Sunteți pe pagina 1din 18

UNIVERSITATEA POLITIEHNICA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ ŞI MECATRONICĂ


Departamentul Echipamente pentru Procese Industriale
MASTER – INGINERIA CALITĂȚII ȘI MEDIULUI ÎN INDUSTRIILE DE PROCES

INGINERIA ȘI LEGISLAȚIA CALITĂŢII


- Cursul 1 -

EQ

EMAQ
MQ AQ

Conf.dr.ing. Ion DURBACĂ


01.01.2018 C1 1
Subiectele cursului
Capitolul 1 – Consideraţii introductive privind importanţa
ingineriei calităţii

1.1. Argumente şi elemente definitorii ale ingineriei


calităţii
1.2. Calitatea – definire, concepte de bază şi elemente
componente.
1.3. Bazele legislative ale calităţii

01.01.2018 C1 2
1.1. Calitatea – definire, concepte de bază şi elemente componente
• Cuvântul "calitate" îşi are originea în latinescul "qualis", care se traduce prin "fel de-a fi".

• Preocuparea pentru calitatea produselor realizate este străveche, din perioada timpurie a epocii primitive.
• Noţiunea de calitate devine din ce în ce mai complexă iar preocuparea pentru definirea ei, considerabilă.
• Se impun treptat diverse definiţii (fără a se ajunge la un punct de vedere unitar), cum ar fi:
 satisfacerea unei necesităţi;
 aptitudinea pentru utilizare (J. Juran);
 conformitatea faţă de specificaţie;
 gradul de satisfacere al consumatorului;
 conformitatea cu caietul de sarcini;
 un cost mic pentru o utilizare dată;
 capacitatea de a îndeplini o trebuinţă;
 ansamblul mijloacelor pentru realizarea unui produs viabil;
 conformitatea cu un model dat;
 conformitatea entității (produs, proces, serviciu etc) cu exigenţele clienţilor interni sau externi;
 conformitatea cu necesităţile (P. Crosby);
 a face lucrul potrivit de prima dată ;
 respectarea caietelor de sarcini cu cele mai mici costuri de fabricaţie;
 satisfacerea în totalitate a beneficiarilor;
 reflectarea mărcii fabricii în ansamblul necesităţilor beneficiarilor;
 corespunzător pentru utilizare şi conformare faţă de cerinţe;
 expresia gradului de utilitate socială a produsului, măsura în care satisface nevoia pentru care a fost
creat şi în care respectă restricţiile şi reglementările sociale în contextul unei eficienţe economice.
01.01.2018 C1 3
 Un moment de referinţă în evoluţia conceptului de calitate este cel
al apariţiei standardului ISO 8402:1991.
 Conform standardului ISO 8402-1991, calitatea se defineşte ca
fiind "ansamblul de proprietăţi şi caracteristici ale unui produs
sau serviciu care îi conferă acestuia aptitudinea de a satisface
necesităţile exprimate sau implicite".
 Standardul ISO 9000:2001 aduce o nouă viziune asupra
conceptelor specifice calitătii. Calitatea este definită aici ca:
,,măsura în care un ansamblu de caracteristici intrinseci
satisface cerinţele”.
 Prin cerinţă se înţelege nevoia sau aşteptarea care este declarată,
implicită sau obligatorie, iar caracteristica este o trasătură
distinctivă de natură: fizică, senzorială, comportamentală,
temporală sau funcţională.

01.01.2018 C1 4
Din definiţiile calității, enunţate mai sus rezultă
următoarele idei importante:
• calitatea este întotdeauna descrisă de un
ansamblu de caracteristici ;
• calitatea există numai în relaţia cu clientul
(beneficiarul);
• prin calitate trebuie satisfăcute atât nevoile
(cerințele) exprimate, cât şi cele implicite.

01.01.2018 C1 5
Calitatea este apreciată de către consumatori (beneficiari)
cu ajutorul a două seturi de caracteristici:

• Caracteristici directe /exprimate (cunoscute înainte de momentul


achiziţiei):
– caracteristicile de calitate;
– performanţele;
– prezentarea;
– primirea etc.
• Caracteristici indirecte/implicite:
– fiabilitatea;
– mentenabilitatea;
– disponibilitatea;
– securitatea;
– protecţia mediului înconjurător;
– costul global de posesie.

01.01.2018 C1 6
Elementele componente ale calităţii sunt abordate prin prisma multitudinii
aspectelor ce au impus separarea lor. După Joseph Moses JURAN există patru
componente principale:
 calitatea concepţiei;
 calitatea de conformanţă;
 disponibilitatea;
 calitatea service-ului.

01.01.2018 C1 7
 Calitatea unei entități (produs, proces etc) mai poate fi privită şi
din alte două puncte de vedere: cel al proiectării şi cel al
conformităţii.
 Astfel, de exemplu, este cunoscut faptul că orice produs sau
serviciu poate fi realizat intenţionat la diferite grade sau nivele
de calitate, având o adresabilitate diversă, pe categorii de
clienţi.
 Obţinerea conştientă a acestor nivele diferite de calitate
constituie calitatea proiectării.

01.01.2018 C1 8
 Produsele / serviciile proiectate şi realizate
corespunzător creează satisfacţie clientului,
deoarece ele oferă caracteristicile de care
clientul are nevoie.
 Satisfacţia clientului este o prioritate pentru
orice organizaţie, deoarece clienţii continuă să
utilizeze doar produsele şi serviciile care le
satisfac nevoile.

01.01.2018 C1 9
• Calitatea conformităţii se referă la deviaţiile involuntare
de la scopul propus (valoarea ţintă), abateri cauzate de
numeroşi factori cum ar fi materia primă utilizată,
calificarea forţei de muncă, utilajele folosite etc. Din
cauza acestor deviaţii de la valoarea ţintă, entitățile de
acelaşi tip nu vor avea o calitate uniformă.
• Satisfacerea cerinţelor exprimate şi implicite ale
clienţilor (beneficiarilor) este subliniată de accepţiunea
dată termenilor ,,neconformitate” şi ,,defect”. Definiţiile
din ISO stabilesc:
• Neconformitate = Nesatisfacerea cerinţelor specificate
(respectarea întocmai a prevederilor contractelor,
documentaţiei etc.);
• Defect = Nesatisfacerea cerinţelor pentru utilizarea
prevăzută.

01.01.2018 C1 10
 O clasificare mai sugestivă şi practică a componentelor calităţii se
poate face urmărind evoluţia calităţii prin diferitele etape din viaţa unui
produs, de la analiza pieţii (marketing) la exploatare. Având în vedere
evoluţia calităţii produsului în timp şi reluarea de fiecare dată a succesiunii
etapelor se foloseşte, fie reprezentarea pe o spirală - ,,spirala calităţii” , fie
pe o buclă închisă – ,,bucla calităţii”:

01.01.2018 C1 11
1.2. Argumente şi elemente definitorii ale ingineriei calităţii

 Deşi în gramatica limbii române cuvântul ,,inginerie” este explicat ca un


substantiv, şi definit ca o profesie, încă din 2002 a fost preluată expresia ,,quality
engineering” cu traducerea aferentă în limba română: ,,ingineria calităţii”; astfel
că ,,ingineria” devine în acest context expresia simbolică a unui verb: ,,cum să ...
inginereşti calitatea” ar fi o traducere ad-literam, probabil nu cea mai reuşită.
 Scopul este nu de a îmbunătăţi dicţionarele limbii române, ci de a utiliza
expresii, noţiuni, care să reflecte mai bine conceptele, metodele care vor fi
prezentate în cadrul acestui curs – unele de dată recentă.
 Ingineria calităţii este un ansamblu de concepte, metode, tehnici, instrumente
ale calităţii care, aplicate în mod adecvat, să conducă la îmbunătăţiri ale
performanţei organizaţiei (societate comercială, unitate de învăţământ, instituţie
publică etc).

01.01.2018 C1 12
 Există la ora actuală o multitudine de metode, tehnici de îmbunătăţire ale
performanţei organizaţiilor, însă prin intermediul acestui curs am ales
metodologia cea mai utilizată la ora actuală şi care a dovedit cele mai
bune rezultate în practică: ,,şase sigma” (6 σ).
 Principiul care stă la baza acestei metodologii este extrem de simplu:
rezultatul unui proces (Y) este dependent de intrările (X) în acel proces.
Sau, matematic vorbind:
Y = f(X), sau Y = f (X1 + X2 + …….. + Xn) = f (ΣX).
 Această metodologie ,,6 σ”, proprie ingineriei calităţii ne ajută să
descoperim ,,X”-urile (intrările, sau cauzele) unei probleme de calitate
(sau non-calitate - ,,Y” necorespunzător), să îndepărtăm ,,Y”-urile şi să
prevedem elemente de control, astfel ca ,,X”-urile şi ,,Y”-urile să nu mai
revină.

01.01.2018 C1 13
 Contribuţia importantă pe care o aduce această tehnică a ingineriei calităţii (,,6 σ”)
constă în metodologia foarte bine pusă la punct, etapele de desfăşurare a proiectelor de
îmbunătăţirea calităţii, care trebuie să conţină următoarele (DMAICR):
1. - Definirea proiectului şi stabilirea misiunii;
2. - Măsurarea şi cuantificarea adevăratelor cauze ale problemei;
3. - Analiza şi sesizarea oportunităţilor de îmbunătăţire;
4. - Îmbunătăţirea prin selectarea sau identificarea celor mai bune soluţii;
5. - Controlul prin prevederea şi instituirea unor elemente necesare menţinerii soluţiilor;
6. - Reproducerea (multiplicarea) rezultatelor prin identificarea, stabilirea şi derularea de
noi proiecte de îmbunătăţire, care să beneficieze de experienţele anterioare.
 Metodologia ,,6 σ” a devenit actualmente un instrument puternic care poate fi utilizat
în vederea punerii în practică a conceptelor calităţii, conturate în mod special sub o
formă intitulată ,,Trilogia calităţii” (planificare, control, îmbunătățire) de către 3 oameni
de ştiinţă americani: Walter Shewart, Joseph Moses Juran, W. Edwards Deming, la
care s-a adăugat şi calitologii japonezi Kaoru Ishikawa și Genichi Taguchi - adevăraţi
guru ai domeniului.

01.01.2018 C1 14
1.3. Bazele legislative ale calităţii
 Preocupările pe plan mondial şi european pentru asigurarea calităţii (AQ) au condus la
elaborarea unei ,,familii” sau ,,serie” de standarde, având drept scop tehnologia calităţii,
managementul sistemelor calităţii, ingineria calităţii, auditarea şi certificarea calităţii,
precum şi acreditarea laboratoarelor bazate pe organisme recunoscute pentru certificarea şi
acreditarea sistemelor calităţii la nivel organizaţional;
 Se remarcă apariţia şi dezvoltarea următoarelor standarde internaţionale ISO, care au fost
adoptate iniţial de Comunitatea Europeană sub denumirea de Norme Europene (EN) şi în ultimii
ani şi de ţara noastră, sub denumirea de SR ISO sau SR EN ISO:
 SR EN ISO 8402: 1991 – Calitate. Vocabular.
 SR EN ISO 9000/1,2,3:1995 – Standarde pentru managementul calităţii. Ghid
pentru selecţie şi utilizare;
 SR EN ISO 9001:1995 – Sistemele calităţii. Model pentru asigurarea calităţii în
proiectare / dezvoltare, producţie, montaj şi service;
 SR EN ISO 9002:1995 - Sistemele calităţii. Model pentru asigurarea calităţii în
producţie şi montaj;
 SR EN ISO 9003:1995 - Sistemele calităţii. Model pentru asigurarea calităţii în
inspecţii şi încercări finale;
 SR EN ISO 9004/2-4:1995 - Sistemele calităţii.Ghid pentru servicii;
 SR EN ISO 10011/1,2,3:1994 – Ghid pentru auditarea sistemelor calităţii.
01.01.2018 C1 15
 Urmare a revizuirii generale a acestei serii de standarde SR EN ISO, numărul
acestora a fost redus, simplificându-se astfel alegerea şi utilizarea lor, după
cum urmează:
 SR EN ISO 9000:2000 - Sisteme de management al calităţii. Principii
fundamentale şi vocabular;
 SR EN ISO 9001:2000 - Sisteme de management al calităţii. Cerinţe;
 SR EN ISO 9004:2000 - Sisteme de management al calităţii. Linii directoare
pentru îmbunătăţirea performanţei;
 SR EN ISO 19011:2003 - Linii directoare pentru auditarea sistemelor de
management al calităţii şi managementul mediului.

01.01.2018 C1 16
 La nivel naţional standardele calitatii SR EN ISO au fost transpuse în documente
legislative subsecvente, dintre care se menţionează:
a) pentru produse/procese servicii:
 Legea 608 / 2001 privind evaluarea conformitatii produselor;
 Legea 150 / 2004 privind siguranţa alimentelor (cu modificările şi completările
ulterioare);
 Legea 10 / 1995 privind calitatea în construcţii;
 HG 1198 / 2002 privind aprobarea normelor de igienă a produselor alimentare;
 HG 1196 / 2002 privind controlul oficial al alimentelor.
b) pentru resurse umane / educaţie:
 Legea educatiei nationale Nr. 1/2011 (cu modificările și completările ulterioare)
privind asigurarea calităţii educaţiei.
c) pentru factorii de mediu (apă, aer, sol, subsol):
 Legea 458 / 2002 privind calitatea apei potabile (transpunere a Directivei
Consiliului 98/83/CE din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinată
consumului uman);
 Legea Apelor nr.107/1996 (transpunere a Directivei 2000/60/CE a Parlamentului
European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 care stabileşte cadrul comunitar
de acţiune în domeniul politicii apelor;
 etc.
01.01.2018 C1 17
01.01.2018 C1 18