Legea periodicitatii.

Sistemul
periodic al elementelor
Structura sistemului periodic al
elementelor
Proprietatile periodice ale elementelor
Legea periodicitatii
Mendeleev, 1871: proprietile fizice i chimice ale elementelor sunt
funcii periodice ale maselor lor atomice.
Moseley (1913): Proprietile elementelor sunt funcii
periodice ale numrului atomic Z.
Proprietile periodice sunt proprietile determinate de configuraia
electronic periferic (invelisului electronic exterior) a atomilor.
Exemplu: volum atomic, raze atomice, energie de ionizare, valen,
caracter metalic, caracter nemetalic etc.
Proprietile aperiodice (neperiodice) sunt proprietile determinate de
nucleu, care variaz liniar.
Exemplu: numr izotopic, mas atomic, spectru raze X.

Structura sistemului periodic

Grupe (verticale)
Perioade (orizontale)
Cel mai bun sistem de clasificare a
elementelor chimice conform proprietilor
lor.

Informatii din tabelul periodic
Numarul atomic (nr. de ordine)
Denumirea elementului

Simbolul elementului

Masa atomica
Informatii din tabelul periodic
Numrul de ordine marcheaz succesiunea elementelor n sistemul
periodic.
= nr. de sarcini nucleare
= nr. protonilor din nucleu
= nr. de electroni din nveliul electronic

Perioada - irul orizontal din sistemul periodic. Exist 7 perioade care se
noteaz cu cifre arabe.
= nr. de straturi electronice ocupate
= nr. stratului electronic exterior
= nr. perioadei.

Grupa coloana cu elementele cu aceeai configuraie electronic pe
ultimul strat. Forma lung a sistemului periodic cuprinde 18 grupe (8
principale i 10 secundare).
nr. grupei principale = nr.electronilor de pe ultimul strat
Legatura dintre structura atomului si pozitia in
sistemul periodic
Legtura dintre Exemplul atomului de Sulf
Structura atomului Poziia elementului
n sistemul periodic
Structura atomului Poziia elementului n
sistemul periodic
Numrul protonilor =
numrul electronilor

Numrul de ordine
16 protoni
16 electroni
numrul de ordine 16
Numrul straturilor
electronice ocupate =
numrul ultimului strat
electronic
Numrul perioadei
3 straturi electronice ocupate
al 3-lea strat electronic

Perioada a 3-a
Numrul electronilor de
pe ultimul strat
Numrul grupei
principale
6 electroni pe ultimul strat Grupa a VI-a principal
Forma lunga a sistemului periodic


Exist mai multe forme tabelare pentru a reprezenta
sistemul periodic al elementelor.
In prezent este acceptata forma lunga:
7 perioade
18 grupe.
Grupele sistemului periodic al
elementelor

Coloanele verticale = grupe sau familii, conin elemente cu
proprieti fizice i chimice asemntoare, care au aceeai
configuraie electronic n stratul de valen.

Sunt notate cu cifre arabe de la 1 la 18, conform
recomandrilor IUPAC din 1986, sau cu cifre romane de la I la
VIII i litera A (grupele principale) si cifre romane de la I la VIII
i litera B (grupele secundare).

Grupa a-VIII-a B (respectiv grupele 8,9 i 10) conine triada
fierului (Fe, Co, Ni) i metalele platinice (Ru, Rh, Pd, Os, Ir, Pt).
Grupele principale
Elementele din grupele principale au electronul distinctiv
ntr-un orbital s (grupele 1 i 2) sau ntr-un orbital p
(grupele 13 18)
In total sunt 42 de elemente in grupele principale din
blocul s si blocul p
Grupele secundare
Elementele au electronul distinctiv ntr-un orbital d (metalele tranziionale din
grupele 3 12) sau ntr-un orbital f (metalele de tranziie intern: lantanidele
i actinidele)

Grupe secundare blocul d
30 metale tranziionale in total - blocul d n grupele 3 (IIIB), 4 (IVB), 5
(VB), 6 (VIB), 7 (VIIB), 8 (VIIIB), 9 (VIIIB), 10 (VIIIB), 11 (IB), 12 (IIB)
- prima serie de metale tranziionale perioada a patra seria 3d, conine
10 elemente :
21
Sc -
30
Zn 4s
2
3d
1 10
- a doua serie de metale tranziionale perioada a cincea seria 4d, conine
10 elemente :
39
Y
48
Cd: 5s
2
4d
1 10
- a treia serie de metale tranziionale perioada a asea seria 5d, conine
10 elemente :
72
Hf
80
Hg 6s
2
5d
1 10

Grupe secundare blocul f

28 metale de tranziie intern in total - blocul f
14 lantanide:
57
La
71
Lu
configuraia electronic a stratului de valen:
6s
2
(5d
1
) 4f
1 14
14 actinide :
89
Ac
103
Lr
configuraia electronic a stratului de valen:
7s
2
(6d
1
) 5f
1 14


Perioadele
Perioadele
Sunt sirurile orizontale ale sistemului periodic, cuprinznd elementele dintre
dou gaze rare succesive.
Sistemul periodic conine 7 7 nivele energetice notate cu cifre arabe de la
1 la 7.
Fiecare perioad ncepe cu un metal alcalin i se termin cu un gaz rar
Numrul perioadei n care se afl un element este egal cu numrul de nivele
energetice (straturi) ocupate cu electroni.
Primele 3 perioade sunt scurte, iar urmtoarele 4 sunt lungi:
perioada 1 2 elemente
perioada a 2-a 8 elemente
perioada a 3-a 8 elemente
perioada a 4-a 18 elemente
perioada a 5-a 18 elemente
perioada a 6-a 32 elemente
perioada a 7-a incomplet
Clasificarea elementelor in functie de
configuratia electronica
Reprezentative (principale):
electronul distinctiv pe un
orbital s sau p
Gaze nobile: toti orbitalii s si
p sunt completati cu e
Tranzitionale: electronul
distinctiv pe un orbital d
De tranzitie interna
(lantanide si actinide):
electronul distinctiv pe un
orbital f
Clasificarea elementelor dup
configuraia electronic
Clasificarea elementelor in blocuri
Folosirea tabelului periodic pentru
aflarea subnivelelor
REPREZENTAREA SCHEMATIC A SISTEMULUI PERIODIC AL
ELEMENTELOR
pe blocuri de elemente, numrul elementelor dintr-o
perioad i numrul atomic al gazului rar care termin fiecare perioad
Completarea orbitalilor atomici cu
electroni
Regula octetului
Atomii au cea mai mare stabilitate daca au
ultimul strat electronic complet ocupat sau
liber
Cu exceptia H si He, un strat electronic
complet ocupat contine 8 electroni, un octet.
Atomii castiga, pierd sau pun in comun
electroni pentru a-si forma un ultim strat
electronic complet ocupat sau gol.
Atomi castiga, pierd sau pun in comun
electroni in functie de ce este mai usor.
Configuratia electronica a Mg
Configuratia electronica a S
Configuratia electronica a As
Configuratia electronica a Fe
Componenta tabelului periodic
In prezent se cunosc 113 elemente.
90 metale
29 sunt radioactive
19 sunt artificiale (toate radioactive)
11 gaze la temperatura camerei.
2 lichide la temperatura camerei.
Metale
Proprietati ale metalelor
Lucioase, maleabile si ductile.
Conductori de caldura si electricitate.
Solide la temperatura camerei, cu
exceptia Hg
Cedeaza electroni cand reactioneaza cu
nemetalele
Nemetale
Proprietati ale nemetalelor
Se gasesc in toate starile de agregare, la
temperatura camerei.
Exemple: Cl
2
- gaz, Br
2
- lichid, I
2
- solid
Sunt slabi conductori de caldura si electricitate.
Multe dintre ele exista sub forma de molecule
diatomice
Accepta electroni in reactiile cu metale, dar in
reactiile cu alte nemetale pun in comun electroni
Metaloide
Proprietati ale metaloidelor
Au proprietati chimice variabile
Se comporta ca nemetalele cand
reactioneaza cu metale.
Se comporta ca metalele cand
reactioneaza cu nemetale.
Au proprietati de semi-conductor .
Starile de agregare ale elementelor la
25
0C
Proprietati periodice ale elementelor
Proprietati fizice:
Volumul atomic
Energia de ionizare
Afinitatea pentru electroni
Punctele de topire i de fierbere
Proprietati chimice
Starea de oxidare
Electronegativitatea
Caracterul acido-bazic

Volumul atomic
Volumul atomic
Creste de sus in jos in grupa
se adauga un nou strat.
Scade de la stanga la dreapta in perioada:
sunt mai multi protoni in nucleu, sarcina pozitiva a
nucleului atrage mai puternic electronii,
micsorandu-se astfel dimensiunea atomului.

Energia de ionizare
Este energia necesara unui atom izolat i aflat
n stare fundamental, pentru a pierde un
electron.
Se mai numete potenial de ionizare.
Energia de ionizare se exprim de obicei n eV

Energia de ionizare
.
Energia de ionizare
Metalele alcaline cele mai mici energii de
ionizare
Explicatie:
ele pot pierde cel mai uor electronul de pe ultimul
strat.
Tendina general = creterea energiei de ionizare
paralel cu creterea lui Z, pentru elementele din
aceeai perioad.
Explicatie:
creterea puterii de atracie a electronilor de ctre
nucleu.

Afinitatea pentru electroni

Este energia pe care o elibereaz un atom
izolat i n stare fundamental cnd fixeaz un
electron n plus.

Afinitatea pentru electroni
Afinitatea pentru electroni
Atomul neutru poate s accepte electroni
nucleul nu are cmpul electric complet saturat
i
atomul tinde spre o saturare formnd ioni
negativi prin acceptare de electroni.
Stabilitatea ionului negativ astfel format este
mult mai mare dect a atomului neutru.

Punctele de topire i de fierbere

Punctele de topire variaz n funcie de numrul atomic Z.
n grupele principale I-IV:
p.t scade cu creterea lui Z.
n grupele principale V-VII
p.t crete cu creterea lui Z.
n perioad
p.t crete pn la grupa a IV-a A, apoi scade.
n acelai mod variaz i temperatura de fierbere.
Starea de oxidare
Numr de oxidare (treapt de oxidare) = o sarcin electric
formal, pozitiv sau negativ ce se atribuie unui element
n combinaiile sale.

Strile de oxidare ale elementelor din perioada a treia sunt:


Na
2
O

MgO

Al
2
O
3


SiO
2


P
2
O
5


SO
3


Cl
2
O
7

Starea de
oxidare

1+

2+

3+

4+

5+

6+

7+
Starea de oxidare
Pozitiv sau negativ n funcie de caracterul electropozitiv sau
electronegativ a partenerului.
Exemple
- n SO
2
i SO
3
, starea de oxidare a sulfului este 4+, respectiv 6+,
deoarece oxigenul este mai electronegativ dect sulful;
- n H
2
S i Na
2
S, starea de oxidare a sulfului este 2-, deoarece sulful este
mai electronegativ dect hidrogenul i sodiul.
Regul
n combinaiile cu elemente mai electronegative dect ele, strile de
oxidare maxime ale elementelor sunt pozitive i egale cu numrul
grupei principale din sistemul periodic;
n combinaiile lor cu elemente mai electropozitive dect ele, strile
de oxidare sunt negative i egale cu 8 minus numrul grupei
principale n care se gsete elementul.
Valena elementelor
LiH BeH
2
BH
3
NH
3
H
2
O HF
Starea
de
oxidare

1+

2+

3+

3-

2-

1-
Valena elementelor ntr-o perioad crete de la stnga
la dreapta de la 1 la 4 i apoi scade din nou la 1.
Explicatie
Starea de oxidare a hidrogenului n primele trei hidruri
este 1- i 1+ n ultimele trei hidruri.
Starea de oxidare (numrul de oxidare) nlocuiete
noiunea mai veche de valen, fiind mai precis definit.
Stabilirea numrului de oxidare
Reguli:
Substanele elementare au starea de oxidare 0;
Numrul de oxidare al unui ion monoatomic dintr-o substan preponderent ionic
este egal cu sarcina lui electric;
Numrul de oxidare al unui element dintr-o combinaie preponderent covalent
este egal cu sarcina electric pe care ar avea-o dac electronii de legtur se
atribuie elementului cu electronegativitate mai mare;
Atomul de fluor este cel mai electronegativ element i are n combinaii numrul de
oxidare 1-;
Atomul de oxigen urmeaz dup fluor n scara electronegativitii i are n cominaii
numrul de oxidare 2- (excepie F
2
O, unde numrul de oxidare este 2+ i H
2
O
2
unde
starea de oxidare este 1-);
Hidrogenul are n hidrurile ionice numrul de oxidare 1- i n hidrurile covalente 1+;
Numrul de oxidare maxim pozitiv al unui element este dat de numrul grupei din
care face parte elementul;
Elementele grupei a IV-a A pot avea numrul de oxidare 4+ sau 4- n funcie de
electronegativitatea lor.
Exceptii de la regulile de stabilire a numarului de oxidare
La gazele nobile, numrul de oxidare egal cu numrul grupei (VIII)
este semnalat numai la Xe, celelalte sunt nereactive sau au numere
de oxidare inferioare;
La grupa VII A, nu toate elementele ating numrul maxim de oxidare
(F are numai 1- i bromul maxim 5+);
La grupa a VI-a A, oxigenul are numrul de oxidare 2+ fa de fluor, 1-
n apa oxigenat i 2- n ceilali compui;
La grupa IB, elementele au i numere de oxidare mai mari dect
numrul grupei (Cu are i 2+, Au are i 3+);
n general se constat c pentru acelai element numerele de oxidare
pozitive pot lua mai multe valori, iar numrul de oxidare negativ
numai o valoare;
Cu ct un element are numrul de oxidare mai mare, cu att are un
caracter electronegativ i oxidant mai pronunat.
n grupele din mijlocul sistemului periodic se gsesc
elemente care nu au un caracter electropozitiv sau
electronegativ pronunat, ele sunt practic electroneutre.
Electronegativitatea

Caracterul acid si caracterul bazic
Exist un paralelism ntre electronegativitate i caracterul acid sau bazic al
elementelor.
Elementele electropozitive (sau cu electronegativitate redus) formeaz
oxizi cu caracter bazic iar elementele electronegative (sau cu
electronegativitate mare) formeaz oxizi cu caracter acid.
Caracterul acid crete n grup de jos n sus iar n perioad de la stnga la
dreapta. Cel mai puternic caracter acid se ntlnete la elementele situate n
colul din dreapta sus a sistemului periodic.
Caracterul bazic crete n perioad de la dreapta la stnga iar n grup de
sus n jos. Elementele cu caracterul bazic cel mai pronunat sunt situate n
colul din stnga jos al sistemului periodic.
Elementele din grupele secundare nu se supun regulilor de mai sus.
Majoritatea elementelor din grupele secundare apar n mai multe stri de
oxidare. Strile de oxidare inferioare corespund unui caracter bazic iar cele
superioare corespund unui caracter acid.