpul este de 13-/3 min activ este f scazuta sau absenta, ceea ce semnifica in!ibarea aproape in total a colinesterazei

Testul cu acid 5,5 di-tio-bis-2-nitrobenzoic DT!"# 5r curent reactiv eprubeta proba eprubeta martor ( D 57 1ml 1ml . iodura de acetil colina 3,( 3,( 1 ser normal .3 .3 4 apa distilata 3,. 0 ser de determinat 3,. Se lasa repaus . min se se constata ca lipsa unei diferente de culoare intre cele . eprubete semnifica absenta in proba a iof sau a altor in!ibitori de colinesteraza (carbamati). +"ista si metode pt dozarea colinesterazei (cantitative). Se fol metoda spectrofotometrica rapida care are ca principiu: colinesteraza serica elib tiocolina prin !idroliza butiril-tiocolinei. iocolina reactioneaza cu D 57, formand un compus galben cu ma"imum de absorbtie la 4(.nm (D>4(.nm). Se aduc 1ml sol D 57 la tC de .0C$, se adauga .3ml ser si 3,(ml iodura de acetil-colina 02, dupa care se omogenizeaza. Se citeste e"tinctia la D>430nm in cuva de (cm din 13 in 13 secunde, timp de . min (se fac 0 citiri). Daca diferenta dintre . citiri consecutive depaseste 3,., proba de ser se dilueaza cu ser fiziologic 0

in proportie de (:(3, iar apoi se repeta determinarea. In acest caz, rezultatul final se inmulteste cu (3. 8ezult se e"prima in miliunitati colinesteraza pe ml ser la .0C$. .1433 " diferenta de e"tinctie dintre . citiri consecutive ;alorile normale > ()33-4333 Sub ()33 > prezenta iof in proba Identificarea furadanului Se utiliz metoda in strat subtire pt identif din apa, seminte tratate, etc ,uradanul se e"trage din proba de analizat cu cloroform sau cu clorura de metilen, dupa care e"tractul se purifica, se concentreaza si se spoteaza pe cromato-placi, unde se evidentiaza cu a'ut reactivilor de culoare specifici. Purificarea se face prin coagulare sau precipitare, folosind ca sol de coagulare un amested de clorura de amoniu si acid fosforic. +"tractul se concentreaza si se spoteaza, unde spoturi din proba se aplica in paralel cu spoturi din solutii martor. Dupa migrare si relevare se evidentiaza spoturi portocalii pe fondul alb al placii. Identif nicotinei 5icotina se izoleaza din organe, lic! biologice, solutii insecticide, prin metoda Stas--tto--gier sau prin antrenare cu vaporii de apa. In cazul izolarii din urina se face prin antrenare cu vapori de apa dupa alcalinizarea urinei cu 5a-# (32 pana la p# ((-(. Dupa izolare se identifica prin . tipuri de reactii: -reactii de precipitare: cu reactivi generali de precipitare ai alcaloizilor, dintre care cei mai sensibili sunt reactivul 7ouc!ardat, Dragendorff si #ager (acid picric) -reactii de culoare: Ereactia :Fnig: 0ml e"tract de analizat, se aciduleaza cu ac acetic (32 sau cu #$l (32. Se adauga ( ml sol brom-cian si se mentine . min pe baia de apa la /3C $. Se adauga acetat de benzidina si #$l. 4pare culoare galben-oran' colorimetrabila Ereactia cu para-dimetil-amino-benz-alde!ida: e"tractul de analizat se trateaza cu .ml sol para-dimetil-amino-benz-alde!ida (32. 4pare coloratie violet Ereactia cu epiclor!idrina: reziduul de analizat se trateaza cu .-1ml epiclor!idrina, se incalzeste si se dezv coloratia rosie 17.04.08 Identificarea erbicidelor Pot fi identif prin cromatografie in strat subtire. Se izoleaza din proba de analizat prin e"tractie cu diferite solutii e"tractive (triazinele se e"trag cu acetona sau cu metanol), se purifica printr-o coloana de adsorbtie, se concentreaza si se spoteaza unde sunt evidentiate cu a'ut unor reactivi de culoare specifici. ;a aparea o culoare specifica tipului de erbicid. 4laturi de spoturile probei de analizat se pun si spoturi din solutii etalon. @etoda se fol pt identif din material vegetal, din fura'e, etc.

Identificarea 2,$-D si 2,$,5-T ,ormeaza impreuna cu acidul cromotropic in mediu de #.S-4 concentrat un compus rosu-intens sau violet-intens Proba se usuca si apoi se e"trage cu (3-.3 ml benzen intr-un vas de e"tractie. Dupa cateva ore se decanteaza si se supune evaporarii intr-o capsula de portelan. Peste reziduul ramas in capsula se adauga cateva cristale de acid cromotropic si de #.S-4 concentrat. 4mestecul se incalzeste cateva minute. 8eactia pozitiva este cand se dezvolta coloratie rosie sa violet. Identificarea cloratului de % &eactia 'araets: ( ml sol de analizat A ( ml sol anilina .,0 2 A ( ml #$l conc 4pare coloratie roz care se transforma in albastru Incalzirea grabeste reactia &eactia Denig(s: . ml #.S-4 conc A 0 pic sol sulfurica de rezorcina. 4poi se adauga solutia de analizat 4pare la limita dintre cele . lic!ide un inel verde Identificarea fungicidelor )ungicide organo-mercurice: prin cromatografie in strat subtire 8eziduurile de fungicide se izoleaza din proba de analizat prin e"tractie in sol de ditizona. Se purifica, se concentreaza si se spoteaza pe cromatoplaci unde sunt evidentiate cu a'ut reactivilor de culoare specifici. De obicei se prezinta ca spoturi rosii pe fondul alb al placii Ditiocarbamati: prin reactia ,is!er Proba de analizat se supune e"tractiei cu cloroform. Dupa 13Hde e"tractie se filtreaza si se obt un filtrat galben-pai. Intr-o eprubeta se pun 4 ml din e"tract, se adauga cateva pic de 5a-# 02, apoi cateva pic de sulfat de $u .2. Se tine cateva min pe baia de apa. Stratul inferior (cloroformic) devine brun, iar cel superior verde. @odificarea culorii se dat transformarii @ D in ditiocarbamat alcalin care reactioneaza cu $u Identif D!*+ Sunt subst fol ca fungicide si ca protectoare ale lemnului. Proba se e"trage cu benzen acidulat cu #$l. 8eziduul ramas in urma izolarii se trateaza cu (3 ml apa bidistilata A . ml #.S-4 .32 A 3,0 g pulbere Bn. Se lasa in repaus (0H, apoi se filtreaza si se adauga 1-0 pic sol bicromat de : (2. 4pare coloratie rosie-intensa

't examen Intox cu fungicide cuprice ,imptomatologie: forma supraacuta: rara, doar daca fungicidul patrunde direct in sg $ronica: in cazul ingerarilor repetate 4cuta: cel mai frecv ,orma depinde de cant de to"ic ingerata, de calea de patrundere si de capacitatea de a voma ,orma acuta: primele semne apar la (0-13Hde la ingestie si evo cu abatere, inapetenta, salivatie, sete, tuse, voma uneori albastra-verzuie sau in care se pot gasi cristale albastrui de sulfat de $u, gastro-enterita cu colica, tenesme, diaree sau constipatie, fecale galben-verzui cu striuri sangvine si cu sfacele de mucoasa. /

@ucoasele aparente sunt congestionate si icterice. @uc bucala poate prezenta leziuni ulcerative. a!icardie, puls slab, !ipotermie, tremuraturi musc, atonie musc, pareze, paralizia trenului post, dispnee, coma convulsiva. 4vand in vedere actiunea !emolizanta albuminurie, !emoglobinurie ,orma cronica: subicter sau icter to"ic grav. 4nim este epuizat si oboseste la efort minim, prezinta anemie cu tendinta la ca!e"ie. $olici, diaree care alterneaza cu constipatia, dispepsie, gastralgie, tuse. 4nim transpira mult. 4lbuminurie, !emoglobinurie. ulb dig, circ si neuro-musc se dat deficientelor nutritive tisulare si se traduc prin hipercheratoza. S-a descris retractarea gingiilor si la limita dintre radacina si coroana dentara apare o dunga rosie-inc!isa. -eziuni: forma acuta: cadavru balonat, pielea are leziuni eritematoase si ulcerative delimitate de zone congestive sau edematoase @uc bucala poate prez leziuni necrotice de dif dimens. 6a oi apar congestii, !emoragii si ulcere la niv c!eagului si intest subt. ,icat marit in volum, congestiv, friabil, cu pete galbui dat incarcarii grase (steatoza), necroze $ord, rinic!i si pancreas prez leziuni degenerative. 6a oaie apare cord cu aspect tigrat. 8inic!iul este albastru. Splina este marita in volum. In cav e"ista lic! sero-sangvinolent $ronica: atrofie musc, anemie, ca!e"ie, leziuni degenerative necrotice Diagn: anamneza si semne clinice, pe baza provenientei fura'elor si a controlului lor organoleptic. Se pune pe baza culorii si aspectului fecalelor si a vomei. Se poate analiza praful de pe pardoseala mi'locului cu care a fost transportat fura'ul.

24.04.08 't examen Intoxicatia cu stricnina Stricnina este un alcaloid indolic f to"ic care se gaseste in semintele plantei St!rIcnos nu" vomica in cant de =(2. 4laturi de sticnina se gaseste in aceasta planta si alcaloidul brucina care este de 43" ? to"ic. 4mbii alcaloizi au fost obt si pe cale de sinteza. Stricnina in stare pura este sub forma de cristale rombice insolub in apa, cu gust f amar, c!iar la conc de (:G3333. In mod uzual se fol ca stimulator neuro)

musc, ca ruminator, dar si ca agent de distrugere al anim daunatoare (soareci, sobolani, pasari salbatice, caini vagabonzi) +auzele intoxicatiei: actiuni deliberate de distrugere a daunatorilor, into"icatia accidentala prin consumul preparatelor pe baza de stricnina, consumul animalelor stricnizate, supradozarea, confuziile medicamentoase Se gaseste sub forma de: -e"tract de stricnina: pulbere bruna care contine (G2 alcaloizi -tinctura de stricnina: se prepara din 3,(g stricnina la (33mg solvent -seminte imbibate in stricnina cu conc de (2 -pulbere de seminte de nuca vomica: concentratie .,02 -pilule de stricnina: 3,30g substanta activa sau cu 3,(g subst activa Doze letale per os: caine 3,*0mg%Jg, pisica .mg, sobolan 1mg, bovine si cabaline 3,0mg, pasari 0mg Dozele letale in'ectabile sunt de .-(3" ? decat cele orale Kneori se inreg mortalitati c!iar la doze ? decat cele terapeutice. Stricnina se absoarbe rapid la niv muc dig si difuz cu repeziciune in intreg organismul. Determina e"cit centrilor bulbari, medulari si a centrilor motori autonomi ai cordului creste activitatea refle"a a.i. raspunsul musc!ilor striati este f puternic +"cit nervoasa de natura stricninica se poate e"plica si prin scaderea pragului de e"citabilitate nervoasa. - e"citatie senzoriala minima, produsa de un stimul e"tern (zgomot, lumina, etc) va determina un raspuns difuz ascendent si descendent de-a lungul maduvei spinarii fara a mai urma calea arcului refle" simplu, coordonat. 8ezulta, astfel, contractie tonica generalizata a tuturor e"tensorilor. @ec de act to"ica nu este cunoscut in totalitate. Se presupune ca se combina cu colinesteraza, dar aceasta nu e"plica toate efectele stricninei +liminarea din org se face f lent (are propr cumulative). $eea mai mare parte se elim prin urina (=.32), lapte, saliva, sucuri digestive ,impt: primele semne apar dupa prima L ! de la ingestie, intr-un interval de timp variind de la (3H pana la .! +vo este acuta, mai ales in prezenta stimulilor e"terni (se testeaza cu producerea unui zgomot care produce contractii) Into" debuteaza cu frica, nervozitate, rigiditate a fetei si a gatului. 4poi se instituie crize de tetanie violenta, spontane sau infl de stimuli e"t. 4nim adopta pozitii fortate, cu membrele in e"tensie, isi pierd ec!ilibrul si cad in decubit lateral cu membrele intepenite, cu gatul arcuit (epistotonus), ras sardonic, respiratie aritmica (dat contracturii musc!ilor respiratori), pupile dilatate, mucoase cianotice (dat asfi"iei). 4par si emisii spontane de fecale si de urina. 4ceste crize de contractura tonica pot dura de la cateva sec la cateva min, perioadele fiind intretaiate de perioade de rela"are din ce in ce mai scurte pana la sfarsitul letal ,ara tratam simptom dureaza .!, rareori supravietuind peste acest interval de timp -eziuni: rigiditatea cadaverica se instaleaza rapid dupa moarte, iar rela"area ulterioara se instaleaza, de asemenea, mai rapid decat in mod normal $ianoza, ec!imozele, petesiile sunt urmarea leziunilor traumatice din timpul crizelor. 6eziunile !emoragice din timus si pancreeas au fost considerate patognomonice. $adavrele anim stricnizate rezista mai mult la putrefactie (=.3 zile)

(3

Diagn: pe baza semnelor clinice cu evo dramatica, pe baza testului biologic cu continut gastric sau cu urina la broasca sau la soareci Diagn dif: into" cu lic! celomic de ascarizi, de organoclorurate si de tetanos Tratam: simptomatic. Se face spalatura gastrica cu sol apoasa de permangana de potasiu 3,(2 (o"idant), acid tanic .2 sau cafea tare (agenti de precipitare). Se adm barbiturice i.v. (amital, fenobarbital & i.p.) Se stim diureza cu sol gluconate. Se elimina stimulii e"t prin adapostirea anim in incaperi linistite, cu lumina slaba si cu tC constanta 5u se adm morfina sau deriv ai acesteia pt ca det cresterea e"citabilitatii refle"e a maduvei spinarii. 08.05.08 Intox cu .!T/ +ste un produs sintetic ce cont )/2 subst activa si care se prez sub forma unei pulberi gri sau gri-brun, f putin solubila in apa, instabila la lumina si la aer, fara gust amar, cu miros nedetectabil. Surse de into"icatie: consumul momelilor constituite prin includerea substantei in substraturi preferate de rozatoare (carne, paine) in proportie de (12. De obicei cei ce deratizeaza nu se intorc pt a recupera momelile neconsumate, substraturile capata miros si trezesc curiozitatea animalelor de interes economic sau de companie Sobolanii care supravietuiesc into"icatiei cu 45 K recunosc to"icul in eventualitatea unei urmatoare deratizari si il vor ocoli timp de 4-0 luni. 45 K este un potentia emetizant prin iritarea muc gastrice si printr-un efect de origine centrala. ;oma poate preveni into"icatia la anim care vomita si la cele care au stomacul gol. 45 K este considerat to"ic selectiv, adica este mai to"ic pt rozatoarele adulte decat pt tineret. Dintre rozatoare, sobolanul negru este cel mai sensibil. 6a doze mici si repetate soarecii devin rezistenti la into"icatii 45 K, ca si alte raticide, este to"ic pe orizontala > cadavrele sobolanilor omorate cu 45 K sunt to"ice o"icitatea 45 K variaza in fct de marimea particulei (cele mai mari sunt mai to"ice), in fct de varsta (adulte mai sensibile) si de gradul de plenitudine a tubului dig (produce voma pe stomacul gol) Doze to"ice: mg%Jg sobolan negru & .,0-(3M soarece de casa & 10-103M caine adult & (3-03M caine tanar & /3-(33M gaini & *03-.033M cal & .0-/3. 4nimalele de interes pot capata rezistenta la 45 K in cazul ingestiei repetate de doze subto"ice, rezistenta care dureaza cateva sapt, apoi dispare. 6a caine semnele clinice apar in (!, moartea apare dupa G-4/!. Daca animalul supravietuieste (.! pot fi recuperate prin interventie terapeutica. 'atogeneza: produce cresterea permeabilitatii capilarelor pulmonare dat in!ibarii tirozinazei care are ca efect in!ibarea proceselor o"idative. Prin urmare, se modifica procesul de o"idare a vit $ (acidului ascorbic) care nu mai intervine in formarea c!itului (cimentului) intercelular, se produce e"travazare si se produce edem pulmonar si moarte prin asfi"ie. ,imptomatologie: salivatie si vomitare care apar de la cateva minute la cateva oreM dispnee cu 'eta' spumos, iar la ascultatie se constata raluri crepitante iar anim se ineaca in propriile secretiiM ta!icardie, diminuarea socului cardiac dat ((

!idropericardului si dat edemului pulmM diaree, cianoza periferica dat insuf circM tulb locomotorii si incoordonari in mers care progreseazaM prostratie, abatereM asfi"ia care precede coma si se pot semnala convulsii clonice terminale -eziuni: cianoza si inc!iderea la culoare a sg arterial, edem pulmonar, !idrotora", !idropericard, cararul muc gastro-intest Diagn: semne clinice A leziuni (important este edemul pulmonar) Diagn dif: into" cu gaze iritante (5#1, #.S, o"izi de azot), pesticide organofosforice, alti derivati de tiouree, anafila"ie, edem pulmonar acut, boli infectioase supraacute. Tratam: nu e"ista antidot. ratam simptomatic da rezultate nesatisfacatoare, mai ales dupa ce edemul pulm s-a instalat. Se provoaca voma, spalatura gastrica (daca este aproape de momentul ingestiei), se adm sedative pt reducerea dispneei care favoriz form spumozitatilor la niv bron!iilor (barbiturice). 4nim va fi asezat pe un plan inclinat cu capul in 'os pt favorizarea drena'ului si se fac compresiuni periodice pe torace. +ste nec efectuarea unor aerosolizari cu silicon (32 care scade tensiunea superf si transforma spumozitatile in fluide. Pt mentinerea tC normale se pot folosi pernele electrice, sticle cu apa calda, proteinoterapie (lapte subcutanat), cu !idrocortizon !emisuccinat. Se pot antiinflamatoare adrenolitice, atropina (scade secretiile dar nu opreste e"travazarea capilara), diuretice osmotice (pt eliminarea si redistribuirea apei de la niv pulm catre alte tesuturi), venisectie. Se adm vit C in doze mari pt a determina refacerea cimentului intercelular. Se face antibiopreventie. Intox cu raticide pe baza de fosfor Intox cu fosfura de 0n1 Produsul comercial cel mai cunoscut este Bintan si contine (02 fosfor. +ste un raticid fol pt distrugerea sobolanilor, veveritelor, cainilor de prerie, etc. @omelile se prepara in conc de .,0-02, in dif substraturi (carne, graminee, za!ar). Bintanul este o pulbere gri cu miros de carbid (acetilena), dezagreabil pt om, dar nu si pt animale. 6a umezeala, in mediu acid si in prezenta aerului se descompune dega'and !idrogen fosforat (fosfina, P#1) care determina to"icitatea. 4ceasta to"icitate depinde de specie si de aciditatea mediului D603: mg%Jg sobolan 40-(03M rumeg 43-03M caine 133 (mai to"ic daca stomacul este plin dat prezentei acidului clor!idric) 'atogeneza: Bn1P. A G#$l .P#1 A 1Bn$l. P#1 se absoarbe in circulatie de unde actioneaza asupra encefalului, asupra gl endocrine, asupra elem figurate ale sg, ficatului, rinic!iilor, pulmonilor P#1 interfereaza reducerea o"idativa a citocrom-o"idazei. Dpdv clinic tabloul este necaracteristic. Semnele apar dupa (0-G3min de la ingestie. 6a inceput se percepe miros de carbid, apoi dispare. ;oma cu cont !emoragic, inapetenta, acceleratia respiratiei pana la respiratie !orcaitoare. 6a cai apare colica. 6a taurine apare timpanism. 4ta"ie, adinamie, decubit, crize de asfi"ie intrerupte de convulsii 6a caine se pot semnala si crize rabiforme (de agresivitate) alena are miros aliaceu. -eziuni: congestii si edem pulm, !emoragii subpleurale, !idrotora", congestii !epatice si renale, gastro-enterita !emoragica, miros aliaceu al cont gastric.

(.

Diagn: pe baza anamnezei si a semnelor clinice, pe !aza mirosului aliaceu. Pt confirmare se poate recurge la izolarea si identificarea fosfurii de Bn prin medota Nilmett. Tratam: nu e"ista antidot sigur. Se face spalatura gastrica cu sol bicarbonat de 5a 02 pt combaterea aciditatii, perfuzie cu glucoza, gluconat de $a (terapie de sustinere) 15.05.08 )osforul alb Se gaseste in comert sub forma de pasta fosforescenta sub denumirea de O8odolP. 4re miros aliaceu si fumega in contact cu aerul. 'atogeneza: are actiune iritativa si degenerativa asupra tesuturilor, mai ales asupra tesuturilor parenc!imatoase bogate in lipoizi. 4re actiune !emolizanta si determina !emoglobinurie. ,osforul redus se absoarbe, rezultand fosfina. Determina degenerari. Se cupleaza cu ionii de $a circulanti rezultand !ipocalcemie +linic: forma acuta si forma cronica In forma acuta se produce voma. @aterialul vomitat are miros aliaceu si este fosforescent la intuneric. 4pare colica, diaree !emoragica sau cu sfacele de muc dat actiunii iritative, congestie, edem pulmonar, iar !alena are miros aliaceu. Diateza !emoragica, acidoza metabolica, e"citatii sau depresii corticale si apare icter dat actiunii !emolizante In forma cronica apare slabire pana la ca!e"ie, icter, necroze si ulcere cutanate, supuratie osoasa. Dat act iritativa apar necroze si ulcere digestive. $ontinutul gastric are miros aliaceu si fosforescent la intuneric. Diagn: semne clinice, leziuni, miros aliaceu, fosforescenta Tratam: antidot > sulfat de $u 3,.2 (antidot farmacologic). Sulfatul de $u formeaza la suprafata particulelor de P fosfura de $u care este neto"ica. 4poi se adm vomitive, purgative saline (nu uleioase, derivatii de P fiind liposolubili Q). 4vand in vedere acidoza metabolica se adm bicarbonat de 5a i.v. erapie de sustinere )luoroacetatul monosodic si2sau fluoroacetamida ,luoroacetatul se mai numeste Oprodusul (3/3P Se folosesc pt distrugerea rozatoarelor. Sunt incolore, insipide si usor solubile in apa. @omelile se includ in substraturi preferate de rozatoare si li se adauga un colorant negru (vopsea neagra) Produsul (3/3 este un to"ic f eficient pt uciderea sobolanilor pt ca, neavand miros, nu poate fi detectat de organele de simt ale acestora. Semnele clinice apar dupa un interval de timp R, ceea ce face ca sobolanii sa nu intre in panica, favorizand ingestia momelilor de un nr cat R de sobolani. Dezavanta'e: nu este un to"ic selectiv. +ste mai to"ic pt anim domestice decat pt rozatoare. Determina into" pe orizontala (in lant) la anim ucise cu acest raticid.S D603 in mg%Jg pt produsul (3/3: om .-0, cal 3,0-(,*0, capra 3,1-3,*, porc 3,1-3,4, caine 3,30-3,., pasari G-13 $ainii si porcii se pot into"ica mortal prin consumul cadavrelor sobolanilor sau pasarilor distruse cu produsul (3/3.

(1

,emelele gestante si tineretul sunt mai sensibile. Sugarii se pot into"ica cu laptele de la mamele into"icate. +alea de absorbtie: muc dig, muc resp, solutii de continuitate ale pielii $ompusul absorbit de la niv caii de patrundere este distrib pe cale sg in intregul organism, neavand tesuturi sau organe de electie. 'atogeneza: fluoroacetatul se substituie acetil-coenzimei 4 in ciclul :rebs, combinandu-se cu o"al-acetatul si formand acid fluoro-citric. 4cidul fluorocitric in!iba aconitaza ducand la blocarea ciclul :rebs ducand la formarea in e"ces de acid citric. 4cidul citric se combina cu $a si @g rezultand !ipocalcemie si !ipomagneziemie, iar partial poate bloca o serie de enzime celulare care pot conduce la in!ibarea resp celulare. 8ealizarea acestor procese este de durata a.i. primele semne ale into" apar dupa L-1! dupa ingestie, dupa care evolutia este rapida. ,imptom: debut brusc dupa intervalul de L-1!, cu evo supraacuta sau acuta. Simptomatologia este dig in fct de specie dat gradului dif de implicare in ciclul :rebs a intermediarilor. ,iind cunoscut faptul ca aconitaza indeplineste la toate mamiferele aceeasi fct bioc!imica, aceste diferente se pot datora acumularii dif de 5#1 la niv creierului care duce la convulsii tipice la unele specii. Se disting 1 tipuri de simptomatologie: - 6a caine si cobai predomina semnele e"citatiei S5$. 6a caine apar semne de OnebunieP: !ipere"cit, defecari si urinari repetate, spume la gura, latrat si alergat intrerupte de crize de convulsie clonica, epistotonus si pedalari in decubit lateral, manifestari influentate de stimuli e"terni. Pe masura ce into" evolueaza manifestarile devin mai slabe dar mai frecvente datorita epuizarii celulare, apoi intervine moartea. @oarte dupa .-(.! prin asfi"ie - 6a cal, rumeg, iepure si maimuta apare tablou clinic cu semne de natura cardiaca. Simptomatologia cardiaca: aritmie, fibrilatie, puls mic si slab. 4nim e"teriorizeaza durerea prin gemete si scrasniri din dinti, in final putand fi prezente convulsii nu f violente. 6a cal apar tremuraturi si transpiratie intensa - 6a pisica, porc si !amster apare tipul mi"t de evo in care apar semne nerv si cardiace. 4pare aritmia si !ipere"citabilitatea. 8igid cadaverica se instal rapid, membre in e"tensie pronuntata, cianoza mucoaselor, sg asfi"ic (de culoare inc!isa), congestia organelor parenc!imatoase, !emoragii miocardice, leziuni de enterita, tubul dig este golit de continut. Dpdv !isto sunt intalnite infiltratiile perivasculare limfocitare. 6a rumeg au fost observate !emoragii difuze viscerale Diagn: pe baza anamnezei A semne clinice A leziuni. Diagn dif: -la caine & into" cu stricnina, organoclorurate, Pb, Bn, to"ine alimentare bacteriene, alte entitati ca encefalitele severe, bolile pancreatice, necroze !epatice, !ipocalcemia, !ipomagneziemia. -la erbivore & into" cu anticoagulante Tratam: nu e"ista antidot. Se fol barbiturice pt calmare si pt reducerea convulsiilor. -"igenoterapie, acetati (gliceril-monoacetat, acid acetic), gluconat de $a, terapie de sustinere 22.05.08 Intox cu raticide anticoagulante (4

intox cu subst cumarinice, cu 3arfarina# 8aticidele anticoagulante sunt derivati de cumarina. $lasificare a raticidelor anticoagulante: -raticide din prima generatie: 9arfarina, racumin, o"icumarin, cumaclor -raticide din a .-a generatie (ultima generatie): bromadiolone, brodifacoum, clorofacinon, difacinon Pe baza modelului natural reprez de dicumarolul din plante s-a sintetizat 9arfarina. Knele preparate pe baza de anticoagulante pot contine si o sulfamida cu eliminare lente (sulfa-Jino-"alina) care in!iba bacteriile producatoare de vit : de la niv tubului dig al rozatoarelor. 4ceste produse sunt livrate sub forma de pulveri sau de lic! concentrate cu conc de 3,02 sau de 3,.02 pt a fi preparate sub forma de momeli cu conc finala de 3,3.02 sau de 3,3302. Dpdv structural: -derivati de cumarina: cele mentionate mai sus -derivati de indan-diona: pindone, valone 4tiologie: -consumul momelilor preparate pt rozatoare de catre caini, pisici si porci -consumul cadavrelor into"icate (into"icatie orizontala) Narfarina si derivatii sai sunt lipsiti de gust si de miros, nefiind depistate de OcercetasiP. Semnele clinice apar tarziu. Soarecii si sobolanii sunt f sensibili si mor dupa ingerarea a unei doze de (mg%Jg T; timp de G zile sau dupa ingerarea unei doze unice de 03-(03mg%Jg T;. 6a porc doza to"ica unica este de 1mg%Jg, la caine de 03mg%Jg, la pisica de 0-03mg%Jg )actori care infl favorizeaza# toxicitatea: -deficitul de vit : (in !ipovitaminoza :, in terapia prelungita cu antibiotice si sulfamide) -!epatopatii care perturba formarea factorilor coagularii, prezenta altor to"ice care maresc permeabilitatea capilara (45 K) sau care modifica coagulabilitatea -administrarea unor medicamente care maresc efectul anticoagulant (fenitoin & anticovulsivant in crizele epileptice, fenilbutazona) -adm unor !ormoni care cresc afinitatea receptorilor pt unele anticoag (steroizi, 4$ #) -traumatismele si manoperele c!irurgicale -insuficienta renala -consumarea de unele plante Toxicodinamie: patrunderea to"icului in organism se face pe cale dig odata cu fura'ele, mai rar pe cale parenterala (iatropatii) si, si mai rar pe cale resp 4bsorbtia se face in intestin si este lenta dat p# alcalin. o"icul poate fi identificat in sg dupa (! de la ingestie, conc ma"ima fiind inreg dupa G-(.! de la ingestie $ea mai mare parte a 9arfarinei absorbite se leaga de proteinele plasmatice si se metabolizeaza incet in (.-.4-4/!. +ai de elim: calea dig, calea urinara, prin lapte 'atogeneza: into" cu anticoagulante recunosc 4 modalitati de actiune: -interfereaza sinteza factorilor coagularii la niv ficatului (factorul . & protrombina, factorul * & proconvertina, factorul ) & c!ristmas%anti!emofilic 7, factorul (3 & Stuart) -in!iba functionarea vit : necesara sintezei factorilor de coagulare -reduc adezivitatea plac!etelor sangvine, dar nu au efect asupra trombilor de'a constituiti (0

-cresc permeabilitatea capilara Tablou clinic: -forma acuta: urmare a ingestiei unei doze mari de to"ic -forma subacuta%cronica: urmare a e"punerii la doze mici si repetate ,orma acuta: semnele clinice apar dupa (.-.4-4/! si se manifesta printrun sindrom !emoragipar (!emoragii cutanate la cele mai usoare loviri, mai ales la niv articulatiilor membrelor, a proeminentelor osoase, in zonele decubitaleM apar hematoame su!cutanate sau intramusculare & la niv coapselor > glutei, semitendinosi, semimembranosi. #ematoamele pot fi prezente si la niv capului, urec!ilor, glob ocular. +pista"is, !ematurie, !emoragii vaginale, !emotora" cu dispnee). 6a debut & abatere, neliniste, tulb in mers, ata"ie, mers in mane', tremuraturi musculare, dureri articulare. ,orma subacuta%cronica: slabire insotita de anemie, !emoragii (epista"is, !emoragii sclerale si intraoculare, !ematurie, etc), 'eta' spumos fin aerat, dispnee dat colectiei !emoragice din pulmon, semne fizice care confirma prezenta lic!idului in aleveole si bron!ii (submatitae, raluri crepitante si subcrepitante in ploaie), !ematoame cu sg necoagulat. 6a bovine se produce avort. -eziuni: !emoragii generalizate in cavitati (!emoperitoneu, !emotora", !emopericard), !emoragii subcutanate, intramusculare, subduraleM necroza centrolobulara !epaticaM icter !emolitic consecutiv !emolizei Diagn: semne clinice (!emoragii generalizate), evaluarea timpilor de coagulare Diagn dif: into" cu Pb, #g, saponine, ricin, micoto"icoze (aflato"icoza, rubrato"icoza), veninul sarpelui cu clopotei, !ipovitaminoza : !ipervitaminoza 4 (sunt antagoniste) Tratam: se indeparteaza to"icul de la poata de intrare (evacuarea tubului dig). ratam antidotic vizeaza refacerea capacitatii de coagulare vit :( (fitomenadiona) .-4mg%Jg T; (R4 apare anemia cu corpusculi #eintz). +fectul la niv ficatului apare in (.-.4!. Se folosesc +tamsilat, 4drenostazin & care au efect rapid. ;it : poate produce socul anafilactic. 5K se asociaza cu !idrocortizon !emisuccinat pt ca !ormonii steroizi favorizeaza !emoragia. 4stfel, se dilueaza vit : cu ser fiziologic in proportie de cel putin (:( pt a evita socul anafilactic in adm i.v. Se poate adm per os, dar in primele 4 zile se adm cel putin L si i.v. In cazul raticidelor din prima generatie se face tratam .( zile, iar pt cele din generatia . se face ./ zile. Se poate reduce durata tratamentului daca se face evaluarea timpilor de coagulare. estul se repeta dupa .4-1G! pt confirmare. Se face !emotransfuzie in cazul in care #b si !ematocritul sunt sub limite normale. Se face terapie de sustinere. Se adm vit $ in cant mari. Se face re!idratarea cu precautie pt ca se dilueaza sangele. Se adm analeptice cardioresp si calmante. 4nim trebuie ferit de traumatisme si adapostit intr-un loc cu tC constanta, fara curenti de aer, pe un pat de paie. 2".05.08 't examen Intox cu aditivi fura5eri

(G

4ditivii fura'eri sunt subst care se adauga in !rana animalelor in scopul imbunatatirii indicilor de bioconversie a !ranei (pt imbunatatirea sporului de crestere). Se folosesc ca aditivi fura'eri: sarea, preparatele pe baza de $u, ureea, compusii organici ai 4s (Piglet protect & pt pasari si porci& contine 4s organic) Intox cu sare In mod obisnuit, sarea intra in compoz nutretului combinat ca aditiv fura'er in urm proportii: -porcine & 3,1-3,/2 -gaini & 3,.-3,12 -pui de curca & 3,(0-(,.2 -curci adulte & 3,.-3,.02 -tineret de rumegatoare & 3,02 -rumeg adulte & (2 Sarea in e"ces produce importante pagube economice, mai ales la speciile considerate sensibile (pasarile si porcii), dar si la speciile considerate rezistente (bovine) o"icitatea 5a$l se datoreaza ionului 5a care in e"ces este un purgativ al tesuturilor Ionul de 5a este implicat in fiziologia neuromusculara si in economia apei si atunci cand se gaseste in e"ces actioneaza in . sensuri: actiune ionica, actiune osmotica. Prin aceste actiuni det tulb ale fiziologiei nervoase si determina tulb ale ec!ilibrului !idroelectrolitic. In aceasta into", in primele 4-G! are loc o reducere brutala a continutului de apa din celulele tesutului musc, nervos si !epatic care, ulterior, se va redresa fara a mai atinge, insa, concentratia initiala de apa consecinte nefavorabile asupra metabolismului Daca anim are apa la discretie, into" poate fi evitata. Sarea este mult mai to"ica in solutie, decat ca atare. In aparitia starii to"ice, un rol f important il are lipsa apei si unii factori de stres intalniti in sistemul intensiv de crestere. Into" apare la porc cand se depaseste conc de 3,/-(2, la pui de 033g & (.g, la puii de (Jg & 0-Gg, la pasari adulte & (3g, la rumeg mari & (g%Jg (apare into" frecv dat consumului de apa sarata), la oi & .03g%anim, la miei (.0g%anim. 4 fost semnalata into" cu sare la nutrii si vulpi & conc to"ica este de 12, dar poate aparea la .2 in conditiile restrictiilor in alimentarea cu apa. Intox cu sare la porc 4tiologie: adm fura'elor destinate altor specii, adm de saramuri provenite de la industrializarea laptelui sau a pestelui, accesul la sarea in blocuri, e"cesul de sare in fura' corelat cu restrictii in alimentarea cu apa, omogenizarea si dozarea necorespunzatoare a fura'elor (decantarea sarii pe timpul trasportului) ,impt: into" cu sare evo la porc printr-o forma acuta. 5u apare into" cronica. Polidipsie (Osete vieP), anore"ie, ta!icardie, ta!ipnee (apar dupa (-1! de la consumul fura'ului). Initial se observa o usoara !ipertermie, apoi !ipotermie, congestia mucoasei bucale, salivatie, masticatie in gol, vomituritie si vomitari, diaree, agitatie, agresivitate, tremuraturi, contractii tonico-clonice insotite de perioade de somnolenta din ce in ce mai lungi, scrasniri din dinti, sug!it (mioclonie frenica), antero- sau retro-pulsie, mers in mane', parapareza, pozitia cainelui sezand, paralizia faringelui, enoftalmie, amauroza, sufocare. (*

-eziuni: sange apos (anemie), gastroenterita catarala, distrofie !epatica, congestie si edem cerebral. 6a e"am !istopatologic se poate observa vacuolizarea nucleilor neuronali, edem perineural, trombi !ialini, vasodilatatie si, patognomonic, meningo# ence$alita eozino$ilica Diagn: pe baza semnelor clinice, a leziunilor si prin controlul fura'elor Diagn dif: pesta porcina clasica, 4u'eszJi, into" cu solanina si cu fungicide mercuriale. Intox cu sare la pasari 4tiologie: includerea din greseala sau dat unor defectiuni te!nice a unei cant prea mari de sare in fura', lipsa omogenizarii, deficientele sistemului de adapare, confuzia cu carbonatul de $a, decantarea produsa in cazul transportului ,impt: evo printr-o forma acuta si una cronica In forma acuta apare polidipsia, anore"ia, ciocul este intredesc!is, din cioc se scurge un lic!id filant vascos, diaree, fenomene nervoase (ata"ie, decubit lateral, statiune pe 'arete si aripi lasate & pozitie de pinguin, paralizii progresive), moarte In forma cronica apare anemie e"primata prin paloarea crestelor si a barbitelor, diaree, slabire, scade productia de oua. -eziuni: infiltratia tes con'unctiv s.c. din regiunea capului si a gatului, proventriculita, duodenita, tiflita, cloacita, !emoragie in proventricule Dpdv !istopat apare o leziune patognomonica: in$iltratii eozino$ilice in su!mucoasa intestinala Diagn: pe baza e"aminarii conditiilor de adapare si de fura'are, pe baza e"amenului clinic si a celui anatomopatologic Diagn dif: pesta aviara, pseudopesta aviara (5e9castle), !ipovit 4, into" cu fungicide mercuriale, encefalomalacie, encefalomielita infectioasa Intox cu sare la bovine 4tio: aport insuficient de apa, consum de apa sarata, sindromul de pica, confuzia cu carbonatul de $a ,impt: s-a descris o forma acuta si una cronica ,orma acuta este e"primata prin polidipsie, fenomene de e"citatie, colica, tremuraturi, parezia prestomacelor, ta!ipnee, uscarea mucoasei bucale, moarte in criza ,orma cronica se traduce prin inapetenta, slabire, diaree grava si rebela la tratament, scaderea productiei de lapte -eziuni: sunt necaracteristice & gastroenterita, distrofie !epatica Diagn: pe baza analizei conditiilor de fura'are si de adapare Diagn dif: rabie, paratuberculoza (boala lui <o!ne), tetania de iarba, into" cu 4s, into" cu insecticide organoclorurate Tratam: adapare la discretie sau cu sonda daca nu poate degluti (la porc se poate adm intraperitoneal). 5u se va adm 5a$l (ser fizio). Se pot face perfuzari lente cu saruri de gluconat de $a si @g sau cu glucoza, cu precautie pt ca este diuretic. erapie de sustinere (pansamente gastrice, calmante) 05.0%.08 Intox cu preparate pe baza de cupru

(/

Sulfatul de $u se aditiveaza in mod obisnuit in !rana purceilor in proportie de .03ppm, avand efecte favorabile asupra sporului de crestere si asupra eficientei utilizarii !ranei. Se foloseste uzual in !rana porcilor si in inlocuitorii de lapte pt vitei. +auze: apare mai ales la rumegatoare. 4pare: -cand anim pasc pe terenuri tratate cu sulfat de $u (livezi, vii, pasuni), -consecutiv tratamentelor anti!elmintice repetate cu sulfat de $u sau cu carbonat bazic de $u, cand nu se respecta posologia -in tratam cu produse pe baza de cupru pt prevenirea !ipocuprozei si a ata"iei enzootice -cand in alimentatia bovinelor sau a ovinelor se introduc premi"uri pt porcine -prin consumul unor plante capabile sa cumuleze $u: #eliotropium europaeum, rifolium subterraneum $ele mai sensibile sp sunt poligastricele, iar la doze mari sunt sensibile porcii si pasarile. 4nim tinere sunt mai sensibile Doza to"ica orala: bovine & .33mg%Jg, ovine & .3mg%Jg ,ura'ele bovinelor si ovinelor nu trebuie sa contina R (3ppm $u. D6: porcine & (333ppm $u, pasari & 1.0ppm $u Semnele dinaintea mortii sunt miodistrofie si intarziere in crestere 'atogeneza: $u recunoaste 1 mecanisme: -actiune iritativa si caustica, determinand leziuni !emoragipare -actiune !emolizante, det icter !emolitic & apare in ingerarea unor doze mici si repetate -actiune !epato si nefroto"ica ,imptom: -into" acuta: la bovine & colica violenta, diaree apoasa si%sau sangvinolenta, convulsii. $olaps si moarte prin oprirea cordului. ,ecalele au culoare verde dat combinarii $u cu clorofila. $upremia este de /33-(333 U -forma cronica (into"icatia lenta cumulativa) & mai ales la oi. 4portul sporit de $u este tolerat timp indelungat fara manifestari clinice si fara modif starii de intretinere. 4ctivitatea T- si nivelul $u din urina cresc cu multe sapt inaintea aparitiei crizei !emolitice (acesta poate fi un indiciu pt criza !emolitica ce urmeaza). 4cumularea $u in !epatocite det degenerescenta !epatica grasa si punerea in circulatie a unei mari cant de $u cupremia se va situa la R (333U%(33 ml sg (normal este (.3-(13U) si revine la normal in 4/! de la debutul crizei !emolitice. $riza este declansata de factori stresanti (caldura, transport) Semnele sunt dominate de icter, prostratie, anore"ie, !ematurie, #b-urie, ta!icardie, ta!ipnee, normotermie, moarte in (-1 zile ca urmare a anemiei grave (eritrocitele a'ung la (,/ milioane%ml1, iar !ematocritul a'unge la .32) sau ca urmare a retentiei azotate consecutive bloca'ului renal -eziuni: -forma acuta: !emoragii si congestii in toate tes parenc!imatoase si la niv c!eagului si a intest -forma cronica: icter generalizat, rinichi de culoare neagra al!astruie ca urm a impregnarii cu met# !, vezica urinara este plina cu urina de culoare !run# inchis, $icatul este ocru sau marmorat, necroza !epatica centrolobulara, degenerescenta !epatica, spongioza substantei albe cerebrale Diagn: -forma acuta: fecale verzui, anamneza, dozare $u din cont dig (din prestomace) -forma cronica: diag dif fata de parazitoze endoglobulare (babesia, teileria, anaplasma) si fata de leptospiroza Diag de certitudine: e"am necropsic si dozare $u din ficat si rinic!i ()

$enusa ficatului de la anim into" cu $u are o nuanta verzuie direct proportionala cu conc de $u. Tratam: -forma acuta: evacuarea tractului dig. Se adm apa albuminata sau lapte care favoriz form albuminatului de $u greu solubil sau se adm o sol pe baza de ferocianura de : (1-0g ferocianura de : in sol apoasa) -forma cronica: se adm molibdat de amoniu ((33-.33mg) si%sau sulfat de 5a ((3g in fura' sau ca sol cu sonda) & doze pt ovine 4nim aflate in criza !emolitica nu mai pot fi recuperate 12.0%.08 Intox cu uree Kreea este o subst azotata neproteica, sintetica, fol ca aditiv fura'er e&clusiv in !rana rumegatoarelor. @ecanismele de convertire a azotului neproteic in proteina au loc in rumen sub actiunea enz microbiene. +auzele intox: nerespectarea te!nologiei de suplimentare a ratiilor cu uree: -doza: ureea se va adm in medie in cant de (33g%anim adult%zi. In fct de varsta: taurine de ( an & G3g%anim%ziM .-1 anim & )3g%anim%ziM R1ani & (.3(03g%anim%ziM ovine adulte & (0g%anim%zi -modalitatea de adm: ureea se amesteca cu taitei de sfecla uscati si se fi"eaza cu stabilizatori pt ca ureea in solutie este mai to"ica, iar fi"area cu stabilizatori este necesara pt prevenirea recristalizarii care conduce la cresterea concentratiei de uree in anumite parti ale fura'ului Ktilizarea ureei sub forma de granule ar favoriza decantarea si cresterea concentratiei in portiunile profunde ale fura'ului. -ureea nu va inlocui decat ma"im (%1 din proteina fura'era -in cazul adm ureei ca aditiv trebuie sa se respecte un interval de acomodare a microsimbiontilor ruminali de minim (4 zile. -silozul de porumb scade toleranta pt uree Mod de actiune: ureea se descompune in 5#1 care absorbit in e"ces in circulatie act to"ic la niv nervos si respirator, determinand tetanie si dispnee si are actiune iritanta la niv tesuturilor pe unde se elimina (mucoase, piele, rinic!i) 4vo: supraacuta, mai rar acuta +linic: primele semne apar dupa (0-.3 minute de la consumul tainului si sunt reprez de facies speriat, blefarospasm, tremuraturi, defecari si urinari repetate, ta!ipnee si bradicardie. 4poi apare ata"ia, astazia, anim adopta decubitul, apare salivatie spumoasa abundenta si se instaleaza crizele de contractie tonico-clonica cu opistotonus, !ipere"citabilitate si cu dispnee grava cu apnee periodica. 4poi coma si moarte. Durata evolutiei into"icatiei este de ma" .-1!. $aracteristic: mers ca pe ace pe trenul posterior dat durerilor A retropulsie (la uree se trag in lant inapoi, la Pb se trag in lant inainte) -eziuni: putin caracteristice, dar mai frecvent apar leziuni de edem pulmonar cu emfizem vicarian, !emoragii subepicardice si subendocardice, congestie digestiva a peretilor rumenului, p#-ul continutului ruminal alcalin (R/), miros de 5#1 al cadavrului. Diagn: pe baza tendintei la tetanie la (0-.3min de la consumul tainului, iar certificarea se face pe baza dozarii 5#1 din tesuturi. .3

Tratam: se face cu succes daca este instituit rapid. Se adm subst acide (otet & 1-06, conc (:( cu apa 1,02 acid aceticM acid glutanic) ratam simptomatic si reec!ilibrare !idrica, electrolitica ($a, @g) si energetica Intox cu .s organic intox cu derivati organici ai .s# Se fol ca aditivi fura'eri dat efectului stimulator asupra S@B la porcine si pasari. Pot fi utilizati in profila"ia sau in combaterea unor enterite cu etiologie necunoscuta la porci sau a entero!epatitei infectioase si a !istomonozei la pasari. 5ivelul arsenului in produsele de origine animala trebuie sa fie zero. De aceea aditivii pe baza de 4s se scot din fura'are cu minim 13 zile inainte de sacrificare. 6a porci se utiliz ca aditiv acidul arsanilic in cant de 40-(33ppm ca stimulator si .33-.03ppm pt combaterea dizenteriei porcului. ,impt: inapetenta pana la anore"ie, diaree, fenomene nervoase (ata"ie, astazie, incoordonari in mers, pozitia cainelui sezand, mers in mane', orbire) -eziuni: modif degenerative ale tractului optic si a unor nervi periferici In cazurile usoare, indepartarea fura'ului poate sa remita simptomatologia 6a pasari se fol acidul arsanilic si sarea arsanilatul de 5a in proportie de 3,312, nitrarsona 3,3.2, ro"arsona 3,3(2, carbarsona (pt prevenirea si combaterea !istomonozei la curci) 3,3.-3,312 ,impt: oprirea cresterii, iar la (-. sapt se obs slabiciunea membrelor, pozitie de pinguin, evitarea deplasarilor, anore"ie, tremuraturi ale capului, oc!ii sunt inc!isi, paralizie, moarte -eziuni: modif degenerative ale S5 Tratam: greu. Se indeparteaza fura'ul

.(