Evaluare Word

IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA
RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI
ÎMBOLNĂVIRI PROFESIONALE
EXISTENTE, STABILIREA MĂSURILOR
TEHNICE ŞI ORGANIZATORICE ÎN
VEDEREA DIMINUĂRII / ELIMINĂRII
ACESTORA
2. PREZENTARE LUCRARE
Lucrarea s-a realizat potrivit prevederilor legislaţiei de securitate si sanatate in munca in vigoare -
referitoare la obligatia conducerii agentilor economici de a stabili factorii de risc si a evalua nivelul
riscului de accidentare in vederea asigurarii masurilor de prevenire a accidentelor si imbolnavirilor
profesionale si alocarii fondurilor necesare reducerii acestora.
Optimizarea activitatii de prevenire a accidentelor de munca si / sau imbolnavirilor

profesionale are ca punct de plecare evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala.
Notiunea de risc este definita in literatura de specialitate prin probabilitatea cu care intr-un proces
de munca intervine un accident sau o imbolnavire profesionala cu o anumita frecventa si gravitate a
consecintelor.
Scopul evaluarii nivelului de risc este de a oferi posibilitatea cunoasterii situatiei reale de la
fiecare loc de munca, din punct de vedere al securitatii muncii, pentru a se lua masurile de prevenire cele
mai potrivite situatiei date.
Metoda utilizata in prezenta lucrare permite ierarhizarea riscurilor in functie de valoarea lor si
alocarea eficienta a resurselor destinate securitatii si sanatatii in munca.
Principiul metodei consta in:
• Identificarea factorilor de risc la locul de munca analizat;
• Stabilirea consecintelor actiunii riscurilor executantului, inclusiv gravitatea lor;
• Stabilirea probabilitatii de actiune a riscurilor asupra executantului;
• Atribuirea nivelului de risc in functie de gravitate si probabilitatea consecintelor factorilor de

risc;
• Cuantificarea si ierarhizarea riscurilor.
Baza principiului de evaluare a riscurilor consta in luarea in considerare
a doi parametri: frecventa producerii accidentelor si gravitatea consecintei maxime previzibile

(principii incluse si in standardele europene).
Pe plan mondial, ideea unor diagnoze a starii de securitate a muncii in unitati este destul de veche
dar nu s-a ajuns la alte instrumente de lucru operationale si generalizabile, acceptandu-se unanim
principiul de evaluare a riscurilor pe baza celor doi parametri: frecventa producerii accidentelor si
gravitatea consecintei maxime previzibile.
Aceasta metoda va fi utilizata in evaluarea riscurilor de accidentare pentru activitatile desfasurate la

S.C. IPA S.A. la locurile de munca stabilite.
Evaluarea riscurilor de accidentare sau imbolnavire profesionala implica trei etape. Etapa 1 -
analiza sistematica a activitatilor stabilite in scopul identificarii factorilor de risc dependenti de cele patru
componente ale sistemului de munca:
• Executant;
• Sarcina de munca;
• Mijloacele de productie;
• Mediul de munca.
Execut ant - omul implicat nemijlocit in executarea unei sarcini de munca;Factorul uman se
regaseste în sistem si indirect, ca factor de conceptie si decizie în spatele celorlalte componente. Astfel,
atât sarcina de munca, cât si mijloacele de productie sau o parte din mediul de munca (mediul fizic) sunt
concepute sau actionate de om. Sub aspectul genezei accidentelor de munca intereseaza, după cum se va
vedea ulterior, doar deficientele executantului, celelalte deficiente (ale factorilor de conceptie si decizie)
regăsindu-se în sistem la nivelul mijloacelor de productie, mediului si sarcinii de munca.
Sarci na de munca - totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul

mijloacelor de productie si in anumite condiţii de mediu de câtre executant, pentru desfăşurarea
procesului de munca;
Mi j l oacel e de product i e - reprezintă totalitatea mijloacelor de munca - (clădiri, instalaţii, maşini,

unelte, mijloace de transport etc.) si a obiectelor muncii (materii prime, produse intermediare etc.)
utilizate în procesul de productie a bunurilor materiale.
Medi ul de munca - reprezintă ambianta în care executantul îşi desfasoara activitatea.

Mediul de munca cuprinde pe de o parte mediul fizic ambiant (spaţiul de lucru, condiţiile de
iluminat, microclimatul, zgomotul, vibraţiile, radiaţiile, puritatea aerului etc.), iar pe de alta parte mediul
social (relaţiile de grup, raporturi pe orizontala si verticala etc.) mai exact ansamblul condiţiilor fizice,
chimice, biologice si psihologice in care unul sau mai mulţi executanţi si realizează sarcina de munca.
Procesul de munca reprezintă succesiunea în timp si spaţiu a activitatilor conjugate ale executantului
si mijloacelor de productie în sistemul de munca. Pentru ca un proces de
munca sa aibă loc este necesar ca cele patru elemente prezentate anterior sa coexiste în spaţiu si în timp
si sa intre în relaţie între ele.
Disfuncţia celor patru elemente ale procesului de munca creează riscuri de accidentare sau imbolnavire
profesionale, riscuri care după producerea evenimentului se transforma in cauze.
Producerea unui accident de munca implica interacţiunea a cel puţin doua cauze: una obiectiva si
alta subiectiva, numai astfel puţind avea loc impactul intre victima si sursa care-i afectează organismul.
Sistemul de munca
În cadrul sistemului de munca, executantul si elementele materiale intra în relaţie funcţionala prin
intermediul sarcinii de munca.
În raport cu executantul, sarcina si mediul de munca acţionează direct asupra acestuia, în

timp ce mijloacele de productie numai indirect, prin intermediul sarcinii.
Din punctul de vedere al protecţiei muncii, procesul de munca manifesta doua caracteristici
esenţiale: prezenta omului în calitate de executant si capacitatea elementelor implica-te în realizarea lui
de a constitui un sistem - sistemul de munca.
Prima trăsătura defineşte procesul de munca drept spaţiul de producere a accidentelor de

munca si bolilor profesionale, iar cea de a doua caracteristica permite înţelegerea mecanismului
de apariţie a celor doua evenimente.
Prin urmare, existenta generica a celor patru elemente nu este suficienta pentru constituirea unui
sistem de munca si desfăşurarea unui proces de munca. Ele trebuie sa coexiste în spaţiu si timp si sa
interacţioneze, dar nu la întâmplare, ci în virtutea unui scop comun. Modul în care se produc
interacţiunile este esenţial pentru realizarea scopului propus.
Daca fenomenul accidentării si îmbolnăvirii profesionale este privit ca un efect circumscris
obligatoriu unui proces de munca, pentru a ajunge la cauzele care l-au produs trebuie sa se stabilească si
sa se analizeze ce se întâmpla în interiorul acestui spaţiu de circumscriere, respectiv în interiorul
sistemului de munca.
În condiţiile în care elementele implicate în realizarea procesului de munca funcţionează si

interacţionează corect, ele vor realiza scopul pentru care a fost creat sistemul, respectiv cel de a produce
si nu de a se autodistruge. Orice deficienta la nivelul unuia sau a mai mul-tor elemente, reprezentând o
abatere în funcţionarea prestabilita a sistemului, conduce la creşterea entropiei, deci la manifestarea
tendinţei sale de autodistrugere, inclusiv prin vătămarea omului.
Accidentele de munca si bolile profesionale sunt deci disfuncţii ale sistemului de munca, generate
de dereglările, calităţile, proprietăţile intrinseci etc. ale elementelor sale constituente.
Posibilitatea apariţiei unor astfel de abateri, dar si de corecţie a lor prin masuri adecvate, rezida în
chiar natura sistemului de munca, definita prin următoarele caracteristici:
a. Sistemul este deschis prin componenta om si semideschis prin componenta tehnica (mijloacele
de productie si mediul fizic de munca).
b. Sistemul este dinamic, schimbându-si stările sub acţiunea legii timpului. Se evidenţiază trei
profiluri de stare, semnificativ distincte după probabilitatea producerii unor abateri de la starea normala:
- profilul de stare cu tendinţa optimizatoare;
- profilul de stare optima;
- profilul de stare involutiv.
c. Sistemul este integrat, înţelegând prin aceasta ca modul sau de manifestare nu este reductibil la
stările si trăsăturile componentelor luate separat sau la suma simpla (aritmetica).
d. Sistemul este autoreglabil, adică poseda capacitatea de a folosi informaţia despre efectele
acţiunilor reglatorii anterioare pentru corectarea eventualelor abateri sau erori si pentru perfecţionarea
acţiunilor viitoare.
e. Sistemul de munca este determinist prin construcţie si relativ aleator prin modul concret de
funcţionare.
Disfuncţiile sistemului nu conduc întotdeauna, obligatoriu, la vătămarea sau modificarea starii de
sanatate a organismului uman. Pentru ca sa se producă un astfel de efect este necesar sa se constituie un
lanţ cauzal, a cărui ultima veriga este întâlnirea dintre victima si agentul material care o lezează. Acest
lanţ este alcătuit din factori (însuşiri, stări, procese, fenomene, comportamente) proprii elementelor
sistemului de munca, care constituie cauze potenţiale de accidentare si/sau imbolnavire
profesionala, respectiv factori de risc de accidentare si/sau imbolnavire profesionala (prescurtat
factori de risc). De regula, factorii de risc reprezintă abateri de la normal ale starii sau modului de
funcţionare al elementelor sistemului de munca.
Factorii de risc în sistemul de munca

Din cele arătate anterior rezulta ca spaţiul de manifestare al factorilor de risc este procesul de munca.
Pentru evidenţierea lor este necesara o analiza sistematica a caracteristicilor

accidentogene si ale abaterilor posibile la nivelul fiecărei componente a sistemului.
Factorii de risc proprii executantului

Abaterea posibila a executantului de la linia ideala pe care trebuie s-o urmeze pentru îndeplinirea
sarcinii de munca reprezintă întotdeauna o eroare, la nivelul uneia sau a mai multora dintre verigile de
baza ale activitatii de munca, respectiv:
- erori de recepţie, prelucrare si interpretare a informaţiei;
- erori de decizie;
- erori de execuţie;
- erori de autoreglaj.
Eroarea executantului se concretizează într-un comportament inadecvat din punctul de vedere al

securitatii muncii, sub forma unei acţiuni greşite sau omisiuni. Analizând posibilităţile de eroare ale
executantului în raport cu celelalte elemente ale sistemului de munca rezulta lista factorilor de risc
proprii executantului din Fisa de evaluare a locului de munca.
Factorii de risc proprii sarcinii de munca

La nivelul sarcinii de munca pot apărea doua categorii de cauze potenţiale de accidentare
sau imbolnavire profesionala:
- conţinut sau structura necorespunzătoare a sarcinii de munca în raport cu scopul sistemului de
munca sau cu cerinţele impuse de situaţiile de risc (operaţii, reguli, procedee greşite, absenta unor
operaţii, metode de munca necorespunzătoare);
- sub/supradimensionarea cerinţelor impuse executantului, respectiv

necorespunzătoare posibilităţilor acestuia.
Analizând aceste caracteristici rezulta lista generica a factorilor de risc proprii sarcinii de munca
(respectiv care se regăsesc la nivelul sarcinii de munca), Fisa de evaluare a locului de munca.
Factorii de risc proprii mijloacelor de productie

Analizând mijloacele de productie în raport cu executantul, rezulta lista de factori de risc din
ANEXA 1.
După natura actiunii lor, factorii de risc proprii mijloacelor de productie se pot mani-festa
sub următoarele forme:
- factori de risc mecanic, a căror actiune consta în eliberarea brusca, necontrolata si

contraindicata, a energiei cinetice incorporate în mijloacele de productie sau în parţi ale
ancestor;
- factori de risc termic, în cazul cărora pericolul potenţial este dat de acţiunea energiei
termice incorporate în mijloacele de productie la contactul sau manipularea acestora de câtre
executant;
- factori de risc electric, la care pericolul consta în posibilitatea contactului direct sau indirect al
executantului cu energia electrica vehiculata de mijloacele de productie;
- factori de risc chimic, a căror actiune este determinata de proprietăţile chimice nocive sau
potenţial accidentogene ale substanţelor utilizate în procesul de munca;
- factori de risc biologic, cu actiune de natura biologica, nociva sau potenţial accidentogene, în
functie de caracteristicile macroorganismelor si microorganismelor utilizate în procesul de munca.
Factorii de risc proprii mediului de munca

Mediul fizic ambiant poate prezenta abateri sub forma de depăşiri ale nivelului sau intensităţii
funcţionale a parametrilor specifici (microclimat, zgomot, vibraţii, noxe chimice, radiaţii, iluminat etc.),
fie caracteristici care reprezintă condiţii de munca inadecvate (suprasolicitare fizica).
Mediul social se caracterizează prin factori de risc de natura psihica al căror rezultat este
suprasolicitarea executantului.
Studiul sistematic al acestor caracteristici, abateri, în raport cu acţiunea lor negativa, generatoare
de accidente sau boli profesionale asupra executantului, conduce la lista generica de factori de risc din
Fisa de evaluare a locului de munca.
Clasificarea factorilor de risc si forme de manifestare în sistemul de munca
Prin transformarea din posibilitate în realitate, acţiunea factorilor de risc devine un pericol efectiv
pentru executant, care poate conduce fie la vătămarea violenta a organismului, prin lezarea integrităţii
anatomice, determinând anularea uneia sau a mai multora dintre funcţiile fiziologice, fie la afectiuni ale
organismului. În cazul producerii unor asemenea evenimente, înseamna ca factorii de risc s-au constituit
în cauze (reale) de accidentare sau imbolnavire profesionala.
Nu este însa posibila o delimitare foarte riguroasa a celor doua categorii. În anumite condiţii,
diferenta specifica este data numai de nivelul si durata de expunere a organismului uman, astfel încât un
factor de imbolnavire poate deveni un factor de accidentare si invers. De exemplu, pâna la un anumit
nivel zgomotul este factor de imbolnavire producând afectiuni ale organului auditiv; aparitia lui brusca si
la o intensitate foarte mare conduce însa la accidente de munca, fie sub forma traumatizarii organului
auditiv, fie prin acoperirea unui semnal tehnologic important, determinând implicit o reactie
accidentogene a executantului. Reciproc, un factor de accidentare, cum ar fi fisurarea unei conducte,
poate determina si o imbolnavire profesionala, în functie de agentul transportat care este emanat în
mediul de munca prin fisura.
În legatura cu delimitarea în factori generatori de accidente si de boli profesionale, ea are la baza

si o alta diferenta, care vizeaza formele de manifestare ale factorilor de risc în sistemul de munca: variatii
sau stari.
Variatiile sunt miscarile ce se abat de la mersul normal, respectiv disfunctiile bruste ale
elementelor implicate în realizarea procesului de munca. Prin definitie, ele sunt specifice accidentelor de
munca. Variatiile sunt proprii tuturor elementelor sistemului de munca: se rostogolesc obiecte, o masina
porneste necomandata sau nu raspunde la comanda de oprire, executantul se împiedica si cade, jeturi de
fluide, balans, recul etc.
Starile sunt însusiri, proprietati, deficiente umane, defecte ale mijloacelor de produc-tie cu
caracter relativ permanent, motiv pentru care le întâlnim mai ales în etiologia bolilor profesionale. Nu
numai elementele statice enumerate mai sus reprezinta stari; prin caracterul ei relativ permanent, si
miscarea functionala a unei roti dintate constituie o stare, care poate conduce însa la aparitia unui
accident de munca si nu a unei boli profesionale.
Producerea accidentelor presupune interactiunea variatiilor cu starile. Fara cel putin o variatie,
care sa confere caracterul brusc, imprevizibil, interactiunea starilor nu poate conduce la accidentare.
În anumite cazuri, starile se pot transforma în variatii; prin cresterea brusca a intensitatii, starile
pot deveni variatii accidentogene. În ultima instanta, însa, aceasta transformare este ea însasi o variatie.
Astfel, un nivel prea ridicat de iluminare a locului de munca reprezinta, în mod normal, un factor de
îmbolnavire deoarece afecteaza analizorul vizual (prin oboseala accentuata). Cresterea brusca a aceluiasi
nivel de iluminare poate provoca însa un accident, prin orbirea directa a executantului.
În ce priveste geneza unora de catre altele, nu este exclusa nici o posibilitate: ca în a-numite
conditii o stare sa genereze o variatie; ca o variatie sa determine o stare. De exemplu, prezenta gazelor
explozive rezultate în mod permanent din procesul tehnologic în atmosfera locului de munca reprezinta o
stare; acumularea lor peste un anumit nivel (limita de explozivitate) determina declansarea unei variatii -
explozia. Invers, fisurarea unei conducte reprezinta o variatie; în conditiile în care prin conducta circula
un agent nociv, care se raspândeste si se mentine în atmosfera continuu, înseamna ca variatia a generat o
stare.
Un alt criteriu de clasificare util în analiza posibilitatilor de prevenire, dar si a genezei

accidentelor de munca si a bolilor profesionale, este natura factorului de risc, respectiv:
- factori de risc obiectivi, care nu depind de factorul uman si sunt proprii numai mijloacelor
de productie si mediului (fizic) de munca;
- factori de risc subiectivi, dependenti de factorul uman, proprii executantului si sarcinii de

munca.
În functie de contributia lor potentiala sau reala la producerea unui accident de munca sau a unei
boli profesionale, factorii de risc pot fi:
- principali, prin a caror suprimare se elimina în mod cert posibilitatea producerii vatamarii
organismului;
- secundari, care favorizeaza efectele actiunii factorilor principali, si a caror eliminare nu
constituie o garantie a evitarii accidentarii sau îmbolnavirii.
Actiunea factorilor de risc asupra organismului uman
Asa cum s-a aratat, actiunea factorilor poate conduce fie la vatamarea violenta a
organismului, prin lezarea integritatii anatomice, determinând anularea sau diminuarea uneia sau a
mai multora dintre functiile fiziologice, fie la afectiuni ale organismului. În primul caz survine un
accident de munca, iar în al doilea, o boala profesionala.
În prezent, în functie de natura factorilor care le provoaca, se evidentiaza cinci tipuri de vatamari:
mecanice, termice, electrice, chimice, prin iradiere sau combinate.
Tabloul bolilor profesionale este practic nelimitat. Din considerente practice însa, legislatia din
diverse tari limiteaza în mod conventional numarul bolilor considerate profesionale. În functie de natura
factorului de risc care le-a generat, bolile profesionale pot fi:
- intoxicatii provocate de inhalarea, ingerarea sau contactul epidermei cu substante
toxice;
- pneumoconioze, provocate de inhalarea pulberilor minerale netoxice;
- boli de iradiere;
- boli prin expunere la temperaturi înalte sau scazute;
- boli prin expunere la zgomot si vibratii;
- boli prin expunere la presiune atmosferica ridicata sau scazuta;
- alergii profesionale;
- dermatoze profesionale;
- cancerul profesional;
- boli infectioase si parazitare;

- boli prin suprasolicitare;
- alte boli.
Relatia factori de risc - cauze

Potrivit conceptiei deterministe, în realitatea obiectiva nu exista nimic fara sa fi fost provocat de o
cauza: orice cauza este efectul altei cauze si provoaca la rândul sau alte efecte. Realitatea înconjuratoare
într-o continua transformare se prezinta deci ca o multitudine de înlantuiri cauza - efect. Accidentele de
munca si bolile profesionale reprezinta momentele finale - efectele - unor înlantuiri cauzale nedorite.
În paragrafele anterioare am aratat ca în sistemul de munca exista anumiti factori (însusiri, stari,
procese, fenomene, comportamente etc.) proprii componentelor sistemului care, în anumite conditii, pot
provoca accidentul sau boala profesionala. Am denumit prescurtat acesti factori de risc de accidentare si
îmbolnavire profesionala factori de risc. Ei constituie deci cauze potentiale ale accidentelor si bolilor
profesionale.
În momentul producerii vatamarii organismului (accident, boala), cauzele potentiale - factorii de

risc - se transforma în cauze efective (reale) ale respectivelor evenimente.
Asadar, cauzele accidentelor de munca si bolilor profesionale (prescurtat cauze) re-prezinta

factori (însusiri, stari, procese, fenomene, comportamente) care au provocat accidentul sau boala
profesionala.
În continut notiunile de factori de risc si cauze reprezinta acelasi lucru, deosebirile aparând doar
în raport cu momentul în care se analizeaza vis-a-vis de producerea leziunii. De regula, înainte de
accident se vorbeste de factori de risc, iar dupa accident, când posibilitatea s-a transformat în realitate, de
cauze.
Dinamica fenomenelor de accidentare si îmbolnavire profesionala
Producerea unui accident de munca implica actiunea a cel putin doua cauze, una obiectiva
si cealalta subiectiva, deoarece numai astfel poate avea loc impactul dintre
victima si agentul material care îi afecteaza organismul.
Mentinându-ne la stadiul premergator vatamarii, se poate afirma ca pentru ca ea sa ai-ba loc este
necesara interactiunea dintre un factor de risc obiectiv si unul subiectiv, propriu executantului, si anume cel
putin simpla prezenta a acestuia. De regula, însa, aceste cauze minime reprezinta ultima veriga a unor
adevarate lanturi cauzale. Cunoasterea înlantuirii de cauze - efecte care conduc la accident este necesara
deoarece ofera posibilitati de interventie si stopare pe parcurs în situatii similare, precum si de stabilire a
masurilor de prevenire.
Prin urmare, dinamica accidentarii în munca poate fi descrisa ca o înlantuire de cauze - efecte,
indiferent ca este analizata în stadiul de potentialitate sau dupa produce-rea evenimentului, care se
deruleaza în cursul realizarii procesului de munca. La un capat al lantului se afla cauza initiala, situata cel
mai departe în timp de momentul producerii vatamarii organismului, dar dupa constituirea si intrarea în
functiune a sistemului de munca. La celalalt capat se afla cauza finala, aflata cel mai aproape de producerea
leziunii.
În dinamica producerii accidentului, cauzele se înlantuie si se îmbina din "amonte" spre

"aval", distingându-se din acest punct de vedere doua modalitati de legaturi:
- înlantuirea lineara a cauzelor, astfel încât cauza din "aval" constituie efectul cauzei din "amonte"
si, la rândul ei, cauza efectului care îi succede în aval;
- îmbinarea a doua sau mai multe cauze, care genereaza un anumit efect, ce se constituie într-o
cauza situata în "aval" fata de acestea, si care, la rândul sau, poate determina un alt efect sau poate constitui
cauza finala.
În orice situatie, pentru producerea accidentului este necesara constituirea lanturilor legaturilor
lineare ale cauzelor; anihilarea unei singure secvente a acestora este suficienta pentru evitarea vatamarii
(principiul dominoului). Conform celor afirmate, se pot distinge alte doua tipuri de cauze: principale si
secundare sau favorizante. Cauzele principale sunt cele a caror anihilare întrerupe lantul cauzal, cele care
constituie verigile obligatorii pentru producerea accidentului. Cauzele secundare sunt cele care se îmbina cu
cauzele principale, contribuind la producerea altei cauze principale. Prezenta cauzelor favorizante nu este
obligatorie pentru aparitia unui anumit efect; ele doar contribuie la evolutia cauzei principale, în sensul
producerii efectului.
În dinamica producerii accidentului se disting trei faze posibile :

a) faza I: constituirea situatiei de accidentare, care începe cu cauza situata cel mai aproape de
momentul producerii leziunii si care se caracterizeaza prin urmatoarele:
- este aparent nediferentiata fata de situatia normala, astfel încât pericolul nu poate fi sesizat
decât daca este urmarit în mod special;
- apare o situatie periculoasa sesizabila, care este initiata de factorul uman;

- de regula, se poate interveni pentru prevenirea accidentului atât de catre executant, cât si de
catre factorii de decizie;
b) faza a Il-a: desfasurarea situatiei de accidentare, care consta în înlantuirea si îmbinarea mai
multor cauze, generând cauza finala; caracteristicile fazei sunt:
- are loc înlantuirea si îmbinarea mai multor cauze, într-un interval scurt de timp;
- datorita crizei de timp, actiunile de prevenire ale executantului pot fi agravante;
- exista totusi posibilitatea, foarte limitata fata de faza anterioara, de a se interveni pentru
prevenirea leziunii;
c) faza a lll-a: producerea leziunii, faza în care actioneaza cauza finala:
- este faza definitorie a accidentului;
- are loc impactul omului cu elementele mijloacelor de productie sau ale mediului fizic ambiant,
care provoaca leziunea prin îmbinarea celor doua lanturi de legaturi lineare;
- se produce într-un timp foarte scurt, astfel încât singurele posibilitati de a actiona sunt reactiile
reflexe de autoaparare ale executantului.
În raport cu locul lor în dinamica accidentului se pot distinge trei tipuri de cauze: initiale,
intermediare si finale, iar în functie de efectul produs: cauze directe, respectiv cauza finala al carui
efect este însasi leziunea, si cauze indirecte, care produc o alta cauza, intermediara sau finala. Cauza
initiala si cauzele intermediare sunt întotdeauna indirecte; cu cât sunt mai în amonte fata de momentul
producerii accidentului, cu atât ofera posibilitati mai largi si mai sigure de prevenire a vatamarii.
Practica a dovedit ca exista situatii în care identificarea tuturor cauzelor din interiorul unui sistem
de munca, dupa modelul prezentat anterior, nu este suficienta. Facând abstractie de cazurile de forta
majora, s-a constatat ca de multe ori disfunctiile elementelor implicate în realizarea procesului de munca
îsi au originea în afara sistemului de munca si înainte de constituirea si intrarea sa în functiune (de
exemplu, vicii ascunse din proiectarea sau executarea mijloacelor de munca).
În consecinta, în modelarea fenomenului de accidentare, viziunea trebuie extinsa în spatiu si

timp, incluzând si deficientele generate în etapele de conceptie, proiectare si executie (respectiv formare
si selectare pentru executant) a elementelor sistemului de
munca, capabile sa contribuie la aparitia unor cauze de accidentare.
Asemenea deficiente, premergatoare factorilor de risc propriu-zisi, prezinta trei caracteristici

definitorii, care le diferentiaza de notiunea de "cauza de accidentare":
a) Eliminarea lor nu se poate face din interiorul sistemului avut în vedere, ea revenind altor
sisteme de munca, distincte.
b) În general, nu exista posibilitatea de stabilire, în momentul constituirii lor ca

deficiente, a unei relatii cu un sistem de munca determinat.
c) În cazul acestui gen de abateri nu se poate evidentia o relatie unica bipolara cauza - efect;
unei singure deficiente îi pot corespunde efecte diferite, în functie de caracteristicile celorlalte elemente
împreuna cu care elementul deficitar va constitui un sistem de munca.
În baza diferentelor mentionate, abaterile cu care pot intra într-un sistem de munca
elementele implicate în realizarea unui proces de munca le vom desemna ca substrat cauzal al
accidentelor de munca.
Corespunzator categoriilor mari de factori de risc proprii fiecarui element se pot des-prinde si
posibilele deficiente de natura substratului cauzal.
În cazul executantului, eroarea sa, care se concretizeaza într-un comportament riscant, poate fi
urmarea unei deficiente a capacitatii de munca individuale. La rândul sau, aceasta este caracterizata de
o serie de variabile, atât cvasistatice (cum sunt aptitudinile, experienta), cât si de moment (ca oboseala),
care pot constitui incompatibilitati permanente sau temporare cu cerintele impuse de un anumit proces
de munca, si care apar înainte ca individul sa participe la realizarea acestuia.
Atât un nivel corespunzator în raport cu sarcina de munca al cunostintelor si deprinderilor

profesionale, cât si oboseala, boala, emotiile etc. reprezinta deficiente ale elementului "executant" care,
desi iau nastere în afara sistemului de munca, generând un factor de risc (eroarea executantului) pot
contribui la producerea unui accident de munca.
Sarcina de munca si ambianta sociala imediata de munca sunt elemente relationale, care nu
pot exista independent si premergator sistemului de munca. În consecinta, nu se pot stabili alte
deficiente proprii acestora în afara celor de natura factorilor de risc.
Caracteristicile initiale ale mijloacelor de productie, cu care pot intra în sistemul de munca si
care pot genera factori de risc de accidentare, sunt fie de natura conceptiei si proiectarii, fie a executiei
mijloacelor de munca si calitatii obiectelor muncii .
Deficientele din conceptie si proiectare pot fi datorate, în cazuri foarte rare, limitelor atinse de
cunostintele stiintifice si posibilitatile tehnologice. Acestea fac posibila utilizarea,
daca cerintele sociale o impun, a unor tehnologii, masini, instalatii etc. ale caror riscuri intrinseci de
accidentare nu pot fi eliminate sau anihilate prin conceptie. Uneori, riscurile nu sunt nici macar
constientizate, deoarece nu a existat posibilitatea identificarii în timp a efectelor lor.
În cele mai multe cazuri este vorba însa de vicii ascunse, generate de greseli de conceptie si
proiectare, deficiente care nu pot fi depistate la receptie prin metodele obisnuite.
Nerespectarea cu strictete a proiectelor de executie la realizarea mijloacelor de munca constituie

si ea o sursa potentiala de aparitie a unor factori de risc.
Deficiente vizibile si ascunse cu efecte accidentogene pot prezenta si materiile prime, materialele
auxiliare si semifabricatele, fie prin natura lor, fie din executie.
Dintre cele doua laturi ale mediului de munca, singura care poate intra în discutie ca fiind
precedenta constituirii si functionarii sistemului de munca este mediul fizic ambiant. În cazul sau se
regasesc aceleasi categorii de deficiente ca si în cazul mijloacelor de productie.
Luând în considerare si substratul cauzal se poate construi modelul global al dinamicii

accidentarii, alegându-se ca punct de plecare momentul în care începe formarea, respectiv conceptia
elementelor sistemului de munca. În consecinta, vom distinge doua faze ale dinamicii producerii unui
accident de munca:
- Prima se desfasoara în afara sistemului de munca în care are loc evenimentul, anterior
constituirii acestuia, respectiv în etapele de conceptie/formare, proiectare si executie a elementelor
sistemului de munca (cu exceptia celor relationale), si consta în aparitia unor deficiente de natura
substratului cauzal; ofera posibilitatea stabilirii si aplicarii celor mai eficiente masuri de prevenire.
- Cea de a doua faza se deruleaza în interiorul sistemului de munca, din momentul constituirii si
intrarii acestuia în functiune, pâna la întreruperea sa prin accident. Ea se manifesta ca o înlantuire de
cauze - efecte, care reprezinta materializarile actiunii factorilor de risc existenti în sistem, si parcurge
trei subfaze: constituirea situatiei de accidentare, desfasurarea situatiei si producerea leziunii.
Analiza s-a facut prin examinarea tuturor activitatilor desfasurate in cadrul S.C. IPA S.A.
tinandu-se seama de situatia existenta la data evaluarii (metode de lucru, personal existent, dotare,
conditii de mediu, dotare tehnica,istoric evenimente (accidentesi/sau boli profesionale inregistrate).
Etapa 2 - stabilirea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala la activitatile

identificate, utilizand scala de cotare a gravitatii si probabilitatii de producere a unui accident de munca
sau imbolnavire profesionala, grila de evaluare a riscurilor si scala de incadrare a nivelului de risc.
Scala de cotare a gravitatii consecintelor se bazeaza pe criterii medicale de diagnostic clinic,

functional si de evaluare a capacitatii de munca. Gravitatea consecintelor impactului asupra
executantului se incadreaza in sapte clase de gravitate: neglijabil - consecinte minore, incapacitate
temporara de munca de 3 - 45 zile, 45 - 180 zile, invaliditate gradul III, II, I si deces.
In evaluarea nivelului de risc se ia in considerare gravitatea maxima previzibila posibila.

Scala de probabilitate a producerii consecintei maxime previzibile este asimilata dupa
standardele Uniunii Europene.
Clasa de probabilitate este de la 1 (consecinte extrem de rare), pana la 6 (foarte frecvente). In

stabilirea probabilitatii actiunii riscului se ia in calcul numarul de persoane expuse, numarul de
accidente si imbolnaviri profesionale inregistrate intr-o perioada determinata (ultimii 10 ani), precum si
gradul de tehnicitate al locului de munca (activitate) evaluat.
Grila de evaluare a riscurilor reuneste sub forma unei matrice cu sapte linii si sase coloane
clasele de gravitate si probabilitate a producerii consecintelor maxime previzibile.
Etapa 3 - Stabilirea nivelului de risc global pentru fiecare activitate analizata pe baza formulei
de calcul prezentata mai jos. Nivelul de risc (Nr) pe fiecare activitate analizata se calculeaza ca medie
ponderata a nivelurilor de risc pentru factorii de risc identificati.
Formula de calcul al nivelului de risc global este:
i Ri X ri
i=1
Nr =
n
i ri
i=1
unde:
- Nr: nivelul de risc global pe loc de munca;
- ri: rangul factorului de risc i;
- Ri: nivelul de risc pentru factorul i;
- n: numarul factorilor de risc identificati la locul de munca respectiv.
Nivelul de securitate (Ns) pe loc de munca se identifica pe „ scala de incadrare a nivelurilor de

risc / securitate", constituita pe principiul proportionalitatii diverse intre
nivelurile de risc si securitate.
Spre deosebire de alte metode, metoda utilizata are avantajul identificarii tuturor riscurilor de
accidente existente la locul de munca, precum si gravitatea actiunii acestora asupra organismului,
permitand ierarhizarea tuturor actiunilor de prevenire a accidentelor sau imbolnavirilor profesionale prin
luarea masurilor de evitare a fiecarui risc.
Rezultatele evaluarilor sunt cuprinse in fisele de evaluare a locurilor de munca,

documente centralizatoare a factorilor de risc identificati si cuantificati.
Se precizeaza ca scala nivelului de risc este de la 1 la 7, nivelul 7 reprezentand un nivel critic la

care securitatea desfasurarii procesului este minima. La aceasta limita desfasurarea procesului de munca
nu mai poate avea loc, fiind echivalenta cu producerea accidentului / imbolnavirii profesionale. Se
accepta ca risc maxim acceptabil nivelul 3,5 peste aceasta valoare se impun luarea de masuri tehnice si
organizatorice pentru reducerea acestuia.
Sunt prezentate in continuare fisele de evaluare a riscului de accidentare pentru fiecare activitate
desfasurata, pentru care s-a determinat nivelul de risc, precum si fisele de masuri(dupa caz), in care, in
functie de nivelul de risc se propun principalele masuri de diminuare / eliminare pe cat posibil a riscului
de accidentare la locul de munca analizat.
Lucrarea este utila pentru determinarea nivelului de risc de producere a accidentelor si

imbolnavirilor profesionale, fiind o baza completa pentru constientizarea personalului asupra acestui risc,
putandu-se lua astfel masurile menite sa asigure o securitate sporita a muncii. Ea va fi utilizata si la
instruirea personalului (la angajare si periodic), pentru ca acesta sa cunoasca riscurile de accidentare si
obligatiile ce-i revin pentru evitarea producerii accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale.
Totodata aceasta lucrare va fi folosita la elaborarea documentatiei de prevenire (plan de prevenire) ceruta
de legea securitatii si sanatatii in munca.
3.1 LOCUL DE MUNCA NR.1 TESA

3.1.1 PROCESUL DE MUNCA
Executantul se ocupa de culegerea, introducerea si prelucrarea de date,

folosind sistemul informatic pus la dispozitie de catre angajator. Colaboreaza cu utilizatorii de sisteme
informatice din cadrul societatii .
Executantul este responsabil pentru utilizarea corespunzatoare a sistemelor de lucru în domeniul software
cat si de echipamentele tehnice din dotare( dupa ce acesta a fost instruit si informat in prealabil cum sa le
utilizeze).
3.1.2 ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCA EVALUAT
A. MIJLOACE DE PRODUCTIE Echipamentele de munca folosite sunt:
• Calculatoare (PC) - videoterminal, unitate centrala, tastatura, mouse;
• Imprimanta;
• Fotocopiator;
• Fax;
• Scaner;
• UPS;
• Valori monetare;
• Seif;
• Telefon;
• Accesorii de birotica / papetarie;
• Foarfeca, cuter;
• Mobilier specific de birou.
Aparatura electrocasnica destinata folosintei salariatilor:
• Dozator apa;
• Aparat filtru pentru cafea;
• Frigider.
Mijloace de protectie:
• Trusa medicala de acordare a primului ajutor;

• Extinctor;
• Materiale igienico-sanitare.
B. SARCINA DE MUNCA
• Se ocupa de culegerea, introducerea si prelucrarea de date, folosind sistemul informatic pus

la dispozitie de catre angajator;
• Utilizeaza programe de stocare a bazelor de date cat si alte programe specifice;
• Foloseste echipamentul tehnic (PC) cat si echipamentul conex aferent acestuia;
• Prelucreza, indosariaza si arhiveaza toate documentele societatii asigurand accesibilitatea
ulterioara la informatii;
• Reprezinta organizatia in relatiile cu terte persoane fizice sau juridice;
• Se ingrijeste de inregistrarea si intampinarea vizitatorilor pana ce acestia sunt preluati de persoanele
de contact din cadrul companiei;
• Se ocupa de bunul demers al rezervarilor de bilete de avion si/sau cazare si de emiterea corecta a
acestora;
• Administreaza programarea cursurilor de pregatire in cadrul departamentului;
• Programeaza si participa la sedinte;
• Implementeaza si mentine o corecta administrare a diferitelor programe sau documente ce tin de
fluxul departamentului de care apartine;
• Planifica, organizeaza si controleaza activitatea organizatiei;
• Identifica si mobilizeaza resursele materiale si umane din organizatie, in vederea realizarii
obiectivelor propuse;
• Organizeaza, coordoneaza si realizeaza întregul proces de recrutare si selectie de personal pentru
posturile vacante;
• Acorda asistenta in evaluarea performantelor angajatilor;
• Se asigura ca toate activitatile sunt realizate conform politicilor si procedurilor stabilite de companie
la nivel global;
• Asigura in mod proactiv solutionarea problemelor angajatilor ce tin de competenta si latura
profesionala a activitatilor realizate de acestia;
• Coordoneaza si mentine intr-un mod corect si eficient dosarele angajatilor, inregistrarea acestora in
baza de date folosita de companie;
• Pastreaza documentele ce contin detalii referitoare la sistemul de recompensarea al angajatilor
conform performantei in serviciu, sub supravegherea Directorului de Resurse Umane;
• Acorda asistenta noilor angajati, instruindu-i pe acestia conform politicilor companiei;
• Intermediaza relatia dintre angajatii companiei si furnizorii de servicii medicale, de asigurari de viata,
furnizorii de servicii de personal si de salarizare, pe baza contractelor incheiate intre companie si
acestia;
• Primeste si da comunicari;
• Participa la culegerea datelor pentru intocmirea situatiilor statistice sau situatii cerute de diverse
foruri;
• Intocmeste si urmareste acordarea drepturilor salariale pentru salariati;
• Colaborarea cu autoritatile locale, regionale si nationale in vederea indeplinirii obiectivelor
macroeconomice si cele organizationale;
• Incheie contracte cu agenti economici, organizatii non-guvernamentale si alte organizatii privind
prestari reciproce de servicii;
• Verifica documentele de intrare in gestiuni si intocmirea acestora;
• Intocmeste fise si balante analitice pentru gestiuni;
• Intocmeste note contabile privind salarizarea personalului finantat din fonduri locale si de stat;
• Intocmeste declaratiile lunare cu privire la contributiile salariale si le depune la Administratia
Financiara;
• Intocmeste registrul de casa si verifica concordanta incasari-plati;
• Inregistreaza facturile de la furnizorii companiei si aloca cheltuielile pe departamente;
• Emite si inregistreaza facturi pentru vanzarile efectuate;
• Organizeaza, efectueaza si controleaza efectuarea inventarierii bunurilor materiale, conform
prevederilor legale si raspunde de corecta realizare a acestei activitati;
• Asigura indeplinirea obligatiilor societatii catre bugetul de stat, unitati bancare,
furnizori, etc.;
• Efectueaza raportari fiscale specifice legislatiei in vigoare;
• Asigura corespondenta prin telefon, mail, posta cu furnizorii, clientii si institutiile statului;
• Participa la negocierea contractelor cu furnizorii si/sau clientii;
• Urmareste derularea contractelor cu subcontractorii;
• Asigura integritatea bazelor de date oferind date corecte si informatii utile ca suport în luarea
deciziilor;
• Asigura interfata in relatiile cu clientii;
• Desfasoara operatiuni de caserie;
• Desfasoara activitati de curierat in vederea depunerii documentatiei specifice societatii, la
institutiile statului si la diverse unitati comerciale;
• Respecta normele de conduita si procedurile interne;
• Urmareste indeplinirea conditiilor igienico-sanitare, de protectie a muncii, de prevenire si stingere a
incendiilor, de medicina a muncii si de protectie a mediului, prevazute de reglementarile si normele
legislative in vigoare;
• La dispozitia sefului direct realizeaza si alte sarcini de munca conform pregatirii si instruirii
personale cat si conform procedurilor de lucru si a atributiilor cuprinse in fisa postului.
C. MEDIUL DE MUNCA
• Executantul îsi desfasoara activitatea la birou, în interiorul incintelor IPA cat si in trafic;
• Microclimatul este corespunzator, unitatea fiind dotata cu sistem de furnizare a aerului conditionat;
• Este asigurata ergonomia locului de munca;
• Iluminatul este mixt si suficient;
• Ferestrele sunt prevazute cu protectie (jaluzele) impotriva razelor solare;
• Incaperea este curata;
• Pardoseala este neteda, nealunecoasa;
• Zogomotul si vibratiile sunt in limite admise deoarece activitatea nu presupune
utilizarea unor echipamente generatoare de noxe fizice.
3.1.3 FACTORII DE RISC IDENTIFICATI
A. EXECUTANT
ACTIUNI GRESITE
• Executarea de operatii si lucrari din proprie initiativa neprevăzute în sarcina de munca sau
de o altă manieră decât prevederile procedurale sau cele cuprinse in instructiunile specifice
postului din care sa rezulte stari periculoase sau nocive;
• Cădere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare, prin împiedicare - la parcurgerea
pedestră a traseelor în incinta sau în perimetrul exterior ;
• Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea echipamentului de lucru si a mijloacelor
de protectie din dotare ( inclusiv cele colective);
• Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a echipamentelor tehnice din dotare;
• Minimalizarea pericolului prin nerespectarea instructiunilor de lucru si de securitate si sanatate in
munca;
• Parasirea locului de munca fara acordul conducatorului locului de munca;
• Aprecierea necorespunzatoare a riscurilor existente;
• Interventii P.S.I. periculoase, necorespunzatoare;
• Comunicari si actiuni accidentogene ;
• Desfasurarea activitatii sub influenta băuturilor alcoolice, într-un stadiu avansat de oboseala sau
după administrarea unor medicamente (sedative halucinogene si narcotice) ;
• Circulatia fără închiderea centurii de sigurantă(in calitate de pasager);
• Expunerea in afara sarcinii de munca la factori periculosi, prind deplasari/ stationari in locuri sau
zone cu pericol temporar sau permanent. Intrari sau stationari in zone periculoase in timpul activitatii;
• Nerespectarea instructiunilor specifice de electrosecuritate;
• Utilizarea echipamentelor tehnice defecte, cu sisteme improvizate sau fara mijloacele de protectie
cu care a fost prevazut echipamentul din fabricatie;
• Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari aprinse) în locuri în care acest lucru nu este permis in
apropierea agentilor chimici inflamabili;
• Lipsa ordinii si a curateniei la locul de munca;
• Cădere, pasire in gol, alunecare in canale, santuri, etc.- la parcurgerea pedestra a traseelor în
perimetrul exterior;
• Repartizare executant cu pregatire profesionala necorespunzatoare pe locurile de munca ,cu
instruire incompleta în domeniul securitatii si sanatatii în munca sau cu incompatibilitati psiho-
fiziologice fata de cerintele locului de munca;
• Pozitionare incorecta a elementelor sistemului de calcul fara respectarea regulilor ergonomice;
• Reglarea incorecta a caracteristicilor de display;
• Nepastrarea confidentialitatii asupra valorilor monetare manipulate cat si expunerea acestora in
public fara a se asigura asupra riscurilor;
OMISIUNI
• Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile securitatii si sanatatii in munca;

• Necomunicarea in timp util, celorlalti utilizatori ai echipamentului tehnic asupra defectiunilor
aparute in timpul lucrului;
B. SARCINA DE MUNCA
CONTINUT NECORESPUNZATOR
• Lucrul în conditii de neconformitate cu reglementările specifice: nemarcarea tensiunii de lucru pe

unele prize de curent electric, lipsa truselor medicale omologate;
SUPRASOLICITARE FIZICA
• Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare (efort static) - lucrul preponderent în pozitia asezat;
• Suprasolicitarea analizatorului vizual la expunere indelungata in fata videoterminalelor;
• Suprasolicitarea articulatiilor membrelor superioare in special articulatia scapulo-humerala si
articulatia pumnului;
• Miscari repetitive-suprasolicitarea articulatiilor interfalangiene;
• Suprasolicitare laringiana datorita discutiilor prelungite;
SUPRASOLICITARE PSIHICA
• Ritm mare de munca;

• Efectuare de operatii cu grad de raspundere mare;
• Climat psihosocial necorespunzator ( relatii neprincipiale intre sefi si subordonati, relatii
neprincipiale intre membrii colectivului);
• Reactii spontane inadecvate in situatii de pericol;
• Monotonia muncii;
C. MIJLOACE DE PRODUCTIE
FACTORI DE RISC MECANIC
• Leziuni membre (lovire, strivire, prindere, etc.) la utilizarea usilor de acces sau a echipamentelor
tehnice din dotare;
• Cădere liberă de obiecte, materiale pozitionate incorect sau la manipularea manuală;
• Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi periculoase (întepătoare, tăioase,
alunecoase,abrazive, adezive) in timpul desfasurarii activitatii;
• Lovire de către mijloacele de transport auto la deplasarea pe traseul normal dintre domiciliu si
sediul S.C. IPA S.A.- accidente de circulatie de traseu;
• Accidente rutiere datorate: autoblocarii functionarii mecanismului de directie sau a sistemului de
frânare a autoturismului în mers, exploziei pneurilor, proiectarii de corpuri (copaci,tevi) prin parbrizul
autoturismului, etc., executantul avand calitatea de pasager;
• Deterioararea accidentala a echipamentului individual de protectie cat si a mijloacelor de protectie
cu care este prevazut echipamentul tehnic;
• Deteriorarea accidentala a echipamentelor tehnice din dotare sau a aparaturii electrocasnice;
• Explozie, prabusire, in timpul deplasarilor cu avionul;
FACTORI DE RISC TERMIC
• Ardere, oparire cauzate de caderea (rasturnarea) unor recipienti in care sunt preparate
fierbinti;
• Incendii izbucnite in statiile de carburanti in timpul alimentarii autoturismului sau in trafic in
timpul coliziunilor dintre autoturisme;
• Incendii provocate de izolatii electrice necorespunzatoare;
FACTORI DE RISC ELECTRIC
• Electrocutare la aparitia tensiunii de pas;

• Electrocutare prin atingere directă - la atingerea accidentală a unor căi de curent neprotejate sau
aflate accidental sub tensiune ;
• Electrocutare prin atingere indirectă deteriorarea accidentala a legaturilor la instalatia de
împământare a unor echipamente tehnice electrice;
FACTORI DE RISC CHIMIC
• Lucrul cu substante iritante, toxice - toner, lipici, diluant, pasta corectoare;
D. MEDIUL DE MUNCA
FACTORI DE RISC FIZIC
• Calamităti naturale (surprinderea în incintă de către seism);

• Apar pulberi de praf la utilizarea documentelor din arhiva unitatii ;
• Apar curenti de aer favorizati de amplasamentul defectuos a scaunelor executantilor in dreptul
casetelor de evacuare a aerului sau de deschiderea geamurilor si a usilor;
• Prezenta in zone cu potential pericol de explozie(statie carburanti);

FACTORI DE RISC BIOLOGIC
• Animale si insecte periculoase (caini, viespi, etc.) prezente pe traseele exterioare de deplasare.
UNITATEA: S C . IPA S A . NUMAR PERSOANE EXPUSE: 99
SECTIA(DEPARTAMENT): TEHNICO- 3.1.4 DURATA EXPUNERII: 8h/sch.

ADMINISTRATIV
FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCA FISA
LOCUL DE MUNCA: TESA NR.1 ECHIPA DE EVALUARE:
Mirela Valeanu - Evaluator autorizat Octavian
Luchian- Medic primar medicina muncii Vasile Marinescu
- Lucrator desemnat S.S.M. Neamtu Mariana - Intervievat
COMPONENTA FACTORI DE RISC FORMA CONCRETA DE MANIFESTARE A FACTORILOR DE CONSECINTA CLASA DE CLASA DE NIVEL
SISTEMULUI DE MUNCA IDENTIFICATI RISC(descriere,parametri) MAXIMA GRAVITATE FRECVENT A PARTIAL DE
PREVIZIBILA RISC
EXECUTANT ACTIUNI GRESITE I.Executarea de operatii si lucrari din proprie initiativa DECES 7 1 3
neprevăzute în sarcina de muncă sau de o altă manieră decât
prevederile procedurale sau cele cuprinse in instructiunile
specifice postului din care sa rezulte stari periculoase sau
nocive;
2.Cădere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin ITM 45-180 zile 3 1 2
alunecare, prin împiedicare - la parcurgerea pedestră a
traseelor în incinta sau în perimetrul exterior ;
3.Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea DECES 7 1 3

echipamentului de lucru si a mijloacelor de protectie din
dotare ( inclusiv cele colective);
4.Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a DECES 7 1 3
echipamentelor tehnice din dotare;
5.Minimalizarea pericolului prin nerespectarea DECES 7 1 3
instructiunilor de lucru si de securitate si sanatate in
munca;
6.Parasirea locului de munca fara acordul conducatorului DECES 7 1 3
locului de munca;
7.Aprecierea necorespunzatoare a riscurilor existente; DECES 7 1 3
8.Interventii P.S.I. periculoase, necorespunzatoare; DECES 7 1 3
9.Comunicari si actiuni accidentogene ; DECES 7 1 3
10.Desfasurarea activitatii sub influenta băuturilor alcoolice, DECES 7 1 3

într-un stadiu avansat de oboseala sau după administrarea
unor medicamente (sedative halucinogene si narcotice) ;
11.Circulatia fără închiderea centurii de sigurantă(in calitate DECES 7 1 3

de pasager);
12.Expunerea in afara sarcinii de munca la factori DECES 7 1 3
periculosi, prind deplasari/ stationari in locuri sau zone cu
pericol temporar sau permanent. Intrari sau stationari in
zone periculoase in timpul activitatii;
13.Nerespectarea instructiunilor specifice de DECES 7 1 3
electrosecuritate;
14.Utilizarea echipamentelor tehnice defecte, cu sisteme DECES 7 1 3
improvizate sau fara mijloacele de protectie cu care a fost
prevazut echipamentul din fabricatie;
15.Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari aprinse) în DECES 7 1 3
locuri în care acest lucru nu este permis in apropierea
agentilor chimici inflamabili;
16.Lipsa ordinii si a curateniei la locul de munca; ITM 3-45 zile 2 1 1
17.Cădere, pasire in gol, alunecare in canale, santuri, etc.- la DECES 7 1 3

parcurgerea pedestră a traseelor în perimetrul exterior;
18.Repartizare executant cu pregatire profesionala DECES 7 1 3

necorespunzatoare pe locurile de munca ,cu instruire
incompleta în domeniul securitatii si sanatatii în munca sau
cu incompatibilitati psiho-fiziologice fata de cerintele
locului de munca;
19.Pozitionare incorecta a elementelor sistemului de calcul ITM 45-180 zile 3 1 2
fara respectarea regulilor ergonomice;
20.Reglarea incorecta a caracteristicilor de display; ITM 3-45 zile 2 1 1
21.Nepastrarea confidentialitatii asupra valorilor monetare DECES 7 1 3

manipulate cat si expunerea acestora in public fara a se
asigura asupra riscurilor;
EXECUTANT OMISIUNI 22.Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile DECES 7 1 3
securitatii si sanatatii in munca;
23.Necomunicarea in timp util, celorlalti utilizatori ai DECES 7 1 3
echipamentului tehnic asupra defectiunilor aparute in timpul
lucrului;
SARCINA DE MUNCA CONTINUT 24.Lucrul în conditii de neconformitate cu reglementările DECES 7 1 3
NECORESPUNZATO specifice: nemarcarea tensiunii de lucru pe unele prize de
R curent electric, lipsa truselor medicale omologate;
SARCINA DE MUNCA SUPRASOLICITARE 25.Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare (efort ITM 45-180 zile 3 1 2
FIZICA static) - lucrul preponderent în pozitia asezat;
26.Suprasolicitarea analizatorului vizual la expunere INV gr.III 4 1 2
indelungata in fata videoterminalelor;
27.Suprasolicitarea articulatiilor membrelor superioare in ITM 3-45 zile 2 1 1
special articulatia scapulo-humerala si articulatia pumnului;
28.Miscari repetitive-suprasolicitarea articulatiilor ITM 3-45 zile 2 1 1

interfalangiene;
29.Suprasolicitare laringiana datorita discutiilor prelungite; ITM 3-45 zile 2 1 1
SARCINA DE MUNCA SUPRASOLICITARE 30.Ritm mare de munca; ITM 3-45 zile 2 1 1

PSIHICA
31.Efectuare de operatii cu grad de raspundere mare; ITM 3-45 zile 2 1 1
32.Climat psihosocial necorespunzator ( relatii neprincipiale DECES 7 1 3

intre sefi si subordonati, relatii neprincipiale intre membrii
colectivului);
33.Reactii spontane inadecvate in situatii de pericol; DECES 7 1 3
34.Monotonia muncii; NEGLIJABILE 1 1 1
MIJLOACE DE FACTORI DE RISC 35.Leziuni membre (lovire, strivire, prindere, etc.) la ITM 45-180 zile 3 1 2
PRODUCTIE MECANIC utilizarea usilor de acces sau a echipamentelor tehnice din
dotare;
36.Cădere liberă de obiecte, materiale pozitionate incorect ITM 3-45 zile 2 1 1
sau la manipularea manuală;
37.Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi ITM 3-45 zile 2 1 1
periculoase (întepătoare, tăioase, alunecoase,abrazive,
adezive) in timpul desfasurarii activitatii;
38.Lovire de către mijloacele de transport auto la deplasarea DECES 7 1 3

pe traseul normal dintre domiciliu si sediul S.C. IPA S.A.-
accidente de circulatie de traseu;
39.Accidente rutiere datorate: autoblocarii functionarii DECES 7 1 3

mecanismului de directie sau a sistemului de frânare a
autoturismului în mers, exploziei pneurilor, proiectarii de
corpuri (copaci,tevi) prin parbrizul autoturismului, etc.,
executantul avand calitatea de pasager;
40.Deterioararea accidentala a echipamentului individual de DECES 7 1 3

protectie cat si a mijloacelor de protectie cu care este
prevazut echipamentul tehnic;
41.Deteriorarea accidentala a echipamentelor tehnice din DECES 7 1 3
dotare sau a aparaturii electrocasnice;
42.Explozie, prabusire, in timpul deplasarilor cu avionul; DECES 7 1 3
MIJLOACE DE FACTORI DE RISC 43.Ardere, oparire cauzate de caderea (rasturnarea) unor ITM 45-180 zile 3 1 2
PRODUCTIE TERMIC recipienti in care sunt preparate fierbinti;
44.Incendii izbucnite in statiile de carburanti in timpul DECES 7 1 3

alimentarii autoturismului sau in trafic in timpul coliziunilor
dintre autoturisme;
45.Incendii provocate de izolatii electrice DECES 7 1 3
necorespunzatoare;
MIJLOACE DE FACTORI DE RISC 46.Electrocutare la aparitia tensiunii de pas; DECES 7 1 3
PRODUCTIE ELECTRIC
47.Electrocutare prin atingere directă - la atingerea DECES 7 1 3
accidentală a unor căi de curent neprotejate sau aflate
accidental sub tensiune ;
48.Electrocutare prin atingere indirectă deteriorarea DECES 7 1 3
accidentala a legaturilor la instalatia de împământare a unor
echipamente tehnice electrice;
MIJLOACE DE FACTORI DE RISC 49.Lucrul cu substante iritante, toxice - toner, lipici, diluant, ITM 3-45 zile 2 1 1
PRODUCTIE CHIMIC pasta corectoare;
MEDIUL DE MUNCA FACTORI DE RISC 50.Calamităti naturale (surprinderea în incintă de către DECES 7 1 3
FIZIC seism);
51.Apar pulberi de praf la utilizarea documentelor din NEGLIJABILE 1 1 1
arhiva unitatii ;
52.Apar curenti de aer favorizati de amplasamentul ITM 3-45 zile 2 1 1
defectuos a scaunelor executantilor in dreptul casetelor de
evacuare a aerului sau de deschiderea geamurilor si a usilor;
MEDIUL DE MUNCA FACTORI DE RISC 53.Prezenta in zone cu potential pericol de explozie(statie DECES 7 1 3
CHIMIC carburanti);
MEDIUL DE MUNCA FACTORI DE RISC 54.Animale si insecte periculoase (caini, viespi, etc.) DECES 7 1 3
BIOLOGIC prezente pe traseele exterioare de deplasare.
Locul de munca nr.1 Nivelul de risc global al locului de munca este: 2.71
54
I Ri X ri
Mrrii _ j=1______________________ _ 0(7x7) + 0(6x6) + 0(5x5) + 0(4x4) + 35(3x3) + 6(2x2) + 13(1x1) _ 9 7a
N
'y _ i
54 0x7 + 0x6 + 0x5 + 0x4 + 35x3 + 6x2 + 13x1 _2.'"
I ri
i_1
Fig.1 NIVELURILE PARTIALE DE RISC PE FACTORI DE RISC
Locul de munca nr.1
NIVEL GLOBAL DE RISC: 2.71
3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 33 33333333333 33
22
1 1 1 1 1 11 11
✓ ^ j ' s ' J t f ' ^ t f J ^ V ^ v V ^ T ^ ^ r i ^ V V V ^ ^ V V ^ ^ ^ 1 ? T J if > "î ^ ^ ?if ^ ^
f
i? 7 V V
0
LEGENDA FIGURA Nr.1
Nr. Crt. Denumirea factorului de risc Nivel

partial de
risc
F1 Executarea de operatii si lucrari din proprie initiativa neprevăzute în 3
sarcina de muncă sau de o altă manieră decât prevederile procedurale
sau cele cuprinse in instructiunile specifice postului din care sa rezulte
stari periculoase sau nocive;
F2 Cădere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare, prin 2

împiedicare - la parcurgerea pedestră a traseelor în incinta sau în
perimetrul exterior ;
F3 Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea echipamentului de lucru si 3
a mijloacelor de protectie din dotare ( inclusiv cele colective);
F4 Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a echipamentelor tehnice din 3

dotare;
F5 Minimalizarea pericolului prin nerespectarea instructiunilor de lucru si de 3
securitate si sanatate in munca;
F6 Parasirea locului de munca fara acordul conducatorului locului de munca; 3
F7 Aprecierea necorespunzatoare a riscurilor existente; 3
F8 Interventii P.S.I. periculoase, necorespunzatoare; 3
F9 Comunicari si actiuni accidentogene ; 3
F10 Desfasurarea activitatii sub influenta băuturilor alcoolice, într-un stadiu 3

avansat de oboseala sau după administrarea unor medicamente (sedative
halucinogene si narcotice) ;
F11 Circulatia fără închiderea centurii de sigurantă(in calitate de pasager); 3
F12 Expunerea in afara sarcinii de munca la factori periculosi, prind 3

deplasari/ stationari in locuri sau zone cu pericol temporar sau
permanent. Intrari sau stationari in zone periculoase in timpul activitatii;
F13 Nerespectarea instructiunilor specifice de electrosecuritate; 3
F14 Utilizarea echipamentelor tehnice defecte, cu sisteme improvizate sau 3

fara mijloacele de protectie cu care a fost prevazut echipamentul din
fabricatie;
F15 Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari aprinse) în locuri în care acest 3
lucru nu este permis in apropierea agentilor chimici inflamabili;
F16 Lipsa ordinii si a curateniei la locul de munca; 1
F17 Cădere, pasire in gol, alunecare in canale, santuri, etc.- la parcurgerea 3

pedestră a traseelor în perimetrul exterior;
F18 Repartizare executant cu pregatire profesionala necorespunzatoare pe 3
locurile de munca ,cu instruire incompleta în domeniul securitatii si
sanatatii în munca sau cu incompatibilitati psiho-fiziologice fata de
cerintele locului de munca;
F19 Pozitionare incorecta a elementelor sistemului de calcul fara respectarea 2

regulilor ergonomice;
F20 Reglarea incorecta a caracteristicilor de display; 1
F21 Nepastrarea confidentialitatii asupra valorilor monetare manipulate cat si 3

expunerea acestora in public fara a se asigura asupra riscurilor;
F22 Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile securitatii si 3

sanatatii in munca;
F23 Necomunicarea in timp util, celorlalti utilizatori ai echipamentului 3
tehnic asupra defectiunilor aparute in timpul lucrului;
F24 Lucrul în conditii de neconformitate cu reglementările specifice: 3

nemarcarea tensiunii de lucru pe unele prize de curent electric, lipsa
truselor medicale omologate;
F25 Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare (efort static) - lucrul 2
preponderent în pozitia asezat;
F26 Suprasolicitarea analizatorului vizual la expunere indelungata in fata 2
videoterminalelor;
F27 Suprasolicitarea articulatiilor membrelor superioare in special articulatia 1
scapulo-humerala si articulatia pumnului;
F28 Miscari repetitive-suprasolicitarea articulatiilor interfalangiene; 1
F29 Suprasolicitare laringiana datorita discutiilor prelungite; 1
F30 Ritm mare de munca; 1
F31 Efectuare de operatii cu grad de raspundere mare; 1
F32 Climat psihosocial necorespunzator ( relatii neprincipiale intre sefi si 3

subordonati, relatii neprincipiale intre membrii colectivului);
F33 Reactii spontane inadecvate in situatii de pericol; 3
F34 Monotonia muncii; 1
F35 Leziuni membre (lovire, strivire, prindere, etc.) la utilizarea usilor de 2

acces sau a echipamentelor tehnice din dotare;
F36 Cădere liberă de obiecte, materiale pozitionate incorect sau la 1
manipularea manuală;
F37 Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi periculoase 1
(întepătoare, tăioase, alunecoase,abrazive, adezive) in timpul desfasurarii
activitatii;
F38 Lovire de către mijloacele de transport auto la deplasarea pe traseul 3
normal dintre domiciliu si sediul S.C. IPA S.A.- accidente de circulatie
de traseu;
F39 Accidente rutiere datorate: autoblocarii functionarii mecanismului de 3
directie sau a sistemului de frânare a autoturismului în mers, exploziei
pneurilor, proiectarii de corpuri (copaci,tevi) prin parbrizul
F40 Deterioararea accidentala a echipamentului individual de protectie cat si 3

a mijloacelor de protectie cu care este prevazut echipamentul tehnic;
F41 Deteriorarea accidentala a echipamentelor tehnice din dotare sau a 3

aparaturii electrocasnice;
F42 Explozie, prabusire, in timpul deplasarilor cu avionul; 3
F43 Ardere, oparire cauzate de caderea (rasturnarea) unor recipienti in care 2

sunt preparate fierbinti;
F44 Incendii izbucnite in statiile de carburanti in timpul alimentarii 3
autoturismului sau in trafic in timpul coliziunilor dintre autoturisme;
F45 Incendii provocate de izolatii electrice necorespunzatoare; 3
F46 Electrocutare la aparitia tensiunii de pas; 3
F47 Electrocutare prin atingere directă - la atingerea accidentală a unor căi 3

de curent neprotejate sau aflate accidental sub tensiune ;
F48 Electrocutare prin atingere indirectă deteriorarea accidentala a legaturilor 3

la instalatia de împământare a unor echipamente tehnice electrice;
F49 Lucrul cu substante iritante, toxice - toner, lipici, diluant, pasta 1

corectoare;
F50 Calamităti naturale (surprinderea în incintă de către seism); 3
F51 Apar pulberi de praf la utilizarea documentelor din arhiva unitatii ; 1
F52 Apar curenti de aer favorizati de amplasamentul defectuos a scaunelor 1

executantilor in dreptul casetelor de evacuare a aerului sau de
deschiderea geamurilor si a usilor;
F53 Prezenta in zone cu potential pericol de explozie(statie carburanti); 3
F54 Animale si insecte periculoase (caini, viespi, etc.) prezente pe traseele 3

exterioare de deplasare.
3.1.5 INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUARII PENTRU LOCUL DE
MUNCA NUMARUL 1
Nivelul de risc global calculat pentru locul de munca Nr. 1 este egal cu 2.71 valoare ce îl
încadreaza în categoria locurilor de munca cu nivel de risc acceptabil.
Rezultatul este sustinut de "Fisa de evaluare Nr. 1", din care se observa ca din totalul de 54
factori de risc identificati, toti au valori cuprinse în limita de acceptabilitate. În ceea ce
priveste repartitia factorilor de risc pe sursele generatoare, situatia se prezinta dupa cum
urmeaza (vezi Fig. 2 ):
• 42.59% - factori proprii executantului;

• 20.37% - factori proprii sarcinii de munca;
• 27.78% - factori proprii mijloacelor de productie;
• 9.26% - factori proprii mediului de munca;
Din analiza Fisei de evaluare se constata ca 66.67 % dintre factorii de risc identificati pot
avea consecinte ireversibile asupra executantului (DECES sau INVALIDITATE).
Fig.2 PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICATI DUPA ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCA
Locul de munca nr.1

3.3 LOCUL DE MUNCA NR.3 IT
3.3.1
PRO
CES
UL
DE
MU
NCA
Executantul este
responsabil cu implementarea de
sisteme informatice cat si
intretinerea aplicatiilor in
functionare.Totodata acesta asigura
si gestioneaza dotarea cu tehnica de
calcul, comunicatii si software si
ofera suport tehnic utilizatorilor de
programe informatice din cadrul
companiei;
Executantul este responsabil pentru
utilizarea corespunzatoare a
sistemelor de lucru în domeniul
software cat si de echipamentele
tehnice din dotare( dupa ce acesta a
fost instruit si informat in prealabil
cum sa le utilizeze).
3.3.2 ELEMENTELE
COMPONENTE ALE
SISTEMULUI DE MUNCA
EVALUAT
A
.
M
I
J
L
O
A
C
E
D
E
P
R
O
D
U
C
T
I
E
E
c
h
i
p
a
m
e
n
t
e
l
e
d
e
m
u
n
c
a
f
o
l
o
s
i
t
e
s
u
n
t
:
• Calculatoare (PC) -
videoterminal, unitate centrala,
tastatura, mouse;
• Imprimanta;
• Fotocopiator;
• Fax;
• Scaner;
• Telefon;
• Retroproiector;
• Trusa scule de mana de tip
electronist (patent, surubelnita
manuala si electrica, chei fixe si
dinamometrice,sfic, cleste
sertizare, mufe retea, ciocan de
lipit );
• Echipamente specifice
activitati, precum servere,
switch-uri, routere, firewall-uri,
modemuri analogice si digitale;
• Aparate de masura precum
analizoarele de spectru sau
multimetrele;
• Cabluri, mufe, etc.;
• Ghilotina hartie;
• UPS;
• KVM;
Aparatura electrocasnica destinata
folosinţei salariaţilor:
• Dozator apa;
• Frigider.
• Trusa medicala de de accordare a
primului ajutor;
• Extinctor;
B. SARCINA DE MUNCA
• Se ocupa de culegerea,
introducerea si prelucrarea de
date, folosind sistemul
informatic pus la dispozitie
de catre angajator;
• Se ocupa de monitorizare
infrastructurii de retea, a
echipamentelor instalate in toate
unitatile teritoriale;
• Utilizeaza programe de stocare a
bazelor de date cat si alte programe
specifice;
• Foloseste echipamentul
tehnic(P.C.) cat si echipamentul
conex aferent acestuia;
• Monitorizeaza functionarea site-
ului de web al societatii;
• Asigura asistenta tehnica pentru
exploatarea aplicatiilor informatice
implementate;
• Asigura mentenanta retelei de
calculatoare ;
• Urmareste exploatarea tehnicii
de calcul în reteaua locala de
calculatoare conform conditiilor
normative adecvate;
• Propune masuri de optimizare a
exploatarii tehnicii de calcul si a
retelei locale de calculatoare;
• Primeste sesizari pentru defectiunile
aparute la sistemele de calcul;
• Face constatarea defectiunilor si
procedeaza la remedierea lor;
• Service tehnica de calcul -
imprimante, scanere ( evidenta lor
), trimiterea catre firma care se
ocupa de depanarea acestora -
reinstalarea sistemelor de calcul în
retea dupa depanare;
• Remediaza defectiuni la servere
- verificare, constatare, schimbare
hard discuri ( salvarea datelor );
• Administrare servere - acces la
servere de la distanta, configurari
pe servere, UP - date programe (
fisiere );
• Cablari - asigurarea materialelor,
deplasarea la oficii, masuratori,
cablarea propriuzisa, instalare prize
de retea, cablu de retea, Patch -
panel, switch-uri, conectare statie
de lucru si server, conectare
Router, verificare functionalitate;
• Raspunde de pastrarea resurselor
hardware si software, a dreptului si
accesului la baza de date, a
disciplinei în retea;
• Raspunde de întretinerea tehnicii
de calcul, a instrumentelor
informatice, a bazelor de date,
comunicatii în retea si transmiterii
informatiei pe mediu magnetic spre
interiorul directiei si în relatie cu
alte subunitati, indifferent daca
întretinerea se efectueaza direct sau
prin intermediar;
• Raspunde de implementarea la
nivelul subunitatii de noi aplicatii,
în conformitate cu instructiunile si
documentatia primita, inclusiv:
instalarea aplicatiei, concordanta
cerintelor cu resursele, pregatirea
programului ce exploateaza
aplicatia, asigurarea asistente
intensive pe perioada de
experimentare si în exploatarea
incipienta;
• Întocmeste si propune spre
avizare si aprobare conducerii
societatii planul de încarcare a
tehnicii de calcul si proiectul tehnic
de interconectare a tehnicii de
calcul, asigurând implementarea
lor.
• Semnalizeaza eventualele
anomalii de conceptie a aplicatiilor
în exploatare, propune solutii sau
perfectionari, analizeaza împreuna
cu celelalte compartimente
functionale noi cerinte de activitati
informatizate;
• Stabileste necesarul de
echipamente de calcul al societatii
pe criterii de încarcare optima a
configuratiilor de calcul;
• Asigura asistenta metodologica
si lucrativa a personalului de
informatizare din societate;
Organizeaza activitatea de
pregatire a personalului
functional si operativ de
exploatare pentru utilizarea
tehnicii de calcul si a aplicatiilor
specifice;
• Executa dezvoltarea de aplicatii
software pentru companie si pentru
beneficiari;
• Organizeaza si urmareste
lucrarile de întretinere si reparare
a echipamentului de calcul din
dotarea societatii;
• Se preocupa de buna
functionare a retelelor de
calculatoare din dotare si de
implementarea în sistemele de
retele a programelor de aplicatii
specifice;
• Raspunde de asigurarea securitatii
documentelor si pastrarea secretului
de serviciu;
• Mentine curatenia la locul de
munca;
• Isi insuseste si aplica
prevederile legislatiei si a
normelor interne in domeniul
securitatii si sanatatii in munca si
cele privind apararea impotriva
incendiilor;
• Participa la instruirile privind
securitatea si sanatatea in munca,
si cele privind apararea impotriva
incendiilor, organizate in cadrul
societatii;
• Aplica masurile de prim ajutor
adecvate tipului de accident;
• Aplica masurile de urgenta si
evacuare respectand procedurile
specifice;
• Indeplineste orice alta sarcina
primita de la conducatorul direct
al locului de munca, pentru care
are pregatirea necesara si pentru
care este autorizat si instruit.
C. MEDIUL DE MUNCA
• Executantul îsi desfasoara
activitatea la birou, în interiorul
• Microclimatul este
corespunzator, unitatea fiind
dotata cu sistem de furnizare a
aerului conditionat;
• Este asigurata ergonomia locului
de munca;
• Ferestrele sunt prevazute cu
protectie (jaluzele) impotriva razelor
solare;
• Pardoseala este neteda,
nealunecoasa;
• Zogomotul si vibratiile sunt in
limite admise deoarece
activitatea nu presupune
utilizarea unor echipamente
generatoare de noxe fizice.
3.3.3
FACTORI
I DE RISC
IDENTIFI
CATI
A
.
E
X
E
C
U
T
A
N
T
A
C
T
I
U
N
I
G
R
E
S
I
T
E
• Executarea de operatii si
lucrari din proprie
initiativa neprevazute în
sarcina de munca sau de o
alta maniera decât
prevederile procedurale sau
cele cuprinse in
instructiunile specifice
postului;
• Utilizarea necorespunzatoare
sau neutilizarea echipamentului
individual de protectie de lucru
si a mijloacelor de protectie din
dotare (inclusiv cele colective);
• Utilizarea, intretinerea si
pregatirea necorespunzatoare a
echipamentelor tehnice din
dotare;
• Utilizarea echipamentelor
tehnice defecte, cu sisteme
improvizate sau fara mijloacele
de protectie cu care a fost
prevazut echipamentul din
fabricatie;
• Manipulare si
transport defectuos a
echipamentului tehnic
din dotare cat si a
materialelor utilizate;
• Interventii PSI periculoase,
necorespunzatoare;
• Parasirea locului de munca fara
acordul conducatorului locului de
munca;
• Expunerea in afara sarcinii de
munca la factori periculosi, prind
deplasari/ stationari in locuri sau
zone cu pericol temporar sau
permanent. Intrari sau stationari
in zone periculoase in timpul
activitatii;
• Comunicari si actiuni
accidentogene;
• Minimalizarea pericolului prin
nerespectarea instructiunilor de
lucru si de securitate si sanatate
in munca;
• Supraaprecierea limitelor
personale;
• Apreciere necorespunzatoare a
riscurilor existente;
• Lipsa ordinii si a curateniei la
locul de munca;
• Cadere la acelasi nivel:
prin dezechilibrare, prin
alunecare, prin împiedicare
- la parcurgerea pedestra a
traseelor în incinta sau în
• Lucrul sub
influenta
bauturilor
alcoolice sau a
medicamentelor
(sedative,
halucinogene si
narcotice) cat si in
stare de oboseala
avansata;
• Nerespectarea instructiunilor
specifice de electrosecuritate;
• Transport de materiale in volum
mare ce poate acoperi raza vizuala
de deplasare;
• Depozitare defectuasa
a echipamentelor prin
neasigurarea acestora
impotriva caderilor
necontrolate;
• Utilizarea de foc deschis
(chibrituri, tigari aprinse) în
locuri în care acest lucru nu este
permis;
• Interventii la componente de
masini in miscare in timpul
functionarii acestora;
• Circulatia fără închiderea centurii
de sigurantă (in calitate de pasager);
• Utilizare de aparate de masura
si control care nu corespund
(defecte sau neomologate);
• Interventii la echipamente
tehnice fara deconectarea de la
reteaua electrica si fara asigurarea
masurilor care sa previna punerea
accidentala sub tensiune;
• Verificarea absentei tensiunii
electrice cu mana;
• Succesiunea gresita a
operatiilor / operatii, reguli,
procedee gresite / absenta unor
operatii;
• Reglarea incorecta a
caracteristicilor de display;
• Pozitionare incorecta a
elementelor sistemului de calcul
fara respectarea regulilor
ergonomice;
• Cădere, pasire in gol, alunecare
in canale, santuri, etc.- la
parcurgerea pedestră a traseelor
în perimetrul exterior;
• Repartizare executant cu
pregatire profesionala
necorespunzatoare pe locurile
de munca ,cu instruire
incompleta în domeniul
securitatii si sanatatii în
munca sau cu incompatibilitati
psiho-fiziologice fata de
OMISIUNI
• Omiterea utilizarii
echipamentului individual de
protectie, a echipamentului
individual de lucru sau a
mijloacelor de protectie specifice;
• Neefectuarea in timp util a unor
operatii indispensabile securitatii
muncii;
• Necomunicarea in timp util,
celorlalti utilizatori ai
echipamentului tehnic asupra
defectiunilor aparute in timpul
lucrului;
B. SARCINA DE MUNCA
• Lucrul în conditii de
neconformitate cu reglementările
specifice: nemarcarea tensiunii de
lucru pe unele prize de curent
electric, lipsa truselor medicale
omologate;
• Suprasolicitarea articulatiilor
membrelor superioare in special
articulatia scapulo-humerala si
• Suprasolicitarea analizatorului
vizual la expunere indelungata in
fata videoterminalelor;
• Suprasolicitari osteo-musculo-
articulare prin manipulare de
materiale sau obiecte grele si/sau
aplecari si ridicari repetate ;
• Miscari repetitive-suprasolicitarea
articulatiilor interfalangiene;
• Suprasolicitari ale articulatiilor
dorso-lombare - lucrul preponderent
în pozitia asezat;
• Efort static, pozitie fixa la
parcurgerea traseelor lungi in
calitate de pasager;

• Climat psihosocial
necorespunzator ( relatii
neprincipiale intre sefi si
subordonati, relatii neprincipiale
intre membrii colectivului);
• Reactii spontane inadecvate in
situatii de pericol;
• Efectuarea de operatii
repetitive, de ciclu scurt cu grad
de raspundere mare sau extrem
de complexe;

• Leziuni membre (strivire,
prindere, etc.) la utilizarea usilor
de acces, a echipamentelor
tehnice, dispozitive, accesorii sau
scule actionate manual sau de
echipamente in timpul montarii-
demontarii si intretinerii;
• Contact direct al pielii cu
suprafete sau contururi
periculoase (întepatoare, taioase,
alunecoase, abrazive, adezive) in
timul desfasurarii activitatii;
• Cădere liberă de obiecte,
materiale pozitionate incorect sau la
• Cadere libera de materiale sau
echipament tehnic de la cotele
superioare amplasate fara
asigurarea împotriva deplasarilor
necontrolate;
• Deterioararea accidentala a
protectie cat si a mijloacelor de
protectie cu care este prevazut
echipamentul tehnic;
• Deteriorarea accidentala a
echipamentelor tehnice din
dotare sau a aparaturii
electrocasnice;
• Lovire de către mijloacele de
transport auto la deplasarea pe
traseul normal dintre domiciliu si
sediul societatii S.C. IPA S.A. -
• Autodeclansari, porniri
accidentale ale echipamentelor in
timpul activitatilor de curatare si
intretinere;
• Incendii provocate de izolatii
electrice necorespunzatoare;
• Ardere, oparire cauzate de
caderea (rasturnarea) unor
recipienti in care sunt preparate
fierbinti;
• Electrocutare prin atingere
directă - la atingerea accidentală
a unor căi de curent neprotejate
sau aflate accidental sub
tensiune;
indirectă deteriorarea accidentala
a legaturilor la instalatia de
împământare a unor echipamente
tehnice electrice;
• Electrocutare la aparitia tensiunii
de pas;
• Potential electrostatic - la
deteriorarea accidentala a
legaturii la instalatia de
împamântare in contact cu un
bun conductor electric;
• Lucrul cu substante iritante,
toxice - lipici, diluant, pasta
corectoare;
D. MEDIUL DE MUNCA
• Calamităti naturale (surprinderea
în incintă de către seism);
• Curenti de aer favorizati
de deschiderea geamurilor,
a usilor, de amplasamentul
defectuos a scaunelor
executantilor in dreptul
casetelor de evacuare a
aerului conditionat cat si in
timpul interventiilor in
camera tehnica a
serverelor;
• Apar pulberi de praf in timpul
efectuarii anumitor activitati;
• Prezenta in
zone cu potential
pericol de
explozie (statie
carburanti);
FACTORI DE
RISC BIOLOGIC
• Animale si insecte periculoase
(caini, viespi, etc.) prezente pe
traseele exterioare de deplasare.
UNITATEA: S C . IPA S A . 334 NUMAR PERSOANE EXPUSE: 153
FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCA FISA
SECTIA(DEPARTAMENT): IT NR.3 DURATA EXPUNERII: 8h/sch.
LOCUL DE MUNCA: IT ECHIPA DE EVALUARE: or autorizat

Mirela Valeanu - Evaluat mar medicina muncii
Octavian Luchian- Medic pri r desemnat S.S.M.
Vasile Marinescu - Lucrato
Gheorghe Matei - Intervieva
PREVIZIBILA RISC
neprevazute în sarcina de munca sau de o alta maniera decât
specifice postului;
echipamentului individual de protectie de lucru si a
mijloacelor de protectie din dotare (inclusiv cele colective);
3.Utilizarea, intretinerea si pregatirea necorespunzatoare a DECES 7 1 3


5.Manipulare si transport defectuos a echipamentului tehnic ITM 45-180 zile 3 1 2
din dotare cat si a materialelor utilizate;
6.Interventii PSI periculoase, necorespunzatoare; DECES 7 1 3

locului de munca;
8.Expunerea in afara sarcinii de munca la factori periculosi, DECES 7 1 3
prind deplasari/ stationari in locuri sau zone cu pericol
temporar sau permanent. Intrari sau stationari in zone
periculoase in timpul activitatii;
9.Comunicari si actiuni accidentogene; DECES 7 1 3

instructiunilor de lucru si de securitate si sanatate in munca;
11.Supraaprecierea limitelor personale; DECES 7 1 3
12.Apreciere necorespunzatoare a riscurilor existente; DECES 7 1 3
14.Cadere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin ITM 45-180 zile 3 1 2

alunecare, prin împiedicare - la parcurgerea pedestra a
traseelor în incinta sau în perimetrul exterior;
15.Lucrul sub influenta bauturilor alcoolice sau a DECES 7 1 3

medicamentelor (sedative, halucinogene si narcotice) cat si
in stare de oboseala avansata;
electrosecuritate;
17.Transport de materiale in volum mare ce poate acoperi DECES 7 1 3
raza vizuala de deplasare;
18.Depozitare defectuasa a echipamentelor prin DECES 7 1 3
neasigurarea acestora impotriva caderilor necontrolate;

locuri în care acest lucru nu este permis;
20.Interventii la componente de masini in miscare in timpul DECES 7 1 3
functionarii acestora;
21.Circulatia fără închiderea centurii de sigurantă (in DECES 7 1 3
calitate de pasager);
22.Utilizare de aparate de masura si control care nu DECES 7 1 3
corespund (defecte sau neomologate);
23.Interventii la echipamente tehnice fara deconectarea de DECES 7 1 3
la reteaua electrica si fara asigurarea masurilor care sa
previna punerea accidentala sub tensiune;
24.Verificarea absentei tensiunii electrice cu mana; DECES 7 1 3
25.Succesiunea gresita a operatiilor / operatii, reguli, DECES 7 1 3

procedee gresite / absenta unor operatii;


locului de munca;
EXECUTANT OMISIUNI 30.Omiterea utilizarii echipamentului individual de protectie, DECES 7 1 3
a echipamentului individual de lucru sau a mijloacelor de
protectie specifice;
31.Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile DECES 7 1 3
securitatii muncii;
lucrului;
SARCINA DE MUNCA SUPRASOLICITARE 34.Suprasolicitarea articulatiilor membrelor superioare in ITM 3-45 zile 2 1 1
FIZICA special articulatia scapulo-humerala si articulatia pumnului;

36.Suprasolicitari osteo-musculo-articulare prin manipulare ITM 45-180 zile 3 1 2
de materiale sau obiecte grele si/sau aplecari si ridicari
repetate ;
interfalangiene;
38.Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare - lucrul ITM 45-180 zile 3 1 2
39.Efort static, pozitie fixa la parcurgerea traseelor lungi in ITM 3-45 zile 2 1 1
calitate de pasager;
PSIHICA
colectivului);
43.Efectuarea de operatii repetitive, de ciclu scurt cu grad de ITM 3-45 zile 2 1 1

raspundere mare sau extrem de complexe;
MIJLOACE DE FACTORI DE RISC 44.Leziuni membre (strivire, prindere, etc.) la utilizarea ITM 45-180 zile 3 1 2
PRODUCTIE MECANIC usilor de acces, a echipamentelor tehnice, dispozitive,
accesorii sau scule actionate manual sau de echipamente in
timpul montarii- demontarii si intretinerii;

periculoase (întepatoare, taioase, alunecoase, abrazive,
adezive) in timul desfasurarii activitatii;
47.Cadere libera de materiale sau echipament tehnic de la DECES 7 1 3
cotele superioare amplasate fara asigurarea împotriva
deplasarilor necontrolate;
pe traseul normal dintre domiciliu si sediul societatii S.C.
IPA S.A. - accidente de circulatie de traseu;
51.Autodeclansari, porniri accidentale ale echipamentelor in DECES 7 1 3

timpul activitatilor de curatare si intretinere;
MIJLOACE DE FACTORI DE RISC 52.Incendii provocate de izolatii electrice DECES 7 1 3

PRODUCTIE TERMIC necorespunzatoare;
53.Ardere, oparire cauzate de caderea (rasturnarea) unor ITM 45-180 zile 3 1 2
recipienti in care sunt preparate fierbinti;
MIJLOACE DE FACTORI DE RISC 54.Electrocutare prin atingere directă - la atingerea DECES 7 1 3

PRODUCTIE ELECTRIC accidentală a unor căi de curent neprotejate sau aflate
accidental sub tensiune;
56.Electrocutare la aparitia tensiunii de pas; DECES 7 1 3
57.Potential electrostatic - la deteriorarea accidentala a DECES 7 1 3

legaturii la instalatia de împamântare in contact cu un bun
conductor electric;
MIJLOACE DE FACTORI DE RISC 58.Lucrul cu substante iritante, toxice - lipici, diluant, pasta ITM 3-45 zile 2 1 1
PRODUCTIE CHIMIC corectoare;
FIZIC seism);
60.Curenti de aer favorizati de deschiderea geamurilor, a ITM 3-45 zile 2 1 1
usilor, de amplasamentul defectuos a scaunelor executantilor
in dreptul casetelor de evacuare a aerului conditionat cat si in
timpul interventiilor in camera tehnica a serverelor;
61.Apar pulberi de praf in timpul efectuarii anumitor NEGLIJABILE 1 1 1

activitati;
MEDIUL DE MUNCA FACTORI DE RISC 62.Prezenta in zone cu potential pericol de explozie (statie DECES 7 1 3
CHIMIC carburanti);
63
I Ri X ri
Mrrii _ j=1_____________________ = 0(7x7) + 0(6x6) + 0(5x5) + 0(4x4) + 43(3x3) + 8(2x2) + 12(1x1) _ 9 7 c
N,
y = 63
1
0x7 + 0x6 + 0x5 + 0x4 + 43x3 + 8x2 + 12x1 " 2 . ' 5
I ri
i=1
11
Locul de munca nr.3
3 3 3 3 3333333 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 333 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
2.5
222
1.5
0.5
^ ^r fa^fa Wj AAAAAAAAA A A A A A A A A A A A A A
ĂĂ A A A A A A A AA A A A A A AA ^^^ A A
AAAAAAAA
0
LEGENDA FIGURA Nr.1

partial de
risc
F1 Executarea de operatii si lucrari din proprie initiativa neprevazute în 3
sarcina de munca sau de o alta maniera decât prevederile procedurale
sau cele cuprinse in instructiunile specifice postului;
F2 Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea echipamentului individual 3

de protectie de lucru si a mijloacelor de protectie din dotare (inclusiv cele
colective);
F3 Utilizarea, intretinerea si pregatirea necorespunzatoare a echipamentelor 3
tehnice din dotare;
fabricatie;
F5 Manipulare si transport defectuos a echipamentului tehnic din dotare cat 2
si a materialelor utilizate;
F6 Interventii PSI periculoase, necorespunzatoare; 3

F9 Comunicari si actiuni accidentogene; 3

F11 Supraaprecierea limitelor personale; 3
F12 Apreciere necorespunzatoare a riscurilor existente; 3
F14 Cadere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare, prin 2

împiedicare - la parcurgerea pedestra a traseelor în incinta sau în
F15 Lucrul sub influenta bauturilor alcoolice sau a medicamentelor 3
(sedative, halucinogene si narcotice) cat si in stare de oboseala avansata;
F17 Transport de materiale in volum mare ce poate acoperi raza vizuala de 3

deplasare;
F18 Depozitare defectuasa a echipamentelor prin neasigurarea acestora 3
impotriva caderilor necontrolate;
lucru nu este permis;
F20 Interventii la componente de masini in miscare in timpul functionarii 3
acestora;
F21 Circulatia fără închiderea centurii de sigurantă (in calitate de pasager); 3
F22 Utilizare de aparate de masura si control care nu corespund (defecte sau 3

neomologate);
F23 Interventii la echipamente tehnice fara deconectarea de la reteaua 3
electrica si fara asigurarea masurilor care sa previna punerea accidentala
sub tensiune;
F24 Verificarea absentei tensiunii electrice cu mana; 3
F25 Succesiunea gresita a operatiilor / operatii, reguli, procedee gresite / 3

absenta unor operatii;

F30 Omiterea utilizarii echipamentului individual de protectie, a 3

echipamentului individual de lucru sau a mijloacelor de protectie
specifice;
F31 Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile securitatii 3
muncii;

videoterminalelor;
F36 Suprasolicitari osteo-musculo-articulare prin manipulare de materiale sau 2
obiecte grele si/sau aplecari si ridicari repetate ;
F38 Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare - lucrul preponderent în 2

pozitia asezat;
F39 Efort static, pozitie fixa la parcurgerea traseelor lungi in calitate de 1
pasager;

F43 Efectuarea de operatii repetitive, de ciclu scurt cu grad de raspundere 1

mare sau extrem de complexe;
F44 Leziuni membre (strivire, prindere, etc.) la utilizarea usilor de acces, a 2
echipamentelor tehnice, dispozitive, accesorii sau scule actionate
manual sau de echipamente in timpul montarii- demontarii si
intretinerii;
(întepatoare, taioase, alunecoase, abrazive, adezive) in timul desfasurarii
activitatii;
F47 Cadere libera de materiale sau echipament tehnic de la cotele superioare 3
amplasate fara asigurarea împotriva deplasarilor necontrolate;


normal dintre domiciliu si sediul societatii S.C. IPA S.A. - accidente de
circulatie de traseu;
F51 Autodeclansari, porniri accidentale ale echipamentelor in timpul 3
activitatilor de curatare si intretinere;

de curent neprotejate sau aflate accidental sub tensiune;

F57 Potential electrostatic - la deteriorarea accidentala a legaturii la instalatia 3

de împamântare in contact cu un bun conductor electric;
F58 Lucrul cu substante iritante, toxice - lipici, diluant, pasta corectoare; 1

F60 Curenti de aer favorizati de deschiderea geamurilor, a usilor, de 1
amplasamentul defectuos a scaunelor executantilor in dreptul casetelor
de evacuare a aerului conditionat cat si in timpul interventiilor in camera
tehnica a serverelor;
F61 Apar pulberi de praf in timpul efectuarii anumitor activitati; 1
F62 Prezenta in zone cu potential pericol de explozie (statie carburanti); 3

MUNCA NUMARUL 3
factori de risc identificati, toti au valori cuprinse în limita de acceptabilitate. În ceea ce
priveste repartitia factorilor de risc pe sursele generatoare, situatia se prezinta dupa cum
urmeaza (vezi Fig. 2 ):

Din analiza Fisei de evaluare se constata ca 69.84 % dintre factorii de risc identificati pot
avea consecinte ireversibile asupra executantului (DECES sau INVALIDITATE).
Locul de munca nr.3

3.8 LOCUL DE MUNCA NR.8
AUTOMATIST
ELECTRONIST
3.8.1
PROC
ESUL
DE
MUN
CA
Executantul
se ocupa de redactarea , documentarea
si elaborarea proiectelor de cercetare
cerute de beneficiari.Totodata acesta
se ocupa de realizarea prototipurilor,
de punerea lor in functiune cat se de
testare acestora. Executantul este
responsabil pentru utilizarea
corespunzatoare a sistemelor de lucru
în domeniul software cat si de
echipamentele tehnice din
dotare( dupa ce acesta a fost instruit si
informat in prealabil cum sa le
utilizeze).
3.8.2 ELEMENTELE
COMPONENTE ALE
SISTEMULUI DE MUNCA
EVALUAT
A
.
M
I
J
L
O
A
C
E
D
E
P
R
O
D
U
C
T
I
E
E
c
h
i
p
a
m
e
n
t
e
l
e
d
e
m
u
n
c
a
f
o
l
o
s
i
t
e
s
u
n
t
:
• Calculatoare (PC) - videoterminal,
unitate centrala, tastatura, mouse;
• Imprimanta;
• Fotocopiator;
• Fax;
• Scaner;
• Floter;
• UPS;
• Boxe;
• Telefon;
• Letcon;
• Trusa scule electro-mecanice;
• Sfic;
• Cleste sertizare;
• Liza;
• Carucior marfa;
Aparatura electrocasnica destinata
folosinţei salariaţilor:
• Dozator apa;
• Frigider.
• Trusa medicala de acordare a
primului ajutor;
• Extinctor;
B. SARCINA DE MUNCA
• Realizeaza documentarea privind
proiectul de cercetare;
• Elaboreaza documentatia necesara
realizarii proiectului;
• Gaseste si stabileste solutia tehnica
pentru fiecare proiect;
• Realizeaza modele si prototipuri;
• Monteaza echipamentul tehnic;
• Pune in functiune modele si
prototipuri;
• Efectueaza teste pe modele si
prototipuri
• Se ocupa de culegerea,
introducerea si prelucrarea de date,
folosind sistemul informatic pus la
dispozitie de catre angajator;
• Utilizeaza programe de stocare a
bazelor de date cat si alte programe
specifice;
• Foloseste echipamentul tehnic (PC)
cat si echipamentul conex aferent
acestuia;
• Prelucreza, indosariaza si
arhiveaza toate documentele
societatii asigurand accesibilitatea
ulterioara la informatii;
• Reprezinta organizatia in relatiile cu
terte persoane fizice sau juridice;
La dispozitia sefului direct
realizeaza si alte sarcini de munca
conform pregatirii si instruirii
personale cat si conform
procedurilor de lucru si a
atributiilor cuprinse in fisa
postului.
C. MEDIUL DE MUNCA
• Executantul îsi desfasoara
activitatea la birou, în interiorul
• Microclimatul este
corespunzator, unitatea fiind
dotata cu sistem de furnizare a
aerului conditionat;
• Apar variatii de temperatura in
timpul activitatilor desfasurate in
aer liber cat si temperaturi
extreme generate de fiecare
anotimp;
• Este asigurata ergonomia locului
de munca;
• Ferestrele sunt prevazute cu
protectie (jaluzele) impotriva razelor
solare;
• Pardoseala este neteda,
nealunecoasa;
• Zogomotul si vibratiile sunt in
limite admise deoarece activitatea
nu presupune utilizarea unor
echipamente generatoare de noxe
fizice;
• In timpul deplasarilor la clienti
executantul este supus conditiilor
specifice de mediu locului unde se
deplaseaza.
3.8.3
FACTORII
DE RISC
IDENTIFIC
ATI
A
.
E
X
E
C
U
T
A
N
T
A
C
T
I
U
N
I
G
R
E
S
I
T
E
• Executarea de operatii si lucrari
din proprie initiativa neprevăzute
în sarcina de muncă sau de o altă
manieră decât prevederile
procedurale sau cele cuprinse in
instructiunile specifice postului din care
sa rezulte stari periculoase sau nocive;
• Cădere la acelasi nivel: prin
dezechilibrare, prin alunecare, prin
împiedicare - la parcurgerea pedestră
a traseelor în incinta sau în perimetrul
exterior ;
• Utilizarea necorespunzatoare sau
neutilizarea echipamentului de lucru
si a mijloacelor de protectie din dotare
( inclusiv cele colective);
• Utilizarea si pregatirea
necorespunzatoare a echipamentelor
tehnice din dotare;
• Minimalizarea pericolului prin
nerespectarea instructiunilor de lucru
si de securitate si sanatate in munca;
• Parasirea locului de munca fara
acordul conducatorului locului de
munca;
• Aprecierea necorespunzatoare a
riscurilor existente;
• Interventii P.S.I. periculoase,
necorespunzatoare;
• Comunicari si actiuni accidentogene ;
• Desfasurarea activitatii sub
influenta băuturilor alcoolice, într-un
stadiu avansat de oboseala sau după
administrarea unor medicamente
(sedative halucinogene si narcotice) ;
• Circulatia fără închiderea centurii de
sigurantă(in calitate de pasager);
• Expunerea in afara sarcinii de
munca la factori periculosi, prind
deplasari/ stationari in locuri sau zone
cu pericol temporar sau permanent.
Intrari sau stationari in zone
periculoase in timpul activitatii;
• Nerespectarea instructiunilor specifice
de electrosecuritate;
• Utilizarea echipamentelor tehnice
defecte, cu sisteme improvizate sau
fara mijloacele de protectie cu care a
fost prevazut echipamentul din
fabricatie;
• Utilizarea de foc deschis (chibrituri,
tigari aprinse) în locuri în care acest
lucru nu este permis in apropierea
• Lipsa ordinii si a curateniei la locul de
munca;
• Cădere, pasire in gol, alunecare in
canale, santuri, etc.- la parcurgerea
pedestră a traseelor în perimetrul
exterior;
• Repartizare executant cu
pregatire profesionala
necorespunzatoare pe locurile de
munca ,cu instruire incompleta în
domeniul securitatii si sanatatii în
munca sau cu incompatibilitati
psiho-fiziologice fata de cerintele
locului de munca;
• Pozitionare incorecta a elementelor
sistemului de calcul fara respectarea
• Reglarea incorecta a caracteristicilor
de display;
OMISIUNI
• Neefectuarea in timp util
a unor operatii
indispensabile securitatii si
sanatatii in munca;
• Necomunicarea in timp
util, celorlalti utilizatori ai
echipamentului tehnic
asupra defectiunilor
aparute in timpul lucrului;
B. SARCINA DE MUNCA
• Lucrul în conditii de
neconformitate cu reglementările
specifice: nemarcarea tensiunii de
lucru pe unele prize de curent
electric, lipsa truselor medicale
omologate;
• Suprasolicitari ale articulatiilor
dorso-lombare (efort static) - lucrul
• Suprasolicitarea analizatorului
vizual la expunere indelungata in
fata videoterminalelor;
• Suprasolicitarea articulatiilor
membrelor superioare in special
articulatia scapulo-humerala si
• Miscari repetitive-suprasolicitarea
articulatiilor interfalangiene;

• Efectuare de operatii cu grad de
raspundere mare;
• Climat psihosocial
necorespunzator ( relatii
neprincipiale intre sefi si
subordonati, relatii neprincipiale
intre membrii colectivului);
• Reactii spontane inadecvate in
situatii de pericol;
• Leziuni membre (lovire, strivire,
prindere, etc.) la utilizarea usilor
• Cădere liberă de obiecte, materiale
pozitionate incorect sau la
• Contact direct al pielii cu
suprafete sau contururi periculoase
(întepătoare, tăioase,
alunecoase,abrazive, adezive) in
timpul desfasurarii activitatii;
• Lovire de către mijloacele de
transport auto la deplasarea pe
traseul normal dintre domiciliu si
sediul S.C. IPA S.A.- accidente de
circulatie de traseu;
• Accidente rutiere datorate:
autoblocarii functionarii
mecanismului de directie sau a
sistemului de frânare a
autoturismului în mers, exploziei
pneurilor, proiectarii de corpuri
(copaci,tevi) prin parbrizul
autoturismului, etc., executantul
avand calitatea de pasager;
• Deterioararea accidentala a
protectie cat si a mijloacelor de
protectie cu care este prevazut
echipamentul tehnic;
• Deteriorarea accidentala a
echipamentelor tehnice din dotare
sau a aparaturii electrocasnice;
• Explozie, prabusire, in timpul
deplasarilor cu avionul;
• Desprinderea, caderea si
proiectarea de corpuri, particule
desprinse accidental din
echipamente in miscare, din scule
de lucru, unelte etc. (in timpul
deplasarilor le beneficiari);
• Lovire de catre lize,
motostivuitoare sau poduri rulante
la deplasarea prin incintele
fabricilor sau pe traseul de
deplasare in curtile unitatilor (in
timpul deplasarilor le beneficiari);
• Cadere libera de materiale sau
echipament tehnic de la cotele
superioare amplasate fara
asigurarea împotriva deplasarilor
necontrolate (in timpul
• Ardere, oparire cauzate de
caderea (rasturnarea) unor
• Incendii izbucnite in statiile de
carburanti in timpul alimentarii
autoturismului sau in
trafic in timpul
coliziunilor dintre
autoturisme; • Incendii
provocate de izolatii
electrice
necorespunzatoare;
• Electrocutare la aparitia tensiunii de
pas;
directă - la atingerea
accidentală a unor căi de
curent neprotejate sau aflate
indirectă deteriorarea accidentala a
legaturilor la instalatia de
împământare a unor echipamente
tehnice electrice;
• Lucrul cu substante iritante, toxice -
toner, lipici, diluant, pasta corectoare;
D. MEDIUL DE MUNCA
• Calamităti naturale (surprinderea în
incintă de către seism);
• Apar pulberi de praf la utilizarea
documentelor din arhiva unitatii ;
• Apar curenti de aer favorizati de
amplasamentul defectuos a
scaunelor executantilor in dreptul
casetelor de evacuare a aerului sau
de deschiderea geamurilor si a
usilor;
• Variatii de temperatura aparute
in timpul activitatilor desfasurate
in aer liber cat si temperaturile
extreme generate de anotimp;
• Expunere ocazionala la zgomot (in
timpul deplasarilor la beneficiari);
• Prezenta in zone cu potential
pericol de explozie(statie carburanti);
• Expunere ocazionala la gaze,
vapori toxici, substante chimice
variate, pulberi pneumoconiogene,
fumuri de sudura, etc.(in timpul
deplasarilor la beneficiari);
FACTORI DE RISC BIOLOGIC
• Animale si insecte periculoase
(caini, viespi, etc.) prezente pe
UNITATEA: S C . IPA S A . NUMAR PERSOANE EXPUSE: 2
SECTIA(DEPARTAMENT): TEHNICO- 3.8.4 DURATA EXPUNERII: 8h/sch.

ADMINISTRATIV FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCA
LOCUL DE MUNCA: AUTOMATIST FISA NR.8 ECHIPA DE EVALUARE:

ELECTRONIST Mirela Valeanu - Evaluator
autorizat
Octavian Luchian- Medic primar medicina muncii Vasile
Marinescu - Lucrator desemnat S.S.M. Petre Visu -
Intervievat
PREVIZIBILA RISC
neprevăzute în sarcina de muncă sau de o altă manieră decât
specifice postului din care sa rezulte stari periculoase sau
nocive;
2.Cădere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin ITM 45-180 zile 3 1 2
alunecare, prin împiedicare - la parcurgerea pedestră a
traseelor în incinta sau în perimetrul exterior ;

echipamentului de lucru si a mijloacelor de protectie din
dotare ( inclusiv cele colective);
4.Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a DECES 7 1 3
instructiunilor de lucru si de securitate si sanatate in
munca;
locului de munca;
7.Aprecierea necorespunzatoare a riscurilor existente; DECES 7 1 3
8.Interventii P.S.I. periculoase, necorespunzatoare; DECES 7 1 3
9.Comunicari si actiuni accidentogene ; DECES 7 1 3
10.Desfasurarea activitatii sub influenta băuturilor alcoolice, DECES 7 1 3

într-un stadiu avansat de oboseala sau după administrarea
unor medicamente (sedative halucinogene si narcotice) ;
11.Circulatia fără închiderea centurii de sigurantă(in calitate DECES 7 1 3

de pasager);
12.Expunerea in afara sarcinii de munca la factori DECES 7 1 3
periculosi, prind deplasari/ stationari in locuri sau zone cu
pericol temporar sau permanent. Intrari sau stationari in
zone periculoase in timpul activitatii;
electrosecuritate;
locuri în care acest lucru nu este permis in apropierea


locului de munca;
EXECUTANT OMISIUNI 21.Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile DECES 7 1 3

securitatii si sanatatii in munca;
lucrului;
SARCINA DE MUNCA SUPRASOLICITARE 24.Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare (efort ITM 45-180 zile 3 1 2
FIZICA static) - lucrul preponderent în pozitia asezat;
26.Suprasolicitarea articulatiilor membrelor superioare in ITM 3-45 zile 2 1 1
special articulatia scapulo-humerala si articulatia pumnului;

interfalangiene;
PSIHICA
29.Efectuare de operatii cu grad de raspundere mare; ITM 3-45 zile 2 1 1

colectivului);
MIJLOACE DE FACTORI DE RISC 32.Leziuni membre (lovire, strivire, prindere, etc.) la ITM 45-180 zile 3 1 2
PRODUCTIE MECANIC utilizarea usilor de acces sau a echipamentelor tehnice din
dotare;
periculoase (întepătoare, tăioase, alunecoase,abrazive,
adezive) in timpul desfasurarii activitatii;

pe traseul normal dintre domiciliu si sediul S.C. IPA S.A.-
36.Accidente rutiere datorate: autoblocarii functionarii DECES 7 1 3
mecanismului de directie sau a sistemului de frânare a
autoturismului în mers, exploziei pneurilor, proiectarii de
corpuri (copaci,tevi) prin parbrizul autoturismului, etc.,
executantul avand calitatea de pasager;

39.Explozie, prabusire, in timpul deplasarilor cu avionul; DECES 7 1 3
40.Desprinderea, caderea si proiectarea de corpuri, particule INV gr.I 6 1 3

desprinse accidental din echipamente in miscare, din scule
de lucru, unelte etc. (in timpul deplasarilor le beneficiari);
41.Lovire de catre lize, motostivuitoare sau poduri rulante la DECES 7 1 3

deplasarea prin incintele fabricilor sau pe traseul de
deplasare in curtile unitatilor (in timpul deplasarilor le
beneficiari);
42.Cadere libera de materiale sau echipament tehnic de la DECES 7 1 3
cotele superioare amplasate fara asigurarea împotriva
deplasarilor necontrolate (in timpul deplasarilor le
beneficiari);
MIJLOACE DE FACTORI DE RISC 43.Ardere, oparire cauzate de caderea (rasturnarea) unor ITM 45-180 zile 3 1 2
PRODUCTIE TERMIC recipienti in care sunt preparate fierbinti;
44.Incendii izbucnite in statiile de carburanti in timpul DECES 7 1 3

alimentarii autoturismului sau in trafic in timpul coliziunilor
dintre autoturisme;
45.Incendii provocate de izolatii electrice DECES 7 1 3
necorespunzatoare;
MIJLOACE DE FACTORI DE RISC 46.Electrocutare la aparitia tensiunii de pas; DECES 7 1 3
PRODUCTIE ELECTRIC
47.Electrocutare prin atingere directă - la atingerea DECES 7 1 3
accidentală a unor căi de curent neprotejate sau aflate
MIJLOACE DE FACTORI DE RISC 49.Lucrul cu substante iritante, toxice - toner, lipici, diluant, ITM 3-45 zile 2 1 1
PRODUCTIE CHIMIC pasta corectoare;
FIZIC seism);
51.Apar pulberi de praf la utilizarea documentelor din NEGLIJABILE 1 1 1
arhiva unitatii ;
52.Apar curenti de aer favorizati de amplasamentul ITM 3-45 zile 2 1 1
defectuos a scaunelor executantilor in dreptul casetelor de
evacuare a aerului sau de deschiderea geamurilor si a usilor;
53.Variatii de temperatura aparute in timpul activitatilor ITM 45-180 zile 3 1 2

desfasurate in aer liber cat si temperaturile extreme generate
de anotimp;
54.Expunere ocazionala la zgomot (in timpul deplasarilor la INV gr.I 6 1 3
beneficiari);
MEDIUL DE MUNCA FACTORI DE RISC 55.Prezenta in zone cu potential pericol de explozie(statie DECES 7 1 3
CHIMIC carburanti);
56.Expunere ocazionala la gaze, vapori toxici, substante ITM 45-180 zile 3 1 2
chimice variate, pulberi pneumoconiogene, fumuri de
sudura, etc.(in timpul deplasarilor la beneficiari);
f Ri X ri
Mrrli _ j=1___________________ = 0(7x7) + 0(6x6) + 0(5x5) + 0(4x4) + 38(3x3) + 8(2x2) + 11(1x1) _ n 7«
Nlgi
= 57 0x7 + 0x6 + 0x5 + 0x4 + 38x3 + 8x2 + 11x1 " 2.'3
f ri
i=1
Locul de munca nr.8
3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 33 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 33 3 3
2.5
22
1.5
1 1 1 1 11 11
✓ ^ ^ ? j ff ^ -V A A V J. Vş ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ v-V ^ O, ^ ^ ^ A A ty o>p ty ^ 'A ty1
jf % ty ^ ^ fy t? V V ?
0.5
0
LEGENDA FIGURA Nr.1

partial de
risc
F1 Executarea de operatii si lucrari din proprie initiativa neprevăzute în 3
sarcina de muncă sau de o altă manieră decât prevederile procedurale
sau cele cuprinse in instructiunile specifice postului din care sa rezulte
stari periculoase sau nocive;
F2 Cădere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare, prin 2

împiedicare - la parcurgerea pedestră a traseelor în incinta sau în
perimetrul exterior ;
F3 Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea echipamentului de lucru si 3
a mijloacelor de protectie din dotare ( inclusiv cele colective);
F4 Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a echipamentelor tehnice din 3

dotare;
F7 Aprecierea necorespunzatoare a riscurilor existente; 3
F8 Interventii P.S.I. periculoase, necorespunzatoare; 3
F9 Comunicari si actiuni accidentogene ; 3
F10 Desfasurarea activitatii sub influenta băuturilor alcoolice, într-un stadiu 3

avansat de oboseala sau după administrarea unor medicamente (sedative
halucinogene si narcotice) ;
F11 Circulatia fără închiderea centurii de sigurantă(in calitate de pasager); 3


fabricatie;
lucru nu este permis in apropierea agentilor chimici inflamabili;


F21 Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile securitatii si 3

sanatatii in munca;

F24 Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare (efort static) - lucrul 2
videoterminalelor;
F29 Efectuare de operatii cu grad de raspundere mare; 1

F32 Leziuni membre (lovire, strivire, prindere, etc.) la utilizarea usilor de 2

acces sau a echipamentelor tehnice din dotare;
(întepătoare, tăioase, alunecoase,abrazive, adezive) in timpul desfasurarii
activitatii;
normal dintre domiciliu si sediul S.C. IPA S.A.- accidente de circulatie
de traseu;
F36 Accidente rutiere datorate: autoblocarii functionarii mecanismului de 3
directie sau a sistemului de frânare a autoturismului în mers, exploziei
pneurilor, proiectarii de corpuri (copaci,tevi) prin parbrizul

F39 Explozie, prabusire, in timpul deplasarilor cu avionul; 3
F40 Desprinderea, caderea si proiectarea de corpuri, particule desprinse 3

accidental din echipamente in miscare, din scule de lucru, unelte etc. (in
timpul deplasarilor le beneficiari);
F41 Lovire de catre lize, motostivuitoare sau poduri rulante la deplasarea 3
prin incintele fabricilor sau pe traseul de deplasare in curtile unitatilor
(in timpul deplasarilor le beneficiari);
F42 Cadere libera de materiale sau echipament tehnic de la cotele superioare 3
amplasate fara asigurarea împotriva deplasarilor necontrolate (in timpul
F44 Incendii izbucnite in statiile de carburanti in timpul alimentarii 3
autoturismului sau in trafic in timpul coliziunilor dintre autoturisme;

de curent neprotejate sau aflate accidental sub tensiune ;

F49 Lucrul cu substante iritante, toxice - toner, lipici, diluant, pasta 1

corectoare;
F51 Apar pulberi de praf la utilizarea documentelor din arhiva unitatii ; 1
F52 Apar curenti de aer favorizati de amplasamentul defectuos a scaunelor 1

executantilor in dreptul casetelor de evacuare a aerului sau de
deschiderea geamurilor si a usilor;
F53 Variatii de temperatura aparute in timpul activitatilor desfasurate in aer 2
liber cat si temperaturile extreme generate de anotimp;
F54 Expunere ocazionala la zgomot (in timpul deplasarilor la beneficiari); 3
F55 Prezenta in zone cu potential pericol de explozie(statie carburanti); 3
F56 Expunere ocazionala la gaze, vapori toxici, substante chimice variate, 2

pulberi pneumoconiogene, fumuri de sudura, etc.(in timpul deplasarilor
la beneficiari);
MUNCA NUMARUL 8
factori de risc identificati, toti au valori cuprinse în limita de acceptabilitate. În ceea ce priveste
repartitia factorilor de risc pe sursele generatoare, situatia se prezinta dupa cum urmeaza (vezi Fig.
2 ):

Din analiza Fisei de evaluare se constata ca 68.42 % dintre factorii de risc identificati pot avea
consecinte ireversibile asupra executantului (DECES sau INVALIDITATE).
Locul de munca nr.8

CAP.4. CONCLUZII GENERALE
4.1.CONCLUZIILE EVALUARII
Lucrarea s-a realizat potrivit prevederilor legislatiei de securitate si sanatete in munca in vigoare -
referitoare la obligatia conducerii agentilor economici de a stabili factorii de risc si a evalua nivelul
riscului de accidentare in vederea asigurarii masurilor de prevenire a accidentelor si imbolnavirilor
profesionale si alocarii fondurilor necesare reducerii acestora.
Accidentele de munca sunt evenimente aleatorii, fiind rezultatul unor disfunctii ale
componentelor sistemului de munca (mijloace de munca, mediu de munca, sarcina de munca, executant),
care interactioneaza si se influenteaza reciproc.
Specificam ca, in cadrul unitatii dumneavoastra (conform declaratiei date de angajator ), nu au fost
inregistrate evenimente de acest gen.
Abaterile de la functionarea optima a sistemului conduc la vatamarea organismului uman numai cand
se constituie un lant cauzal (din cel putin doua elemente, unul obiectiv si altul subiectiv), a carui ultima
veriga este impactul intre persoana si agentul material care o lezeaza. Din acest motiv, disfunctiile
elementelor sistemului de munca sunt considerate cauze potentiale de accidentare, respectiv factori de
risc.
Actiunea factorilor de risc devine pericol efectiv pentru executant prin transformarea acestora din
posibilitate in realitate.
Se mentioneaza ca nu este posibila o delimitare riguroasa intre factorii de risc de accidentare si
factorii de risc de imbolnavire profesionala, diferenta fiind numai nivelul si durata de expunere a
organismului, astfel incat un factor de imbolnavire poate deveni factor de accidentare si invers.
Metoda utilizata a urmarit identificarea factorilor de risc la locurile de munca cu pericol de
accidentare / imbolnaviri profesionale pentru activitatile analizate, in vederea stabilirii nivelului de risc
atat pentru fiecare loc de munca, cat si la nivel de unitate, prin cuantificarea si ierarhizarea riscurilor de
accidentare pentru cunoasterea acestora de catre toti salariatii de la locul de munca respectiv.
Analiza s-a facut prin examinarea tuturor activitatilor declarate de angajator ca se desfasoara in
cadrul S.C. IPA S.A. tinandu-se seama de situatia existenta la data evaluarii
(metode de lucru, personal existent, dotare, conditii de mediu, dotare tehnica, istoric evenimente,
etc.).
Odata identificate principalele riscuri de accidentare, acestea au fost ierarhizate (in functie de valoarea
nivelului de risc) pentru a putea fi urmarite si asigurate conditiile si masurile necesare inlaturarii sau
reducerii acestora.
Lucrarea de fata contine evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala pentru 9
posturi de munca din cadrul S C . IPA S.A. identificat si evaluat in conformitate cu prevederile legale.
Evaluarea s-a realizat prin aplicarea metodei I.N.C.D.P.M.de evaluare a riscurilor de accidentare
si imbolnavire profesionala pe loc de munca avizata de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale in
anul 1993.
Tinand seama de conditiile concrete existente la data analizei activitatii desfasurate in cadrul
societatii, a rezultat oportunitatea evaluarii nivelului de risc pentru urmatoarele activitati, fiind
ierarhizate si prezenate locurile de munca in functie de nivelul de risc, in tabelul urmator :
Nr. loc DENUMIREA LOCULUI DE MUNCA Nivelul de

munca risc global
1 TESA) 2.71
2 CONDUCATOR AUTO 2.83
3 IT 2.75
4 PERSONAL CURATENIE 2.74
5 MEDIC 2.79
6 LEGATOR MANUAL 2.76
7 GESTIONAR MAGAZIE 2.71
8 AUTOMATIST ELECTRONIST 2.73
9 LACATUS MECANIC 2.74
Situatia pozitiva din unitate se reflecta in nivelul de risc agregat pe aceste locuri de munca ( NgA) determinat astfel
X Nrgi X Nrgi
i=1 2.71*2.71+2.83*2.83+2.75*2.75+2.74*2.74+2.79*2.79+2.76*2.76+2.71*2.71+2.
9Nga = _____________________________73*2.73+2.74*2.74______________________________
2.75
I 2.71+2.83+2.75+2.74+2.79+2.76+2.71+2.73+2.74
i=Nrgi
1
Nivelurile partiale de risc pe fiecare loc de munca:

TO
T 2.74
Rezultatele procesului de evaluare s-au materializat in fisele de evaluare pentru fiecare loc de munca
identificat stabilindu-se nivelul riscului atat pe loc de munca cat si la nivel de unitate.
Completarea fiselor de masuri preventive se intocmesc pentru fiecare loc de munca al caror nivel
de risc partial se situeaza peste 3,5 - valoare limita acceptata.
Este necerar sa facem precizarea ca ansamblul de activitati supuse analizei se desfasoara cu maxim de
responsabilitate. Reamintim ca scala nivelului de risc este de la 1 la 7, nivelul 7 reprezentand un nivel
critic la care securitatea desfasurarii procesului este minima. La aceasta limita desfasurarea procesului de
munca nu mai poate avea loc, fiind echivalenta cu producerea accidentului / imbolnavirii profesionale.
Se considera risc maxim acceptabil nivelul 3,5; peste aceasta valoare se impune asigurarea
masurilor preventive tehnice si organizatorice pentru dimunuarea riscurilor.
Avand in vedere valoarea nivelului de risc pe locurile de munca din activitatea de baza prin
identificarea pericolelor posibile si probabilitatea manifestarilor in conditiile de tehnicitate si calificarea
personalului au rezultat valori ale nivelului de risc cuprinse in intervalul 2,71-2,83.
Se mentioneaza faptul ca salariatii societatii care desfasoara mai multe activitati cumulate conform fisei
postului, sunt supusi factorilor de risc specificii categoriei de lucrari pe care le executa.
Nivelul de risc rezultat pentru activitatile evaluate permite desfasurarea procesului de munca in conditii
de securitate a muncii, la situatia existenta adaugandu-se preocuparea factorilor de raspundere pentru
realizarea si respectarea recomandarilor propuse pentru fiecare activitate precum si a prevederilor legale
in vigoare pentru activitatile evaluate.
Fig.2 PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICATI DUPA
ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCA LA NIVELUL
UNITATII
Factori de risc proprii executantului (46.65) Factori de risc proprii
mijloacelor de productie (27.02) Factori de risc proprii sarcinii de
munca (15.63) Factori de risc proprii mediului de munca (10.66)
47%
Conform prevederilor legislatiei in vigoare angajatorul are obligatia să asigure evaluarea riscurilor de
accidentare si îmbolnăvire profesională la locurile de muncă, precum si să reevalueze riscurile
privind securitatea si sănătatea angajatilor în vederea stabilirii măsurilor de prevenire ori de câte ori
sunt modificate conditiile de muncă,incluzând schimbarea echipamentului tehnic,a procesului
tehnologic, a substantelor chimice si a preparatelor utilizate, amenajarea locurilor de muncă, etc.;
Angajatorul trebuie să dispună reevaluarea riscurilor de accidentare si îmbolnăvire profesională pentru

toate locurile de muncă, inclusiv pentru acele grupuri de angajati care sunt expusi la riscuri particulare; în
urma acestei reevaluări, măsurile preventive si metodele de lucru stabilite de către angajator trebuie să
asigure o îmbunătătire a nivelului de protectie a angajatilor si să fie integrate în toate activitătile unitătii
respective, la toate nivelurile ierarhice.
4.2.RECOMANDARI
Reamintim inca odata faptul ca salariatii societatii care desfasoara mai multe activitati cumulate conform
fisei postului, sunt supusi factorilor de risc specificii categoriei de lucrari pe care le executa.
La nivelul unitatii se vor avea in vedere urmatoarele:
• Completarea semnalizarii de securitate si/sau sanatate in munca : marcarea prizelor, marcarea

tablourilor, marcarea elementelor electrice, marcarea cailor de acces, achizitionarea de noi veste
reflectorizante;
• Efectuarea periodica a verificarilor PRAM;
• Asigurarea si completarea (dupa caz) cu echipament de protectie pentru toate categoriile de
personal care necesita protectie suplimentara in timpul activitatii;
• Amenajarea biroului aferent departamentului IT astfel incat sa fie posibila deschiderea ferestrelor;
• Dotarea tuturor salariatilor cu scaune ergonomice;
• Imbunatatirea sistemului de racire in camera serverelor;
• Dotarea cu truse medicale omologate de acordare a primului ajutor pentru toate punctele de lucru
ale unitatii cat si verificarea periodica a chiturilor;
• Acordarea de materiale igienico-sanitare pentru toate cateroriile de salariati corespunzator
activitatii desfasurate;
• Acordarea facilitatilor prevazute de legislatia in vigoare in cazul temperaturilor extreme: perioada
calda (apa minerala carbogazoasa - 2-4 l/ persoana / z i ) ; perioada rece (ceai - 0.5 l / persoana/zi);
• Verificarea termenului de valabilitate al stingatoarelor, incarcarea si repararea acestora(la centre
specializate) ori de cate ori este nevoie;
• Elaborarea planului de prevenire si protectie;
4.2.1 TESA
Recomandari tehnico-organizatorice:
In scopul desfasurarii activitatii in deplina securitate a muncii, salariatii care desfasoara
activitatea de birou, prelucrare automata a datelor, sunt obligati sa respecte urmatoarele prevederi:
Reguli de protectie la utilizarea calculatorului:

1.
Amenajarea locului de munca trebuie astfel realizata incat sa ofere utilizatorilor
echipamentelor confort si libertate de miscare si sa diminueze, in masura cat mai mare,
riscurile de natura vizuala, mentala datorate postului.
2.
Inaltimea optima a centrului ecranului trebuie sa corespunda unei directii de privire inclinate
intre 10-20 grade sub planul orizontal care trece la nivelul ochilor.
3.
Inaltimea tastaturii trebuie sa asigure in timpul utilizarii un unghi intre brat si antebrat de
minimum 90°.
4.
In pozitie asezat, distanta dintre planul de lucru si suprafata de sedere trebuie sa fie cuprinsa intre
200 si 260 mm..
5.
Ecranul, suportul de documente si tastatura trebuie amplasate la distante aproximativ
egale fata de ochii utilizatorului, respectiv 600 mm+/-150mm..
6.
Videoterminalele vor fi astfel amplasate incat directia de privire sa fie paralela cu sursele de
lumina (naturala sau artificiala).
7.
Se interzice lucratorilor sa utilizeze echipamentele de calcul pe care nu le cunosc si pentru care
nu au instruirea necesara.
8.
Punerea sub tensiune a tablourilor de distribute va fi efectuata numai de catre personal
autorizat in acest scop.
9.
Se interzice personalului de deservire a echipamentelor de calcul sa intervina la tablouri
electrice, prize, stechere, cordoane de alimentare, grupuri stabilizatoare, instalatii de
climatizare sau la orice alte instalatii auxiliare specifice.
10.
La punerea sub tensiune a calculatoarelor electronice se vor respecta, in ordine urmatoarele
prevederi: :
a) verificarea temperaturii si umiditatii din sala;
b) verificarea tensiunii la tabloul de alimentare;
c) punerea sub tensiune a unitatii centrale, prin actionarea butonului
corespunzator de pe panoul unitatii centrale;
d) punerea sub tensiune a echipamentelor periferice prin actionarea butoanelor corespunzatoare de
pe panourile de comanda, in succesiunea indicata in documentatia tehnica a calculatorului..
11
Scoaterea de sub tensiune a calculatoarelor electronice se va realiza in succesiunea inversa celei
prevazute la punerea sub tensiune.
12.
Punerea in functiune a unui echipament dupa revizie sau reparatii se va face numai dupa ce
personalul autorizat sa efectueze aceste interventii confirma in scris ca echipamentul respectiv este
in buna stare de functionare.
13.
Se interzice indepartarea dispozitivelor de protectie ale echipamentului de calcul..
14.
Se interzice efectuarea oricarei interventii in timpul functionarii.
15.
Functionarea echipamentelor de calcul va fi permanent supravegheata pentru a se putea interveni
imediat ce se produce o defectiune.
16.
Se interzice continuarea lucrului la echipamentul de calcul atunci cand se constata o defectiune a
acestuia..
17.
Remedierea defectiunilor se va realiza numai de catre personal de intretinere autorizat.
18.
Daca in timpul functionarii echipamentului de calcul se aud zgomote deosebite,acesta se va opri si se
va anunta personalul de intretinere pentru control si remediere.
19.
Se interzice conectarea echipamentului de calcul la prize defecte sau fara legatura la pamant.
2
°. Inlocuirea sigurantelor la instalatiile electrice se va face numai de catre personal autorizat in acest
scop.
21.
La utilizarea imprimantelor de mare viteza se vor evita supraincalzirile care pot conduce la incendii.
22.
In apropierea acestor imprimante se vor amplasa stingatoare cu praf si bioxid de carbon.
23.
In timpul functionarii, capacul superior al imprimantelor va fi mentinut inchis; deschiderea capacului
imprimantelor, pentru diferite reglaje se va realiza numai dupa deconectarea acestora de la sursa.
24.
La utilizarea imprimantelor se va evita atingerea partilor fierbinti.
25.
Orice interventie in timpul functionarii imprimantelor, permisa in documentatia tehnica, se va realiza
cu luarea masurilor de evitare a antrenarii partilor corpului de
catre imprimanta.
26.
Se interzice fumatul in incaperile în care se gaseste un volum mare de documente.
27.
Se interzice consumul alimentelor pe masa suport a calculatorului sau deasupra tastaturii.
28.
In timpul lucrului la videoterminale, se va evita purtarea ochelarilor colorati.
29.
Pentru evitarea reflexiilor difuze sau speculare se vor utiliza filtre. 3°. Este interzisa utilizarea
calculatoarelor in urmatoarele situatii:
• conectarea la curent electric prin stechere sau prize care prezinta defectiuni sau crapaturi, suruburi
lipsa sau slab insurubate;
• conectarea mai multor aparate la aceeasi priza pentru evitarea supraincarcarii si supraincalzirii
peste puterea maxima pe care o suporta priza;
• punerea in functiune fara carcasa de protectie si intrerupatorul care sa permita operatorului
deconectarea separata a echipamentelor periferice in caz de necesitate;
• prezenta defectiunilor sau improvizatiilor la instalatiile electrice de alimentare cu energie electrica,
la tastatura, imprimanta, mouse, scanner, unitate centrala, etc.
Reguli de protectie impotriva electrocutarii:
1.
Utilizarea de circuite electrice cu accesorii in stare perfecta de utilizare;
Cabluri electrice continue, dimensionate dupa puterea consumatorilor, fara inadiri sau crapaturi
ale invelisului de protectie, sau dupa caz, isolate corespunzator impotriva atingerilor directe;
2.
Prize, stechere, intrerupatoare complete fara crapaturi, cu toate clemele si suruburile stranse bine
impotriva atingerilor indirecte.
3.
Aparatele si echipamentele de lucru actionate electric trebuie sa fie dotate cu intrerupatoare
pentru a permite operatorului (servantului) decuplarea imediata de la sursa de current, in caz de
pericol;
4.
Este interzisa cuplarea consumatorilor la sursa de current cu fire direct introduse in priza (fara
stecher) sau direct in tabloul electric;
5.
Cuplarea mai multor consumatori la aceeasi priza se poate face numai in conditiile evitarii
supraincarcarii si supraincalzirii prizei si a cablurilor de alimentare;
6.
In situatii de necesitate:
• se intrerupe alimentarea consumatorilor de la butonul de comanda;
• se scoate consumatorul din priza;
• interventia la tablourile electrice si circuite este permisa numai lucratorilor calificati si instruiti cu
utilizarea echipamentului individual de protectie acordat conform prevederilor legale.
Se vor asigura urmatoarele:
• Instruirea salariatilor din cadrul societatii conform activitatilor desfasurate.

• Efectuarea controlului medical periodic le termenele stabilite de legislatia in vigoare;
• Verificarea periodica a valabilitatii chiturilor din componenta trusei de prim-ajutor;
• Acordare de materiale igienico-sanitare;
• Verificarea termenului de valabilitate al stingatoarelor, incarcarea si repararea acestora (la centre
specializate) ori de cate ori este nevoie.
4.2.3 IT
activitatea de birou/ IT, prelucrare automata a datelor, sunt obligati sa respecte urmatoarele prevederi:
Reguli de securitate la utilizarea calculatorului:

1.
2.
3.
minimum 90°.
4.
In pozitie asezat, distanta dintre planul de lucru si suprafata de sedere trebuie sa fie cuprinsa intre
200 si 260 mm..
5.
6.
Videoterminalele vor fi astfel amplasate incat directia de privire sa fie paralela cu sursele de
lumina (naturala sau artificiala).
7.
8.
Punerea sub tensiune a tablourilor de distribute va fi efectuata numai de catre personal
autorizat in acest scop.
9.
10.
prevederi: :
c) punerea sub tensiune a unitatii centrale, prin actionarea butonului corespunzator de pe panoul unitatii
centrale;
d) punerea sub tensiune a echipamentelor periferice prin actionarea butoanelor corespunzatoare de pe
panourile de comanda, in succesiunea indicata in documentatia tehnica a calculatorului..
Scoaterea de sub tensiune a calculatoarelor electronice se va realiza in
succesiunea inversa celei prevazute la punerea sub tensiune.
Punerea in functiune a unui echipament dupa revizie sau reparatii se va face
numai dupa ce personalul autorizat sa efectueze aceste interventii confirma in scris
ca echipamentul respectiv este in buna stare de functionare.
Functionarea echipamentelor de calcul va fi permanent supravegheata pentru a se
putea interveni imediat ce se produce o defectiune.
acestuia..
Daca in timpul functionarii echipamentului de calcul se aud zgomote deosebite,acesta se va opri si se va
anunta personalul de intretinere pentru control si remediere.
Inlocuirea sigurantelor la instalatiile electrice se va face numai de catre personal autorizat in acest scop.
La utilizarea imprimantelor de mare viteza se vor evita supraincalzirile care pot conduce la incendii.
In timpul functionarii, capacul superior al imprimantelor va fi mentinut inchis; deschiderea capacului
imprimantelor, pentru diferite reglaje se va realiza numai dupa deconectarea acestora de la sursa.
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25.
Orice interventie in timpul functionarii imprimantelor, permisa in documentatia tehnica, se va
realiza cu luarea masurilor de evitare a antrenarii partilor corpului de catre imprimanta.
26.
27.
28.
29.
Pentru evitarea reflexiilor difuze sau speculare se vor utiliza filtre.
3
°. Este interzisa utilizarea calculatoarelor in urmatoarele situatii:
• conectarea la curent electric prin stechere sau prize care prezinta defectiuni sau crapaturi,
suruburi lipsa sau slab insurubate;
• prezenta defectiunilor sau improvizatiilor la instalatiile electrice de alimentare cu energie
electrica, la tastatura, imprimanta, mouse, scanner, unitate centrala, etc.
Reguli de securitate privind manipularea marfurilor/ produselor/materialelor:
1. Operatiile de manipulare, transport si depozitare al marfurilor grele sau cu forme geometrice

deosebite, care presupun dificultati mai mari de asigurare a stabilitatii si manevrabilitatii acestora,
vor fi supravegheate permanent de catre conducatorii locurilor de munca, sau de catre alte persoane
competente care vor verifica :
• sa nu fie prezente persoane straine, fara responsabilitati, in zona in care se desfasoara activitatea;
• astfel de operatii sa nu fie executate de persoane sub 18 ani.
2. Pentru evitarea oricarui accident, in timpul manipularii maselor , angajatii si

ceilalti participanti la procesul de munca sunt obligati:
• Sa se deplaseze numai pe caile de acces.

• Distantele de transport manual al maselor nu pot depasi 60(m), iar diferentele de nivel nu pot fi
mai mari de 4(m)-pe scara sau pe plan inclinat.
• Inaltimea maxima la care se pot ridica individual mase pe verticala (fata de talpile
manipulantului) este de1,5(m).
• In timpul manipularii maselor, salariatul sau salariatii trebuie sa aiba vizibilitate.
• Se interzice transportul prin purtare a maselor care impiedica vizibilitatea.
Reguli de securitate impotriva electrocutarii:
1.
Cabluri electrice continue, dimensionate dupa puterea consumatorilor, fara inadiri sau crapaturi
ale invelisului de protectie, sau dupa caz, isolate corespunzator impotriva atingerilor directe;
2.
Prize, stechere, intrerupatoare complete fara crapaturi, cu toate clemele si suruburile stranse bine
impotriva atingerilor indirecte.
3.
Aparatele si echipamentele de lucru actionate electric trebuie sa fie dotate cu intrerupatoare
pentru a permite operatorului (servantului) decuplarea imediata de la sursa de current, in caz de
pericol;
4.
5.
6.

• interventia la tablourile electrice si circuite este permisa numai lucratorilor calificati si instruiti cu
utilizarea echipamentului individual de protectie acordat conform prevederilor legale.
4.2.8 AUTOMATIST ELECTRONIST
activitatea de automatist electronist sunt obligati sa respecte urmatoarele prevederi:
Reguli de protectie la utilizarea calculatorului:

1.
2.
3.
minimum 90°.
4.
In pozitie asezat, distanta dintre planul de lucru si suprafata de sedere trebuie sa fie cuprinsa
intre 200 si 260 mm..
5.
6.
Videoterminalele vor fi astfel amplasate incat directia de privire sa fie paralela cu sursele
de lumina (naturala sau artificiala).
7.
8.
Punerea sub tensiune a tablourilor de distribute va fi efectuata numai de catre
personal autorizat in acest scop.
9.
10.
prevederi: :
c) punerea sub tensiune a unitatii centrale, prin actionarea butonului
corespunzator de pe panoul unitatii centrale;
d) punerea sub tensiune a echipamentelor periferice prin actionarea butoanelor
corespunzatoare de pe panourile de comanda, in succesiunea indicata in documentatia tehnica a
calculatorului..
11.
Scoaterea de sub tensiune a calculatoarelor electronice se va realiza in succesiunea inversa celei
prevazute la punerea sub tensiune.
12.
Punerea in functiune a unui echipament dupa revizie sau reparatii se va face numai dupa ce
personalul autorizat sa efectueze aceste interventii confirma in scris ca echipamentul respectiv este
in buna stare de functionare.
13.
14.
15.
Functionarea echipamentelor de calcul va fi permanent supravegheata pentru a se putea interveni
imediat ce se produce o defectiune.
16.
acestuia..
17.
18.
Daca in timpul functionarii echipamentului de calcul se aud zgomote deosebite,acesta se va opri si
se va anunta personalul de intretinere pentru control si remediere.
19.
2
°. Inlocuirea sigurantelor la instalatiile electrice se va face numai de catre personal autorizat in
acest scop.
21
. La utilizarea imprimantelor de mare viteza se vor evita supraincalzirile care pot
conduce la incendii.
22.
23.
In timpul functionarii, capacul superior al imprimantelor va fi mentinut inchis; deschiderea
capacului imprimantelor, pentru diferite reglaje se va realiza numai dupa deconectarea acestora
de la sursa.
24.
25.
Orice interventie in timpul functionarii imprimantelor, permisa in documentatia tehnica, se va
realiza cu luarea masurilor de evitare a antrenarii partilor corpului de catre imprimanta.
26.
27.
28.
29.
Pentru evitarea reflexiilor difuze sau speculare se vor utiliza filtre.
3
°. Este interzisa utilizarea calculatoarelor in urmatoarele situatii:
• conectarea la curent electric prin stechere sau prize care prezinta defectiuni sau crapaturi,
suruburi lipsa sau slab insurubate;
• prezenta defectiunilor sau improvizatiilor la instalatiile electrice de alimentare cu energie
electrica, la tastatura, imprimanta, mouse, scanner, unitate centrala, etc.
Reguli de protectie impotriva electrocutarii:
1
Cabluri electrice continue, dimensionate dupa puterea consumatorilor, fara inadiri sau
crapaturi ale invelisului de protectie, sau dupa caz, isolate corespunzator impotriva
atingerilor directe;
2
. Prize, stechere, intrerupatoare complete fara crapaturi, cu toate clemele si
suruburile stranse bine impotriva atingerilor indirecte.
3
Aparatele si echipamentele de lucru actionate electric trebuie sa fie dotate cu intrerupatoare pentru
a permite operatorului (servantului) decuplarea imediata de la sursa de current, in caz de pericol;
4.
5.
6.

• interventia la tablourile electrice si circuite este permisa numai lucratorilor calificati si instruiti
cu utilizarea echipamentului individual de protectie acordat conform prevederilor legale.
Se vor asigura urmatoarele:
• Instruirea salariatilor din cadrul societatii conform activitatilor desfasurate.

• Efectuarea controlului medical periodic le termenele stabilite de legislatia in vigoare;
• Verificarea periodica a valabilitatii chiturilor din componenta trusei de prim-ajutor;
• Acordare de materiale igienico-sanitare;
• Verificarea termenului de valabilitate al stingatoarelor, incarcarea si repararea acestora (la centre
specializate) ori de cate ori este nevoie.

Evaluare Word

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Evaluare Word

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA

Optimizarea activitatii de prevenire a accidentelor de munca si / sau imbolnavirilor

Principiul metodei consta in:

• Identificarea factorilor de risc la locul de munca analizat;

• Stabilirea consecintelor actiunii riscurilor executantului, inclusiv gravitatea lor;

• Stabilirea probabilitatii de actiune a riscurilor asupra executantului;

• Atribuirea nivelului de risc in functie de gravitate si probabilitatea consecintelor factorilor de

• Cuantificarea si ierarhizarea riscurilor.

Baza principiului de evaluare a riscurilor consta in luarea in considerare

a doi parametri: frecventa producerii accidentelor si gravitatea consecintei maxime previzibile

Aceasta metoda va fi utilizata in evaluarea riscurilor de accidentare pentru activitatile desfasurate la

Sarci na de munca - totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul

Mi j l oacel e de product i e - reprezintă totalitatea mijloacelor de munca - (clădiri, instalaţii, maşini,

Medi ul de munca - reprezintă ambianta în care executantul îşi desfasoara activitatea.

În raport cu executantul, sarcina si mediul de munca acţionează direct asupra acestuia, în

Prima trăsătura defineşte procesul de munca drept spaţiul de producere a accidentelor de

În condiţiile în care elementele implicate în realizarea procesului de munca funcţionează si

- profilul de stare cu tendinţa optimizatoare;

- profilul de stare optima;

- profilul de stare involutiv.

Factorii de risc în sistemul de munca

Pentru evidenţierea lor este necesara o analiza sistematica a caracteristicilor

Factorii de risc proprii executantului

- erori de recepţie, prelucrare si interpretare a informaţiei;

Eroarea executantului se concretizează într-un comportament inadecvat din punctul de vedere al

Factorii de risc proprii sarcinii de munca

- sub/supradimensionarea cerinţelor impuse executantului, respectiv

Factorii de risc proprii mijloacelor de productie

- factori de risc mecanic, a căror actiune consta în eliberarea brusca, necontrolata si

Factorii de risc proprii mediului de munca

Clasificarea factorilor de risc si forme de manifestare în sistemul de munca

În legatura cu delimitarea în factori generatori de accidente si de boli profesionale, ea are la baza

Un alt criteriu de clasificare util în analiza posibilitatilor de prevenire, dar si a genezei

- factori de risc subiectivi, dependenti de factorul uman, proprii executantului si sarcinii de

Actiunea factorilor de risc asupra organismului uman

- intoxicatii provocate de inhalarea, ingerarea sau contactul epidermei cu substante

- pneumoconioze, provocate de inhalarea pulberilor minerale netoxice;

- boli prin expunere la temperaturi înalte sau scazute;

- boli prin expunere la zgomot si vibratii;

- boli prin expunere la presiune atmosferica ridicata sau scazuta;

- boli infectioase si parazitare;

Relatia factori de risc - cauze

În momentul producerii vatamarii organismului (accident, boala), cauzele potentiale - factorii de

Asadar, cauzele accidentelor de munca si bolilor profesionale (prescurtat cauze) re-prezinta

Dinamica fenomenelor de accidentare si îmbolnavire profesionala

În dinamica producerii accidentului, cauzele se înlantuie si se îmbina din "amonte" spre

În dinamica producerii accidentului se disting trei faze posibile :

- apare o situatie periculoasa sesizabila, care este initiata de factorul uman;

- datorita crizei de timp, actiunile de prevenire ale executantului pot fi agravante;

c) faza a lll-a: producerea leziunii, faza în care actioneaza cauza finala:

- este faza definitorie a accidentului;

În consecinta, în modelarea fenomenului de accidentare, viziunea trebuie extinsa în spatiu si

Asemenea deficiente, premergatoare factorilor de risc propriu-zisi, prezinta trei caracteristici

b) În general, nu exista posibilitatea de stabilire, în momentul constituirii lor ca

Atât un nivel corespunzator în raport cu sarcina de munca al cunostintelor si deprinderilor

Nerespectarea cu strictete a proiectelor de executie la realizarea mijloacelor de munca constituie

Luând în considerare si substratul cauzal se poate construi modelul global al dinamicii

Etapa 2 - stabilirea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala la activitatile

Scala de cotare a gravitatii consecintelor se bazeaza pe criterii medicale de diagnostic clinic,

In evaluarea nivelului de risc se ia in considerare gravitatea maxima previzibila posibila.

Clasa de probabilitate este de la 1 (consecinte extrem de rare), pana la 6 (foarte frecvente). In

Formula de calcul al nivelului de risc global este:

- ri: rangul factorului de risc i;

- Ri: nivelul de risc pentru factorul i;