Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iaşi

Facultatea de Geografie şi Geologie

Specializarea Geografia Mediului

Coordonator științific, Absolventă,

Conf. Univ. dr. Breabăn Iuliana Gabriela

IAŞI – 2011

1
 INTRODUCERE

Motivarea alegerii temei

În actualul context mondial, în care problemele de mediu sunt din ce în ce mai vizibile,
problema deşeurilor urbane şi nu numai, interesează din ce în ce mai mult autorităţile locale şi
centrale, dar şi simplii cetăţeni. Prejudiciile aduse mediului şi, implicit, stării de sănătate a
populaţiei face din gestionarea deşeurilor o problemă de interes major. Astfel, rezolvarea cât
mai eficientă a acestei probleme ar trebui să devină o prioritate pentru orice stat civilizat.
Interesul nu se datorează doar acestor probleme, ci şi posibilităţii câştigării unor sume mari de
bani de pe urma valorificării deşeurilor.
Din păcate, România se confruntă cu destule probleme legate de managementul
deşeurilor urbane, beneficiind însă de diferite fonduri europene pentru a le rezolva.
Am ales această temă deoarece, la momentul actual, municipiul Suceava nu s-a aliniat la
standardele europene în privința gestionării corecte a deșeurilor. Astfel, poluarea aerului, a
solului, a apei şi implicaţiile asupra sănătăţii populaţiei reprezintă o problemă, datorată, în
principal, vechiului sistem de gestionare a deșeurilor (depozitul de deșeuri municipal fiind
neconform cu legislația în vigoare și aducând prejudicii importante mediului ambiant).

Metode şi mijloace de cercetare utilizate în realizarea lucrării

Pentru realizarea lucrării de față a fost necesară o documentare bibliografică specifică,

în acest scop utilizând lucrări ştiinţifice dar şi materiale de pe numeroase site-uri oficiale. Alte
materiale importante au fost achiziţionate de la diverse instituţii, precum: Agenţia pentru
Protecţia Mediului Suceava, Primăria Suceava, firma de salubritate SC Rosal Grup SRL.
Prelucrarea datelor obţinute de la instituţiile mai sus menţionate şi din teren a fost făcută
în diferite programe: Microsoft Office 2003, pentru realizarea de tabele, figuri. Hărţile au fost
realizate în programul TNT Mips.
Lucrarea este structurată în 4 capitole, la care se adaugă introducerea și concluziile,
după cum urmează:
În introducere se face o prezentare succintă a contextului global în care apare această
problemă a deşeurilor urbane, şi motivele pentru care am ales acestă temă.
Primul capitol, Caracterizarea geografică a Municipiului Suceava, prezintă cadrul
natural şi cel antropic în care are loc managementul deşeurilor urbane pentru zona aleasă.

2
 Următorul capitol, referitor la Aspectele generale asupra managementului deşeurilor,
are ca scop prezentarea problemelor datorate deşeurilor, legislaţia în vigoare, câteva aspecte
privind preocupările din trecut pentru gestiunea deşeurilor, precum și programele de care
dispune România pentru stoparea acestei probleme.
Capitolul propriu- zis al lucrării este Managementul deşeurilor în Municipiul Suceava și
se referă la gestiunea deşeurilor urbane în această zonă. În acest capitol sunt prezentate detaliat
etapele în care se desfăşoară gestiunea deşeurilor municipale: generarea, colectarea, transportul,
tratarea, valorificarea şi eliminarea deşeurilor. Sunt prezentate şi mijloacele prin care se fac
cunoscute populaţiei metodele corecte de gestiune a deşeurilor generate.
Ultimul capitol, Impactul deşeurilor asupra mediului, prezintă problemele cauzate
mediului înconjurător de către sistemul de management al deşeurilor din municipiu, de
depozitarea neconformă a deşeurilor şi implicaţiile acestora asupra mediului înconjurător.
În ultima parte a lucrării se prezintă câteva concluzii trase din analiza sistemului de
gestiune a deşeurilor dar şi câteva propuneri.

3
 CAPITOLUL 1
CARACTERIZAREA GEOFRAFICĂ A MUNICIPIULUI SUCEAVA

1.1 Aşezarea geografică. Istoricul municipiului

În cadrul ţării, Municipiul Suceava se află situat în partea de nord-est a României, mai
exact, la 47°40`38" latitudine nordică și 26°19`27" longitudine estică, aproximativ în centrul
Podișului Sucevei. Arealul municipiului se desfășoară pe două trepte de relief, respectiv un
platou, a cărui altitudine maximă atinge 385 m în Delul Zamca și lunca cu terasele râului
Suceava, cu o altitudine ce coboară sub 330 m.
În cadrul judeţului Suceava, aşezarea ocupă o poziţie centrală. Este municipiul reşedinţă
de judeţ, fiind şi cel mai mare centru urban, având un rol polarizator în regiune.
Teritoriul orașului Suceava și împrejurimile sale au fost locuite, așa cum atestă
cercetările arheologice, din timpuri străvechi, începând chiar din paleolitic.
Multe alte descoperiri arheologice din Suceava, descifrează evoluția și continuitatea
asezărilor românesti, în perioada migrației popoarelor, perioadă de peste o mie de ani. Din
această vreme datează vechile asezări sătești stabile din partea estică a actualului oraș, așezări
care în secolul al XIV-lea au constituit primul și cel mai vechi nucleu al orașului medieval
numit Suceava.
Geneza Sucevei ca oraș se poate identifică în mijlocul secolului al XIV-lea, clima,
relieful și poziția geografică prezentând condițiile principale care au concurat la transformarea
așezării rurale în așezare urbană. Procesul evolutiv către oraș se intensifică mai ales în a doua
jumătate a secolului al XIV-lea, fapt ce l-a determinat pe Petru I Mușat (1375 - 1391) să-și
schimbe reședința sa domnească de la Siret la Suceava, în ultimul sfert al aceluiași secol.
Această mutare a impus o serie de măsuri administrative, militare, edilitare, care au fost
succedate de o creștere a interesului meșteșugarilor și negustorilor locali și străini pentru noul
centru administrativ și politic al țării. Astfel, în preajma palatului domnesc din oraș s-au ridicat
cartiere noi (al olarilor și fierarilor, negustorilor).
Apogeul strălucirii Sucevei este atins în perioada domniei lui Ștefan cel Mare (1457-
1504), acesta acordându-i o atenție sporită, consolidând Cetatea de Scaun, Curtea Domnească,
adăugând noi și importante construcții, preocupându-se de dezvoltarea sa economică, culturală
și artistică.
Timp de două secole, XV si XVI, Suceava a ocupat un loc de prim plan în istoria
orașelor Moldovei, fiind cel mai important centru al producției și schimbului intern și extern de
mărfuri, aici aflându-se vama principală a țării, pe unde erau obligate să treacă toate caravanele

4
de negustori. În momentul ruperi și alipirii la Austria (1774) a părții de nord-vest a Moldovei,
sub denumirea de Bucovina, Suceava număra circa 500 de case cu câteva mii de locuitori.
Această perioadă sub dominație străină a produs, atât în plan cultural cât și în plan comercial,
noi perspective și particularități ce au marcat dezvoltarea zonală a Bucovinei și, odată cu a
acesteia, a orașului Suceava, situat la granița cu restul Moldovei – aspect ce a contribuit și la
menținerea relațiilor comerciale și politice foarte bune cu Moldova.
În cea de a doua parte a secolului al XIX-lea, dezvoltarea economică și demografică a
orașului Suceava este marcată de apariția și dezvoltarea rețelei de căi ferate pe ruta Lemberg –
Cernăuți – Ițcani – Burdujeni – Roman.
După primul război mondial Suceava este eliberată de sub stăpânirea străină. În
perioada interbelică Suceava se dezvoltă lent din punct de vedere economic, fiind mai mult un
centru negustoresc, unde se făcea schimbul produselor din zona de munte și de câmpie. În
apropierea celui de-al doilea război mondial, industria orașului era reprezentată doar de două
mori, o fabrică de mezeluri, una de zahăr, una de culori de pământ, o presă de ulei, două
tăbăcării și ateliere meșteșugărești.
După cel de-al doilea război mondial în partea de nord-est a orașului, pe malul Sucevei,
cât și în partea de Vest, în zona Șcheia, s-au concentrat cele mai importante obiective
industriale ce prelucrau materii prime din această parte a țării (fabrici de hârtie, prelucrare a
lemnului, piese mașini și utilaje, sticlă, industrie alimentară, industrie ușoară).
Industrializarea rapidă a Sucevei, începând cu anii '60, a determinat construirea de noi
cartiere de locuințe și clădiri de utilitate publică: un nou spital cu peste 700 de locuri, Casa de
Cultură, Institutul de învățământ superior, hoteluri, parcuri și piețe noi. O altă consecință a
dezvoltării industriale este creșterea în amploare a transportului – apare aeroportul Salcea (la 12
km de oraș), se modernizează cele trei gări și se dezvoltă transportul în comun.
După anul 1989 municipiul Suceava cunoaște o decădere economică, urmare a
restructurării economiei naționale, ceea ce a determinat ca marile societăți să își restrângă
activitatea, majoritatea ajugând până la desființare. Treptat, pe piață apar agenți economici din
sfera privată, care, alături de servicii și comerț, încep să contureze o posibilă revigorare a
economiei municipiului. În ciuda potențialului de care dispune municipiul, turismul nu
contribuie încă la conturarea unui nou profil funcțional.

5
 Figura nr. 1. 1 Harta Localizării Municipiului Suceava

1.2 Cadrul fizico-geografic

1.2.1 Aspecte geologice. Relief
Aspectul caracteristic al reliefului Sucevei este cel al unui vast amfiteatru, cu deschidere
spre valea râului Suceava, cu înălțimea maximă de 435 m (dealul Țarinca) și cea minimă de 270
m (în zona albiei râului Suceava).
În fundamentul oraşului, la adâncimea de 1500 m, se găseşte scufundată marea unitate
geostructurală a Platformei Ruse, acoperită de depozite sedimentare necutate, de vârsta
paleozoică, mezozoică şi terţiară, cele mai noi straturi care alcătuiesc relieful actual fiind de
vârsta sarmatică şi cuaternară.
Structurile depozitelor sarmatice (gresii şi calcare oolitice) reflectă regimul de
platformă. Straturile sunt necutate, cu o uşoară înclinare sub 1° de la NV-SE. În zona vetrei
oraşului relieful este şi mai nou, el fiind în întregime de vârstă cuaternară.
Răul Suceava a constituit agentul principal de modelare a reliefului. Structura geologică
de platformă, predominant raveno-clivală, se reflectă în mod evident în relief prin formarea de
creste, văi subsecvente (Șcheia, Tîrguluț), văi cu caracter reconsecvent (Suceava) şi prin
platouri şi coline cu caracter structural (Zamca, Cetatea de Scaun) sau cu aspect etajat.

6
 Figura nr. 1. 2 Harta orientării versnților

Relieful din zona orașului și din împrejurimi este foarte variat, cu o fragmentare sub
formă de platouri, coline (cueste) și dealuri (Zamca - 385 m, Viei - 376 m, Mănăstirii - 375 m,
Țarinca – 435 m) separate de văile râurilor Suceava, Șcheia, Tîrguluț (Cacaina), Bogdana și
Morii.

Figura nr. 1. 3 Harta fragmentării reliefului municipiului Suceava

7
 Pantele reliefului se prezintă destul de variat. Majoritatea lor, aproximativ 60% din
suprafața teritoriului, sunt sub 3°, 25% din teritoriu cuprinde pante între 3 si 10°, iar 15% din
teritoriu are pante peste 10°.
Principalele unități de relief din oraș și din zona înconjurătoare, de vârstă cuaternară, pot
fi clasificate în trei mari grupe:
 Platourile, larg vălurite, reprezentate prin dealul Zamca și dealul Cetății. Cele
sub formă de coline se întâlnesc numai în partea de sud-est a orasului;
 Versanții deluviali (circa 25% din suprafață), apăruți ca urmare a dinamicii
active a proceselor geomorfologice (alunecări de teren, eroziuni areolare și
liniare), se întâlnesc mai ales în bazinul superior al văii Tîrguluț, pe versanții de
vest și sud-est al dealului Zamca și pe versantul drept al Sucevei;
 Șesurile aluvionare, modelate sub forma unor trepte, au un caracter îmbucat;

Șesurile aluvionare s-au detașat ca trepte prin adâncirea succesivă a albiei Sucevei
astfel:
 Treaptă între 0 si 2 m, inundabilă;
 Treaptă mai înaltă între 2 si 4 m, inundabilă periodic;
 Ultima treaptă între 4 si 7 m este cea mai înaltă a șesului;
În afara acestor trei trepte ale șesului se mai pot delimita încă șase terase:
 Terasa de 20-25 m în zona Burdujeni;
 Terasa de 60-70 m, dealul Burdujeni;
 Terasa de 100 m, dealul Viei și dealul Mănăstirii;
 Terasa de 130-140 m, dealul Velniței;
 Terasa de 150-160 m, dealul Țarinca;
 Terasa de 180-190 m, dealul Căprăriei.

1.2.2 Climă şi hidrografie

Poziția nordică a municipiului Suceava determină o climă temperat-continentală cu
influențe baltice, cu caracter mai răcoros și umed, datorat în mare măsură anticiclonilor atlantic
și continental.
Unele caracteristici ale mediului înconjurător care influențează clima în zona
municipiului Suceava sunt:
 Altitudinea și gradul de fragmentare și orientare a versanților;

8
  Peisajul urban, alcătuit din blocuri cu încălzire centrală, străzi pavate,
industrie etc, care determină existența unor deosebiri microclimatice între
diferite puncte ale orașului (Centru, zona Ițcani-Gară, zona mănăstirii
Zamca, zona industrială Valea Sucevei și zona Burdujeni - Centru);
Evoluția vegetației confirmă și ea existența deosebirilor microclimatice dintre diferitele
zone ale orașului, diferența de producere a fenofazelor fiind de:
 Două până la trei zile între centru si zona Zamca;
 Trei până la cinci zile între centru si Scheia;
 Două zile între centru si dealul Cetății;
Municipiul Suceava este străbătut de la NV spre SE de râul Suceava iar direcţia de
curgere a apei râului Suceava determină şi direcţia predominantă a vântului.
Caracteristicile specifice ale cadrului geografic din municipiul Suceava (altitudinea –
oraşul este localizat pe treapta de relief a podişurilor şi dealurilor joase, gradul mediu de
fragmentare pe verticală şi orizontală a reliefului, orientarea diferită a versanţilor, culmilor şi
văilor, peisajul urban, alcătuit din instituţii publice, clădiri industriale, blocuri de locuinţe şi
locuinţe individuale cu încălzire centrală sau proprie, distribuţia traficului în cadrul reţelei de
drumuri şi străzi din municipiu), influenţează climatul şi determină existenţa unor deosebiri
climatice între oraş şi spaţiul rural înconjurător, dar şi deosebiri topoclimatice şi microclimatice
între diferite zone ale oraşului.
Astfel, temperatura aerului urban este mai ridicată în medie cu 0,5 - 1 0C faţă de cea pre-
orăşenească, gradienţii termici orizontali sunt mai mari (datorită înălţimii clădirilor, dimensiunii
spaţiilor verzi, orientării şi lăţimii străzilor), iar presiunea este mai scăzută generând o circulaţie
specifică locală sub formă de briză urbană. Ca urmare a temperaturii mai ridicate în zona
urbană stratul de zăpadă se topeşte cu cca. o săptămână mai devreme. În interiorul oraşului sub
şi deasupra suprafeţelor betonate, asfaltate solul şi aerul sunt mai uscate decât în împrejurimi,
deoarece precipitaţiile lichide sunt colectate imediat de reţeaua de canalizare, iar evaporarea
este mai intensă. Şi deasupra acoperişurilor din diferite materiale (tablă, ţiglă, carton bituminat
etc.) aerul este cu mult mai uscat decât deasupra suprafeţelor neantropizate.
Conform datelor furnizate de Centrul Meteorologic Regional „Moldova” Iaşi, la staţia
meteorologică Suceava temperatura medie multianuală înregistrată în perioada 1971- 2005 a
fost de 7,80 C, iar cantitatea de precipitaţii medie multianuală, pentru acelaşi interval, a fost de
602,9 l/m2.
Temperatura maximă înregistrată a fost 36,5°C (în luna august), în timp ce minima a
fost de - 29,8°C (în luna decembrie). Umezeala relativă medie anuală la Suceava ajunge la 78%,

9
nebulozitatea medie anuală la 6,3 zecimi, iar durata de strălucire a Soarelui la o medie anuală de
1824 ore.
Datele meteorologice înregistrate în intervalul 2003-2009, privind temperaturile medii,
minime şi maxime anuale ale aerului ( 0C) şi cantitatea anuală de precipitaţii atmosferice (l/m 2)
înregistrate la staţia meteorologică Suceava sunt prezentate în următorul tabel:

Anul Medie aer (0C) Maxima aer (0C) Minima aer (0C) Precipitaţii l/m2
2003 8,0 33,9/02.07 -20,2/13.01 535,0
2004 8,5 34,3/09.07 -20,8/27.01 480,5
2005 8,0 33,5/31.07 -20,8/08.02 808,2
2006 8,2 31,1/28.08 -24,2/23.01 814,1
2007 9,7 36,0/24.07 -15,6/28.12 687,5
2008 9,2 33,0/21.08 -23,0/05.01 883,2
2009 9,1 33,2/07.06 -21,0/21.12 622,1
Tabel nr. 1.1 Evoluţia temperaturilor medii, minime şi maxime anuale ale aerului şi cantitatea anuală de
precipitaţii atmosferice înregistrate la staţia meteorologică Suceava, în perioada 2003-2009
Sursa datelor - Centrul Meteorologic Regional-Moldova

În anul 2009, valorile principalilor parametri meteorologici înregistrate la

staţia meteorologică Suceava sunt prezentate sintetic în tabelul de mai jos:
Umiditate Durata medie de Nebulozitate Viteza Viteza
Direcţia
relativă strălucire a medie totală medie a maximă a
vitezei
medie soarelui (ore şi (zecimi din bolta vântului vântului
maxime
% zecimi de oră) cerească) (m/s) (m/s)
75,25 2019,1 6,4 2,75 NV, SE 8,9
Tabel nr. 1. 2 Date meteorologice sintetice pe anul 2009 la staţia meteorologică Suceava
Sursa datelor - Centrul Meteorologic Regional-Moldova

Pentru anul 2009, temperaturile înregistrate caracterizează un an cald (media termică a

fost de 9,10C, faţă de media multianuală de 7,80C), cu valori pozitive în cea mai mare parte a
numărului de zile (305 zile cu temperaturi pozitive).

10
 30

20

10

-10

-20
21

71

91
101
111
121
131
141
151
161
171
181
191
201
211
221
231
241
251
261
271
281
291
301
311
321
331
341
351
361
1
11

31
41
51
61

81

Temperatura aerului (în grade Celsius)

Figura nr. 1. 4 Evoluţia temperaturilor medii diurne la staţia meteorologică Suceava în anul 2009

De asemenea, anul 2009 a fost un an relativ uscat (75,4%, faţă de media multianuală de
78,4%) iar umiditatea aerului a evoluat în limite largi, cu fluctuaţii interdiurne importante, până
la valori specifice saturaţiei (100%) în câteva zile din lunile noiembrie şi decembrie, dar a
coborât până la valori ce indică o uscăciune accentuată (50% sau sub 50%) în câteva zile din
intervalul aprilie-mai.

100

90

80

70

60

50

40
11

91
101
111
121

191
201
211
221

301
311
321
331
1

21
31
41
51
61
71
81

131
141
151
161
171
181

231
241
251
261
271
281
291

341
351
361

Umiditatea aerului (%)

Figura nr. 1. 5 Evoluţia umidităţii relative medii diurne la staţia meteorologică Suceava în anul 2009

În ceea ce privește nebulozitatea atmosferică, aceasta a înregistrat valoarea de 6,3

zecimi în 2009, aceeaşi ca şi media multianuală (1971-2005). Aceasta a avut valori mai reduse
pe parcursul semestrului cald al anului, dar a atins în multe zile ale sezonului rece cotele
maxime (10 zecimi).
Pentru durata de strălucire a Soarelui, element ce variază invers proporţional cu
nebulozitatea, valoarea a fost de 1999 ore în 2009, crescută faţă de media multianuală de 1824
ore din perioada 1971-2005.

11
 14
12
10
8
6
4
2
0
1

21
31

51
61

91
101
111
121
131
141
151
161
171
181
191
201
211
221
231
241
251
261
271
281
291
301
311
321
331
341
351
361
11

41

71
81
Nebulozitatea (în zecimi) Durata de strălucire a Soarelui (în ore)

Figura nr. 1. 6 Evoluţia nebulozităţii medii diurne şi a duratei de strălucire a Soarelui

la staţia meteorologică Suceava în anul 2009

Presiunea atmosferică constituie factorul genetic principal al dinamicii atmosferei,

determinând schimbări ale vremii şi ale climei. Media anuală a acestui parametru în Suceava
este de 751, 0 milibari1.
Din punct de vedere pluviometric, anul 2009 a fost unul normal (au căzut 622 mm de
precipitaţii, faţă de 603 mm cât reprezintă media multianuală). Cea mai ploioasă perioadă s-a
încadrat între a treia decadă a lunii mai şi a doua decadă a lunii iulie.

45
35
25
15
5
-5
9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9
.0 .0 .0 .0 .0 .0 .0 .0 .0 .0 .0 .0 .0 .0 .0 .0 .0 .0 .0 .0 .0 .0 .0 .0 .0 .0 .0 .0 .0 .0 .0 .0 .0 .0 .0 .0 .0
. 01 . 01 . 0 1 . 0 1 . 02 . 02 . 03 . 0 3 . 0 3 . 04 . 04 . 0 4 . 0 5 . 05 . 05 . 0 5 . 0 6 . 06 . 06 . 07 . 0 7 . 0 7 . 08 . 08 . 0 8 . 0 9 . 09 . 09 . 1 0 . 1 0 . 1 0 . 11 . 11 . 1 1 . 1 2 . 12 . 12
01 11 2 1 3 1 10 20 02 1 2 2 2 01 11 2 1 0 1 11 21 3 1 1 0 20 30 10 2 0 3 0 09 19 2 9 0 8 18 28 0 8 1 8 2 8 07 17 2 7 0 7 17 27
Precipitaţiile (în mm)

Figura nr. 1. 7 Evoluţia sumelor diurne de precipitaţii la staţia meteorologică Suceava în anul 2009

„Vântul este un element meteorologic vectorial, deosebit de variabil în timp şi spaţiu,

condiţionat de contrastul baric orizontal creat în cadrul circulaţiei generale a atmosferei.
În ţara noastră, deplasarea curenţilor de aer dintr-un loc în altul este determinată în principal de
dezvoltarea diferitelor sisteme barice, care traversează Europa, în primul rând de activitatea
centrilor de acţiune principali”2.
Direcţia şi viteza vântului sunt parametri meteorologici foarte importanţi, ştiut fiind
faptul că vântul transportă noxele atmosferice dinspre sursele de emisie spre ariile învecinate

1
http://vremea.meteoromania.ro/taxonomy/term/98, accesat la data de 03. 04. 2011
2
http://www.meteoromania.ro/index.php?id=189, accesat la data de 02. 04. 2011
12
sau mai îndepărtate, inclusiv pe distanţe lungi, de sute şi chiar mii de km.
Vânturile dominante în muncipiul Suceava sunt cele dinspre NV (peste 30% din zile), pe
direcția văii râului Suceava. În anul 2009 vitezele medii diurne ale vântului s-au situat în marea
lor majoritate sub valoarea de 6 m/s, în timp ce vitezele maxime au depăşit rareori pragul de 14
m/s .

20

15

10

0
1

21
31

51
61

91
101
111
121
131
141
151
161
171
181
191
201
211
221
231
241
251
261
271
281
291
301
311
321
331
341
351
361
11

41

71
81

Viteza medie a vântului (în m/s) Viteza maximă (în m/s)

Figura nr. 1. 8 Evoluţia interdiurnă a vitezelor medii şi maxime diurne ale vântului
la staţia meteorologică Suceava în anul 2009

În tabelul de mai jos este prezentată frecvenţa şi viteza medie a vântului pe 8 direcţii,
înregistrate în anul 2009 la staţia meteorologică Suceava, comparativ cu cele medii anuale din
perioada 1971-2005.

Direcţia
N NE E SE S SV V NV Calm
vântului
Frecvenţa (%) - 2009 10,8 2,5 7,0 11,7 12,5 7,5 4,7 25,2 18,1
Viteza medie (m/s) - 2009 2,8 2,7 2,4 4,0 2,9 2,7 3,0 3,7 -
Frecvenţa (%) – 1971-2005 3,1 1,6 3,1 10,3 8,5 7,5 4,8 26,7 34,4
Viteza medie (m/s) – 1971-2005 4,0 3,0 3,2 5,0 3,9 3,3 4,0 5,2

Tabel nr. 1. 3 Frecvenţa şi viteza medie a vântului pe 8 direcţii la Suceava, în anul 2009

Se constată că şi în anul 2009 în municipiul Suceava dominant a fost vântul din direcţia
NV (25,2%, faţă de 26,7%, medie pe 35 ani). Vânturile din NV au fost urmate, ca pondere a
manifestării, de cele din S şi SE. O pondere mai mare decât media pe perioada 1971-2005 au
avut-o vânturile din S (12,5% faţă de 8,5%). Zilele cu calm atmosferic au fost relativ puţine.
Putem observa că, anual, calmul atmosferic la Suceava are o pondere destul de mare
(34,4% pe intervalul 1971-2005) acest parametru dinamic fiind foarte important în analiza
fenomenului de poluare. Din figura următoare, se constată că cele mai mari viteze le au
13
vânturile din NV (5,2 m/s), urmate de vânturile din SE (5,0 m/s).

Suceava N Fm
30
2009 Vm
Vm: 3,0m/s 25
NV NE
Calm: 18,1% 20
15
10
5
V 0 E

SV SE

Figura nr. 1. 9 Roza anuală a frecvenţei
vânturilor pe direcţii, frecvenţa calmului şi
vitezele medii ale vânturilor pe direcţii la
Suceava (1971-2005)
S
Figura nr. 1. 10 Roza frecvenţei vânturilor pe direcţii,
frecvenţa calmului şi vitezele medii ale vânturilor pe direcţii
la Suceava la staţia meteo Suceava,
în anul 2009

Pentru anul 2009 putem remarca însă, o pondere sub media multianuală a manifestării
calmului atmosferic (18,1% în 2009, faţă de 34,4% cât reprezintă media intervalului 1971-
2005). Totodată, viteza vântului a fost mai redusă în 2009 pe toate direcţiile comparativ cu
perioada 1971-2005.
Pe anotimpuri, vânturile dominante se menţin, dar variază ca şi frecvenţă şi intensitate.
Mişcarea aerului este mai activă în intervalul aprilie-mai, desfăşurându-se la parametrii cei mai
reduşi în luna august.
În timpul unui an calendaristic mediu din perioada 1971-2005, frecvenţa calmului
înregistrează variaţii de la o lună la alta, cu un maxim ce se plasează în lunile august şi
septembrie (41,2% respectiv 42,1%), lunile cele mai liniştite, şi cu un minim în lunile martie,
aprilie şi mai (29,2%, 28,1% respectiv 29,1%), care se constituie ca un interval cu o dinamică
mai amplă a atmosferei.

Figura nr. 1. 11 Mersul anual al vitezelor medii lunare ale vântului la Suceava (1971-2005)

14
 Inversiunile termice, definite ca fiind fenomenul în care o pătură atmosferică de aer rece
se poziţionează sub o pătură de aer mai cald, pot surveni sub un front atmosferic staţionar de
presiune ridicată cuplat cu viteze scăzute ale vântului. În aceste condiţii difuziunea,
amestecurile şi interacţiunile chimice între componentele atmosferice şi poluanţii emişi sunt
încetinite, deci procesele fizico-chimice de reducere ale concentraţiilor unor poluanţi sunt
reduse, iar aceştia se pot acumula la altitudini joase, aproape de nivelul solului, determinând
concentraţii ridicate de poluanţi în aerul respirat.
Cele mai frecvente inversiuni termice (60% din numărul lor anual) au loc în intervalul
septembrie-februarie, în nopţile cu cerul senin şi calm atmosferic. Toamna inversiunile se
produc în timpul nopţii, câştigând în durată pe măsură ce se apropie iarna. În timpul iernii
radiaţia efectivă a suprafeţei subiacente este mare şi în timpul zilei, ceea ce determină ca
inversiunile termice să fie de durată (4-5 zile). Primăvara inversiunile se formează seara,
extinzându-se treptat în înălţime, unde ajung să fie maxime în jurul orelor 5 - 6, iar după
răsăritul Soarelui se reduc treptat în intensitate şi dispar complet. În lunile de vară inversiunile
de temperatură se caracterizează prin cea mai redusă intensitate, frecvenţă şi extindere pe
verticală.
Fenomenul de inversiune termică este cel mai reprezentativ pentru zona joasă a
municipiului Suceava (valea Sucevei, zona industrială, cartierul Burdujeni). În această arie
inversiunile mai mult sau mai puţin intense durează cca. 30% din timpul unui an, perioadă în
care temperatura aerului şi solului scade, iar poluanţii atmosferici stagnează în apropierea
suprafeţei subiacente. Pentru diminuarea influenţei inversiunilor termice este necesar să se
extindă spaţiile verzi din zona urbană.
Teritoriul judeţului Suceava aparţine în întregime bazinului hidrografic al Siretului.
Principala apă curgătoare din perimetrul municipiului Suceava, creează în dreptul oraşului o
albie largă, un adevărat culoar de 1,5 km lăţime, în cea mai mare parte neinundabilă, ca urmare
a măsurilor de îndiguire şi protejare a întregului spaţiu afectat zonei industriale şi de agrement.
De-a lungul timpului, râul Suceava a suferit deplasări succesive către S-SV, lăsând în
partea opusă, vechi albii sub formă de terase. Un rol important atât în evoluţia văii principale,
cât şi a celor afluente l-au avut procesele geomorfologice de modelare a versanţilor. Râul
Suceava primeşte pe partea dreaptă pâraiele Șcheia şi Târguluț, cu versanţi asimetrici, iar pe
stânga Mitocu, Bogdana, Dragomirna şi pârâul Morii. Apele stătătoare, sunt, în general, puţin
răspândite, ele fiind recente creaţii ale omului (lacul de acumulare de la Dragomirna, iazurile de
la Feteşti, Moara, Buneşti, Siminicea).

15
 Debitele râului Suceava măsurate la staţia hidrometrică Iţcani au fost foarte fluctuante în
timp, reliefând prin această evoluţie capriciile climatului temperat cu influenţe continentale.

Figura nr. 1. 12 Regimul anual al debitelor celor mai mici, mai mari şi
a celor medii, la staţia hidrometrică Iţcani (1966-2007)
Sursa datelor: S.G.A. Suceava
Faţă de debitele lunare (cele mai mici, cele mai mari, medii), la viituri debitele Sucevei
pot creşte foarte mult punând în pericol obiectivele social-economice din albia majoră a acestui
râu.

Nr. Debit maxim până în Debit maxim în 2010

Râul Stație hidrometrică
crt. anul 2010 (m3/s) (m3/s)

1. Suceava Ițcani 1710 1055

Tabel nr. 1. 4 Debitele de viitură ale râului Suceava

Sursa datelor – Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava

Figura nr. 1. 13 Harta Hidrografică a municipiului Suceava

16
1.2.3 Vegetaţie şi faună
Prin vegetaţie se înţelege ansamblul comunităţilor de plante de pe un teritoriu dat,
constituit pe baza cerinţelor faţă de mediu. Principalele caracteristici ale învelişului vegetal sunt
influenţate de factori precum temperatura, umiditatea, factori determinaţi de latitudine,
altitudine şi longitudine. Astfel, vegetaţia poate fi zonală, pe latitudine şi altitudine, dar poate
avea şi un caracter azonal, intrazonal determinat de condiţii climatice şi edafice speciale.
În împrejurimile municipiului se găseşte atât vegetaţie specifică zonei dealurilor, cât şi
cea caracteristică zonei de luncă. Suceava şi teritoriul înconjurător aparţin în întregime zonei
pădurilor de foioase care, mult reduse în decursul vremurilor, au căpătat un aspect discontinuu.
în prezent, din vechiul codru au rămas împădurite doar masivul Dragomirna şi dealul Ciungilor
(Ilişeşti).
Subarboretul acestor păduri este format din lemn eiinese (Ligitstrum vulgare), măceş
(Rosa canina), sînger (Cornus sanguinea), corn (Cornus maş), alun sălbatic (Corylus colurna),
soc (Sambuscus nigra) etc. Răspândirea în trecut a pădurilor este atestată şi de o serie de
fitonime ca: Dumbrăveni, Ipoteşti, Lisaura, Plopeni, Salcea, Tişăuţi…
Vegetaţia de luncă a Sucevei cuprinde plante hidrofile lemnoase (salcia, răchita, plopul,
arinul) şi ierboase (rogoz, pipirig, izmă, piciorul cocoşului etc). Pe teritoriul municipiului şi în
împrejurimi se găsesc şi plante rare, veritabile monumente ale naturii, ocrotite de lege.
Astfel, la circa 9 km de oraş şi la 1 km lateral de şoseaua E 20 vizitatorii întîlnesc
rezervaţia floristică Ponoare unde există dediţei (Pulsatilla patens şi Pulsatilla montană),
ruşcuţa de primăvară (Adonis vernalis), frasinei (Dictamnus albuş), stânjenei (Iris coespitosa şi
Iris sibirica), bulbuci (Trolius euro-pueus).
Tot în apropiere de Suceava, la 6 km de oraş, pe teritoriul comunei Moara, se află
Rezervaţia floristică de la Frumoasa, mai mică decît cea de la Ponoare, cu specii asemănătoare,
dar şi cu alte plante rare, printre care amintim vineţelele (Centaurea marclial-liană).
În perimetrul oraşului, în parcul central, lângă Muzeul de Știinţele Naturii, se află un
exemplar de fag roşu (Fagus silvatica v. antropurpurea), iar lîngă cinematograful “Modern”
trăieşte un castan comestibil (Castanea vesca). Pătura erbacee specifică zonei cuprinde mai ales
pirul (Agropyron brandzae) şi iarba grasă (Por-tulaca oleracea).
Diversitatea condiţiilor fizico-geografice din zonă se reflectă şi în cadrul lumii animale
prin bogăţia de mamifere, mai ales ierbivore, precum şi prin numeroasele păsări.
În pădurea de la Pătrăuţi trăieşte o colonie de cerbi (Cervus elaphus), iar în cea de la
Mihoveni sunt mulţi fazani (Phasianus colchicus). Interes cinegetic în zonă mai prezintă
iepurele (Lepus euro-paeus), căprioara (Capreolus capreolus), vulpea (Canis vulpes) şi
17
mistreţul (Sus scrofa), care populaeza pădurile din apropiere. Dintre păsări predomină graurele
(Onolus ono-luş), botgrosul (Coccothraustes coccotliraustes), sitarul (Scolopax rusticola) etc.
Apele din zonă sunt populate cu mreană (Barbus jluviatilis), clean (Leuciscus cephalus),
lipan (Thy-molus thymalus), scobar (Chonarostoma nasus) şi crap (Cyprinus carpio), ce
prezintă o mare importanţă economică.

1.2.4 Soluri
Solurile din raza oraşului intră, în general, în categoria celor de silvostepă, solurile
cernoziomice levigate fiind specifice zonei. Aceste soluri par o formă relictă, corespunzătoare
unei epoci mai secetoase din trecut, dat fiind faptul că sînt soluri tipice de silvostepă. Ele sunt
cele mai fertile soluri din zonă, folosite la cultura cartofului, sfeclei de zahăr şi cerealelor.
Pe terasele superioare ale Sucevei se găsesc soluri cenuşii de pădure, cu o fertilitate mai
scăzută, în lunca Sucevei există soluri aluvionare, formate din depozite fluviale de pietriş şi
nisip, utilizate, în parte, pentru cultura legumelor şi a cartofului.

1.3 Cadrul socio-economic

1.3.1 Populaţia
Din punct de vedere al numărului de locuitori, Suceava este cel mai important centru
urban din judeţul Suceava, având un număr de 105.865 locuitori, din care 50.684 sunt bărbaţi
iar 55.181 femei, conform recensământului din anul 2002 .
În ultimele decenii, ca urmare a evoluției oscilante a natalității, mortalității și migrației
externe, populația a înregistrat tendințe diferite. Începând cu anii 1990 și până în prezent,
populația la nivel național a scăzut treptat. Dacă la 1 iulie 1990 populația stabilă era de
23.206.720 persoane, în anul 1995 aceasta a fost de 22.680.951 persoane (o scădere cu 3%), iar
la 1 iulie 2002 România avea o populație de 21.794.793 persoane (scădere de 7% față de anul
1990).
Față de datele Recesământul din anul 2002, când populația municipiului Suceava era de
105.865 locuitori, se înregistrează o creștere până la 108.076 locuitori în anul 2004, după care o
scădere continuă, până în 2006, conform următorului grafic:

18
 Populație

108.500

108.000

107.500

107.000

106.500

106.000
2004 2005 2006 2007

Figura nr. 1. 14 Evoluția populației stabile a municipiului Suceava

Potrivit datelor furnizate de Direcția municipală de evidență a persoanelor, Biroul de
evidență a persoanelor, numărul populației, din baza de date pentru persoanele care figurează cu
domiciliul stabil pe raza municipiului Suceava, până la 1 octombrie 2008, este de 114.769
persoane iar numărul persoanelor care figurează cu resedința pe raza municipiului Suceava este
de 996.
Structura populaţiei
Structura pe grupe de vârstă permite o evaluare a potenţialului forţei de muncă şi
influenţează valoarea sporului natural. Populaţia poate fi împărţită pe trei grupe majore de
vârstă:
 grupa tânără: populaţia de 0-20 de ani, care reprezintă 34,05℅ din totalul
populaţiei din municipiu;
 grupa adultă: populaţia de 20-60 de ani, care deţine 53,55% din totalul populaţiei
oraşului;
 grupa vârstnică: populaţia de peste 60 de ani, care deţine o pondere de 12,4%;
Referitor la gruparea pe sexe a populației municipiului Suceava, în perioadă 2004 -
2007, se observă o fluctuație de valori însă numărul femeilor nu scade sub 51%, conform
următorului tabel:
Anul Total Bărbați Femei
2004 108.076 48,18% 51,82%
2005 106.831 48,10% 51,90%
2006 106.797 48,13% 51,87%
2007 107.006 48,10% 51,90%
Tabel nr. 1. 5 Structura populației municipiului Suceava

19
 La nivelul țării asistăm la un proces de îmbătrânire demografică a populației. Urmărind
comparativ proporțiile pe grupe de vârstă, medii și sexe de la data de 1 iulie 2000 comparativ cu
cele din 1 iulie 2006, se constată că si în municipiul Suceava există tendința de îmbătrânire a
populației.
În municipiul Suceava, conform Recesământului din 18 martie 2002, dintr-un total de
105.865 locuitori, sunt români 103.931, maghiari 66, rromi 509, ucrainieni 287, germani 375,
lipoveni și ruși 214, polonezi 252 și alte naționaltăți un număr de 231.

Lipoveni
Maghiari 0,2 Polonezi
0,06 0,24

Alte etnii
Romani; 0,22
98,17
Rromi
0,48
Germani
0,35

Ucraineni
0,27

Figura nr.1. 15 Populația stabilă după etnie a municipiului Suceava la Recesământul din 18 martie
2002
Mişcarea naturală şi mobilitatea teritorială
Mărimea populației este influențată de economia fenomenelor demografice. Astfel, în
condiiile în care populația la nivelul țării continuă să scadă natural (- 38.611 la nivelul anului
2006) și sporul natural al județului Suceava a fost în continuă scădere, de la 1.175 persoane, în
anul 2005, până la 963 persoane în anul 2006.
Scăderea populației de la an la an din municipiul Suceava se datorează și mișcării
interne si externe ale populației. În anul 2007, potrivit datelor oferite de Direcția Județeană de
Statistică Suceava, date considerate provizorii, la nivelul municipiului Suceava s-a înregistrat
un sold al migrației internaționale pozitiv de 56 persoane. Astfel numărul imigraților fiind de
111 persoane iar al emigranților de doar 55 persoane.

Soldul migrației
Anul Emigranți Imigranți
internaționale
2004 154 14 - 14
2005 82 28 - 54

20
 2006 107 55 - 52
Tabel nr. 1. 6 Migrația internațională în municipiul Suceava

1.3.2 Activităţi ecomomice

Municipiul Suceava concentrează o mulţime de funcţii, adesea complementare:
industrială, comercială, administrativ-politică, agricolă, culturală, turistică, religioasă şi altele.
Dacă în perioada 1970-1990 putea fi considerat un oraş industrial, astăzi, prin ponderea
populaţiei actuale, poate fi considerat un oraş comercial sau politico-administrativ, datorită
controlului exercitat asupra întregului judeţ. În prezent, există o tendinţă de menţinere a
procentajului ridicat deţinut de sectorul terţiar (de servicii), dar şi o creştere a importanţei
industriei. Se poate spune că Suceava are un profil funcţional complex, dominând din punct de
vedere economic şi administrativ întreg judeţul.
Materiile prime regionale şi locale, lemnul în special, au dus la dezvoltarea industriei
municipiului, în secolul al XIX-lea observându-se dominarea funcţiei comercial-
meşteşugarească şi cea a prelucrării lemnului. În prima parte a secolului al XX-lea, industria
lemnului, cea alimentară şi textilă erau principalele ramuri, industria grea fiind slab
reprezentată. Cu toate că agricultura nu este o funcţie specifică oraşului, cererea de produse
agro-alimentare şi concentrarea în oraş a unor întreprinderi cu caracter agricol, au conturat
totuşi în Suceava şi o trasătură agricolă. Majoritatea zonelor agricole sunt situate în afara
oraşului. În sectorul primar predomină firmele ce au obiect de activitate agricultura şi serviciile
auxiliare ale acesteia, precum şi silvicultura, exploatare forestieră, etc.
În urma analizei principalelor sectoare economice din municipiul Suceava a rezultat
următoarea situație:
 27 de agenți economici îsi desfăsoară activitatea în domeniul agricultură, silvicultură
și servicii conexe;
 87 de agenți economici îsi desfăsoară activitatea în industrie (industria metalurgică,
industria chimică, industria construcțiilor metalice etc.);
 165 de agenți economici îsi desfăsoară activitatea în diverse ramuri ale industriei
usoare (alimentară, textilă, mobilă si prelucrarea lemnului etc.);
 11 agenți economici activează în domeniul recuperării si eliminării deșeurilor si a
apelor uzate;
 3 agenți economici operează în domeniul producției si furnizării de energie electrică
si termică, gaze si apă, captarea, tratarea si distribuția apei;
 194 de agenți economici îsi desfăsoară activitatea în domeniul construcțiilor;

21
  1098 de agenți economici îsi desfăsoară activitatea în comerț;
 712 agenți economici activează în domeniul serviciilor;
 147 agenți economici activează în domeniul serviciilor în turism;
 71 de agenți economici îsi desfăsoară activitatea în învățământ, sănătate si asistență
socială.

Ponde rea principalelor ramuri economice din mun. Suceava

2,82 1,07
0,44
comert
3,46
0,12 servicii
5,84
constructii
6,56
industrie usoara
43,66
turism
7,71
industrie

invatamant, sanatate,
asistenta sociala
agricultura

deseuri
28,31
energie

Figura nr. 1. 16 Ponderea principalelor ramuri economice din municipiul Suceava

Serviciile din municipiul Suceava sunt asigurate, în principal, de societăți comerciale ce

prestează în domeniile: transporturi, poștă și telecomunicații, intermedieri financiare, activități
de asigurări, tranzacții imobiliare, închirierea masinilor si echipamentelor, informatică si
activități conexe, si alte activități de servicii.
Principalele societăți comerciale cu un impact negativ asupra mediului ambiant din
municipiul Suceava sunt reprezentate de: S.C. Termica S.A., S.C. Acet S.A., S.C. Ambro
S.R.L.
S.C. Termica S.A. este amplasată în partea de SE a oraşului Suceava, la circa 8 km, între
calea ferată Suceava – Bucureşti şi râul Suceava. Suprafaţa ocupată este de 160 ha din care 158
CET pe cărbune și 2 ha pe hidrocarburi.

22
 Figura nr. 1. 17. Localizare SC Termica SA, Suceava

Domeniul de activitate al acestei societăți îl constituie producţia şi furnizarea de energie

electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, care este asigurată atât din centrala pe
huilă, cât şi din centrala pe hidrocarburi. De asemnea, societatea deține propriul depozit de
zgură și cenușă pe huilă, care este amplasat amplasat pe malul stâng al râului Suceava, la cca. 4
km aval de incinta centralei şi ocupă o suprafaţă de 49 ha. Acesta este format din 3
compartimente :
 compartimentul 1 – este finalizată etapa de supraînălţare II şi este conservat
prin placare cu pământ vegetal şi înierbat cu ierburi perene (mai-iunie 2001);

 compartimentul 2 – este finalizată etapa de supraînălţare II şi este în funcţiune;

 compartimentul 3 – este finalizată etapa de supraînălţare I şi este conservat

prin placare cu pământ vegetal şi înierbat cu ierburi perene (aprilie-iunie
1999).
S.C.TERMICA S.A. Suceava a obţinut Avizul de Mediu nr.37/17.07.2008 pentru
închidere în condiţii de siguranţă a Depozitului de zgură şi cenuşă şi Acordul de Mediu
nr.1/06.01.2009 pentru închidere în condiţii de siguranţă pentru Depozitul de zgură şi cenuşă .

23
 O altă societate din muncipiul Suceava, responsabilă de funcționarea stației de epurare a
orașului și de gestiunea serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare, este S.C.
ACET S.A. Aceast este localizată pe str. Mihai Eminescu nr. 5 și funcționează încă din anul
1912, cu unele îmbunătățiri începând din data de 22. 08. 2005.

Figura nr. 1. 18 Localizare SC ACET SA

S-a constatat că sistemul de epurare nu este conform normelor impuse de lege iar
calitatea apelor uzate epurate nu s-a încadrat în limitele aprobate la unii parametri, acest fapt
fiind determinat de eficienţa scăzută a proceselor de tratare mecanico-biologică din staţiile de
epurare datorată tehnologiilor şi utilajelor uzate fizic şi moral.
Una din cele mai mari fabrici industriale din municipiul Suceava înființată în anul 1993,
din domeniul fabricării hârtiei și cartonului, a fost reprezentată de SC AMBRO SRL. La
momentul actual, acesta și-a restrâns considerabil activitatea, fapt ce determină și scăderea
cantității de deșeuri generate de acet tip. În cadrul municipiului, combinatul de celuloză și
hârtie este localizat în zona industrială, pe str. Calea Unirii, nr. 24.

24
 Figura nr. 1. 19 Localizare Ambro, Suceava

Turismul
Datorită condițiilor favorabile de care dispune, a frumuseții locurilor, purității aerului,
apelor, zonei montane, precum si a inestimabilului patrimoniu cultural si religios existent,
județul Suceava deține un potențial turistic ridicat.
Alături de pitorescul regiunii, binecunoscuta ospitalitate tradițiile populare, obiceiurile,
specificul gastronomic bucovinean, tradițiile de sărbători și portul popular dau culoare locală
pentru atragerea turiștilor.
Centru administrativ, universitar, educativ, stiințific, spiritual și publicistic al județului,
Suceava concentrează mărturii de neprețuit ale trecutului: Cetatea de Scaun, Curtea
Domnească, cetatea Șcheia, Hanul Domnesc, biserici și mănăstiri cum ar fi: Sfântul Gheorghe,
Mirăuți, Sfântul Ioan cel Nou, Sfântul Dumitru, Sfântul Neculai.

25
 Figura nr.
1. 20 Harta
turistică a

municipiului Suceava

CAPITOLUL 2

26
 ASPECTE GENERALE ASUPRA MANAGEMENTULUI DEŞEURILOR

2.1 privind Scurt istoric preocupările omenirii pentru colectarea şi depozitarea deşeurilor
Încă din timpurile trecute omenirea a fost preocupată de problema deşeurilor casnice. S-
a apreciat încă din antichitate că este o strânsă legătură între gunoaiele casnice şi răspândirea
unor boli şi chiar a unor epidemii. Aceste aprecieri sunt rezultatul unor observaţii empirice şi de
aceea din toate timpurile omenirea a acordat o atenţie specială depozitării gunoaielor.
Astfel, cercetări arheologice făcute în valea Indului, în oraşele Mohenjo-Nard şi
d`Haroppo, au evidenţiat faptul că acestea erau preocupate de depozitarea deşeurilor încă de
acum 4.000 de ani. Dovezile arheologice demonstrau că existau servicii de colectare a
gunoaielor, folosind căruţe speciale ce erau plasate în diferite zone ale oraşului şi care periodic
erau deplasate şi descărcate în locuri special amenajate în afara cetăţilor.
Aceleaşi preocupări deosebite pentru depozitarea şi utilizarea ulterioară a gunoaielor au
fost găsite de către arheologi şi în China antică. Documentele găsite au scos la iveală faptul că
încă de circa 5.000 de anii, chinezii utilizau procesul tehnologic de compostare a gunoaielor
menajere şi vegetale.
În Europa, documente istorice referitoare la utilizarea gunoaielor menajere în diverse
scopuri s-au găsit preponderent în Olanda. Dovezile istorice au consemnat faptul că încă din
anul 1556 exista în oraşul Amsterdam o organizaţie care se ocupa de strângerea deşeurilor
solide şi lichide. Aceste deşeuri erau colectate periodic din oraş, erau amestecate cu deşeuri
vegetale, cu plante, cu cenuşă şi cu rumeguş de lemn, după care acest amestec era depozitat în
locuri special amenajate. Se obţinea după fermentarea amestecului, un compost, foarte fertil,
care era vândut ţăranilor.
Oraşele mari au început să aibă probleme în ceea ce priveşte curăţenia şi evacuarea
gunoaielor din oraş. Grija de a îndepărta din faţa caselor murdăria este foarte veche în oraşul
Paris. În anul 1348 o ordonanţă emisă de conducerea oraşului Paris obliga locuitorii acestuia să-
şi măture locuinţa şi exteriorul locuinţei şi să transporte gunoaiele solide şi lichide în locuri
special amenajate. În anul 1388 apare o nouă ordonanţă a conducerii oraşului, care reaminteşte
locuitorilor oraşului că trebuie să păstreze străzile curate. Ciuma declanşată în Paris în anii
1500, 1510 şi 1522 au determinat autorităţile oraşului să intervină cu poliţia pentru curăţirea
străzilor, transportul gunoaielor în afara oraşului şi arderea acestora. Începând cu anul 1608 în
Paris funcţionau antreprenori care se ocupau cu curăţirea străzilor şi transportul gunoaielor.
Conducerea oraşului Caen a implementat în anul 1699 un sistem de colectare a
gunoaielor, bazat pe coşuri din nuiele care au fost împărţite locuitorilor. Lyon a fost alt oraş

27
francez care avea un astfel de sistem, bazat însă pe cutii metalice plasate în diferite zone, în care
se depozitau deşeurile, pentru ca mai apoi să fie transportate şi depozitate în afara oraşului.
Sistemul aplicat în oraşul Lyon a fost introdus şi în Paris începând cu anul 1883. Iniţiatorul
aplicării acestei metode în Paris a fost prefectul Senei pe nume Poubelle şi probabil de la
numele acestei persoane containerele pentru colectarea gunoaielor se numesc „pubele”.
În ţara noastră preocupările pentru păstrarea curăţeniei oraşelor apar doar în
documentele din secolul XVI-lea unde se citează introducerea podirii uliţelor principale cu
trunchiuri de copaci şi ulterior cu grinzi de stejar. Nu s-au găsit documente referitoare la
colectarea şi transportul deşeurilor, decât în perioadele de epidemii de ciumă sau holeră, când se
organizau acţiuni masive pentru colectarea transportul şi arderea deşeurilor.
În ultimul an de domnie a lui Alexandru Ioan Cuza a fost întocmit de către doctorii
Iacob Felix şi Anastasie Fătu, un „Regulament pentu menţinerea curăţeniei în stradele şi pieţele
Capitalei”. Acest regulament a fost publicat în 11 martie 1866. Contribuţia acestor doi doctori a
fost imensă pentru asigurarea curăţeniei în capitală. Pe lângă regulile de bază pentru curăţatul
străzilor, ei impuneau prin regulament construirea de puţuri absorbante, pentru evacuarea apei
murdare din gospodării şi se fac corelări între nivelul acestor puţuri şi râul Dâmboviţa. De
asemenea, se fac primele precizări în ceea ce priveşte zonele de protecţie sanitară.

2.2 Cadrul legislativ

Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, ţara noastră a trebuit să se alinieze la
legislaţia europeană în ceea ce priveşte deşeurile. Directiva cadrul privind deşeurile (Directiva
2006/12/CE) prevede ca toate statele membre să elaboreze planuri de gestiune a deşeurilor.
Astfel, prin Ordonanţa de urgenţă nr. 61/2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor se urmăreşte elaborarea unor
planuri naţionale, regionale şi judeţene de gestionare a deşeurilor, planuri elaborate de către
consiliile judeţene împreună cu agenţiile regionale de protecţie a mediului.
Una din măsurile luate pentru protecţia mediului la nivelul Uniunii Europene a fost
revizuirea directivei cadru a deşeurilor. Principalul obiectiv al noii Directive cadru, Directiva
2008/98/CE privind deşeurile, este prevenirea generării deşeurilor şi reducerea impactului
asociat al acestora, asupra mediului, dar şi reducerea efectelor generale ale folosirii resurselor şi
creşterii eficienţei folosirii acestora. Dintre modificările importante aduse de această Directivă,
menţionăm:
 adăugarea unui mecanism ce permite clarificarea momentului în care un deşeu
încetează să mai fie deşeu („end of waste”);

28
  clarificarea definiţiilor anumitor operaţiuni de gestionare a deşeurilor;
 introduce ierarhia deşeurilor ca o ordine a priorităţilor pentru ceea ce reprezintă
cea mai bună opţiune din punct de vedere al protecţiei mediului;
 includerea prevederilor referitoare la deşeurile periculoase;
 clarificarea prevederilor referitoare la planurile de gestionare a deşeurilor şi
specificarea necesităţii luării în considerare a întregului ciclu de viaţă al
deşeurilor, în momentul elaborării planurilor;
 solicitarea ca Statele Membre să elaboreze programe de prevenire a producerii
deşeurilor.

Cadrul legislativ european şi naţional privind gestiunea deşeurilor cuprinde:

Directiva Cadru privind deşeurile 2006/12/CEE. Directiva
91/689/CEE privind deşeurile periculoase, care înlocuieşte Directiva 78/319/CEE privind
deşeurile toxice şi periculoase, modificată prin Directiva Consiliului 94/31/CE.
Noua directivă cadru a deşeurilor: Directiva 2008/98/CE a
Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deşeurile şi de
abrogare a anumitor directive.
Directiva 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile din
ambalaje, modificată prin Directiva 2004/12/CE.
Directiva 2002/96/CE privind deşeurile de echipamente electrice si electronice, modificată
prin Directiva 2003/108/CE.
Directiva 91/157/CEE privind bateriile şi acumulatorii care conţin anumite substanţe
periculoase şi Directiva 93/86/CE privind etichetarea bateriilor.
Directiva 75/439/CEE privind uleiurile uzate, amendată de Directiva nr. 87/101/CEE de
Directiva 91/692/CEE şi Directiva 2000/76/CE.
Directiva Consiliului 99/31/CE privind depozitarea deşeurilor.
Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor.
Directiva 96/59/CE privind eliminarea bifenililor si trifenililor policlorurati (PCB şi PCT)
(înlocuieşte Directiva 76/403/CEE).
Directiva 86/278/CEE privind protecţia mediului şi în particular a solului, atunci când
nămolul de la staţiile de epurare este utilizat în agricultură, modificată prin Directiva
91/692/CEE şi Regulamentul (CE) 807/2003.

29
 Directiva Consiliului 2000/53/CEE privind vehiculele scoase din uz, modificată prin
Deciziile Comisiei 2002/525/CE, 2005/438/CE şi 2005/673/CE care modifică şi
completează Anexa II a Directivei 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz.
Directiva 78/176/CEE privind deşeurile din industria dioxidului de titan. 
Directiva 87/217/CEE privind prevenirea şi reducerea poluării mediului cauzată de azbest.
Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1013/2006 privind
transferul de deşeuri.
Legislaţie conexă.

Condiţii generale privind gestionarea deşeurilor

Gestionarea deşeurilor are în vedere utilizarea proceselor şi a metodelor care nu pun în
pericol sănătatea populaţiei şi a mediului înconjurãtor, iar autorităţile competente autorizează şi
controlează activitãţile de valorificare şi eliminare a deşeurilor, urmãrind ca acestea:
 să nu prezinte riscuri pentru sănătatea populaţiei şi pentru apă, aer, sol, faună sau
vegetaţie;
 să nu producă poluare fonică sau miros neplăcut;
 să nu afecteze peisajele sau zonele protejate.
Se interzice persoanelor fizice, persoanelor fizice autorizate să desfãşoare activităţi
independente şi persoanelor juridice abandonarea, înlăturarea sau eliminarea necontrolată a
deşeurilor, precum şi orice alte operaţiuni neautorizate, efectuate cu acestea.
Autorităţile competente stabilesc măsurile corespunzătoare pentru:
prevenirea generării deşeurilor şi a efectelor nocive ale acestora, prin:
 dezvoltarea de tehnologii curate şi economice în utilizarea resurselor naturale;
 dezvoltarea tehnică şi comercializarea de produse astfel proiectate încât, prin
caracteristicile lor de fabricaţie, prin utilizarea şi prin eliminarea lor după
utilizare, acestea să nu contribuie sau să contribuie în măsura cât mai mică la
creşterea riscului de poluare şi a gradului de nocivitate a deşeurilor;
 dezvoltarea de tehnici adecvate pentru eliminarea sau neutralizarea substanţelor
periculoase conţinute în deşeurile destinate valorificării.
valorificarea deşeurilor prin reciclare, reutilizare sau prin orice alt proces
care vizează obţinerea de materii prime secundare sau utilizarea unor categorii de deşeuri ca
sursă de energie.
În vederea atingerii obiectivelor menţionate anterior, autorităţile competente sunt
obligate să elaboreze planuri de gestionare a deşeurilor atât la nivel local, cât şi la nivel

30
naţional. La elaborarea planurilor de gestionare a deşeurilor se are în vedere ca acestea să
conţină:
a) în mod obligatoriu, informaţii referitoare la:
- tipurile, cantităţile şi originea deşeurilor care urmeazã să fie valorificate sau eliminate;
- măsuri specifice pentru categorii speciale de deşeuri;
- zone şi instalaţii de valorificare sau de eliminare a deşeurilor;
b) după caz, informaţii cu privire la:
- persoanele fizice autorizate să desfăşoare activităţi independente sau la persoane
juridice, împuternicite cu gestionarea deşeurilor;
- costurile estimative ale operaţiunilor de valorificare şi eliminare a deşeurilor;
- măsuri pentru încurajarea raţionalizării colectării, sortării şi tratării deşeurilor.
Pe baza Planului Naţional de Gestionare a deşeurilor autorităţile competente elaborează
reglementările necesare pentru prevenirea circulaţiei deşeurilor, care nu este în concordanţă cu
prevederile acestuia.
Noua directivă cadru a deşeurilor, Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a
Consiliului din 19 noiembrie 2008, cuprinde şase capitole, din care al treilea se referă strict la
gestionarea deşeurilor, şi patru anexe care se referă la operaţiunile de eliminarea a deşeurilor, la
cele de valorificare, fiind prezentate şi câteva exemple de măsuri de prevenire a generării
acestora. În anexa II a acestei directive, sunt prezentate modalităţile de valorificare a deşeurilor:
Întrebuințarea în principal drept combustibil sau ca altă sursă de energie
Valorificarea/ Reciclarea solvenților
Reciclarea/ Valorificarea substanțelor organice care nu sunt utilizate ca
solvenți
(inclusiv compostarea și alte procese de transformare biologică)
Reciclarea/ Valorificarea metalelor și a compușilor metalici
Reciclarea/valorificarea altor materiale anorganice
Regenerarea acizilor sau a bazelor
Valorificarea componenților utilizați pentru reducerea poluării
Valorificarea componentelor catalizatorilor
Rerafinarea petrolului sau alte reutilizări ale petrolului
Tratarea terenurilor având drept rezultat beneficii pentru agricultură sau
ecologie
Utilizarea deșeurilor obținute din oricare dintre operațiunile menționate
mai sus

31
 Schimbul de deșeuri în vederea expunerii la oricare din operațiunile
expuse mai sus
Stocarea deșeurilor înaintea oricărei dintre operațiunile prezentate mai
sus( excluzând stocarea temporară, înaintea colectării, la situl unde a fost generat
deșeul)
2.3 Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor
Problema gestionării deşeurilor se manifestă şi în România, tot mai acut, din cauza
creşterii cantităţii şi diversităţii acestora, precum şi a impactului lor negativ, tot mai pronunţat,
asupra mediului înconjurător. Dezvoltarea urbanistică şi industrială a localităţilor, precum şi
creşterea generală a nivelului de trai al populaţiei, antrenează producerea unor cantităţi din ce în
ce mai mari de deşeuri. Prin varietatea substanţelor organice şi anorganice conţinute, acestea
fac ca procesul degradării aerobe şi anaerobe de către microorganisme să fie dificil de condus,
provocând, în cazul evacuării şi depozitării necontrolate, poluarea solului, a aerului şi a apei.
Pot fi afectate, de asemenea, ecosistemele din vecinătatea acestor depozite, creându-se mari
dezechilibre în cadrul lanţurilor trofice.
Conform cerinţelor legislaţiei Uniunii Europene, documentele strategice naţionale de
gestionare a deşeurilor, cuprind două componente principale şi anume:
Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor – este cadrul care stabileşte
obiectivele României în domeniul gestionării deşeurilor;
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor – reprezintă planul de implementare a
strategiei şi conţine detalii referitoare la acţiunile ce trebuie întreprinse pentru
îndeplinirea obiectivelor strategiei, la modul de desfăşurare a acestor acţiuni,
inclusiv termene şi responsabilităţi.
Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor este elaborată de Ministerul Mediului și
Gospodăririi Apelor, în conformitate cu responsabilitățile ce îi revin ca urmare a transpunerii
legislației europene în domeniul gestionarii deșeurilor și conform prevederilor Ordonanței de
Urgență a Guvernului 78/2000 privind regimul deșeurilor, modificată și aprobată prin Legea
426/2001. Aceasta a fost elaborată pentru perioada 2003 – 2013, urmând a fi revizuită periodic
în conformitate cu progresul tehnic și cerințele de protecție a mediului.
Elaborarea Strategiei Naționale de Gestionare a Deșeurilor are ca scop crearea cadrului
necesar pentru dezvoltarea și implementarea unui sistem integrat de gestionare a deșeurilor,
eficient din punct de vedere ecologic și economic.
Elementele generale stabilite de acest document constau în:
conservarea și îmbunătățirea condițiilor de sănătate a oamenilor;

32
 dezvoltarea durabilă;
evitarea poluării prin masuri preventive;
conservarea diversității biologice și reconstrucția ecologică a sistemelor deteriorate;
conservarea moștenirii valorilor culturale și istorice;
principiul “poluatorul plătește”;
stimularea activității de redresare a mediului.

Criteriile pe baza cărora au fost stabilite obiectivele protecției mediului sunt:

o menținerea și îmbunătățirea sănătății populației și a calității vieții;
o menținerea și îmbunătățirea capacității productive și de suport a sistemelor
ecologice naturale;
o apărarea împotriva calamităților naturale și accidentelor;
o respectarea prevederilor Convențiilor internaționale și ale Programelor
internaționale privind protecția mediului;
o maximizarea raportului beneficiu / cost;
o integrarea țării noastre în Uniunea Europeana.

Principiile care stau la baza activitatilor de gestionare a deșeurilor sunt enuntate în cele
ce urmează:
principiul protectiei resurselor primare – este
formulat în contextul mai larg al conceptului de “dezvoltare durabila” si stabileste
necesitatea de a minimiza si eficientiza utilizarea resurselor primare, în special a
celor neregenerabile, punând accentul pe utilizarea materiilor prime secundare.
principiul masurilor preliminare, corelat cu
principiul utilizarii BATNEEC (“Cele mai bune tehnici disponibile care nu presupun
costuri excesive”) – stabileste ca, pentru orice activitate (inclusiv pentru gestionarea
deseurilor), trebuie sa se tina cont de urmatoarele aspecte principale: stadiul curent
al dezvoltarii tehnologiilor, cerintele pentru protectia mediului, alegerea si aplicarea
acelor masuri fezabile din punct de vedere economic.
principiul prevenirii – stabileste ierarhizarea
activitatilor de gestionare a deseurilor, în ordinea descrescatoare a importantei care
trebuie acordata: evitarea aparitiei, minimizarea cantitatilor, tratarea în scopul
recuperarii, tratarea si eliminarea în conditii de siguranta pentru mediu.

33
 principiul poluatorul plateste, corelat cu principiul
responsabilitatii producatorului si cel al responsabilitatii utilizatorului – stabileste
necesitatea crearii unui cadru legislativ si economic corespunzator, astfel încât
costurile pentru gestionarea deseurilor sa fie suportate de generatorul acestora.
principiul substitutiei – stabileste necesitatea
înlocuirii materiilor prime periculoase cu materii prime nepericuloase, evitându-se
astfel aparitia deseurilor periculoase.
principiul proximitatii, corelat cu principiul
autonomiei – stabileste ca deseurile trebuie sa fie tratate si eliminate cât mai aproape
de sursa de generare; în plus, exportul deseurilor periculoase este posibil numai catre
acele tari care dispun de tehnologii adecvate de eliminare si numai în conditiile
respectarii cerintelor pentru comertul international cu deseuri.
principiul subsidiaritatii (corelat si cu principiul
proximitatii și cu principiul autonomiei) – stabileste acordarea competentelor astfel
încât deciziile în domeniul gestionarii deseurilor sa fie luate la cel mai scazut nivel
administrativ fata de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel
regional si national.
principiul integrarii – stabileste ca activitatile de
gestionare a deseurilor fac parte integrantă din activitățile social-economice care le
generează.

Opțiunile de gestionare a deșeurilor urmăresc următoarea ordine descrescatoare a

priorităților:
prevenirea apariției – prin aplicarea “tehnologiilor curate” în activitatile care
generează deșeuri;
reducerea cantitătilor – prin aplicarea celor mai bune practici în fiecare
domeniu de activitate generator de deșeuri;
valorificarea – prin refolosire, reciclare materială și recuperarea energiei;
eliminarea – prin incinerare și depozitare.
Obiectivul general al Strategiei Naționale de Gestionare a Deșeurilor este dezvoltarea
unui sistem integrat de gestionare a deșeurilor eficient din punct de vedere economic și care să
asigure protecția sănătății populației și a mediului.
Obiectivele Strategiei Naționale de Gestionare a Deșeurilor sunt stabilite după cum
urmează:

34
 obiective generale pentru gestionarea deșeurilor;
obiective specifice pentru gestionarea unor fluxuri
speciale de deseuri;
obiective generale pentru gestionarea deșeurilor
periculoase;
obiective specifice pentru gestionarea unor fluxuri speciale de deșeuri periculoase.
Pentru îndeplinirea obiectivelor strategiei sunt necesare: instrumente de reglementare,
instrumente economice, instrumente statistice, alte instrumente.

Deșeuri
Prevenire/ Minimizare Generare

Reciclare
Reutilizare/

Energetică

Valorificare
tare
Depozi
re
Trata

Figura nr. 2. 1 Prioritati in abordarea gestionării deșeurilor

Pentru îndeplinirea obiectivelor naționale și europene în domeniul gestionarii deșeurilor

este necesară implicarea, practic, a întregii societăți, reprezentată prin:
- autorități publice centrale si locale (mediu, administratie, sanatate, industrie, finante);

35
- generatori de deșeuri (persoane fizice si juridice);
- asociatii profesionale și institute de cercetare-dezvoltare;
- societate civila (consumatori de bunuri, organizații non-guvernamentale etc.).

2. 4 Planul Național de Gestionare a Deșeurilor

Planul Național de Gestionare a Deșeurilor este elaborat în baza prevederilor legislației
europene și naționale în domeniu – Council Directive 75/442/EEC on waste, Council Directive
91/156 amending Directive 75/442/EEC on waste, Council Directive 91/689/EEC on hazardous
waste, transpuse în legislația românească prin Ordonanța de Urgență a Guvernului 78/2000
privind regimul deșeurilor, modificată și aprobată prin Legea 426/2001.
Pentru elaborarea Strategiei și a Planului Național de Gestionare a Deșeurilor sunt
posibile două modalități de abordare a aspectelor principale – abordarea “integrată” și
abordarea “tradițională”, rezumate în tabelul de mai jos:

Abordare ”integrată” Abordare ”tradițonală”

Identificarea și analizarea situatiei Identificarea și
existente, a conditiilor și a practicilor caracterizarea surselor și cantităților de
în domeniul gestionarii deșeurilor; deșeuri prezente și prognozate, pe
Identificarea problemelor și a fluxuri specifice de deșeuri;
deficiențelor semnificative asociate Identificarea
practicilor existente de gestionare a metodelor și activitatilor necesare
deșeurilor; pentru manipularea si eliminarea
Definirea obiectivelor strategice pentru deseurilor inventariate;
întregul sector de gestionare a Stabilirea
deșeurilor capacitatilor, sistemelor si a altor
Identificarea și evaluarea opțiunilor resurse necesare pentru indeplinirea
disponibile pentru îndeplinirea activitatilor mentionate anterior;
obiectivelor strategice; Formularea
Alegerea variantei / variantelor optime, unei strategii pentru gestionarea
pe baza unei analize pluri-criteriale; deseurilor identificate;
Formularea unei strategii integrate Elaborarea unui plan detaliat pentru
pentru gestionarea deșeurilor; implementarea strategiei.
Elaborarea unui plan detaliat pentru
implementarea strategiei.
Tabel nr. 2. 1 Modalități de abordare în eleborarea Strategiei și a Planului Național de Gestionare a Deșeurilor

36
 Fiecare dintre modurile de abordare descrise anterior are avantajele și dezavantajele
sale. Abordarea “integrată”, axată pe stabilirea obiectivelor strategice și a acțiunilor necesare
pentru îndeplinirea acestora, creează condițiile ncesare pentru ca gestionarea deșeurilor să se
desfășoare într-un cadru mai larg, mai logic și mai coerent. În plus, experiența europeană a
demonstrat că, deși necesită timp și costuri mai mari pentru elaborarea planurilor de gestionare
a deșeurilor bazate pe abordarea “integrată”, sunt mult mai realiste, mai ușor de pus în aplicare
și deci mult mai eficiente.
Conform prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului 78/2000 privind regimul
deșeurilor, modificată și aprobată prin Legea 426/2001 (MO 411/25.07.2001), Planul Național
de Gestionare a Deșeurilor se aplică pentru toate tipurile de deșeuri solide și lichide, după cum
urmează:
deșeuri municipale (menajere și asimilabile din comerț, instituții și servicii)
nămoluri de la stațiile de epurare a apelor uzate orășenești
deșeuri din construcții și demolări
deșeuri de producție nepericuloase și periculoase
Sunt exceptate de la prevederile Planului National urmatoarele tipuri de deseuri:
deșeuri radioactive
roci și deponii de sol, precum și depozite de resurse minerale rezultate de la foraje,
din prospecțiuni geologice și operatiuni de exploatare subterană a bogățiilor
subsolului (inclusiv din cariere de suprafață)
carcasele de animale și dejecțiile animaliere
efluenții gazoși emiși în atmosferă
apele uzate
deșeurile de explozibili expirați

În conformitate cu Hotarârea de Guvern 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor

și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase, în categoria
deseurilor municipale și asimilabile din comert, industrie și institutii, nămolul orășenesc și
deșeurilor din constructii și demolări sunt cuprinse tipurile de deșeuri care se regăsesc la
codurile:
 15 Ambalaje, materiale absorbante, materiale de lustruire, filtrante și îmbrăcăminte
de protecție, nespecificate în alta parte – cu excepția ambalajelor din deșeurile
industriale;

37
  17 Deșeuri din construcții și demolări (inclusiv pamânt excavat din amplasamente
contaminate);
 19 08 05 Nămol orășenesc de la epurarea apelor uzate menajere;
 20 Deseuri municipale și asimilabile din comert, industrie, instituții, inclusiv
fracțiuni colectate separat.

2.4.1 Deșeurile municipale

Ordonanţa de Urgenţă nr. 78/2000 cu privire la regimul deşeurilor, cu modificările şi
completările ulterioare clasifică deşeurile după cum urmează: deşeuri municipale şi deşeuri
industriale.
Prin deşeurile municipale înţelegem totalitatea deşeurilor generate în mediul urban şi
rural din gospodării, instituţii, unităţi comerciale, agenţi economici (deşeuri menajere şi
asimilabile), deşeuri stradale colectate din spaţii publice, străzi, parcuri, spaţii verzi, precum şi
deşeuri din construcţii şi demolări colectate de operatorii de salubritate.
În structura deşeurilor municipale din România, cea mai mare pondere o au deşeurile
menajere (circa 81%), în timp ce deşeurile stradale şi deşeurile din construcţii şi demolări au
aproximativ aceeaşi pondere – 10%, respectiv 9%. Peste 90% din aceste deşeuri sunt eliminate
prin depozitare.
Gestionarea deşeurilor municipale presupune colectarea, transportul, valorificarea şi eliminarea
acestora, inclusiv monitorizarea depozitelor de deşeuri după închidere. Responsabilitatea pentru
gestionarea deşeurilor municipale aparţine administraţiilor publice locale, care, individual sau prin
concesionarea serviciului de salubrizare către un agent economic autorizat, trebuie să asigure colectarea
selectivă, transportul, neutralizarea, valorificarea şi eliminarea finală a acestor deşeuri.

Cantitate colectată Procent

Deşeuri colectate
milioane tone

5,67 76,94%
Deșeuri menajere

Deșeuri din 10,99%

0, 81
construcții/ demolări
Deșeuri din servicii 12,07%
0, 89
municipale
Total 7, 37 100%
Tabel nr. 2. 2 Deşeuri totale colectate de municipalităţi, în anul 2008
Sursa: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi Institutul Naţional de Statistică

38
 Colectarea deşeurilor menajere nu este generalizată la nivelul ţării. În anul 2008,
cantitatea de deşeuri municipale colectată prin intermediul serviciilor proprii specializate ale
primăriilor sau ale firmelor de salubritate a fost de 7,37 milioane tone. În jur de 54% din
populaţie este deservită de serviciile de salubritate, la nivel naţional, ponderea în mediul urban fiind
de 80%, iar în medial rural doar de 22%.

Anul Deșeuri municipale ( kg/ loc.an )

2002 283
2003 347
2004 378
2005 398
2006 410
2007 412
2008 430
Media 380
Tabel nr. 2. 3 Indicatori de generare a deşeurilor municipale
Sursa: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

Compoziţia procentuală a deşeurilor municipale în România, pentru anul 2008, este

prezentată după cum urmează:

39
 3%
7%
2%
biodegradabil
6%
inerte
hartie si carton
9%
altele
50%
sticla
lemn
9%
plastic
metal

14%

Figura nr. 2. 2 Compoziţia procentuală medie a deşeurilor municipale, în anul 2008

Sursa: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

În ceea ce priveşte sistemul de colectare a deşeurilor menajere, metoda tradiţională de

colectare în amestec este cea mai frecventă, deţinând o pondere de aproximativ 96% din
deşeurile menajere şi asimilabile colectate. Colectarea selectivă are încă o pondere redusă, fiind
în curs de extindere.
Implementarea colectării selective s-a preconizat să fie abordată în trei etape, astfel:
2004 - 2006: experimentare (proiecte pilot), conştientizare populaţiei;
2007- 2017: extinderea colectării selective la nivel naţional;
2017- 2022: implementarea colectării selective în zone mai dificile (locuinţe
colective, mediu rural dispersat, zone montane).
În România, colectarea separată a deşeurilor municipale în vederea valorificării
deşeurilor de ambalaje provenite din deşeurile menajere (hârtie, carton, sticlă, metale, materiale
plastice) se practică într-o mică măsură, la nivel local, în cadrul unor proiecte pilot iniţiate de
societăţile de salubrizare şi primării, în colaborare cu operatorii economici care pun pe piaţă
ambalaje şi produse ambalate. Aceste proiecte sunt în derulare, în colaborare cu asociaţiile de
locatari (pentru populaţie), şcoli, instituţii şi operatori economici, fiind în continuă extindere în
funcţie de rezultatele obţinute şi de fondurile disponibile.
În cursul anului 2009, la nivel naţional au fost amplasate containere pentru colectarea
selectivă a deşeurilor de ambalaje în 399 localităţi (inclusiv sectoarele 2, 5 şi 6 din Municipiul
Bucureşti). În 22 localităţi se află în derulare proiecte pilot.
Cantităţile colectate la nivel naţional sunt redate în tabelul de mai jos:

40
 Colectare selectivă
Cantitatea
totală de Plastic Hârtie/Carton Metal Lemn
PET (tone) Sticlă (tone)
ambalaje (tone) (tone) (tone) (tone)
colectată (tone)

28.261,868 7.073,876 3.395,287 15.998,545 1326,763 278,392 189,005

Proiecte pilot
Cantitatea
totală de Plastic Hârtie/Carton Metal Lemn
PET (tone) Sticlă (tone)
ambalaje (tone) (tone) (tone) (tone)
colectată
(tone)

5.002,030 744,285 587,663 3.343,580 143,272 13,130 170,000

Tabel nr. 2. 4 Cantităţile de deşeuri colectate la nivel naţional, în anul 2009

Sursa: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

2.4.1.1 Tratarea și valorificarea deșeurilor municipale

Activitatea firmelor de reciclare prezente pe piaţa internă a înregistrat creşteri
semnificative în ultima perioadă, datorită cererii mari din partea combinatelor siderurgice, pe
segmentul deşeurilor feroase. Pe de altă parte, datorită creşterii preţurilor la materii prime şi
faptului că legislaţia Uniunii Europene impune norme de cantităţi de materiale ce trebuie
reciclate pe cap de locuitor, face posibil ca reciclarea aparaturii electrocasnice să devină o
afacere bună.
Recuperarea şi reciclarea deşeurilor, oricare ar fi natura acestora, reprezintă una dintre
activităţile importante pentru economia mondială, ţinând cont şi de aspectul diminuării tot mai
accentuate a resurselor naturale de materii prime. Piaţa românească nu face excepţie, iar
investitorii au descoperit că deşeurile, nu numai că nu sunt de aruncat, ci că pot aduce bani
buni.
Cu toate acestea, pentru anumite tipuri de deşeuri nu există practic opţiuni viabile de
valorificare pe plan naţional (de exemplu sticlă). În prezent sistemul este disponibil în primul
rând pentru ambalajele PET şi hârtie. Cantităţile reciclate provin, în principal, de la agenţii

41
economici şi într-o mai mică măsură de la populaţie, care primeşte bani în schimbul
materialelor predate unităţilor specializate. Alte circuite paralele de reciclare au la bază
colectarea pe străzi sau în zonele de depozitare. Ele reprezintă, de asemenea, o pondere relativ
importantă, dar greu de cuantificat.
Valorificarea energetică a deşeurilor de ambalaje cu putere calorică se realizează, în
primul rând, în fabricile de ciment care sunt autorizate pentru coincinerarea deşeurilor. Până în
momentul actual, cantitatea de deşeuri de ambalaje coincinerată nu a fost foarte mare, având în
vedere că, pe de-o parte, se acordă atenţie în primul rând reciclării, iar pe de altă parte,
cantitatea de deşeuri pretabilă coincinerării este relativ redusă.

2.4.1.2 Eliminarea deșeurilor municipale

 Depozitarea deșeurilor municipale
În România depozitarea rămâne principala opţiune de eliminare a deşeurilor municipale.
Din totalul deşeurilor municipale generate, aproximativ 98% sunt depozitate în fiecare an. În
urma evaluării depozitelor de deşeuri din zona urbană, la nivelul anului 2004, a rezultat un
inventar de 240 de depozite, în operare, neconforme cu cerinţele directivei privind depozitarea.
Pe parcursul negocierilor pentru capitolul de mediu, România s-a angajat să sisteze depozitarea
pe 139 de depozite până la 16 iulie 2009 şi pe cele 101 de depozite de deşeuri municipale
rămase, între 16 iulie 2009 şi 16 iulie 2017.
În perioada 2004 - 16.07.2009, au sistat activitatea 135 depozite municipale
neconforme, astfel că la sfârşitul anului 2009, au rămas în operare cele 101 depozite
neconforme pentru deşeuri municipale, cu perioda de tranzitie plus alte 4 depozite neconforme
care nu au sistat operarea la termenul stabilit.
În anul 2004 au fost în operare un număr de 14 depozite conforme din care 2 depozite au
sistat activitatea deoarece au epuizat capacitatea de depozitare. În perioda 2005 - 2009 au fost
puse în operare 13 noi depozite conforme pentru deşeuri municipale, astfel că în anul 2009 au
fost un număr de 25 depozite conforme pentru deşeuri municipale. Toate cele 25 depozite sunt
operate pe baza autorizaţiei integrate de mediu, care prevede măsuri specifice pentru a preveni
sau a reduce cât mai mult posibil efectele negative asupra mediului şi mai ales poluarea apelor
de suprafată, a apelor subterane, a solului, aerului şi a mediului în general, inclusiv efectul de
seră, precum şi orice alte riscuri ulterioare pentru sănătatea populaţiei pe care le poate avea
activitatea de depozitare a deşeurilor pe durata întregului ciclu de viată al depozitului de
deşeuri.

42
 Conform negocierilor pentru aderarea României la Uniunea Europeană stipulate în
Tratatul de aderare, România este obligată să asigure reducerea treptată a deşeurilor depozitate
în aceste 101 de depozite municipale de deşeuri neconforme, cu respectarea următoarelor
cantităţi maxime anuale. Catităţile de deşeuri depozitate în cele 101 depozite cu perioda de
tranziţie, în perioda 2006 - 2009 se situează sub cantităţile maxime admise în Tratatul de
aderare, conform tabelului :
Anul 2006 2007 2008 2009
Cantităţi depozitate la cele 101
depozite neconforme 1,96 2, 16 2, 19 2, 01
(mil. tone)

Cantităţi maxime admise

3,87 3,24 2,92 2,92
conform Tratatului de aderare
(mil. tone)
Tabel nr. 2. 5 Cantităţi de deşeuri depozitate pe cele 101 depozite neconforme
Sursa: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

 Incinerarea deșeurilor municipale

În prezent, în România nu sunt în funcţiune incineratoare pentru tratarea termică a
deşeurilor solide municipale. Compoziţia şi caracteristicile deşeurilor menajere din România
(umiditate de circa 50% şi putere calorică mai mică de 8.400 kJ/kg), precum şi costurile mai
ridicate ale acestei metode de eliminare a deşeurilor menajere nu permit incinerarea la această
dată.
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor prevede că incinerarea deşeurilor municipale
în România va deveni fezabilă, din punct de vedere economic şi social, numai după anul 2016,
ca urmare a creşterii valorilor puterii calorice şi reducerii valorilor pentru umiditate şi substanţe
organice.
2.4.2 Deșeuri de producție periculoase
Strategia si Planul de Actiune pentru Gestionarea Deseurilor Periculoase în România au
fost elaborate în cadrul unui studiu realizat în anii 2002 – 2003 de catre o echipa de experti
straini si români si finantat de guvernul japonez prin intermediul Agentiei de Cooperare
Internationala a Japoniei (JICA).
2.4.2.1 Principii propuse pentru gestionarea deșeurilor periculoase
Principiile specifice care stau la baza activităților de gestionare a deșeurilor periculoase
sunt:

43
Responsabilitatea gestionării deșeurilor periculoase. Generatorii de deșeuri periculoase
sunt responsabili pentru gestionarea deșeurilor periculoase pe baza principiului
“poluatorul plătește”. Statul român își asuma responsabilitatea în cazul în care generatorul
nu mai este existent sau identificabil.
Obiectivele gestionării deșeurilor periculoase:
 Minimizarea impactului deșeurilor periculoase asupra sănătații și mediului
înconjurător;
 Maximizarea folosirii eficiente a resurselor naturale.
Tehnologiile pentru gestionarea deșeurilor periculoase. Aceste tehnologii
trebuie să fie disponibile, fezabile economic și să respecte cerințele pentru protecția
mediului.
Implementarea directivelor UE. Programul pentru implementarea directivelor UE trebuie
să fie stabil și realist, Guvernul României trebuie să aibă un plan de implementare
credibil.
Aplicarea legilor. MMGA direct și prin intermediul organismelor de inspecție și
control din teritoriu trebuie să asigure condițiile pentru aplicarea legilor într-o maniera
stabilă și gradată astfel încât toate întreprinderile să asigure standarde minime de
protecția mediului. Aplicarea severa a legii este cel mai eficient mod pentru ca generatorii
de deșeuri să fie stimulați să promoveze acțiuni pentru prevenirea, recuperarea, tratarea și
eliminarea corecta a deșeurilor. În același timp, se va crea și cadrul necesar pentru
dezvoltarea pieții pentru serviciile de gestionare a deșeurilor periculoase.
Creșterea conștientiăzarii. România va promova acțiuni pentru:
 Conștientizarea generatorilor de deșeuri periculoase despre posibilitățile ‘win-win’
 Conștientizarea cetățenilor și a personalului APM cu privire la riscurile asupra
sănătății umane asociate cu deșeurile periculoase, inclusiv refolosirea ilegală a
uleiurilor uzate.
Furnizarea fondurilor pentru retehnologizare industrială și îmbunătățirea calității
mediului. Este foarte dificil pentru întreprinderile românești de a obține fonduri pentru
retehnologizare industrială și îmbunatățire a calității mediului, din cauza faptului că piața
financiară nu este suficient dezvoltată. În această situație, ar fi justificat ca Guvernul
României să stabilească un mecanism de finanțare prin care să furnizeze împrumuturi cu
dobândă mică acelora care doresc să investească în retehnologizare industrială și
îmbunătățirea calității mediului, folosind fonduri interne și/sau externe.

44
 Reforma politicilor. Folosirea eficientă a energiei, apei și a materiilor prime constituie
baza unei bune administrari industriale și a mediului, inclusiv a gestionării deșeurilor
periculoase. Un rol cheie al Guvernului este de a asigura un stimulent pentru folosirea
eficientă a acestor resurse. Reforma prețurilor energiei și apei, privatizarea întreprinderilor
de stat, liberalizarea pieței și creșterea conștientizării constituie instrumente cheie pentru
îmbunătățirea unor astfel de stimulente, în particular pentru o economie aflată în tranziție
ca a României.
Gestiunea deșeurilor periculoase devine o problematică la scară mondială. În mod cert,
și prin definiție, aceste deșeuri dau cel mai mare posibil impact asupra sănătății populației și
mediului înconjurător. Deșeurile periculoase, pe lângă faptul că reprezintă o resursă pierdută,
pot avea una sau mai multe proprietăți (ex. inflamabilitate, corozivitate, toxicitate etc.),
necesitând o gestionare riguroasă din “leagăn și până în mormânt”. Deținatorii unor astfel de
deșeuri vor întelege potențialele costuri de responsabilitate asociate cu acest regim riguros de
gestionare.
Experiența din alte țări indică faptul ca acest lucru poate da naștere comerțului ilegal,
depozitare ilegală, precum și unor contaminari semnificative de mediu (ex. sol, canalizări și
stații de tratare a apelor uzate etc.).
Conform legislației în vigoare producătorii de deșeuri periculoase sunt raspunzători
pentru gestionarea deșeurilor periculoase generate. Statul român va prelua responsabilitatea
gestionării acelor deșeuri istorice pentru care producatorii nu mai există sau nu pot fi
identificați. Având aceasta în vedere, totuși, România trebuie să ia măsurile necesare pentru
evitarea situațiilor în care generatorii de deșeuri periculoase încearcă să evite responsabilitatea
de gestionare prin lichidare voită, depozitare ilegală sau alte scenarii răuvoitoare.

2.4.2.2. Obiective cu privire la prevenirea generării și reciclarea de deșeuri periculoase

Deșeurile destinate eliminării trebuie făcute nepericuloase pe cât posibil. În mod
deosebit, se acordă, în general, prioritate reducerii deșeurilor în etapa dezvoltării materiilor
prime și producției actuale, înainte de generarea de deșeuri. În conformitate cu acest concept,
OCED clasifica “reducerea” si “reutilizarea” în evitarea strictă, reducerea la sursă și reutilizarea
produsului și numește aceste trei tipuri de activități “prevenirea producerii de deșeuri”.
Evitarea strictă implică prevenirea totală a generării de deșeuri prin eliminarea virtuală a
substanțelor periculoase sau prin reducerea materialelor sau intensității energiei utilizate în
producție, consum și distribuție.

45
 Reducerea la sursă implică utilizarea a cât mai putine substanțe toxice și periculoase
și/sau reducerea consumului de materiale sau energie. Reutilizarea produsului implică folosirea
multiplă a produsului în forma sa originală, pentu scopul său original sau pentru o alternativă. O
gestionare eficientă a deșeurilor reprezintă o problematică complexă și necesită o abordare
sistematică și coerentă cu evidențiere asupra prevenirii.
Prevenirea generării de deșeuri de producție periculoase trebuie planificată în strânsă
corelare cu gospodarirea materiilor prime utilizate, a produselor rezultate și tehnologiilor
folosite.
Prevenirea poate fi realizată prin:
• îmbunătătirea gospodăririi în cadrul fabricii;
• modificări în funcționare;
• modificări ale procesului de producție;
• modificări ale tipurilor de materiale utilizate;
• modificări în concepția produsului;
• modificări de consum (cerere).
Prevenirea producerii de deșeuri nu numai că reduce costurile de gestionare a deșeurilor
pentru companiile implicate, dar și economisește resurse și energie, ceea ce conduce la
reducerea costurilor de producție. În mod deosebit, se consideră a fi o strategie importantă
luarea de măsuri de protecție a mediului pentru întreprinderile mici și mijlocii. Există și
posibilitatea să se poată face, fără investiții ulterioare, unele îmbunătățiri și schimbări și
modificări în utilizările materiilor prime, instalațiilor și proceselor, rezultând o reducere reală a
costurilor de investiție.
Obiectivele generale cu privire la prevenirea generării de deșeuri periculoase și la
reciclarea lor sunt considerate, după cum urmează:
Micșorarea impactului asupra sănătății umane și mediului înconjurător;
Creșterea productivității prin sporirea randamentului utilizării materiilor prime;
Economisirea la costurile de producție ca rezultat al activității de mai sus;
Conservarea resurselor naturale.
În ceea ce privește gestionarea deșeurilor periculoase în România există un număr foarte
mic de furnizori de astfel de servicii. Iar aceștia oferă în general doar colectarea deșeurilor nu și
transportul acestora, deoarece capacitatea lor de transport este redusă. Astfel, transportul
deșeurilor periculoase este realizat în general de către generatorii de deșeuri. Totuși, mai mult
de 80% din totalul deșeurilor periculoase sunt depozitate sau stocate, și acest lucru se întâmplă,
în general, la, sau foarte aproape, de locul de generare a deșeurilor periculoase, ceea ce necesită

46
un transport minim. Excepție fac, în prezent, deșeurile spitalicești, uleiurile uzate și bateriile,
deșeuri colectate și transportate în vederea tratării, valorificării și/sau eliminării.

2. 5 Planul regional de gestionare e deșeurilor. Regiunea Nord – Est

În anul 2006 a fost elaborat Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea
1 Nord-est (PRGD), aprobat prin Ordinul Comun al MMGA/MIE nr. 1364/1499/2006. Acest
plan asigură transpunerea prevederilor cuprinse în documentele naţionale, la nivel regional,
oferind cadrul necesar dezvoltării proiectelor finanţate european, optimizării investiţiilor şi
costurilor operaţionale în domeniul gestionării deşeurilor la nivel regional, încurajării
tehnologiilor curate, a reciclării şi recuperării, în acest mod reducându-se cantităţile de deşeuri
generate, dezvoltării unor sisteme integrate de gestionare a deşeurilor, cu efecte pozitive asupra
mediului şi societăţii. Detalierea obiectivelor regionale la nivel judeţean este realizată de
planurile judeţene de gestionare a deşeurilor. Până la sfârşitul anului 2008 au fost aprobate
planurile pentru judeţele Neamţ, Suceava şi Iaşi.

Figura nr. 2. 3 Cantitatea de deșeuri municipale în regiunea NE

La nivelul regiunii de dezvoltare nord-est, se pastrează tendinţa naţională de eliminare a

celei mai mari părţi din cantitatea colectată, peste 99% din aceasta fiind depozitată în anul
2006, cantităţile valorificate fiind practic neglijabile.
Compoziţia medie a deşeurilor menajere la nivelul Regiunii 1, atât pentru mediul urban
cât şi pentru mediul rural, a fost estimată pe baza datelor din chestionarele de anchetă statistică
completate de operatorii de salubritate. Pentru mediul urban există o serie de studii în acest
sens, însă pentru mediul rural nu există date concrete care să confirme estimările.

47
2.6 Analiza S.W.O.T. privind gestiunea deşeurilor
Infrastructura de mediu din România este insuficient dezvoltată, datorită neglijării în
trecut a aspectelor legate de mediu. România nu dispune încă de sisteme adecvate pentru
managementul anumitor factori de mediu, cum este şi cazul deşeurilor. Această analiză relevă
punctele tari (strenghts), dar şi cele slabe (weaknesses), oportunităţile (opportunities) care pot
apărea, dar şi ameninţările (threats).

 Puncte tari:  Puncte slabe:

 Legislaţia de mediu armonizată aproape
complet cu cea a Uniunii Europene
 Strategii şi planuri de implementare a
Directivelor relevante pentru fiecare sector de
mediu
 Existenţa structurilor instituţionale de bază
pentru protecţia mediului, pentru
implementarea programelor de dezvoltare,
pentru managementul integrat al deşeurilor
 Experienţa în derularea proiectelor finanţate
din fonduri de pre-aderare (PHARE, ISPA,
SAPARD) sau din alte surse internaţionale
 Creşterea gradului de conştientizare la nivelul
factorilor de decizie în vederea aplicării
politicilor şi a planurilor de acţiune pentru
protecţia mediului
 Accesul redus al populaţiei la sistemele de
salubritate comparativ cu ţările dezvoltate
ale Uniunii
 Nivelul scăzut al investiţiilor de după 1990
în toate sectoarele de mediu, comparativ cu
necesarul de investiţii pentru conformarea cu
standardele europene
 Capacitatea administrativă insuficientă, în
special la nivel regional şi local, în
implementarea legislaţiei de mediu
 Existenţa unui număr mare de situri poluate
istoric cauzate de activităţi economice
intensive din trecut (depozite de deşeuri
neconforme)
 Infrastructura precară pentru colectarea,
transportul şi eliminarea deşeurilor
 Slaba conştientizare a populaţiei şi a
agenţilor economici privind gestionarea
adecvată a deşeurilor
 Proporţia ridicată a cantităţii de deşeuri care
se depozitează; nivelul redus al colectării
selective a deşeurilor; insuficienta dezvoltare
a pieţei de reciclare şi valorificare a
deşeurilor

 Oportunităţi:  Ameninţări:

48
  Utilizarea fondurilor U.E. ca o contribuţie
importantă pentru îmbunătaţirea standardelor
de mediu în România
 Creşterea standardelor de viaţă şi a
oportunităţilor economice prin asigurarea unor
servicii publice de calitate, prin remedierea
siturilor poluate
 Dezvoltarea unor planuri de investiţii pe
termen lung în condiţiile dezvoltării durabile
 Reducerea discrepanţelor între regiuni şi oraşe
 Îmbunătăţirea accesului populaţiei şi agenţilor
economici la serviciile de salubritate
 Îmbunătăţirea serviciilor operatorilor de
salubritate
 Oportunităţi pentru investiţii private
 Dezvoltarea unei pieţe viabile de reciclare a
deşeurilor sau a materiei prime rezultate în
urma procesării acestora
Tabel nr. 2. 6 Analiza SWOT privind gestionarea deșeurilor
 Capacitatea scăzută a beneficiarilor
finali/autorităţilor locale de a elabora
propuneri de proiecte
 Dificultăţi în susţinerea costurilor de
investiţie a proiectelor în domeniul
infrastructurii de mediu, în special de către
comunităţile mici
 Cooperarea diverselor instituţii, organisme
implicate în managementul integrat al
deşeurilor şi implementarea acestuia ar putea
să nu fie foarte bună
 Utilizarea neadecvată a fondurilor europene

CAPITOLUL 3
MANAGEMENTUL DEŞEURILOR ÎN MUNICIPIUL SUCEAVA

Creşterea demografică, asigurarea nevoilor de consum din ce în ce mai mari, dezvoltarea

urbanistică şi industrială duc la reducerea cantităţilor de resurse naturale şi la generarea unor
cantităţi din ce în ce mai mari de deşeuri. Din alt punct de vedere, aceste cantităţi accentuează
pericolul poluării mediului înconjurător şi atentează la starea de sănătate a populaţiei. Acestea
sunt câteva dintre motivele pentru care un management adecvat al deşeurilor trebuie
implementat pe plan naţional şi internaţional.

3.1 Istoricul problemei managementului deşeurilor urbane

Până când societatea să cunoască creşterea demografică şi dezvoltarea urbanistică şi
industrială, problema evacuării deşeurilor de orice tip nu era la fel de prezentă ca în societatea
contemporană, datorită numărului mic de locuitori şi a terenului mare care se afla la dispoziţia
omului. Primele problemele privitoare la evacuarea deşeurilor încep din timpurile în care
oamenii încep să se adune în comunităţi mai mari, iar acumulările de deşeuri încep să devină o
consecinţă a vieţii oamenilor. Relaţia dintre sănătatea publică şi stocarea improprie, colectarea
şi evacuarea deşeurilor solide este foarte clară.

49
 Autorităţile responsabile cu sănătatea publică au arătat că în cazul aruncării deşeurilor în
aer liber, şoarecii, şobolanii, muştele şi alţi factori provocatori de boli se hrănesc din deşeurile
aruncate, aceste animale şi insecte fiind purtătorii nenumăratelor maladii. Aceeaşi problemă se
pune şi în cazul caselor slab construite sau slab întreţinute, în depozitele alimentare, precum şi
în multe alte locuri unde asemenea animale şi insecte găsesc adăpost şi alimente depozitate sau
aruncate în condiţii improprii.
Deşi natura are capacitatea de a reduce impactul reziduurilor nedorite în aer, apă sau sol
prin diluare, dispersie, absorbţie, degradare, dezechilibrul ecologic apare atunci când asimilarea
naturală a acestor reziduuri a fost depăşită.
Metodele comune cele mai cunoscute pentru evacuarea finală a deşeurilor solide,
practicate la începutul secolului au fost: evacuarea pe pământ, evacuarea în apă, îngroparea în
sol. În jurul anilor `40, managementul deşeurilor solide în Statele Unite şi, 10 ani mai târziu în
Marea Britanie, era orientat spre bascularea controlată în gropi de gunoi. În timpul celui de-al
doilea război mondial, Corpul de Ingineri al Armatei Statelor Unite şi-au modernizat
programele de evacuare a deşeurilor solide, acestea servind ca model în evacuarea deşeurilor
pentru comunităţile de orice mărime, însă, în jurul anilor `60, municipalităţile nu au urmat în
mod riguros aceste programe.
Încă din 1965, după o revizuire completă a practicilor de management în evacuarea
deşeurilor solide, Congresul American a ajuns la concluzia că metodele ineficiente şi improprii
de evacuare a deşeurilor solide sunt o adevărata nenorocire, fiind un pericol pentru sănătatea
publică, inclusiv pentru calitatea aerului şi a resurselor de apă, etc.

3. 2 Managementul deşeurilor urbane

Deşeurile urbane (municipale) sunt reprezentate de deşeurile generate în gospodăriile
populaţiei (menajere), în instituţii, societăţi comerciale, unităţi prestatoare de servicii, deşeuri
stradale, deşeuri din parcuri şi spaţii verzi3. Deşeurile urbane se împart în deşeuri menajere si
asimilabile, deşeuri voluminoase, deşeuri din servicii municipale. Odată cu adoptarea normelor
U.E. din categoria deşeurilor urbane (municipale) au fost excluse deşeurile din construcţii şi
demolări, deşeurile de echipamente electrice şi electrotehnice (DEEE), deşeurile spitaliceşti,
deşeurile de ambalaje, nămolurile de la staţiile de epurare orăşeneşti, acestea fiind incluse în
categoria fluxurilor specifice.
Dintre conceptele cheie ale unui management adecvat al deșeurilor urbane, pot fi
amintite:
3
Cândea, M.; Bran, F., Spațiul Geografic românesc: Organizare, amenajare, dezvoltare durabilă, Editura
Economică, București, 2001, p. 393.
50
 reducerea deşeurilor: reprezintă totalitatea mijloacelor prin care autorităţile şi firmele
care se ocupă de gestionarea deşeurilor reduc cantitatea de deşeuri care trebuie colectată
şi eliminată (de exemplu, prevenirea eliminării materialelor reciclabile).
 reducerea la sursă: reprezintă procedurile de reducere a părţilor reciclabile ale unui
deşeu care a fost amestecat după colectare.
 separarea la sursă: se referă la colectarea separată la sursă, pe categorii de deşeuri,
pentru a facilita refolosirea, reciclarea sau compostarea.
 recuperarea deşeurilor, recuperarea materialelor reciclabile sau dirijarea deşeurilor:
reprezintă obţinerea de materiale reciclabile sau organice care pot fi refolosite sau
reciclate, prin separarea la sursă sau prin sortarea deşeurilor amestecate.
 refolosirea: refolosirea unui produs în acelaşi scop sau cu un scop diferit.
 reciclarea: transformarea materialelor/deşeurilor în materii prime pentru producerea
unor produse noi.
 centrul de răscumpărare (recumpărare): întreprindere care cumpără materiale
reciclabile și le vinde, în vederea introducerii acestora în procesele de fabricaţie.

51
 Deșeuri urbane/
municipale

Deșeuri menajere
Deșeuri asimilabile

Deșeuri Deșeuri din servicii

voluminoase municipale

DEEE

Deșeuri din construcții +

Fluxuri nămoluri

Specifice
Deșeuri spilaticești

Deșeuri de ambalaje

Figura nr. 3. 1Clasificarea Deșeurilor Urbane

Datorita faptului că în România nu se realizează colectarea separată a deșeurilor
menajere, se poate afirma că aproximativ 36% din componente, reprezentând materiale

52
reciclabile (hârtie, carton, plastic, sticla, metale), nu se recuperează, ci se elimină prin
depozitare. Se pierd, astfel, mari cantitati de materii prime secundare și resurse energetice.
Gospodărirea deşeurilor orăşeneşti este o problemă majoră aflată în faţa autorităţilor
locale, rezolvarea acesteia impunând şi cooperarea cetăţenilor. Sistemul de gospodărire variază
în lume în funcţie de mai mulţi factori. Însă, pentru a fi viabil sunt necesare adoptarea unor
strategii: reducerea volumului deşeurilor, valorificarea acestora şi optimizarea evacuării finale.
Reducerea volumului deşeurilor se poate realiza prin dezvoltarea tehnologiilor „curate”
şi folosirea de astfel de produse, care îi vizează în principal pe consumatori, şi prin
raţionalizarea sistemului de producţie şi consum existente (reducerea materiilor prime, reciclare
internă).
Valorificarea deşeurilor implică sortarea în gospodării, la sursă, prin colectarea selectivă
sau prin organizarea centrelor de colectare sau sortare de către autorităţile locale, prin folosirea
benzilor transportoare mecanice în selectarea diferitelor tipuri de deşeuri.
Optimizarea evacuării finale se referă la deşeurile nevalorificabile, care trebuie
îndepărtate şi dirijate spre depozitele de deşeuri. Acestea din urmă trebuie să îndeplinească nişte
condiţii privind alegerea amplasamentului, modul de pregătire şi exploatarea amplasamentului,
prelucrarea prealabilă a deşeurilor, tipurile de deşeuri care pot fi depozitate, monitorizarea după
închiderea amplasamentului.
„Gospodărirea gunoaielor orăşeneşti este supusă în prezent unor schimbări rapide atât în
ceea ce priveşte modul de percepţie al populaţiei cât şi în privinţa aspectelor tehnologice şi de
reglementare”4.

3. 3 Sistemul de management al deşeurilor solide din municipiul Suceava

Dorinţa de integrare a României în aria de cuprindere a civilizaţiei occidentale, obligă
toate componentele societaţii noastre la asimilarea unei atitudini de respect şi responsabilitate,
printre altele si faţă de mediul înconjurător. Managementul deşeurilor devine din ce în ce mai
acut o preocupare a cetăţenilor şi autorităţilor locale din România. Reuşita implementării unui
sistem performant de management al deşeurilor la nivelul comunităţilor locale depinde în mare
măsura şi de nivelul de informare publică.
În acest sens, în perioada 16 august – 16 noiembrie 2004 Primăria Municipiului
Suceava, împreună cu Clubul Ecologic “Origini Verzi” şi CenRes Suceava au derulat proiectul
“Parteneri de succes” finanţat de Ambasada Regatului Ţărilor de Jos la Bucureşti prin

4
Bold Octavian Valerian, Mărăcineanu Gelu Agafiel, Managementul deşeurilor solide urbane şi industrial,
Editura Matrix rom. Bucuresti, 2003

53
Programul Matra-Kap. Obiectivul acestui proiect a fost creşterea nivelului de educaţie
ecologică a cetăţenilor din Suceava, în scopul introducerii unui nou sistem de management al
deşeurilor, care vizează reciclarea acestora şi depozitarea lor ecologică, în vederea minimizării
impactului negativ al deşeurilor solide asupra mediului înconjurător5.
Activităţile acestui proiect au constat în principal în distribuirea de materiale
informative şi amplasarea de europubele pentru colectarea selectivă a deşeurilor în vederea
valorificării lor. În cadrul acestei campanii o echipă formată din funcţionari ai Primăriei
Suceava şi voluntari ai organizaţiilor neguvernamentale au distribuit cetăţenilor Sucevei pliante
referitoare la colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor; au fost amplasate materiale
promoţionale (bannere, city light-uri şi afişe ) în locuri cu vizibilitate şi impact public ridicat,
iar în locurile în care au fost identificate ca deficitare în colectarea selectivă a deşeurilor, au fost
amplasate 24 de europubele pentru colectarea selectivă a ambalajelor tip PET in vederea
valorificarii lor .
Oficialităţi ale Primăriei Municipiului Suceava împreună cu echipa proiectului
“Parteneri de succes” au organizat 22 întâlniri cu profesori şi elevi din toate şcolile si liceele din
municipiul Suceava. În cadrul acestor întâlniri au fost distribuite materiale informative şi s-a
discutat despre importanţa protecţiei mediului înconjurător, a colectării selective şi reciclării
deşeurilor.
În acelaşi timp, 75 de asociaţii de proprietari, 15 ONG-uri locale şi 4 firme locale de
salubritate au primit materiale informative despre colectarea şi reciclarea selectivă a deşeurilor.
Trebuie precizat că acest sistem de reciclare a deşeurilor a fost implementat in Suceava
începând cu anul 2002, în cadrul Proiectului SWAM, finanţat de USAID in cadrul programului
Ecolinks.
Sistemul funcţionează pe baza celor 97 puncte de colectare amplasate in vecinătatea
buncărelor de gunoi. Ambalajele PET sunt colectate de o firmă specializată în recuperarea şi
valorificarea deşeurilor reciclabile, care realizează procesarea primară şi livrarea lor către
unitatea de revalorificare. Ca rezultat al acestor acţiuni, cantitatea de PET-uri colectate în
oraşul Suceava a crescut cu 18 % în ultimele 6 luni.
Sistemul integrat de management al deşeurilor solide pentru municipiul Suceava a fost
încredinţat firmei de salubrizare S.C. Rosal Group S.R.L
3. 4 Gestionarea deşeurilor în municipiul Suceava
În prezent, sistemul de management al deşeurilor în municipiul Suceava se
caracterizează prin implementarea unui sistem de colectare selectivă, sortare şi depozitare a
deşeurilor, dar care, din insuficienta educaţie a populaţiei şi slaba implicare a administraţiei
5
http://www.primariasv.ro/portal/suceava/portal.nsf/Proiecte_municipale_cu_finantare_externa.pdf
54
locale nu şi-a atins scopul decât parţial. Colectarea selectivă este încă îndoielnică şi depinde de
conştiinţa civică a populaţiei la care se face apel prin mijloace de comunicare în masă, dar care
nu este provocată prin mijloace motivaţionale.

3.4.1. Generarea deșeurilor municipale

Generarea, colectarea şi transportul deşeurilor urbane sunt determinate de o serie de
factori, printre care: numărul populaţiei (care se modifică în perioada vacanţelor), frecvenţa de
colectare, numărul de gospodării individuale deservite (ştiindu-se că acestea generază o
cantitate aproape dublă de deşeuri decât la blocuri), extinderea serviciului de salubritate,
apariţia de construcţii noi. Un rol important în generarea şi colectarea deşeurilor îl au locuitorii
oraşului, care pot achiziţiona bunuri de folosinţă îndelungată sau bunuri ce pot fi reutilizate.
Responsabilitatea pentru gestionarea deşeurilor municipale revine administraţiilor
publice locale care, individual sau prin încredinţarea legală a acestui serviciu public unui
operator licenţiat şi autorizat, trebuie să asigure colectarea, inclusiv colectarea selectivă
transportul, neutralizarea, valorificarea şi eliminarea, după caz, a acestor deşeuri.
În cadrul municipiului Suceava, sursele principale de generare a deșeurilor sunt
reprezentate, în primul rând, de activitățile de orice tip ale populației (de exemplu: casnice,
economice – industrie, construcții, agricultură, servicii, etc).
Pentru a ne crea o imagine de ansamblu asupra generatorilor de reziduuri din oraș, am
prezentat în imaginea de mai jos pricipalele surse, începând de la cartierele muncipiului și
urmate de principalele surse de deșeuri industriale locale (SC AMBRO SRL, SC ACET SA, SC
TERMICA SA), până la localizarea depozitelor de deșeuri existente( cel pentru deșeurile
menajere din Mirăuți și cel de zgură din incinta societății comerciale Termica).
Suprafața cea mai extinsă de generare
a deșeurilor se identifică cu zonele
rezidențiale, fiind cele mai populate, dar și în
restul arealului municipal.

55
 Figura nr. 3. 2 Localizarea principalelor surse de generare ale deșeurilor

După cum observăm și în Harta administrativă a orașului Suceava, cartierele

municipiului sunt următoarele: Burdujeni, George Enescu, Centru, Ițcani, Obcini, Zamca.
În cazul cartierului Ițcani, acesta este alcătuit cu precădere din case (într-un număr de
aproximativ 3900), care se extind înspre Nordul orașului și spre periferie. Pe de altă parte, restul
cartierelor (Centru, George Enescu, Obcini, Zamca, Burdujeni), se încadrează în arealul cu
locuințelor colective, existând un număr 860 blocuri.
După destinaţie deşeurile constituie două subgrupe: recuperabile şi irecuperabile, iar
după origine pot fi grupate de asemenea în două subgrupe: rebuturi şi reziduuri. Rebut poate fi
o maşină, un utilaj sau un produs care nu mai poate fi folosit direct. Reziduuri sunt materiile
prime, materiale sau produse care sunt respinse în cursul unei fabricaţii sau a unor acţiuni

56
umane (menaj, comerţ, ramuri industriale, agroalimentare etc.). Ca aspect fizic, reziduurile pot
fi solide, lichide sau gazoase.
Tipurile de deşeuri generate în municipiul Suceava sunt diverse: nepericuloase sau
periculoase (baterii, uleiuri arse, materiale inflamabile, şlamuri etc.). Acestea sunt datorate în
primul rând dezvoltării economice a orașului, care duce, implicit, la creșterea acumulării de
bunuri materiale de către populație sau la extinderea domeniului comercial – industrial.
Existența a numeroase areale cu spații verzi, parcuri, grădini, terenuri agricole, spații de
agrement, duce la generarea unor cantităţi importante de deşeuri biodegradabile, de natură
vegetală.
Pentru zona administrativă, ocupată în principal de instituţii publice, deşeurile generate
sunt asemănătoare celor din zonele rezidenţiale, în compoziţie predominând deşeurile de hârtie
şi plastic.
Căile rutiere reprezintă spaţii importante de generare a deşeurilor, în special rutele
principale de acces pietonal, dar şi străzile secundare. Acestea ocupă suprafeţe mari pe
teritoriul municipiului. Străzile centrale şi cele din cartierele mari sunt deservite de puncte de
colectare temporară a deşeurilor, arterele principale din zona centrală şi sudică fiind curăţate cu
utilaje dotate special pe timpul nopţii.
Principalele tipuri de deșeuri generate în municipiul Suceava sunt prezentate în tabelul
următor:
Nr.
Tip deşeu Unităţi generatoare Exemple de deşeuri generate
crt.
produse textile, plastic, resturi organice,
detergenţi, vopseluri, echipamente
electrice, încălţăminte, sticlă, deşeuri din
cartiere rezidenţiale
piese de mobilier, baterii, bucăţi
ceramice, vată minerală, deşeuri din
1. Deşeuri menajere ambalaje
societăţi comerciale
ambalaje hârtie, plastic, aluminiu, polistiren
cu profil de desfacere,
expandat, deşeuri metalice, plastice, sticlă,
de alimentaţie publică,
hârtie, uleiuri arse, resturi materiale de
ateliere reparaţii auto,
construcţie, deşeuri biodegradabile, lemn
sedii bănci ş.a
2. Deşeuri din servicii arterele de circulaţie ambalaje de hârtie, aluminiu, plastic, PET-
municipale: stradale, pieţe, pietonală uri, resturi biodegradabile, deşeuri textile,
scutece de unică folosinţă, produse textile,

57
 sticlă
deşeuri biodegradabile, PET-uri, sticlă,
pieţe agroalimentare,
grădini, parcuri, spaţii verzi ambalaje (lemn, plastic)
terenuri agricole, deşeuri biodegradabile, biomasă, deşeuri din
spaţii verzi, parcuri ambalaje de hârtie, plastic, sticlă etc.
producerea ceulozei şi deşeuri lemnoase (coajă de la arbori),
hârtiei şlamuri tehnologice
producere şi
distribuţie agent şlam, cenuşă, uleiuri, resturi metalice
termic
deşeuri de lemn (coajă, rumeguş, lătunoie),
3. Deşeuri industriale hârtie de şlefuit, plastic, rumeguş, particule
prelucrare a lemnului
de furnir, recipiente metalice de la lacuri şi
diluanţi
prelucrare carne resturi organice, ambalaje

prelucrare lapte zer, ambalaje

producere sucuri resturi vegetale, deşeuri plastice
4 Nămol activ staţie de epurare nămol biodegradabil
spital, cabinete
stomatologice, deşeuri textile, resturi organice, seringi, ace,
5. Deşeuri din practica medicală
policlinici, deşeuri menajere
laboratoare
firme de construcţii, cărămizi, blocuri ceramice, ţiglă, deşeuri
Deşeuri din construcţii,
6 şantiere, cartiere metalice, plastice, vată minerală, ambalaje
demolări
rezidenţiale hârtie, pulberi, vopsele, azbest, etc.
Tabel nr. 3. 1 Tip deșeu generat în municipiul Suceava

În cazul municipiul Suceava structura deșeurilor reziduale este prezentată astfel:

58
 Structura deșeurilor reziduale din municipiul Suceava pet
sticla
1% deseuri constructii
0% 0%
0% lemn
7% 7%
1% 6% folii plastic
carton
13%
hartie

22% materiale plastice

2%
electrocasnice
6% IT
3% conserve metalice
3%
8% doze spray
21% cutii bauturi aluminiu
textile
baterii mici
Figura nr. 3. 3 Structura deșeurilor reziduale becuri

Serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare în municipiul Suceava sunt asigurate de

societatea comercială pe acţiuni ACET Suceava.
Sistemele de colectare sunt diferite de la o zonă la alta: sistemul din uşă în uşă (U-U) se
practică în cazul zonelor de locuinţe individuale şi sistemul de colectare colectivă (cu puncte de
stocare temporară) în cazul zonelor de locuințe colective.

3.4.2. Colectarea şi transportul deşeurilor municipale

Vechiul sistem de gestionare a deşeurilor era unul neecologic, care prezenta numeroase
probleme: existau gunoaie aruncate în apropierea locuinţelor, care, pe langă mirosul neplăcut
evacuat, constituiau adevărate focare de infecţie, vechile containere (ghene) erau sparte şi nu
permiteau colectarea selectivă, permiţând însă scurgerea levigatului, fiind un adevărat pericol
pentru sanătatea populaţiei şi pentru mediul înconjurător. Gestionarea deşeurilor se face de
către unicul operator de salubritate, S.C. Rosal Group S.R.L. societate aflată în subordinea
autorităţilor locale.
După introducerea noului sistem de gestiune a deşeurilor, separarea deşeurilor se face la
sursă. Colectarea selectivă constă în construirea punctelor de colectare pentru deşeuri organice
şi reziduale, dotarea gospodăriilor individuale cu containere pentru deşeuri, furnizarea de
containere pentru deşeurile organice şi reziduale şi pentru deşeurile reciclabile: hârtie/carton,
sticle din sticlă şi plastic. Colectarea deşeurilor menajere periculoase se asigură prin două
puncte mobile dotate cu recipienţi corespunzători

59
Foto nr. 1 Vechiul mod de Depozitare al deșeurilor
 Societatea S.C. Rosal Group S.R.L. efectuează activităţi de colectare, selectare şi
depozitare a deşeurilor pentru aproximativ 70.000 locuitori în blocuri, 5.200 locuitori în circa
3.900 de case, 1.500 de instituţii publice şi unităţi comerciale.
Sunt amenajate aproximativ 800 de puncte de colectare, raportul fiind de circa 1 la 40 de
apartamente. În ceea ce privește punctele de colectare selectivă a deșeurilor acestea indică un
numar de 120, distribuite proporțional în cele 6 cartiere: Centru, Burdujeni, George Enescu,
Zamca, Obcini, Ițcani.
Pentru cartierele cel mai populate din oraș (Burdujeni și Centru), densitatea punctelor de
colectare selectivă este prezentată, după cum urmează:

Figura nr. 3. 4 Punctele de colectare selectivă – cartier Burdujeni

În containerul pentru deşeuri organice se depozitează: coji/resturi de legume/fructe, coji

de ouă, pâine, mămăligă, frunze şi flori naturale, iarbă, pliculeţe şi frunze de ceai, paste
făinoase, făină, orez, resturi de mâncare, pământ de flori (cantităţi mici), etc. Aici se aruncă
doar conţinutul sacilor menajeri, aceştia depozitându-se în containerul pentru sticlă şi plastic.
Aceste deşeuri merg la staţia de compost unde sunt transformate în fertilizator.
Containerul pentru deşeuri reziduale trebuie să conţină: praf de aspirator, becuri,
celofan, folie de aluminiu, capace de borcan, coji de nucă, gumă de mestecat, tacâmuri şi
veselă, oale şi tigăi, lumânări, jucării mici, mucuri de ţigări, produse sanitare, produse de
curaţat, periuţe de dinţi, tuburi de pastă de dinţi, cârpe şi textile, scutece, haine şi încălţăminte,

60
medicamente, pixuri, creioane, carioca, stilouri, radiere, casete audio, video, CD-uri, DVD-uri,
dischette, mături şi mop-uri, cenuşă, flori artificiale, produse din piele, cioburi de sticlă de geam
şi oglindă, ambalaje care nu sunt din plastic, hârtie sau carton, etc. Toate acestea sunt trimise la
depozitul de deşeuri în vederea depozitării.
Containerul destinat deşeurilor de hârtie şi carton trebuie să conțină: caiete, cărţi, ziare,
hârtie, cutii mici de carton, pliante, pungi de hârtie, maculatură, alte ambalaje de hârtie şi
carton. Aceste deşeuri sunt reciclate. Nu se depozitează în acest container deşeuri de hârtie şi
carton impregnate cu diferite substanţe sau impurităţi.
Containerul pentru deşeuri de sticlă şi plastic va cuprinde: ambalaje tip PET, ambalaje
din plastic, cutii de plastic, ambalaje plastifiate, cutii (TETRA PAK) de suc sau lapte, pungi de
plastic, sticle, borcane, alte recipiente din plastic. Acestea vor fi sortate, ambalate şi reciclate
Nu se depozitează în acest container cioburi de geam sau oglindă.

Figura nr. 3.
5 Punctele de
colectare selectivă
pentru zona centrală

Lunar în
municipiul
Suceava se
colectează cca
10.000 – 12.000
m3 deşeuri
menajere şi
asimilabile şi
stradale necompacte, respectiv cca 4.000 mc deşeuri compacte.
Cantităţile medii lunare de deşeuri menajere depozitate, în funcţie de provenienţa lor, se
regăsesc în tabelul de mai jos. Datele de referință sunt valabile pentru anii 2008 – 2010.
Cantitatea medie anuală de deşeuri urbane colectate este de cca 130.000 m3 din care:
populaţie: 105.560 m3
agenţi economici : 20.150 m3

61
 stradale, alte tipuri de deşeuri: 4.290 m3 .

Deşeuri menajere Deşeuri stradale şi de la

Tip deşeu Deseuri de la Deseuri de la întreţinerea spaţiilor verzi, alte
  populaţie agenţi economici tipuri de deşeuri (demolări etc.)
Cantitate
3248 620 132
(mc)
Tabelul nr. 3. 2 Cantităţi medii lunare de deşeuri menajere depozitate
Sursa: Anuare privind calitatea mediului în Judeţul Suceava, A.PM. Suceava

În urma analizei acestor date, putem constata o scădere a cantităților de deșeuri menajere
colectate în anul 2007, față de anul 2010. Astfel, de la valori de cca. 12. 030 t pentru anul 2007
s-a ajuns la valori de 6.892 t în 2010, acest fapt datorându- se, în principal, diminuării activității
unor entități economice ca, de exemplu Ambro, care și-a redus deasemenea și numărul de
personal.
În următorul tabel, este prezentat raportul dintre cantitățile de deșeuri colectate,
valorificate și eliminate la nivelul orașului.
Cantitate colectata (t)
Tip deseu Anul Unitati
Populatie Valorificata Eliminata
economice
Deseuri menajere 2008 25.170 12.030 812 37.200
şi asimilabile, 2009 27.263 7.252 714 34.512
total 2010 28.349 6.892 892 34.349
Tabel nr. 3. 3 Cantităţi anuale de deşeuri menajere colectate, valorificate si eliminate din municipiul Suceava în
perioada 2008-2010
Sursa : Anuare privind calitatea mediului în Judeţul Suceava, A.PM. Suceava

Se poate observa o creștere a cantității de deșeuri valorificate, în raport cu cele

eliminate, care înregistrează scăderi.

62
 Structura deșeurilor colectate, valorificate și eliminate

40000

30000

20000

10000

0
1 2 3

anul 2008 2009 2010

popupație 25.170 27.263 28.349
agenti economici 12.030 7.252 6.892
valorificată 812 714 892
eliminată 37.200 34.512 34.349

Figura nr. 3. 6 Structura deșeurilor din municipiul Suceava

În concluzie, se constată pentru anul 2009 o pondere de cca. 75% a deșeurilor generate
de către populație din totalul celor colectate și restul de 25% revenind persoanelor juridice.
Astfel, doar un procent de 0,15% din totalul deşeurilor generate sunt colectate selectiv,
restul sunt colectate în amestec.
În componența deșeurilor municipale se includ: deșeurile biodegradabile, care indică o
pondere de 49%, materiale din demolări -18%, hârtie- 7%, sticlă- 8%, metale- 6%, plastic-
5,5% . Structura acestora este prezentată în figura de mai jos:

Resturi vegetale şi animale

18
Textile
7 Plastic
49
Metal

8 Sticlă

6 Hârtie
5,5 6,5 Altele(materiale din demolări)

Figura nr. 3. 7 Structura deșeurilor municipale

Pentru relizarea colectării deșeurilor menajere din Suceava, firma Rosal Grup dispune
de următoarele dotări:
eurocontainere de 1100 litri- 1350 bucăti;

63
 pentru colectarea selectivă a deşeurilor menajere:
 pentru hârtie/carton - eurocontainere de 1100 litri-127 bucăti,
 pentru deseuri din plastic - eurocontainere de 1100 litri-174 bucăti.
Transportul deşeurilor menajere se realizează cu următoarele mijloace auto din dotare:
 autogunoiera compactoare de 15 mc– 10 buc.
 autotransportoare cu container de 18 mc-7 buc.
 remorci de 18mc-3 buc.
 autotransportor cu container de 5 mc-1 buc.
 tractor cu remorcă de 5 mc-1 buc.

În municipiul Suceava, gestiunea deșeurilor implică o taxă la nivel de locuitor, care

pentru anul 2009 se prezintă astfel: pentru persoanele fizice, pe timp de o luna, se taxează 2, 82
lei; pentru persoanele juridice tariful crește la 31, 04 lei. Pentru depozitare, pe suprafața de un
metru cub, se tazează 3, 08 lei.
Colectarea deşeurilor reziduale şi organice din municipiul Suceava în cazul blocurilor
cu până/şi peste 4 etaje se realizează zilnic, iar în cazul caselor individuale colectarea se face
odată pe săptămână.
Deşeurile de hârtie-carton, sticlă şi plastic sunt colectate cu o frecvenţă de o dată pe
săptămână. Deşeurile menajere în amestec, care sunt colectate de pe raza municipiului
Suceava, sunt transportate mai întâi la o staţie de sortare, ce aparţine aceleiaşi societăţi -SC
ROSAL SRL (această staţie fiind amplasată în cartierul Iţcani, pe amplasamentul unde a
funcţionat iniţial o staţie de asfalt).
Platforma staţiei de sortare este betonată, prevăzută cu bordură de protecţie, cu rigole de
colectare-scurgere a apei meteorice eventual impurificate; spaţiu amenajat pentru amplasarea a
patru containere colorate şi inscripţionate pentru colectarea selectivă a eventualelor deşeuri
reciclabile (pastic, hîrtie-carton, PET-uri, sticlă).
Deşeurile refolosibile, PET, hârtie+carton şi sticlă, sunt încărcate şi transportate direct la
agenţii economici care au ca obiect de activitate valorificarea acestora. Deşeurile
biodegradabile sunt transpotate la depozitul la care este arondat oraşul.
Conform afirmației șefului municipalitatii sucevene, Ion Lungu, în oraș se vor monta
containere speciale pentru deșeurile de sticlă în toate cele 120 de locații speciale amenajate în
oraș pentru colectarea selectivă a deșeurilor. Deasmenea, toate institutiile publice din Suceava
vor trebui sa colecteze selectiv deseurile6.

6
Revista EcoMagazin, articol din data 11 noiembrie 2010
64
 În prezent, doar 9 % din cantitatea de gunoi produsa in municipiul Suceava este
colectata selectiv, iar conducerea municipalitatii speră ca prin adoptarea acestor măsuri, gradul
de colectare selectiva sa creasca la 15%.
Începand cu data 1 Mai 2011, cetățenii municipiului Suceava, care locuiesc la case, în
Burdujeni și Ițcani, au fost obligati să colecteze deșeurile selectiv (deșeuri menajere, deșeuri tip
hârtie-carton, deșeuri de plastic).
În perioada 16 iulie -30 septembrie 2010, colectarea și sortarea deșeurilor menajere s-a
efectuat dupa cum a fost planificat, în conditii normale, confirmand faptul că solutia adoptată de
Primaria municipiului Suceava a fost corectă și au rezultat urmatoarele beneficii:
S-a redus cantitatea de deșeuri care a fost transportată la Botoșani, spre depozitare finală
cu peste 25%; dacă într-o lună se transportau la Fălticeni circa 9. 450 mc compactați de
deșeuri, în perioada 16 iulie - 30 septembrie s- au transportat la Botosani 499 de curse
de 36 mc, adică 17. 964 mc compactați de deșeuri, ceea ce înseamnă o reducere cu 28%,
din cantitatea transportată
În conditiile în care Primaria Municipiului Suceava nu ar fi aplicat metoda sortării
deșeurilor, ar fi fost penalizată lunar cu circa 40. 000 lei, în prezent având ca obiectiv de
îndeplinit diminuarea cu 15% a cantitatilor de deșeuri.
În urma sortării s-au obținut circa 3. 059 mc de deșeuri din construcții și demolari și
circa 6. 228 mc de deșeuri reciclabile astfel:
 3750 mc PET - uri;
 950 mc hârtie și carton;
 1000 mc folie;
 180 mc sticlă;
 60 mc lemn;
 288 mc alte deșeuri reciclabile.

65
 Structura deșeurilor în urma sortării (perioada 16 iulie - 30
septembrie 2010)

3%1% 5%
16% PET
Hartie/Carton
Folie
Sticlă
60% Lemn
15%
Alte reciclabile

Figura nr. 3. 8 Structura deșeurilor din construcții și demolări în urma sortării

Programul de lucru s-a redus simțitor, astfel încat serviciul de salubrizare menajeră este
finalizat pe toate strazile, la orele 15- 16 ( față de orele 20 - 21 , în cazul transportului la
depozitul Falticeni ).
Din cantitățile menționate mai sus, în această perioadă s-au colectat selectiv de la
populație și agenti economici ( din cele 120 de puncte de colectare a deșeurilor, amenajate cu
eurocontainere), urmatoarele cantități de deșeuri :
 399 mc hartie și carton - 42 %
 55 mc folie - 5,5 %
 90 mc peturi - 2,4%

Structura deșeurilor în perioada 16 iulie- 30 septembrie 2010

în cele 120 puncte colectare selectivă

450
400
350
300
250
200 399
150
100
50 90
55
0
PET Hartie/Carton Folie

Serie1

Figura nr. 3. 9 Structura deșeurilor din cele 120 puncte de colectare selectivă

66
 Prin colectarea selectivă a deșeurilor reciclabile și sortarea deșeurilor menajere s-a redus
cantitatea totală de deșeuri transportată și depozitată la depozitul Botoșani cu aproximativ 27 %.
Nerespectarea colectării selective se sancţionează conform H.C.L. nr. 249-29.09.2005-
anexa 3, cu amendă în cuantum de până la 2.500 lei.

Cu toate că populaţiei i se oferă condiţii dintre

cele mai bune pentru depozitare, aceasta nu
respectă întocmai indicaţiile operatorului de
salubritate, şi, pe lângă că nu selectează
corespunzător, mai aruncă şi pe langă
containere deşeurile generate.

Foto nr. 3.1 Depozitare neconformă

Modul de operare:
 Transportul deșeurilor menajere colectate de către S.C. Rosal sunt depozitate
temporar, în vederea sortării, la S.C. Diasil;
 Sortarea deșeurilor menajere de către S.C. Diasil pe toate categoriile posibile;
 Transportul deșeurilor rezultate dupa sortare la depozitul din Botoșani cu autospeciale
dotate cu remorcă astfel încat cantitatea de deșeuri să fie minim 36 mc;
 Deșeurile din construcție, demolări (moloz, cărămizi, etc) rezultate din sortare vor fi
transportate la depozitul Mirăuți cu costuri reduse.

În transportul deşeurilor trebuie avute în vedere câteva considerente privind rutele cele
mai optime:
 identificarea politicilor şi regulamentelor locale existente, referitoare la unele elemente,
cum ar fi de exemplu punctele impuse de colectare şi frecvenţa colectării deşeurilor;
 mărimea echipei de lucru care participă la acest tip de acţiune şi tipul vehiculelor
utilizate;
 rutele vor fi stabilite astfel încât să pornească şi să se sfârşească în apropierea arterelor
de străzi, utilizând barierele fizice şi topografice ca limită a rutelor;
 în zonele deluroase traseele trebuie să înceapă din punctul cel mai înalt şi să coboare în
timp ce vehiculul este încărcat;
 ultimul container care urmează a fi colectat de pe o rută trebuie sa fie cel mai aproape de
locul de evacuare

67
  deşeurile generate în locuri cu trafic aglomerat ar trebui colectate, dacă este posibil, în
primele ore ale zilei;
 sursele de depozitare cu o cantitate foarte mare de deşeuri (din zone dens populate,
cartiere) ar trebui să aibă prioritate, trebuind sa fie colectate în prima parte a zilei;
 punctele de ridicare dispersate (unde sunt generate cantităţi mici de deşuri solide) şi care
sunt colectate cu aceeaşi frecvenţă, ar trebui dacă este posibil să fie servite în timpul
aceluiaşi drum sau în aceeaşi zi.

3.4.3. Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale

Multe din materialele separate din deşeurile urbane pot fi reutilizate direct. Exemple de
astfel de materiale include cheresteaua, paletele de lemn, mobila, etc. Dacă este posibil,
reutilizarea directă ar trebui încurajată. Metoda reciclării vizează două aspecte importante:
randamentul folosirii resurselor şi impactul asupra mediului.
În tabelul următor sunt enumerate societăţile care au preluat diferite tipuri de deşeuri în
anul 2008, în vederea reciclării acestora: persoane fizice (ambalaje din lemn), SC Ecorec SRL
Buhuşi (aparatură electrică şi electronică casată-DEEE-uri), SC Gaulos Serv SRL Suceava
(ambalaje din materiale plastice; ambalaje de hârtie şi carton), SC Rosal Group SRL Bucuresti
(DEEE-uri).
Cantitate preluată( anul
Denumire unitate Localitate Tip deșeu preluat
2008 - tone)
Persoană fizică Suceava 15 01 03 22, 80
ECOREC Buhuși 20 01 36 1, 20
ECOREC Buhuși 20 01 35* 7, 33
GAULOS SERV Suceava 15 01 02 127, 65
GAULOS SERV Suceava 15 01 01 557, 80
ROSAL GRUP București 20 01 35* 45, 20
ROSAL GRUP București 20 01 36 50
Tabel nr. 3. 4 Operatori care au preluat deşeuri pentru valorificare în anul 2008

În tabelul nr. sunt enumerate societăţile care au preluat diferite tipuri de deşeuri în anul
2009, în vederea reciclării SC Rosal Group SRL Bucuresti (DEEE-uri) şi pentru depozitare
deşeurilor inerte la depozitul Mirăuţi ( SC Test Prima SRL Suceava).

68
 Denumire Cantitate deșeu
Localitate Tip deșeu
unitate (tone)

Rosal Grup Pantelimon 20 01 35* 2

Rosal Grup Pantelimon 20 01 36 0, 50
Test Prima Suceava 17 01 07 8208
Test Prima Suceava 47 05 04 40050
Tabel nr. 3. 5 Operatori care au preluat deşeuri pentru valorificare în anul 2009

În anul 2009 SC Ambro SA Suceava, a colectat în vederea reciclării cantitatea de 45.738

tone de deşeuri de hârtie/carton (din import 98 tone - Republica Moldova, 4383 tone din
judeţul Suceava şi 41.257 tone din ţară). Reciclarea deşeurilor se face în instalaţia proprie de
prelucrare a maculaturii, care are o capacitate de 300,0 tone/zi.
În tabelul 3.8 este redată dinamica cantităţilor de deşeuri de hârtie şi cartoane, preluate
de SC Ambro SA din ţară şi din străinătate, în vederea reciclării şi fabricării hârtiei.
Denumire agent Cantitate deşeuri (tone)
economic 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

SC AMBRO SA 29.904 43.340 25.279 40.808 40.637 43.990 45.738

Tabel nr. 3. 6 Cantităţile de deşeuri de hârtie şi carton preluate de la fabricile care

reciclează astfel de deşeuri

3.4.3. Depozitarea deşeurilor municipale

La nivelul județului Suceava au existat 7 depozite de deșeuri municipale, clasificate
după tipurile de deşeuri depozitate ca depozite nepericuloase (clasa b), dar care sunt
neconforme cu prevederile Directivei nr. 1999/31/EC privind depozitarea deşeurilor. Așadar,
până la finele anului în curs ( 2011) toate aceste depozite își vor încheia activitatea. Depozitul
municipal Suceava a fost închis în anul 2008, deoarece aducea prejudicii semnificative
mediului ambiant, la fel și depozitele de la Siret, Vatra Dornei, Rădăuți, iar pentru anul 2011
sunt programate pentru sistarea activității depozitele de la Antilești( Fălticeni), Gura
Humorului, Câmpulung Moldovenesc.
Pentru anul 2008, deşeurile biodegradabile şi cele inerte (din construcţii) au fost preluate
de către societatea SC Test Prima SRL şi le-a depozitat la depozitul Mirăuţi (a cărui
administrator este şi în prezent). Depozitul, având capacitatea de depozitare şi durata de
funcţionare depăşită, a fost închis la data de 31.12.2008 şi are ca termen de finalizare a
lucrărilor data de 30 martie 2011.
Operatorii care au preluat deşeurile pentru depozitare, în
69
anul 2008, sunt prezentați, după cum urmează:
Denumire unitate ce preia Tip deșeu Cantitate deșeu (tone)
deșeul spre depozitare
SC Test Prima SRL, Suceava 20 02 01 343
SC Test Prima SRL, Suceava 20 02 03 86
SC Test Prima SRL, Suceava 20 03 02 1. 721
SC Test Prima SRL, Suceava 20 03 03 3. 090
SC Test Prima SRL, Suceava 20 03 01 37. 200
SC Test Prima SRL, Suceava 17 01 07 12. 864
Tabel nr. 3. 7 Operatori ce au preluat deșeurile spre depozitare

În anul 2009 doar deşeurile inerte (moloz, pamânt din constructii, pietre, pământ etc.) au
mai fost depozitate la depozitul Mirăuţi, iar deşeurile biodegradabile au fost transportate şi
depozitate pe platforma de deşeuri urbane a municipiului Fălticeni, care a fost închis la data de
31.12.2010 .
În anul 2010 deşeurile menajere biodagradabile au fost depozitate la depozitul Fălticeni,
iar în anul 2011 la depozitul Gura Humorului, care va fi închis la data de 31.12.2011, urmând
ca după această dată să fie pus în funcţiune depozitul ecologic zonal de la Moara.
În judeţul Suceava vor fi realizate două depozite ecologice de deşeuri, respectiv la
Moara şi Pojorâta. Cel de la Moara, care va prelua gunoiul din majoritatea localităţilor din
judeţ, inclusiv din municipiul Suceava, va avea capacitatea de 5,4 milioane de metri cubi şi o
suprafaţă de peste 22,5 hectare.
Fosta groapă de gunoi a Sucevei, care, teoretic, ar fi trebuit să devină o “oază de
verdeaţă”, conform normelor europene care au dictat închiderea ei, de la 31 decembrie 2008, a
fost folosită în continuare, iar singurele transporturi acceptate de normele de mediu pe care
România s-a angajat să le respecte sunt cele de pământ, moloz din construcţii şi resturi vegetale,
toate acestea regăsindu-se aici, dar amestecate cu transporturi de gunoi menajer.
Costurile de colectare şi gestionare a gunoiului menajer din Suceava au crescut din
cauza transporturilor pe distanţe mai mari şi a taxelor pe care municipalitatea trebuie să le
plătească pentru depozitarea deşeurilor la gropile de gunoi gestionate de către alte autorități.
Conform articolului nr. 196 publicat în ziarul local, Monitorul de Suceava, din data de
21.08.2010, camioanele serviciilor de salubritate Test Prima, firmă care se ocupă cu
administrarea fostei gropi de gunoi, continuă să transporte și să descarce gunoiul la fosta groapă
din oraș, chiar în mijlocul zilei, când acel loc ar trebui să fie, teoretic, în plin proces de

70
ecologizare a muntelui de gunoi adunat pe malul râului Suceava. Numai că acolo unde ar trebui
să fie o pătură de pământ groasă de aproximativ doi metri, care să acopere deşeurile depuse
până la finele anului 2008, materiale geotextile de protecţie şi de impermeabilizare sintetică,
straturi de balast şi nisip (minim 30 cm) şi un strat de sol vegetal, de minim 15 cm, care ar
trebui să asigure condiţiile necesare transformării gropii de gunoi într-o oază de verdeaţă, la fel
cum se procedează în toate ţările UE, în Suceava, straturile de gunoi s-au înmulţit şi, iar mirosul
este nesatisfăcător.
La extremitatea rampei de gunoi, pe platoul a cărui nivelare a fost începută din primele
zile ale anului 2009, se găsește un morman de deşeuri vegetale – roşii stricate, foi de varză,
pepeni verzi, castraveţi, mere, morcovi, toate amestecate la un loc cu o mulţime de pungi şi
sticle de plastic. Ceva mai încolo, în locul pajiştilor de verdeaţă care ar fi trebuit să acopere
locul în care zeci de ani la rând s-au tot adunat gunoaiele Sucevei, de o parte şi de alta a
drumului de acces s-au ridicat pereţi de gunoi, care transformă piesajul zonei într-o imagine
încadrată într-un alt secol. Dincolo de acest “canion de gunoi” apărut în mod misterios, după
închiderea oficială a gropii de gunoi, noi depozite, în special de cartoane şi PET-uri, au apărut
într-o zonă care anterior era golită aproape complet.

Foto nr. 3.2, 3.3, 3.4, 3.5 Depozitul de deșeuri municipal

71
 Utilizarea terenurilor pentru zona depozitului de deșeuri municipale este prezentată în harta
de mai jos.

Figura nr. 3. 10 Utiliarea terenurilor în zona depozitului municipal

Dacă până la jumătatea anului trecut deşeurile menajere din municipiul Suceava erau
colectate cu un număr de 11 autogunoiere, fiecare efectuând zilnic câte 2 curse, cu o capacitate
de 15 mc deşeuri compactaţi pe cursă, într-o lună se colectau aproximativ 35.000 mc
necompactaţi.
Datorită sistemului de compactare a autogunoierelor, cantitatea de deşeuri transportată
efectiv lunar (datorită gradului de compactare) era de 9.450 mc, tariful de depozitare la
Fălticeni( fosta locație de depozitare) fiind de 7,8 lei/mc.
Astfel, transportul deşeurilor menajere colectate de către S.C. Rosal sunt
depozitate temporar, în vederea sortării pe toate categoriile posibile, la S.C. Diasil. Deşeurile
rezultate după sortare sunt transportate la depozitul din Botoşani cu autospeciale dotate cu
remorcă, astfel încât cantitatea de deşeuri să fie minim 36 mc.

72
 În urma proiectului “Îmbunătăţirea sistemului de management al deşeurilor în Suceava“
–SWAM, finalizat în septembrie 2002, se preconizează ca, în viitor, sistemul de management al
deșeurilor sa fie îmbunătățit și sub aspectul depozitării ecologice a deșeurilor. Deasemenea, se
caută soluții pentru obținerea unor surse de finantare externă pentru amenajarea unei platforme
ecologice pentru depozitarea deseurilor menajere.

3.5. Gestionarea deşeurilor periculoase

3.5.1. Deșeurile provenite din aparatură electrică și electronică (DEEE – uri)
Odată cu adoptarea legislaţiei internaţionale cu privire la deşeuri, DEEE-urile sunt
incluse în categoria fluxurilor specifice de deşeuri.
Echipamentele electrice şi electronice (EEE) sunt echipamentele care functionează pe
bază de curenţi electrici sau câmpuri electromagnetice şi echipamentele de generare, transport
şi de măsurare a acestor câmpuri, incluse în categoriile prevăzute în anexa nr.1A din HG
448/19.05.2005 şi destinate utilizării la o tensiune mai mică sau egală cu 1.000 volţi curent
alternativ şi 1.500 volţi curent continuu.
Pentru colectarea separată a DEEE şi atingerea obiectivelor naţionale de colectare
stabilite prin negocieri, au fost înfiinţate puncte de colectare selectivă a acestor deşeuri. În
acelaşi timp distribuitorii de DEEE –uri sunt obligaţi să primească la schimb, în regim unu la
unu deşeuri electrice şi electronice echivalente cu echipamentul cumpărat. DEEE provenite din
alte surse (care nu pot fi asimilate celor din gospodăriile populaţiei) vor fi predate
producătorilor.
În judeţul Suceava, au fost înfiinţate puncte de colectare selectivă a DEEE în toate
localităţile urbane cu peste 20.000 locuitori, autorităţilor administraţiei publice locale le revine
sarcina organizării serviciului de salubrizare a localităţii, care include şi colectarea selectivă a
DEEE. Astfel, DEEE-urile sunt colectate prin intermediul a şapte puncte de colectare a
deşeurilor la nivel de județ , din care doar unul este situat în municipiul Suceava. Acesta este
situat pe strada Calea Unirii, nr. 31 A, administrat de către autoritatea locală Rosal Grup. Se
constată că pentru anul 2007, cantitatea de DEEE - uri colectate este nulă.
Societăţile specializate în achiziţionarea deșeurilor de echipamente electrice și
electronice (frigidere, maşini de spălat, cuptoare etc.), în municipiul Suceava sunt: SC Rosal
Grup SRL Suceava şi SC Ecorec SRL Buhuşi.
În municipiul Suceava, ca şi în celelalte localităţi ale judeţului, se organizează periodic
acţiunea actiunea numită generic “Marea debarasare”. Societăţile respective au obligația de a
anunța populaţia în legătură cu data deplasării unor mijloace de transport proprii, în scopul

73
colectării acestor deşeuri, astfel încât populaţia, la data respectivă, să stocheze la poarta
locuinţei sau la uşa blocului astfel de deşeuri, în vederea colectării, şi transportului acestora în
scopul valorificării confom HG. 448/2005 .
3.5.2. Deşeurile tip VSU (vehicule scoase din uz)
Gestionarea vehiculelor scoase din uz este reglementată prin HG nr. 2406/2004, cu
modificările şi completările aduse de HG 1313 din 20 septembrie 2006 şi HG nr.1633 din 29
decembrie 2009. HG 2406 din 21 decembrie 2004  transpune Directiva nr. 2000/53/CE .
Societăţile care sunt autorizate să desfăşoare astfel de activități, din municipiul Suceava,
sunt: PF Muha Traian din Suceava, SC Rolex SRL Suceava, SC Maricol SRL Suceava, SC
Expert Auto SRL Suceava, SC Alin For You SRL Suceava, SC COM Remat SRL Suceava.
3.5.3. Deșeuri spitalicești
În urma închiderii crematorului de la Spitalul municipal Suceava în anul 2007, deşeurile
provenite de la clinicile spitalelor, policlinici, centru de recoltare sânge, dispensare etc. ,
deşeurile spitalicesti sunt stocate în pubele speciale, şi, pe bază de contract, sunt transportate la
incineratorul SC Mondeco SRL pentru tratare termică la 12000C.

3.6. Gestiunea deşeurilor industriale din municipiul Suceava

În cadrul municipiului Suceava, deşeurile industriale sunt generate în cadrul
următoarelor actvităţi industriale: fabricarea celulozei şi hârtiei, prelucrare a lemnului,
producerea energiei termice, prelucrarea cărnii, prepararea sucurilor, fabricarea pâinei, iar în
zona Scheia: fabricarea berei, vinificaţie, prelucrarea laptelui şi fabricarea rulmenţilor
(activitate desfășurată pe teritoriul comunei Şcheia).
Depozitarea deşeurilor industriale se face în incinta unităţilor autorizate în domeniu, iar
zgura şi cenuşa de la CET Suceava este depozitată pe depozitul propriu, amplasat la cca 4 km
de obiectiv. Pentru deşeurile menajere şi cele reciclable societăţile au contracte individuale
cu operatorul de salubrizare, respectiv cu firme specializate pentru valorificarea deşeurilor.
Societăţile din municipiul Suceava care desfăşoară activităţi economice, mari
producătoare de deşeuri industriale, cu impact asupra mediului sunt:
 SC AMBRO SA din domeniul industriei celulozei și hârtiei, care până în anul 2008 a
produs hârtie şi celuloza prin metoda sulfat, iar din anul 2008 şi până în prezent
produce doar hârtie.
 S.C. TERMICA S.A din cadrul industriei termice, care prin arderea huilei în cele două
cazane a 420t/h, şi prin arderea păcurei în cele 5 cazane, rezultă zgură si cenuşă.

74
 Alte surse de poluare a solului le reprezintă: depozitul de deşeuri municipale amplasat la
Mirăuţi, precum şi staţia de epurare orăşenenească.
Cantităţile anuale de deşeuri de zgură şi cenuşă generate de către societatea CET, care
au fost valoricate sau depozitate pe depozitul propriu de zgură şi cenuşă, sunt redate în figura de
mai jos:

tone 25.000

20.000

15.000

10.000
Deseuri valorificate
5.000 Deseuri depozitate

0
2007 2008 2009 an

Deseuri 2.020 937 0

valorificate
Deseuri 20.780 21.356 16.665
depozitate

Figura nr. 3. 11 Structura cantităţilor deșeurilor de zgură şi cenuşă generate de CET Suceava
(valorificată şi depozitată)

Deşeurile de zgură şi cenuşă de vatră şi zburătoare valorificate ca şi material de

asfaltare în amestec cu alte materiale se prezintă astfel: în anul 2007 o cantitate de 2020 t, în
anul 2008 cantitatea valorificată a fost de 937 t, iar în anul 2009 astfel de deșeuri nu mai sunt
valorificate.
Dşeurile de zgură şi cenuşă de vatră depozitate pe halda proprie prezintă pentru anii
2007 cantitatea de 20.780t, pentru 2008 de 21.356t, iar pentru 2009 de 16.665 t.
Celelalte tipuri de deşeuri generate de SC Termica SA Suceava sunt gestionate, pe bază
de contracte prin firme specializate, astfel:
- deşeurile menajere sunt preluate şi gestionate de către SC Rosal Grup SRL ;
- deşeurile metalice, de plastic şi hârtie sunt preluate prin REMAT pentru valorificare;
- deşeurile periculoase (uleiuri uzate) sunt stocate temporar conform normativelor în
vigoare şi sunt preluate prin firme specializate pentru eliminare.
O altă fabrică din municipiul Suceava este SC Ambro SRL, care generează următoarele
produse: celuloză sulfat neânalbită din răşinoase şi foioase pentru uz intern; pastă de
maculatură pentru uz intern; hârtie de ambalaj rezistentă; hârtie pentru carton ondulat; hârtie
pentru carton ondulat (miez) cu 90-100% maculatură.

75
 Începînd cu luna noiembrie 2007 secţia de celuloză a societăţii a fost sistată pe motive
de eficienţă economică, funcţionând în continuare doar secţia de hârtie, astfel și cantitatea de
deșeuri s-a redus.
Societatea Ambro şi-a depozitat şlamul de la prepararea celulozei, tip sulfat, la depozitul
de şlam propriu, amplasat în incinta societăţii.
Conform programului de conformare, emis de autoritatea competentă de mediu, acest
depozit a fost închis în anul 2006, iar ecologizarea completă s-a încheiat în anul 2009.
În tabelul de mai jos sunt prezentate cantităţile de deşeuri generate, preluate în vederea
valorificării şi eliminate de SC Ambro SA Suceava în anii 2008 şi 2009.
Denumire deşeu An Cantitate Cantitate Cantitate Cantitate
generată (t) preluată (t) valorificată eliminată
(t) (t)
Deşeuri de lemn şi de scoarţă 2008 510 10457,18 9713,53 -
2009 0 11369 9140 -
Nămoluri de la epurarea apelor 2008 1000 - 0 -
2009 928 - - -
Deşeuri de la fierberea hârtiei 2008 4195 - - 4195
2009 3409 - - 3409
Deşeuri de la sortarea hârtiei şi 2008 2479 - 2479 -
cartonului 2009 2280 - 2280 -
Deşeuri zburătoare de la arderea 2008 562 - - 562
turbei şi lemnului netratat 2009 331 - - 331
Cenuşa de vatră, zgură şi praf de 2008 713 - - 713
cazan 2009 421 - - 421
Fier şi oţel 2008 182 - 182 -
2009 316 - 316 -
Ambalaje din materiale plastice 2008 6,66 - 6,66 -
2009 13,8 - 13,8 -
Baterii de plumb 2008 0,19 - 0,19 -
2009 2,9 - 2,9 -
Ambalaje de lemn 2008 22,97 - 22,97 -
2009 58,4 - 58,4 -
Deşeuri din ambalaje de hârtie şi 2008 43.366,2 - 43.366,2 -
carton 2009 0 - - -
Uleiuri de motor, alţi combustibili 2008 485,2 485,2 -
2009 0 0 -
2009 9,08
Tabel nr. 3. 8 Cantităţile de deşeuri generate, valorificate li eliminate în anii 2009 şi 2010
Sursa: APM Suceava (Chestionar statistic naţional privind deşeurile pentru anii 2008 şi 2009)

76
 Societăţile specializate care au preluat deşeuri de la SC Ambro SA pentru valorificare în
anii 2008 şi 2009 au fost următoarele: SC Diasil Service SRL Suceava (preluarea deşeurilor din
plastic), Remat Iaşi a preluat -deşeurile metalice, SC Acurom SA Suceava-deşeurile de baterii
de plumb, SC OILPROD Impex SRL Câmpina a preluat deşeurile de uleide motor şi alţi
combustibili, iar deşeurile de lemn, hârtie şi carton sunt reintroduse în fluxul tehnologic pentru
obţinerea hârtiei. Unităţile specializate care au preluat deşeuri de la SC Ambro SA în vederea
eliminării au fost următoarele: SC Diasil Service SRL Suceava au preluat deşeurile generate de
la fierberea hârtiei care au fost transportate pentru depozitare la depozitul Mirăuţi în anul 2008
şi la depozitul Antileşti (Fălticeni) în anii 2009 şi 2010, iar deşeurile menajere au fost preluate
de către SC Rosal Grup SRL Suceava şi depozitate la depozitele la care municipiul Suceava a
fost repartizat.

3.7. Eliminarea deșeurilor prin incinerare și depozitare

Eliminarea prin incinerare
În municipiul Suceava, prin fondurile de mediu, societatea SC Moneco SRL a
achiziţionat o instalaţie de incinerat deşeuri periculoase, cu un cuptor de ardere tip FM –
6G500, şi două cuptoare tip Hoval Multizon asigurând o capacitate de incinerare de câte 500
kg/oră pentru fiecare cuptor. Cantităţile şi compoziţia deşeurilor ce pot fi incinerate zilnic sunt
următoarele:
cca 20 t/zi deşeuri solide,
cca 11 t/zi deşeuri păstoase,
cca 3 t/zi deşeuri lichide;
cca 3 t/zi ambalaje
Instalaţia de incinerare deşeuri periculoase SC MONDECO SRL, este amplasată pe
platforma industriala Est- Valea Sucevei, la 1,5 km NV de zona locuită a municipiului Suceava.
Coordonatele amplasamentului: 47045’58’’ latitudine nordică, 26025’ longitudine estică.
Suprafata ocupată de instalație este de aproximativ 3120 mp.
Societatea asigură incinerarea deşeurilor periculoase din zona Moldovei, dar şi din alte
zone ale României. Instalaţia este autorizată pe linie de mediu în anul 2007.
Cantităţile de deşeuri periculoase incinerate în perioda 2007-2009 sunt prezentate în figura
următoare, de unde se observă o creştere a cantităţilor de deşeuri incinerate în anul 2009 de trei
ori faţă de anul 2007, şi aproape o dublare faţă de anul 2008.

77
 3000
2637
2500
2007 2008 2009
2000
1542
1500
Serie1
1000 785
anul
500

1 2 3
Serie1 785 1542 2637
anul 2007 2008 2009

Figura nr. 3. 12 Structura cantităţilor de deşeuri periculoase incinerate la SC Mondeco SRL Suceava

De asemenea, incineratorul este dotat cu cele mai performante instalaţii de purificare a

gazelor (tratare cu carbonat de calciu, ardere la 12000C) şi aparatură automată de monitorizare
continuă tuturor parametrilor de funcţionare (temperatură, conţinut de oxigen) precum şi a
noxelor emise la coşul de evacuare al gazelor.

 Eliminarea prin depozitare

Figura nr. 3. 13 Depozitul municipal de deșeuri

78
 Depozitul central de deşeuri al municipiului Suceava se găseşte situat în partea de Est a
municipiului, pe malul drept al râului Suceava. În acest sector râul Suceava are un profil
transversal asimetric, malul drept fiind abrupt cu diferenţe altimetrice de la aprox. 266 m în
zona albiei minore până la 350 m în zona cetăţii Sucevei, iar malul stâng este jos fiind dominat
de un relief de luncă cu  declivitate redusă. Depozitul de deşeuri al municipiului Suceava
ocupă o zonă în care lunca râului Suceava are o extindere mai mare fiind flancat la sud de un
versat abrupt şi bine împădurit cu specii de foioase. Rezultatele măsurătorilor cu GPS efectuate
în luna septembrie 2007 pentru Depozitul de deşeuri al  municipiului Suceava sunt 
următoarele:
-  lungimea perimetrului depozitului: 1,3 km;
-  suprafaţa: 78 667 mp.

Figura nr. 3. 14 Încadrarea în zonă a depozitului Suceava

Comparativ cu măsurările efectuate în luna aprilie 2007 se constată că pentru 2010

suprafaţa depozitului a crescut cu aproximativ 10 % (de la 71 559 mp la 78 667 mp). Trebuie
evidenţiat faptul că pe o porţiune de aproximativ 150 m lungime depozitul de deşeuri se găseşte
la mai puţin de 2 m de albia râului Suceava (latura de N), iar eroziunea laterală a râului Suceava
este foarte activă în această zonă existând posibilitatea ca o parte din deşeurile depozitate să
ajungă în râu.

79
 Foto nr. 3.6, 3.7 Amplasamentul depozitului faţă de albia râului Suceava

Procesele de şiroire sunt active în zona albiei râului Suceava iar apele meteorice care
percolează depozitul se scurg în râul Suceava, antrenând prin solubilizare materialele din masa
depozitului.
Așadar, depozitul este poziţionat necorespunzător şi nu este împrejmuit. S-au acceptat la
depozitare atât deşeuri municipale cât şi industriale nepericuloase. Reducerea volumului din
depozit s-a realizat prin nivelarea-tasarea deşeurilor cu ajutorul utilajelor (buldozere).
Din cauza biogazului produs, deşeurile se autoaprind, focul fiind dificil de stins. Atunci
când bate vântul, fumul se întinde pe o distanţă de câţiva kilometri, poluând atmosfera pe
direcţia vântului.
În prezent administrarea Platformei se realizează de către SC TEST PRIMA SRL
Suceava care deţine contract de închidere a suprafeţei de teren pe care este amplasată platforma.

80
 CAPITOLUL 4
IMPACTUL DEȘEURILOR URBANE ASUPRA MEDIULUI

Dintre numeroasele probleme de mediu care amenință planeta noastră, o problemă

majoră o constituie, fară nici o îndoială, deșeurile. În general, ca urmare a lipsei de amenajari și
a exploatarii deficitare, depozitele de deșeuri se numară printre obiectivele recunoscute ca
generatoare de impact și risc pentru mediu și sanatatea publică.

4.1. Aspecte generale legate de protecţia mediului

Esenţa dezvoltării durabile este dată de conservarea patrimoniului necesar bunăstării
generaţiilor prezente şi viitoare, care cuprinde atât capitalul material şi cunoştiinţele ştiinţifice
şi tehnologice, cât şi capitalul natural, adică mediul înconjurător. Este esenţial, mai mult ca
oricând, ca şi România să se alinieze la acest concept, în sensul ca obiectivele economice,
precum şi cele ecologice să fie corelate, astfel încât să includă acţiuni de protecţie a mediului
încă din faza de proiectare a unui obiectiv economic sau social, cu scopul de a minimiza
efectele negative ce le-ar putea produce asupra mediului.
În realizarea acestui concept, agenţii economici joacă un rol important, aceştia trebuind
sa-şi adapteze tehnologiile pentru a consuma cât mai puţine resurse şi pentru a genera cât mai
puţine deşeuri.
Referitor la conceptul privind dezvoltarea durabilă, există mai multe opinii în lume,
unele pledând pentru stoparea dezvoltării economice, altele absolutizând rolul mediului.
Ştiinţa şi tehnica pot dezvolta tehnologii „verzi”, fapt demonstrat de progresele realizate
în ultimile decenii, cum ar fi găsirea unor surse alternative de energie şi a unor noi surse de
materii prime, prelucrarea deşeurilor şi altele. Printr-o politică în concordanţă cu acest concept
al dezvoltării durabile se poate reduce gradul de poluare a mediului. În acest sens, în Statele
Unite ale Americii, orice realizare a unei instalaţii industriale de exemplu, trebuie sa fie urmată
de un proiect pentru dezmembrarea instalaţiei, pentru recuperarea unor componente şi pentru
prelucrarea deşeurilor.
Indiferent de natura lor, deşeurile constituie un factor de poluare a mediului. Există o
legislaţie europeană în domeniu pe care România trebuie să o respecte. Eforturile care se fac în
acest sens nu sunt suficiente, pentru că fară participarea tuturor factorilor care produc deşeuri şi
nu numai a acestora, nu ne vom putea alinia la cerinţele Comunităţii Europene.
Deşeurile sunt recunoscute drept un factor important în răspândirea infecţiilor. Acestea
conţin multe microorganisme, printre care şi agenţi patogeni care pot trăi timp îndelungat (zile,

81
luni), precum: viruşi, bacterii. Aceştia pot pătrunde în pânza freatică, în sol, degradând calitatea
mediului. De asemenea, deşeurile oferă condiţii foarta favorabile pentru înmulţirea rozătoarelor
sau a insectelor. Grămezile de gunoaie constituie sursa de hrană pentru multe rozătoare, iar
mirosul gunoiului atrage foarte multe insecte, muştele de exemplu, care sunt atrase de mirosul
produs de descompunerea deşeurilor ce conţin substanţe organice. Condiţia cea mai importantă
pentru evitarea epidemiilor şi transmiterea bolilor este organizarea unui sistem integrat de
gestionare a acestor deşeuri, care constă în colectarea zilnică a acestora, selectarea, tratarea
ecologică şi depozitarea controlată în gropi ecologice.
Depozitarea necorespunzătoare a dus la poluarea solului, a apelor freatice şi de suprafaţă
pe suprafeţe întinse. De aceea construirea a cât mai multe depozite ecologice, conforme cu
legile în vigoare, este imperios necesară. De asemenea şi atmosfera este poluată, în urma
descompunerii substanţelor organice degajânde-se în aer substanţe precum amoniacul,
hidrogenul sulfurat, gaz metan, care se poate aprinde foarte uşor. Vîntul are un rol important în
ridicarea acestor gaze, a prafului şi extinderea, în acest fel, a zonelor poluate.
Din punct de vedere estetic, depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor produce o
poluare vizuală majoră în rândul populaţiei. Populaţia care locuieşte în apropierea gropilor de
gunoi neecologice are de suportat o serie de consecinţe, printre care mirosul insuportabil,
poluarea solului şi a apelor freatice, prezenţa rozătoarelor şi a insectelor, toate acestea ducând la
îmbolnavirea ei şi a animalelor domestice. Gradul de civilizaţie atins în prezent permite însă o
gestionare ecologică. Legea prevede modul de administrare a deşeurilor, autorizarea
activităţilor legate de deşeuri, modul de gestionare a deşeurilor, inclusiv tratarea şi eliminarea
deşeurilor, dar şi operaţiuni de valorificare a acestora, operaţiuni menţionate la punctul 3.1.
Problemele tot mai pregnante ale mediului înconjurător ar trebui să determine factorii de
decizie, atât centrali cât şi locali să ia cele mai bune decizii în privinţa gestionării deşeurilor,
astfel încât acestea să nu mai constituie un factor de poluare a mediului.

4.2. Impactul asupra atmosferei

Atmosfera este contaminată de produsele gazoase rezultate în urma descompunerii
substanţelor organice din deşeurile depozitate necorespunzător. Astfel se degajă gaze rău
mirositoare: amoniac, hidrogen sulfurat, dar şi gaz metan, care se poate aprinde foarte uşor şi
produce aprinderea şi a altor substanţe combustibile aflate în deşeuri, cum ar fi mase plastice,
cauciuc, hârtie, ţesături etc., poluând şi mai mult atmosfera cu un fum înecăcios. Vântul şi
curenţii ascendenţi de aer ridică fumul, gazele, precum şi praful la înălţimi, de unde acestea sunt
purtate pe distanţe mari şi astfel se extinde zona de poluare.

82
 Datorită deficienței sistemului de management al
deșeurilor din municipiul Suceava impactul poluării
datorată deșeurilor interesează, din prisma efectelor
negative asupra mediului.
Cu toate acestea, implementarea măsurii de colectare
selectivă a deșeurilor la nivelul orașului, precum și
închiderea fostului depozit de deșeuri al
Foto nr. 4.1 Depozitare neconformă
municipiului a rezolvat parțial problema deșeurilor.
În ceea ce priveşte impactul asupra atmosferei, două surse majore pot fi luate în
considerare: colectarea la sursă şi transportul deşeurilor, dar şi depozitul de deşeuri.
Colectarea se face în containere (la bloc) sau pubele (la case şi agenţii economici),
înlocuindu-se vechile ghene care emiteau mirosuri neplacute şi poluau atmosfera cu diferite
gaze. Aceste containere/pubele nu emit mirosuri neplacute în zonă, doar în cazul în care
depozitarea nu se face corespunzător, dar şi în acest caz, periodicitatea ridicării face puţin
probabilă această posibilitate.

Foto nr. 4.2, 4.3 Colectarea și transportul deșeurilor

Transportul se realizează cu maşini corespunzătoare, deşeurile fiind colectate şi
compactate, reducând astfel numărul curselor necesare, şi implicit poluarea aerului cu diferite
suspensii de la deşeuri şi cu gaze emise la arderea combustibilului. Aceste maşini sunt spălate
în cadrul depozitului.
Din analiza impactului depozitului de deșeuri din municipiul Suceava, localizat pe
strada Mirauți, destinat deșeurilor din construcții și moloz, dar și, în mod ilegal, resturi organice
si menajere, se identifică ca sursă de poluare a aerului gaze, precum: amoniac, hidrogen
sulfurat, gaz metan. În cazul procesului tehnologic al descărcării deșeurilor, se evidențiază

83
sursele de emisii nedirijate, difuze, caracterizate prin faptul că poluanţii rezultaţi din proces sunt
evacuaţi în mod liber în atmosferă.
„Impactul poluanţilor atmosferici generaţi asupra calităţii aerului ambiental, s-a
determinat prin modelarea matematică a câmpurilor de concentraţii pe diferite intervale de
mediere, asociate valorilor limită şi valorilor de prag ce se constituie în criterii pentru evaluarea
calităţii aerului, de către SC Agro Consult SRL Bucureşti”.7
În concluzie se poate spune că concentraţiile de poluanţi din aerul ambiental la nivelul
orașului Suceava nu se încadrează în limitele prevăzute de legislaţia în vigoare, datorită
depozitării neconforme a deșeurilor pe platforma Mirăuți dar și din lipsa educației ecologice a
populației.

4.3. Impactul asupra hidrografiei

Depozitarea ilegală a deşeurilor, depozitele neconforme de deşeuri sau proasta
gestionare a depozitelor conforme, colectarea în amestec a deşeurilor menajere cu cele
periculoase sunt câteva cauze care pot duce la poluarea apelor, atât cele de suprafaţă, cât şi cele
subterane.
Deşeurile depuse pe sol în condiţii neecologice, cât şi produsele de descompunere
netratate sunt spălate de precipitaţii şi astfel se accelerează pătrunderea substanţelor poluante în
sol şi de aici în pânzele freatice. Produsele finale rezultate în urma descompunerii substanţelor
organice intră în contact cu apele râurilor şi a pânzelor freatice, unde formează suspensii sau se
dizolvă, ducând la modificări semnificative ale calităţii acestor ape, prin creşterea
concentraţiilor acestor ape în cloruri, nitruri, sulfuri, etc.

Foto nr. 4.4 Depozitare neconformă pe malul râului Suceava

7
Autorizaţia integrată de mediu nr. 49 din 29.12.2006, emisă de către Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului
Bacău
84
 Amplasarea depozitului de deșeuri Suceava, care în ciuda interdicției de functionare,
încă primește cantități impresionante de gunoie de natură reziduală, resturi din construcții,
moloz, deșeuri organice, este una sensibilă, deoarece este situată în imediata apropiere a râului
Suceava.
Depozitul de langă malul râului Suceava este unul neecologic, nu respectă normele
impuse de lege iar prejudiciile aduse apelor de suprafață, ( Suceav) și subterane ( din freatic),
sunt mari.
În cazul viitorului depozit ecologic de deșeuri de la Moara, situația poluării apelor și a
mediului implicit, pare să se incadreze în normele legale iar calitatea mediului va fi, astfel,
îmbunătățită.

4.4. Impactul asupra solului

Deşeurile pot constitui o sursă importantă de poluare a solului dacă nu sunt îndeplinite
cerinţele prevăzute în lege. Agenţii patogeni, care răspândesc boli infecţioase, pot trăi timp
îndelungat în deşeuri, ajungând în acest mod în sol, degradând calitatea acestuia şi a mediului în
general.
Înlocuirea vechilor ghene de gunoi cu containere/pubele face imposibilă scurgerea
levigatului care ar putea rezulta. În cazul în care totuşi aceste containere ar crăpa, platformele
pe care au fost amplasate nu permit infiltrarea în sol.
Depozitarea neecologică a deșeurilor din orașul Suceava, amplificată de spălarea de
către precipitaţii, favorizează infiltrarea substanţelor poluante în sol, şi din acesta în apele
subterane. Efectele acestei poluări sunt resimţite de către populaţie şi de vegetaţie.

Foto nr. 4.5, 4.6 Impactul deșeurilor asupra solului

85
 În concluzie, la nivelul depozitului neecologic din municipiul Suceava, dar și în punctele
de depozitare neconformă de către populație, impactul poluării asupra solului este unul negativ,
afectând vegetația și fertilitatea acestuia.

4.5. Impactul asupra populaţiei

Toate categoriile de poluare menţionate anterior (a atmosferei, a hidrografiei şi a
solului) au un impact major asupra sănătăţii populaţiei. Emisiile în aer, apă, sol au efecte pe
termen lung asupra stării de sănătate a cetăţenilor. Efecte nocive asupra sănătăţii oamenilor au
în special următoarele componente ale bio-gazului: CO, H2S, mercaptan, praf şi N2.
Mirosurile care se resimt au impact asupra populaţiei. Cei mai afectaţi sunt cei care
caută în containere diferite deşeuri. Aceştia pot suferi de stări de greaţă, vomă, migrene,
respiraţie necorespunzătoare, tuse, lipsa poftei de mâncare, iritarea ochilor, a căilor respiratorii
superioare.
„Limitele maxime admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului din punct de
vedere acustic în zona unui obiectiv sunt precizate în STAS 10009-89 (acustica urbană - limite
admisibile ale nivelului de zgomot) şi prevăd la limita unei incinte industriale valoarea maximă
de 65 dB”.8
Poluarea fonică resimţită de populaţie este cauzată de mai multe surse, cum ar fi
modalitatea ce colectare a deşeurilor şi transportul acestora, dar şi activităţile desfăşurate în
cadrul depozitului. Colectarea poate fi deranjantă datorită faptului că angajaţii care se ocupă de
acest lucru duc containerele la maşina de transport, mai ales în zonele în care accesul acesteia
este restricţionat, provocând în acest mod un disconfort auditiv. Sursele de poluare fonică din
incinta depozitului sunt:
 Transport deşeuri
- autogunoieră
 Depozit de deşeuri
- buldozer
Datorită distanţei dintre depozit şi zona rezidenţială, impactul sonor este minim.
Referitor la impurificarea aerului cu compuşi organici nemetanici, atât în ansamblu, cât şi
pentru compuşii speciali, aceasta generează probleme pentru sănătatea populaţiei din apropierea
amplasamentului, deoarece nivelurile de concentraţii sunt medii pentru compuşii cu grad ridicat
de toxicitate, concentraţiile acestora fiind aproape de pragurile de toxicitate.

8
Autorizaţia integrată de mediu nr. 49 din 29.12.2006 emisă de către Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului
Bacău
86
 Impactul negativ al sistemului de management al deşeurilor asupra populaţiei este mediu
deoarece acesta este unul vechi, neecologic, care permite degradarea mediului şi implicit
afectarea populaţiei.

4.6. Impactul asupra peisajului

Din punct de vedere estetic, deşeurile depozitate necorespunzător, au un aspect
deprimant şi afectează grav cadrul natural. Acesta este poate cel mai vizibil aspect al impactului
deşeurilor. Cu toate că sistemul de colectare selectivă implementat și introducerea
europubelelor în oraș a redus acest impact foarte mult, există zone în oraş care suferă din acest
punct de vedere, principalii vinovaţi fiind cetăţenii care nu depozitează corespunzător deşeurile.
De exemplu, în cartierul Burdujeni situația deșeurilor este una nesatisfăcătoare,
populația fiind foarte pasivă în privința acestora.
Au existat însă discuţii cu privire la locul în care urma să se amplaseze containerele de
la blocuri. Mulţi cetăţeni s-au declarat nemulţumuţi de locaţia aleasă de autorităţi, şi nu datorită
distanţei, care nu este o problemă, ci faptului ca aceste containere sunt situate uneori prea
aproape de trotuare sau chiar pe acestea, sau în unele spaţii verzi.
O data cu punerea în funcțiune a depozitului ecologic de deșeuri de la Moara și Pojorâta,
deșeurile nu vor mai constitui o problemă pentru mediul înconjurător sau pentru populație.

4.7. Necesitatea educaţiei ecologice

Dezvoltarea unei mentalităţi adecvate a comunităţii, evaluarea cu realism a problemelor
de mediu, stabilirea priorităţilor şi elaborarea strategiilor corespunzătoare de rezolvare a
acestora şi, nu în ultimul rând, schimbarea atitudinii şi comportamentului faţă de mediul
înconjurător şi responsabilizarea civică, esenţială pentru bunăstarea umană – toate acestea se
realizează prin intermediul unei educaţii ecologice corespunzatoare.
Educaţia ecologică înseamnă conştientizarea populaţiei faţă de starea mediului
înconjurător, prin cunoaşterea ecosistemelor terestre, dar şi a acţiunilor antropice care produc
dezechilibre în mediu. Educaţia ecologică presupune nu numai formarea unui comportament
corect faţă de mediul ambiant, dar şi implicarea activă în procesul de adoptare a deciziilor de
mediu.
Conştientizarea populaţiei asupra impactului activităţilor antropice asupra mediului şi
schimbarea comportamentului fiecărui cetăţean în sensul conservării resurselor regenerabile şi
neregenerabile, a reciclării deşeurilor, a protejării naturii, a utilizării mijloacelor de transport
ecologice este o componentă esenţială a procesului de dezvoltare durabilă.

87
 Formarea comportamentului şi a deprinderilor adecvate faţă de mediu trebuie să înceapă
şi să se desfăşoare în mod sistematic în grădiniţe şi şcoli. În acest sens un aport important îl au
cadrele didactice care trebuie să fie conştiente de influenţa şi rolul lor formator. De asemenea,
trebuie promovată la toate nivelele de vârstă. Programele de mediu deja în desfăşurare pot fi
durabile doar printr-un program de educaţie ecologică comunitară menit să schimbe mentalităţi
şi să creeze conştiinţe.
Totuşi, răspândirea informaţiilor legate de mediu este destul de precară, datorită faptului
că nu este pus la punct un sistem de informare şi educare pentru un mediu sănătos. Şi în
Suceava răspândirea acestor informaţii este precară. Firma care se ocupă de managementul
deşeurilor în oraş, dar și Primăria locală încearcă prin mai multe mijloace sa conştientizeze
populaţia cu privire la protecţia mediului, în general, şi asupra gestionării corecte a deşeurilor în
special.
Este necesară dezvoltarea unui sistem de educaţie ecologică care să contribuie la
dezvoltarea economică şi politică în sprijinul protecţiei mediului, să sprijine dezvoltarea
democratică şi a economiei de piaţă astfel încât mediul să fie protejat cât mai mult cu putinţă.

88
 CONCLUZII

Alinierea Romaniei în rândul țărilor Uniunii Europene impune, pe lângă numeroase

schimbări de natură economico - socială și măsuri în privința ecologizării.
În acest sens, o etapă primordială în eficientizarea sistemului de protecţie a mediului în
cadrul unei ţări o reprezintă utilizarea raţională a resurselor Pământului şi gestionarea corectă a
produşilor acestei utilizări: deşeurile.
Consider că România, şi implicit unităţile urbane subordonate acesteia, se află în stadiul
incipient în domeniul deşeurilor, datorită faptului că metodele moderne, ecologice, de
management ale deşeurilor sunt impuse relativ recent iar populaţia încă mai are nevoie de timp
pentru a intra în acest circuit.
Din acest motiv, educaţia ecologică ar trebui să stea la baza întregului sistem pentru ca
acesta să dea randament. Astfel, populaţia poate fi considerată prima verigă a întregului lanţ ce
formează circuitul. O altă constatare făcută în urma analizei cantităţilor de deşeuri generate la
nivelul ţării noastre şi a oraşului Suceava, ar fi folosirea iraţională de către populaţie a
produselor comercialede orice tip (alimente, textile, electrocasnice, maşini).
O dată cu intrarea în sistem a supermarketurilor, metoda autoservirii pare a fi benefică
doar din unghiul producătorilor comerciali, dar nu şi din perspectiva protecţiei mediului
ambiant. Oamenii achiziţionează produse materiale care nu le sunt neapărat folositoare, dar
care, raportate la cantităţile de deşeuri pe care le generează, aduc prejudicii importante
ecosistemelor. În cazul municipiului Suceava, nivelul de educaţie al populaţiei, precum şi
metodele şi mijloacele de motivare ale acesteia de către autorităţile locale, autorizate în
domeniu, sunt scăzute.
O problemă importantă în gestiunea deşeurilor, în Suceava, o reprezină depozitul de
reziduuri din Mirăuţi, care nu este conform standardelor europene privind managementul
deşeurilor. Acesta este amplasat în imediata apropiere a albiei râului Suceava, poluând astfel,
solurile, apa şi atmosfera.
La nivelul actual, municipiul Suceava nu dispune de un depozit ecologic al deşeurilor,
fapt ce obligă autorităţile locale să transporte gunoiul până în judeţul Botoşani. Acestă
problemă pare să fie rezolvată o dată cu punerea în funcţiune a depozitului ecologic de la
Moara, o comună aflată în apropierea oraşului Suceava.
Deşi în municipiul Suceava s-a impus un sistem integrat de colectare selectivă a
deşeurilor, populaţia nu pare să colaboreze în acest sens. Conform informaţiilor furnizate de

89
către firma de salubrizare locală Rosal Grup, doar o mică parte din populaţia oraşului Suceava
colectează selectiv deşeurile.
În concluzie, consider că municipiul Suceava mai are multe etape de străbătut pentru a
ajunge la un nivel satisfăcător de gestionare al deşeurilor. Acest imbold poate fi dat, în primul
rând, de către Primăria Locală, prin metode de conştientizare a populaţiei, prin educaţie
ecologică sau prin motivarea acesteia prin mijloace materiale. De exemplu, o astfel de acţiune
urmează să fie întreprinsă, urmând ca fiecare cetăţean să plătească o taxă, în funcţie de
cantitatea de deşeu generată. În acest mod, populaţia va fi mai responsabilă iar problemele de
mediu se vor ameliora.

90
 Bibliografie
1. Bold Octavian Valerian, Depozitarea, tratarea şi reciclarea deşeurilor şi materialelor, Ed.
TehnoArt, Petroşani, 2003;
2. Drăguşanul Ion, Suceava sub povara istoriei: Monografie, Ed. Muşatinii, Suceava 2001;
3. Emandi Emil Ioan, Suceava: Habitatul urban şi cultura spaţiului-secolele XIV-XX, Ed.
Glasul Bucovinei, Iaşi, 1996;
4. Emandi Emil Ioan, Ceauşu Mihai Ştefan: Aspecte din evoluţia economico-socială şi urbană a
oraşului Suceava în anii 1774-1786, Ed. Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi, 1988;
5. Leopa A., Reciclarea deşeurilor, Ed. Mongabit, Galaţi, 2005;
6. Lupchian Maria Magdalena, Municipiul Suceava-Studiu de geografie urbană, Ed.
Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi, 2007;
7. Monoranu Octav, Iacobescu Mihai, Păulescu Dragomir, Suceava-monografie, Bucureşti,
1979;
8. Nicu Mihai, Şuteu Daniela, Tehnologii de tratare şi valorificare a deşeurilor, Ed. Ecozone,
Iaşi, 2009;
9. Rojanschi Vladimir, Protecţia şi ingineria mediului, Editura Economică, Bucuresti, 1992;
10. Ungureanu Corneliu, Gestionarea integrată a deşeurilor municipale, Ed. Politehnică,
Timișoara, 2006.

***SR 13343 - Salubrizarea localităţilor. Deşeuri urbane. Prescripţii generale de proiectare

pentru depozitarea controlată
***SR 13350 - Salubrizarea localităţilor. Deşeuri urbane. Clasificare
***SR 13351 - Salubrizarea localităţilor. Deşeuri urbane şi rurale. Prescripţii generale de
colectare selectivă
***SR 13388 - Salubrizarea localităţilor. Deşeuri urbane. Prescripţii de amplasare a
depozitelor controlate
***SR 13399 - Salubrizarea localităţilor. Deşeuri urbane. Prescripţii de dimensionare a
depozitelor controlate
***INCDPM - ICIM Bucuresti: "Studiu privind metodele şi tehnicile de gestionare a
deşeurilor", 2005
***Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor - Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor
***Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor - Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor
***ANPM - Managementul deşeurilor de echipamente electrice şi electronice
***Raport privind starea mediului în regiunea de dezvoltate nord-est 2008

91
Webografie

http://apmsv.anpm.ro/
http://www.primariasv.ro/portal/suceava/portal.nsf/Index/100?OpenDocument
http://www.anpm.ro/content.aspx?id=15
https://statistici.insse.ro/shop/
http://www.ecomagazin.ro/
http://www.mmediu.ro/gestiune_deseuri.htm
http://www.meteoromania.ro/index.php?id=189
http://www.sort.ro/user/file/pdf/Legislatie/directiva%2098_2008%20deseurile.pdf
http://www.fonduri-structurale-europene.ro/posmediu/analiza-swot-puncte-tari-slabe.html
http://www.mmediu.ro/proiecte_europene_pos.htm

92