Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LEGEA PERIODICITĂŢII:
o lege fundamentală a naturii, stă la baza clasificării elementelor
o a fost enunţată de D. I. Mendeleev în 1869:
„Proprietăţile fizice şi chimice ale elementelor se repetă periodic în funcţie de masele
lor atomice”
o i-a permis lui Mendeleev ordonarea celor 63 de elemente cunoscute la aceea vreme, în
ordinea crescătoare a maselor lor atomice, într-un tabel numit sistemul periodic al
elementelor. Aşezate în linii şi coloane, elementele cu proprietăţi asemănătoare se
găseau unele sub altele (în aceeaşi coloană, adică grupă)
o la începutul secolului al XX-lea, odată cu marile descoperiri din fizica atomului, legea
a fost reformulată de Moseley (1913):
„Proprietăţile elementelor sunt funcţii periodice ale numărului atomic Z”
o i-a permis lui Mendeleev să deducă existenţa unor elemente, necunoscute la acea dată,
şi „să prevadă” descoperirea lor, precum şi poziţia lor în sistemul periodic al
elementelor. Aşezate în locurile libere din tabele, conform legii periodicităţii, aceste
elemente au fost denumite cu ajutorul prefixelor „eka” sau”dvi”: eka-bor (Sc), eka-
aluminiu(Ga), eka-siliciu (Ge), eka-mangan (Tc), dvimangan (Re)
o Mendeleev sugerează chiar verificarea maselor atomice ale unor elemente pentru care
a observat o inversiune a poziţiei în sistemul periodic:
52Te (Ar = 127,6) – perioada a 5-a, grupa VIA (16) şi 53I (Ar = 126,2) – perioada a 5-a,
grupa VIIA (17)
alte inversiuni în sistemul periodic:
27Co (Ar = 58,9) – perioada a 4-a, grupa VIIIB (9) şi 28Ni (Ar = 58,7) – perioada a 4-a,
grupa VIIIB (10) !!!!!
18Ar (Ar = 39,9) – perioada a 3-a, grupa VIIIA (18) şi 19K (Ar = 39,1) – perioada a 4-a,
grupa IA (1)
o astăzi se cunosc peste 400 de variante ale sistemului periodic al elementelor, care au la
bază tabelul lui Mendeleev; cea mai cunoscută şi utilizată formă este aşa-numita
„formă lungă” propusă de Rang în 1893 şi ameliorată de Alfred Werner în 1905.
Acesta cuprinde 18 coloane verticale şi 7 şiruri orizontale, fiind o reflectare obiectivă
a structurii electronice a elementelor.
GRUPELE SISTEMULUI PERIODIC AL ELEMENTELOR:
o Coloanele verticale, numite grupe sau familii, conţin elemente cu proprietăţi fizice şi
chimice asemănătoare, care au aceeaşi configuraţie electronică în stratul de valenţă.
Ele sunt notate cu cifre arabe de la 1 la 18, conform recomandărilor IUPAC din 1986;
până atunci grupele principale erau notate cu cifre romane de la I la VIII şi litera A, iar
grupele secundare erau notate cu cifre romane de la I la VIII şi litera B. Grupa a-VIII-a
B (respectiv grupele 8,9 şi 10) conţine triada fierului (Fe, Co, Ni) şi metalele platinice
(Ru, Rh, Pd, Os, Ir, Pt).
o Numărul grupei în care se găseşte un element este egal cu numărul electronilor din
stratul de valenţă al atomilor elementului respectiv.
Pentru a afla numărul de electroni din stratul de valenţă în cazul elementele grupelor
13 – 18, se scade numărul 10 din numărul grupei; de exemplu fosforul se găseşte în
gupa 15 a sistemului periodic, deci are 15-10 = 5 electroni în stratul de valenţă, aşa
cum se observă şi din scrierea configuraţiei electronice 15P: 1s22s22p63s23p3.
PERIOADELE SISTEMULUI PERIODIC AL ELEMENTELOR:
o Şirurile orizontale ale sistemului periodic, cuprinzând elementele dintre două gaze
rare succesive, se numesc perioade. Sistemul periodic conţine 7 perioade
corespunzătoare celor 7 nivele energetice notate cu cifre arabe de la 1 la 7. Numărul
perioadei în care se află un element este egal cu numărul de nivele energetice (straturi)
ocupate cu electroni, sau cu valoarea numărului cuantic principal „n” pentru stratul
exterior al atomului unui element. primele 3 perioade sunt scurte(2, respectiv 8 şi 8
elemente), iar următoarele 4 sunt lungi (18, respectiv18 şi 32 elemnte). Perioada a
şaptea este incompletă. Lantanidele (seria 4f) şi actinidele (seria 5f) ocupă o poziţie
specială în sistemul periodic, în partea de jos, sub forma a două şiruri a câte 14
elemente.
(Vezi Cursul 2)
BLOCURI DE ELEMENTE:
Potrivit acestei clasificări se disting 4 blocuri de elemente, apartenenţa la acestea fiind
determinată de tipul de orbital ocupat de electronul distinctiv în configuraţia electronică
fundamentală a atomilor:
o Blocul s - elemente cu configuraţia stratului de valenţă sn (n = 1 sau 2).
o Le bloc p - elemente cu configuraţia stratului de valenţă s2pn (n = 1 à 6).
o Le bloc d - elemente cu configuraţia stratului de valenţă s2dn (n = 1 à 10).
o Le bloc f - elemente cu configuraţia stratului de valenţă s2fn (n = 1 à 14).
2. RAZA IONICĂ:
- este raza cationului, respectiv a anionului în compuşii ionici cristalini; este
dimensiunea relativă a unui ion într-un cristal ionic
- raza cationului este totdeauna mai mică decât raza atomului din care provine
(pierzând electroni, un atom se transformă într-un cation cu aceeaşi sarcină nucleară ca
a atomului, care atrage un număr mai mic de electroni, ceea ce are ca rezultat scăderea
razei)
- raza anionului este întotdeauna mai mare decât raza atomului din care provine
(acceptând electroni, un atom se transformă într-un anion cu aceeaşi sarcină nucleară
ca a atomului, care atrage un număr mai mare de electroni, între care se manifestă şi
respingerile electrostatice, fapt ce determină extinderea norului electronic şi deci
creşterea razei)
- mărimea razelor ionice variază asemănător cu mărimea razelor atomice
- ionii izoelectronici sunt ioni cu configuraţia electronică identică
- în cadrul unei perioade, pentru ionii izoelectronici, atât pentru anioni, cât şi pentru
cationi, se constată scăderea razei ionice cu creşterea numărului atomic Z (adică a
sarcinii nucleare):
Na+ Mg2+ Al3+
11p 12p 13p
10e- 10e- 10e-
8. CARACTERUL ELECTROPOZITIV:
- proprietatea atomilor de a ceda electroni şi de a forma ioni pozitivi
- creşte odată cu creşterea caracterului metalic şi cu scăderea energiei de ionizare, adică:
o în grupele principale creşte de sus în jos odată cu creşterea numărului atomic
Z, deci cu creşterea numărului de straturi ocupate cu electroni
o în perioade scade de la grupa 1 la grupa 14, odată cu creşterea numărului
atomic Z şi cu creşterea numărului de electroni cedaţi
- metalele sunt ordonate în sensul descrescător al caracterului electropozitiv în seria
activităţii metalelor (seria Beketov-Volta, seria tensiunilor chimice), în care tendinţa
atomilor metalici de a ceda electroni este comparată cu tendinţa atomului de hidrogen
de ceda electroni:
K Ba Ca Na Mg Al Mn Zn Cr Fe Ni Sn Pb H Cu Bi Sb Hg Ag Pt Au
9. CARACTERUL ELECTRONEGATIV:
- proprietate atomilor elementelor de a capta electroni şi de a forma ioni negativi;
elementele au un caracter electronegativ cu atât mai accentuat cu cât acceptă un număr
mai mic de electroni şi pe un strat mai apropiat de nucleu, unde forţa de atracţie e mai
mare; sunt nemetale, deci îşi manifestă caracterul nemetalic
- în grupe, scade de sus în jos, odată cu creşterea numărului atomic Z, deci cu creşterea
numărului de straturi ocupate cu electroni
- în perioade, creşte de la grupa 14 la grupa 17, odată cu creşterea numărului atomic Z,
adică cu micşorarea numărului de electroni captaţi şi creşterea sarcinii nucleare
- FLUORUL, F este elementul cel mai electronegativ din sistemul periodic
- variaţia caracterului electronegativ al elementelor în grupe şi în perioade influenţează
caracterul acido-bazic al compuşilor binari cu hidrogenul, HnE, ai elementelor:
o în perioadă, caracterul acid al HnE creşte cu creşterea caracterului
electronegativ al elementului E:
NH3 H 2O HF
bază slabă amfolit acido-bazic acid de tărie medie
H2S HCl
acid slab acid tare
Prima serie de elemente are în curs de ocupare seria 3d, a doua serie are în curs de
ocupare seria 4d si a treia serie de elemente are în curs de ocupare seria 5d.
SERIA „3d” DE ELEMENTE ŞI PRINCIPALELE LOR NUMERE DE OXIDARE, ÎN
FUNCŢIE DE CONFIGURAŢIA LOR ELECTRONICÃ:
Se remarcă analogii între starea de oxidare cea mai mare a elementelor grupelor
principale şi a metalelor tranziţionale de tip "d" din aceeaşi grupã:
Li
+ 1 : Cu + 2 : Be B
+ 3 : Sc +4 : C +5 : N +6 : S + 7 : Cl
Zn Ti V Cr Mn
58Ce 59Pr 60Nd 61Pm 62Sm 63Eu 64Gd 65Tb 66Dy 67Ho 68Er 69Tm 70Yb 71Lu
90Ce 91Ce 92Ce 93Ce 94Ce 95Ce 96Ce 97Ce 98Ce 99Ce 100Ce 101Ce 102Ce 103Ce
Număr Simbol
Element Numere de oxidare
Atomic Z
1 Hidrogen H (-1), +1
2 Heliu He 0
3 Litiu Li +1
4 Beriliu Be +2
5 Bor B -3, +3
6 Carbon C (+2), +4
7 Azot N -3, -2, -1, (+1), +2, +3, +4, +5
8 Oxigen O -2
9 Fluor F -1, (+1)
10 Neon Ne 0
11 Sodiu Na +1
12 Magneziu Mg +2
13 Aluminiu Al +3
14 Siliciu Si -4, (+2), +4
15 Fosfor P -3, +1, +3, +5
16 Sulf S -2, +2, +4, +6
17 Clor Cl -1, +1, (+2), +3, (+4), +5, +7
18 Argon Ar 0
19 Potasiu K +1
20 Calciu Ca +2
21 Scandiu Sc +3
22 Titan Ti +2, +3, +4
23 Vanadiu V +2, +3, +4, +5
24 Crom Cr +2, +3, +6
25 Mangan Mn +2, (+3), +4, (+6), +7
26 Fier Fe +2, +3, (+4), (+6)
27 Cobalt Co +2, +3, (+4)
28 Nichel Ni (+1), +2, (+3), (+4)
29 Cupru Cu +1, +2, (+3)
30 Zinc Zn +2
31 Galiu Ga (+2). +3
32 Germaniu Ge -4, +2, +4
33 Arsen As -3, (+2), +3, +5
34 Seleniu Se -2, (+2), +4, +6
35 Brom Br -1, +1, (+3), (+4), +5
36 Kripton Kr 0
37 Rubidiu Rb +1
38 Stronţiu Sr +2
39 Ytrium Y +3
40 Zirconiu Zr (+2), (+3), +4
41 Niobiu Nb (+2), +3, (+4), +5
42 Molibden Mo (+2), +3, (+4), (+5), +6
43 Tehneţiu Tc +6
44 Ruteniu Ru (+2), +3, +4, (+6), (+7), +8
45 Rodiu Rh (+2), (+3), +4, (+6)
46 Paladiu Pd +2, +4, (+6)
47 Argint Ag +1, (+2), (+3)
48 Cadmiu Cd (+1), +2
49 Indiu In (+1), (+2), +3
50 Staniu Sn +2, +4
51 Stibiu Sb -3, +3, (+4), +5
52 Tellure Te -2, (+2), +4, +6
53 Iod I -1, +1, (+3), (+4), +5, +7
54 Xenon Xe 0
55 Cesiu Cs +1
56 Bariu Ba +2
57 Lantan La +3
58 Ceriu Ce +3, +4
59 Praseodim Pr +3
60 Neodim Nd +3, +4
61 Promeţiu Pm +3
62 Samariu Sm (+2), +3
63 Europiu Eu (+2), +3
64 Gadoliniu Gd +3
65 Terbiu Tb +3, +4
66 Disprosiu Dy +3
67 Holmiu Ho +3
68 Erbiu Er +3
69 Tuliu Tm (+2), +3
70 Yterbiu Yb (+2), +3
71 Lutetiu Lu +3
72 Hafniu Hf +4
73 Tantal Ta (+3), (+4), +5
74 Wolfram W (+2), (+3), (+4), (+5), +6
75 Rheniu Re (-1), (+1), +2, (+3), +4, (+5), +6, +7
76 Osmium Os (+2), +3, +4, +6, +8
77 Iridiu Ir (+1), (+2), +3, +4, +6
78 Platina Pt (+1), +2, (+3), +4, +6
79 Au Au +1, (+2), +3
80 Mercur Hg +1, +2
81 Talliu Tl +1, (+2), +3
82 Plumb Pb +2, +4
83 Bismut Bi (-3), (+2), +3, (+4), (+5)
84 Poloniu Po (-2), +2, +4, (+6)
85 Astatin At ?
86 Radon Rn 0
87 Franciu Fr ?
88 Radiu Ra +2
89 Actiniu Ac +3
90 Toriu Th +4
91 Protactiniu Pa +5
92 Uraniu U (+2), +3, +4, (+5), +6