Sunteți pe pagina 1din 13

Accidentul reprezinta o ntamplare neplacuta, care apare brusc, de cele mai multe ori

imprevizibil si care ntrerupe n mod neprevazut mersul normal al unei activitati.

n cazul accidentelor de munca ntamplarea neprevazuta apare n circumstantele unui


proces de munca si implica n mod obligatoriu prezenta omului n calitate de executant al unei
actiuni.

Accidentele de munca sau mbolnavirile profesionale reprezinta un fenomen complex,


cu implicatii socio-profesionale profunde, datorita complexitatii raporturilorom - echipamente
tehnice atat n contextul proceselor de munca cat si n ansamblul ntregii societati.

Amintim ca legislatia romaneasca defineste accidentul de munca ca fiind vatamarea


violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc n timpul procesului
de munca sau n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridica a contractului
n baza caruia se desfasoara activitatea si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel
putin 3 zile, invaliditate ori deces.

De asemenea precizam ca aceleasi reglementari definesc boala profesionala ca fiind


afectiune care se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesiuni, cauzata de agenti
nocivi fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului de munca, precum si 414i813e de
suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului n procesul de munca.

1.1. Accidentele de munca - o fatalitate?

Afectiune care se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesiuni, cauzata de
agenti nocivi fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului de munca, precum si 414i813e de
suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului n procesul de munca.

Aparent, accidentele de munca reprezinta o fatalitate, o decizie a hazardului sau un joc


tragic al sortii. ntr-o maniera fatalista, desprinsa din tragica legenda a mesterului Manole, se
considera ca accidentele de munca reprezinta "jertfa de sange" necesara realizarii unor lucrari
noi.

n realitate nsa, la o analiza atenta rezulta ca ele sunt generate de o atitudine


necorespunzatoare fata de riscuri, de ncalcari - constiente sau inconstiente - ale unor
reglementari sau prescriptii tehnice, n cadrul unui proces de munca.

Deci practica demonstreaza ca accidentele, inclusiv accidentele de munca, sunt fenomene


naturale. n consecinta se poate analiza un accident ca efect al uneia sau mai multor cauze.
Cauzele producerii accidentelor se regasesc n pericole, noxe sau situatii periculoase preexistente
n sistemul reprezentat de procesul de munca.

Rezulta ca, ntr-un sistem complex cum este procesul de munca, accidentele de munca se
produc prin suprapunerea actiunii a cel putin unui element material periculos cu cel putin o
eroare umana. Gasirea modalitatilor cele mai eficiente pentru evitarea ntalnirii celor doua
categorii este data de munca de prevenire.

Cunoscand ca nu exista activitate care sa nu prezinte pericole "latente" n desfasurarea ei,


activitatea de prevenire a accidentelor se impune de la sine.

Cerinta de asigurare a unui grad cat mai ridicat de securitate n munca a determinat
necesitatea cunoasterii n amanunt a fenomenelor periculoase existente n procesul de munca, a
cauzelor ce pot determina declansarea accidentelor sau mbolnavirilor profesionale si a
mecanismelor dupa care acestea se produc. Aceste cunostinte asigura baza stiintifica a activitatii
de prevenire, componenta a strategiei de dezvoltare a fiecarui agent economic.

n conditiile date, prevenirea accidentelor de munca se poate face numai prin gasirea si
aplicarea metodelor si mijloacelor de eliminare sau diminuare a riscurilor profesionale.

1.2. Accidentele de munca - efecte nedorite ale unor riscuri potentiale nesolutionate

Legislatia romaneasca, ca si legislatia altor tari, defineste accidentul de munca ca fiind


"vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care are loc n
timpul procesului de munca sau n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu..."

ntr-o analiza atenta a cauzelor care conduc la producerea accidentelor se constata ca


originile acestora se regasesc cu mult nainte de momentul producerii accidentului.

n dinamica producerii accidentelor se constata ca de cele mai multe ori se ntrepatrund


doua sau mai multe cauze, efectele uneia favorizand cresterea efectelor celeilalte. De obicei
cauza esentiala a accidentelor o reprezinta un element minor n aparenta, dar cu efecte ce se pot
amplifica hiperbolic, favorizate de efectele cauzelor conexe.

n sprijinul afirmatiilor de mai sus, se da urmatorul exemplu de accident. La schimbul III,


un electrician categoria a V-a, avand grupa III NPN, cu o vechime n munca de 26 de ani, a
primit sarcina de a efectua o interventie la un tablou electric al unei macarale portal. La
aproximativ o jumatate de ora de la primirea sarcinii de lucru, electricianul a fost gasit mort pe
platforma metalica a macaralei portal unde se gasea tabloul electric. Asupra victimei s-a gasit o
lampa de control improvizata.

Din cercetarile efectuate au rezultat urmatoarele:

- moartea electricianului a fost violenta; ea s-a datorat electrocutarii; cu exceptia


marcilor electrice intern si extern nu s-au constatat leziuni de violenta;

- victima nu avea echipament electroizolant (din fisa de magazie a reiesit ca ultimul


echipament electroizolant l predase cu 4 ani n urma si nu luase altul n schimb);

- victima nu a avut niciodata scule si instrumente de masura n dotare;


- n momentul producerii accidentului, afara ploua marunt.

La stabilirea cauzelor producerii accidentului s-a ajuns la concluzia ca moartea


electricianului s-a datorat :

- lipsei echipamentului electroizolant;

- utilizarii unei lampi de control improvizate;

- umezelii excesive a mediului de lucru.

La o analiza minutioasa, rezulta nsa ca accidentul s-a putut produce si datorita unor
deficiente de pregatire profesionala si de protectie a muncii, fapt ce a condus la minimalizarea de
catre victima a factorilor de risc profesional.

De asemenea, accidentul a avut drept cauze si gravele abateri de la disciplina tehnologica


comise de maistrul de schimb, care a admis la lucru un lucrator fara echipament de protectie
corespunzator riscurilor profesionale.

Acest exemplu de accident evidentiaza o data n plus ca accidentele nu se produc la prima


ncalcare de norme (cand de obicei se lucreaza cu mare atentie), electricianul n cauza lucrand de
4 ani fara echipament si scule electroizolante.

De asemenea, confirma faptul ca la originea accidentelor se afla mai multe ncalcari de


norme ale caror efecte conjugate transforma pericolul potential n accident.

Eliminarea uneia dintre cele trei cauze directe ale producerii accidentului exemplificat, ar
fi condus la neproducerea lui. n fapt, acesta este rolul muncii de prevenire.

1.3. Se pot preveni accidentele de munca?

Raspunsul la aceasta ntrebare este afirmativ, numai ca munca de prevenire a accidentelor


presupune o activitate extrem de laborioasa si complexa.

Mecanismul de producere a unui accident de munca sau mbolnavire profesionala este


complex, determinat de elemente ce pot apartine celor patru subsisteme aflate ntr-o miscare
dinamica activa si interactiva. La analiza lui trebuie tinut cont de interconditionarile ce se produc
n desfasurarea n timp a acestuia.

Analiza apriorica a riscurilor este un proces deductiv, ipotetic, n care tinand cont de
pericolele existente ne imaginam conditionari si fenomene cu probabilitate de producere a unor
evenimente ce se pot solda cu accidente.

Cunoscand elemente "statice" imaginam actiuni "dinamice" si ne nchipuim consecinte si


probabilitati de expunere la risc. Functie de rezultatele unei astfel de analize concepem masuri
pentru eliminarea sau reducerea riscurilor si a posibilitatilor de declansare a acestora.
La analizarea riscurilor dintr-un sistem de munca va trebui sa se tina cont si de o serie de
elemente ale analizei "a posteriori" n speta de datele statistice de analiza a accidentelor precum
si de analizele arborelui de cauze. Acestea ne pot transmite informatii cu privire la probabilitatea
de producere a accidentelor, gravitatea consecintelor precum si la mecanismele de producere
dandu-ne astfel posibilitatea de a corecta unele elemente ale analizei "a priori".

Identificarea si ierarhizarea, cat mai corecta, a riscurilor profesionale reprezinta "piatra


de temelie " n stabilirea unei strategii coerente a prevenirii accidentelor de munca si a
mbolnavirilor profesionale pe care se bazeaza managementul de securitate si sanatate n munca.

Producerea accidentelor de munca se afla ntotdeauna ntr-un raport de dependenta cu cel


putin unul din elementele procesului de munca, cea ce a permis sa se faca o clasificare a
factorilor de risc profesional n functie de acest criteriu, astfel vom avea:

- factori de risc generati de factorul uman;


- factori de risc generati dependente de mijloacele de productie;
- factori de risc generati de sarcina de munca;
- factori de risc generati de mediul de munca.

La analiza riscurilor profesionale va trebui sa se aiba n vedere ca ele nu actioneza izolat


ci n cadrul unui sistem interconditionat. De aceea riscurile profesionale nu vor fi judecate
separat se va tine cont de numarul persoanelor expuse la risc, de perioada de expunere la risc, de
gravitatea consecintelor si de probabilitatea de declansare a riscului.

n consecinta, la stabilirea masurilor corective, nu se va putea lua n considerare


ntotdeauna de corespondenta biunivoca ntre cauza si masura preventiva. Aceasta pentru ca,
uneori, pentru eliminarea unui factor de risc sunt necesare mai multe masuri iar n alte situatii
este posibil ca o singura masura sa elimine mai multi factori de risc.

Daca tinem nsa cont ca producerea unui accident de munca sau a unei mbolnaviri
profesionale este posibila la suprapunerea a cel putin unui element material periculos cu cel putin
o eroare umana putem mparti masurile corective n doua mari categorii:

- masuri organizatorice, care vizeaza n special evitarea producerii de erorii umane atat
la executant (gesturi, pozitii, metode de lucru, atitudini etc.) cat si n sarcina de munca
(omisiuni, suprasolicitari etc.);

- masuri tehnice, care vizeaza n special echipamentele tehnice (n scopul asigurarii


conditiilor minime de securitate) materialele utilizate (urmarind riscurile chimice, de
incendiu sau de explozie) precum si conditiile legate de mediul de munca.

1.5. Costul accidentelor

Prin tragismul lor, accidentele de munca afecteaza, asa cum s-a mai aratat n primul rand
victimele si familiile acestora. Prin suferintele suportate, prin pierderea capacitatii de munca,
accidentele de munca sau mbolnavirile profesionale produc puternice traume fizice, psihice si
sociale, afectand profund viata de familie. De cele mai multe ori costurile suportate de victimele
accidentelor de munca sau mbolnavirilor profesionale nu pot fi evaluate. n egala masura, la
producerea unui accident sau a unei mbolnaviri profesionale, trebuiesc luate n consideratie si
elementele concrete si indiscutabile ce nu pot da nastere la nici o interpretare. Astfel la analiza
costului total se au n vedere doua componente:

- costul direct, care cuprinde toate cheltuielile legate de serviciul de ambulanta, de


spitalizare, de medicamente, de protezari, de reinsertie, de readaptare etc. Costul direct se
introduce n cheltuielile de ntreprindere si n ultima instanta sunt suportate de
consumatorii care cumpara produsele firmei. Tot n costul direct se introduc amenzile si
cota parte din pensia victimei.

- costul indirect care de cele mai multe ori este greu de evaluat la adevaratele sale
dimensiuni.

Costul indirect implica:

a) Costurile salariale:

- plata concediului medical pe primele zile;

- ajutoarele sociale;

- plata orelor necesare cercetarii accidentului;

- plata orelor pierdute de salariatii care trebuie sa participe la cercetare n calitate de


martori;

- timpul pierdut cu angajarea unui nlocuitor;

- timpul necesar formarii nlocuitorului;

- diverse.

b) Costuri materiale:

- valoarea materialelor pierdute;

- valoarea echipamentelor tehnice deteriorate;

- costul reparatiilor echipamentelor tehnice.

c) Costul serviciilor n situatia n care se impune apelarea la terti.

d) Costuri datorate ntreruperii productiei pe perioada dintre momentul producerii


accidentului si momentul reluarii activitatii.
e) Costuri diverse (penalizari pentru ntarzieri la livrare, alterarea imaginii firmei n randul
clientilor, surclasare de produse, penalizari, amenzi pentru accident).

De asemenea, la estimarea costului indirect trebuiesc incluse si unele costuri incalculabile


suportate de victima constand n:

- pierderi financiare n bugetul familiei datorate:

- diminuarii castigului real;

- cheltuieli suplimentare legate de spitalizare (vizite, alimentatie suplimentara


etc.);

- perturbari ale vietii de familie (suspendarea unor lucrari, abandonarea unor


proiecte etc.);

- modificari n climatul conjugal si mediul social datorate irascibilitatii victimei;

- modificari de comportament ale victimei vis vis de munca sau fata de colegi;

- dificultati sau imposibilitati de a continua munca.

Totodata si la nivelul agentului economic nregistrarea unui accident conduce la o


imagine de marca defavorabila, la repercusiuni pe care accidentul le poate avea pentru derularea
carierei profesionale a victimei si la deteriorarea raporturilor de munca cea ce conduce direct la o
diminuare a productivitatii muncii.

Schema de interconditionare risc - accident - costuri este reprezentata n figura 1.1.


Figura 1.1. Schema de interconditionare risc - accident - costuri

1.5. Analiza accidentelor de munca

Analiza accidentelor de munca reprezinta o importanta baza de date necesara pentru


orientarea preveniri si motivarii actiunilor ei. Metodele de analiza a accidentelor se pot grupa n
trei categorii functie de orientarea rezultatelor sau modul de tratare. Acestea sunt:

- tratarea statistica;

- tratarea etiologica sau de caz;

- tratarea socio-tehnica.

a) Tratarea statistica

Tratarea statistica a accidentelor de munca sau a mbolnavirilor profesionale se bazeaza


pe analiza unui numar cat mai mare de cazuri de la care se extrag caracteristicile comune. Indicii
de frecventa, de gravitate etc. analizele factoriale, analiza tipurilor de distributie, permit studierea
factorilor comuni. Rezultatele unor astfel de analize permit orientarea actiunilor de prevenire
catre directiile prioritare.

b)Tratarea etiologica

Abordarea etiologica a analizei accidentelor de munca sau a mbolnavirilor profesionale


numita si analiza cazurilor se bazeaza pe studiul amanuntit al antecedentelor personale si al
circumstantelor producerii accidentelor. Este o metoda utilizata n special n studiul multitudini
de factori pentru a determina n ce masura unele trasaturi personale fizice sau psihologice ale
anumitor persoane pot avea legatura cu repetitivitatea accidentelor. Metoda analizei de caz are
urmatoarele caracteristici, n legatura cu metodele statistice:

- da posibilitatea unei analize psiho-somantice a persoanelor;

- se aplica situatiilor cu risc ridicat;

- este costisitoare;

- este concreta (individualizata) si nu se poate extrapola la alte cazuri.


Fara ndoiala analiza statistica mpreuna cu un numar semnificativ de cazuri permit
clasificarea variabilelor (factorilor) care intervin ntr-un model etiologic si defineste aspecte
precum:

- factorii de risc (pericole, noxe sau situatii periculoase);

- marcatorii de risc;

- indicatorii de risc.

c) Tratarea socio-tehnica

Aceasta maniera de abordare combina unele aspecte ale celor anterioare dar se
caracterizeaza prin faptul ca accidentele de munca sau a mbolnavirile profesionale sunt
interpretate ca simptome (semnale) ale disfunctionalitatii modului de organizare a ntreprinderii
iar accidentatii ca o "consecinta multipla de grup" a conditiilor din ntreprindere. n acest tip de
analiza accidentele si conditiile n care se produc sunt date care, mpreuna cu absenteismul,
mbolnavirile, rotirea cadrelor, schimbarile tehnologice, productivitatea permit un diagnostic
global al conditiilor din ntreprindere.

1.6. Cauzele accidentelor

n activitatea de prevenire, principalele metode de analiza a riscurilor profesionale se


orienteaza, n majoritatea cazurilor, pe urmatoarele aspecte:

- analiza cauzelor;

- analiza consecintelor.

Accidentele de munca sau a mbolnavirile profesionale sunt considerate fenomene


naturale, deci n consecinta se pot explica prin legea efectelor, ele tinand de cauze naturale. n
calitatea sa de singur responsabil de securitatea si sanatatea salariatilor sai angajatorul trebuie sa
fie cel mai interesat sa cunoasca cauzele reale ale accidentelor de munca sau a mbolnavirilor
profesionale (el suportand cea mai mare parte a costului total al accidentelor) pentru ai permite
sa aleaga cele mai eficiente cai de prevenire.

Cunoasterea cauzelor reale ale accidentelor de munca sau a mbolnavirilor profesionale


este deosebit de importanta n cea ce priveste stabilirea masurilor corective pentru evitarea
repetarii unor accidente similare. De obicei la originea accidentelor de munca sau a
mbolnavirilor profesionale se afla o succesiune de ncalcari, voluntare sau involuntare, a unor
norme tehnice sau a unor reglementari organizatorice. Cunoasterea acestei succesiuni permite
gasirea locului, cel mai apropiat de origine, unde se poate interveni cel mai eficient pentru
eliminarea posibilitatii de producere a unor accidente similare. Data fiind importanta acestei
actiuni de cunoastere a legaturii de cauzalitate ntre diversele ncalcari (aflate la originea
accidentelor de munca) si accident au fost create mai multe metode de analiza.
n cele ce urmeaza se va prezenta metoda arborelui de cauze.

1.7. Analiza accidentului prin metoda arborelui de cauze

Metoda a fost pusa la punct n Franta (de INRS) si permite analizarea accidentelor de
munca sau a evenimentelor. Este vorba de a analiza la locul de munca a accidentului sau a
evenimentului survenit de curand.

1.7.1. Prezentarea simplificata a arborelui cauzelor

Obiectivele metodei sunt :

- punerea n evidenta a cauzelor care au produs accidentul de munca sau evenimentul pentru
a solutiona neconformitatilor constatate;

- cercetarea (studiul) factorilor de risc care au aparut n diferite situatii de munca si care pot
provoca si alte accidente.

Observatie: Aceasta metoda necesita o pregatire profesionala speciala a persoanei care o


aplica pentru a da rezultatul scontat.

Trebuie retinut faptul ca accidentele de munca datorate unei singure cauze sunt foarte
rare. n mod obisnuit accidentele sunt produse de mai multi factori de risc. Ori asupra acestor
factori de risc trebuie intervenit pentru ca accidentul sa nu se mai repete. Este deci necesar ca sa
cautam si sa descoperim acesti factori. Dar numai o practica ndelungata n munca poate stabili
exact ce trebuie sa faca si ce nu trebuie sa faca salariatul n timp ce-si practica meseria, sa
stabileasca informatiile (vizuale, sonore, tactile, etc.) ce-i sunt necesare acestuia n procesul
muncii si sa stabileasca activitatile conexe (aprovizionarea cu materie prima, evacuarea
deseurilor, ntretinere, etc.) sau incidentele ce pot apare (opriri accidentale ale masinilor,
deteriorari de scule, materie prima necorespunzatoare).

Organizarea muncii trebuie sa tina cont nsa si de munca repetitiva de lunga durata,
ritmuri rapide de desfasurare a muncii, salariu n acord, pierderea primelor n caz de rebuturi, etc.
Categoriile de cauze care urmeaza, pot servi drept ghid n cazul unei anchete a unui accident de
munca.

a) Cauze n legatura cu utilajele si cu produsele:

- material inadaptat ca scop utilizarii;

- material uzat, ntrebuintat necorespunzator;

- material utilizat n conditii neprevazute;

- produse periculoase;
- produse radioactive;

- utilizarea electricitatii.

b) Cauze n legatura cu mediul de munca:

- munca la naltime (n constructii, domeniu public, reparatii, aprovizionare,


etc.);

- munca la adancime (n fose, n transee, santuri, gropi);

- zgomot/vibratii (scule, motoare, platforme, vibratoare, etc.);

- ambianta (cald, frig, intemperii);

- iluminat puternic sau insuficient;

- atmosfera poluata de praf sau gaze.

c) Cauze n legatura cu organizarea muncii:

- programul de lucru (schimb de noapte, ore suplimentare);

- ritmul de lucru, urgente;

- salariu n acord;

- comunicare dificila;

d) Cauze n legatura cu individul:

- oboseala datorata unei solicitari psihice sau mentale;

- mbatranire sau boala;

- naveta de durata la serviciu;

- griji extraprofesionale;

- supraapreciere.

Aceasta lista nu este exhaustiva.

1.7.2. Analiza accidentului

Se face n patru etape:


c) culegerea de date;

d) ntocmirea arborelui cauzelor;

e) alegerea mijloacelor de protectie si formularea actiunilor de prevenire.

f) luarea si respectarea deciziilor.

a. Culegerea de date

Culegerea de fapte se refera decat la fapte sau evenimente concrete si obiective (vazute,
citite, auzite). Acest lucru este esential pentru aplicarea acestei metode de analiza. Pentru aceasta
trebuie respectate trei reguli:

- sa nu se faca interpretari de date;

- sa se ia n consideratie numai datele autentice;

- sa se evidentieze un fapt o singura data.

Se va acorda atentie urmatoarelor lucruri:

- ceea ce nu s-a petrecut ca de obicei, adica ceea ce a fost neobisnuit n eveniment;

- ceea ce se petrece permanent n acel loc de munca.

Aceste doua lucruri, ce trebuie evidentiate, se studiaza ntr-un cadru de observatie ce


descompune procesul de munca n:

- executant (ce este, caracterizare, etc.);

- sarcina de munca (ceea ce fac);

- echipamentele tehnice si materialele pe care le utilizeaza;

- mediul de munca n care evolueaza individul.

b. ntocmirea arborelui cauzelor

Aceasta etapa impune rapiditate. Imediat dupa accident trebuie cules maximul de
informatii (observatii, fotografii, declaratii, probe, etc.) despre modul de derulare a
evenimentului. Se impune minutiozitate, curiozitate si precizie n vocabular pentru a culege
maximum de informatii n aceasta etapa.
Scopul metodei consta n stabilirea cronologica a nlantuirii mprejurarilor despre care s-
au cules informatii n etapa precedenta, fapte ce au condus la producerea accidentului. Realizarea
propriu-zisa se va face astfel:

- se pleaca de la ultimul fapt produs (accidentare, etc.);

- se reface firul evenimentelor.

Se pun urmatoarele probleme pentru fiecare fapt:

- ce a determinat ca faptul sa se produca?

- faptul x, care este precedentul faptului y este singurul care a condus la eveniment?

Tipurile de legaturi logice utilizate n analiza arborelui de cauze sunt prezentate n figura
4.1. prezentata mai jos. Pentru a verifica coerenta logica a arborelui, trebuie puse n cazul
fiecarui mprejurari (fapt, eveniment) doua ntrebari:

- daca X n-ar fi avut loc, ar fi aparut Y?

- ca sa se ntample Y, trebuie ca X si numai X sa aiba loc?

c. Alegerea mijloacelor de protectie si a actiunilor de prevenire

Consideram ca fiecare fapt figureaza pe arbore si ne punem problema sa gasim mijloacele


care l neutralizeaza, fara a exclude n acest stadiu nici o masura apriorica. Pentru fiecare fapt,
mergand de la dreapta la stanga, vom cauta prevenirea cea mai buna posibila:

- fie eliminand mprejurarea (faptul) considerata;

- fie considerand mprejurarea (faptul) ca un lucru normal n derularea muncii.

Cu cat lista va fi mai mare, cu atat vor fi mai mari sansele de a fi obtinute masuri
satisfacatoare pentru etapele urmatoare.

d. Verificarea periodica a deciziilor luate

Pentru verificarea corectitudinii masurilor stabilite pentru evitarea unor evenimente


similare se impune verificarea periodica a eficientei acestora si corectarea lor (daca se impune)
pentru cresterea eficientei. Cu aceasta ocazie se verifica daca masurile stabilite sunt viabile, sunt
bine aplicate si daca nu introduc riscuri suplimentare.
Fig. 1.2. Tipurile de legaturi logice utilizate n analiza arborelui de cauze