-

I'crsoana Fizica Autorizata -CISC A S) F FAN- MARIAN .vutoi i/atie i i i . 497, P.09.2007 ( IU: .“!2455<> S. KC :
F4U/2215/25.09.2WI7 I ciclon: 072316521 o

RAPORT DE EVALUARE

EVALUAREA RISCURILOR PRIN METODA I.N.C.D.PM.

UNITATE: S.C. PASAREA PHOENIX S.R.L

\ili\ sa:sir Digului nr 24,Giurgiu,judeţul Giurgiu.

POST DE LUCRU CONDUCĂTOR AU I O

! V \l l Vi OR :Gisca Stefan Maria; •M iori/alic nr

497/17.09.2007 ■ ;i : c! Primaria sector 5 .Bucure- i

A NUL 2009
 I'ersoima Fizica Autorizata - CISC A STKFAN- MARIAN \u••(irizatic nr. 497/17.09.200"
Clii: 224:A‘>i>*. UC : F 40/2215/25.09.2007 I ciclon: 1)72316521*)

EVALUAREA RISCURILOR PRIN METODA LN.C.D.P.M.

UNITATE:S.C. PASAREA PHOENIX S.R.I.. Adresa: str Digului,ni 24,Giurgiu.judetul Giurgiu

POST Dl LUCRU CONDUCĂTOR AUTO

V mi uni Introductive

termenii "pericol" şi risc" nu au întotdeauna aceeaşi semnificaţie, nici

kvisiuliile statelor membre ale linii!ni Europene, nici in diversele discipliu. ştiintiUce.
în cadrul prezentei lucrări, aceşti termeni vor ii utilizaţi în accepţitilu lor ;u!ini*ă în
mod curent şi considerată drept adecvată pentru analiza unui lor de
muncă.
! vllniiiile utilizate sunt următoarele:
per icol: proprietatea sau capacitatea intrinsecă prin care un element (de
nplm materii, materiale, metode şi practici dc muncă, tehnologii) este t: ceplibil
să conducă la materializarea unui eveniment nedorit:
risc: probabilitatea ca evenimentul nedorit să se realizeze cu o anumită \
hale. în condiţii de utilizare şi/sau expunere date:
ev aluarea riscurilor: estimarea (eventual cuantificarea) măsurilor asovi i< •-.
¡stemei condiţiilor de manifestare a pericolului la locul de muncă, având mi| • r
opra Mării dc securitate şi sănătate a muncitorilor.
Indiferent de natura activităţii, în orice proces de muncă suni implicate
p.iiru elemente, care interacţionează şi se inlluenţează reciproc în vederea iv i
unui scop unic :
* executantul (E);
sarcina de muncă (S):
mijloacele de producţie (M):
mediul de muncă ( Vie).
 Persoana Ficici Autorizalii - («ISC A STEFW IVIARlAX Vu ori/alie nr.
4*)7/17.IW.2(iO'
CIJl: 2245^8, RC: F4«/2215/25.(l‘».20l>7 Teici«»»: 1172316521‘)

Cu alic cuvinte, elementele implicate în procesul de muncă

consiiluic t u •i.-!', ¡vi sistemul de munca - alcătuit din patru componente :
executam ./ . in. ,/« ir util <.i - mijloace de producţie - mediu de muncă.
Executantul - reprezintă omul implicat nemijlocit în realizarea sarcinii dc
muncă.
¡ actorul uman se regăseşte în sistem şi indirect, ca factor de concepţie şi
i/m în spatele celorlalte componente. Astfel, sarcina de muncă, precum şi u ’ acele
de producţie sau o parte din mediul de muncă (mediul fizic) suni • epuic sau
acţionate de om. Sub aspectul genezei accidentelor dc muncă ml. iv se a/ii, după
cum se va vedea ulterior, doar deiicienţele executantului, clelalie deficienţe (ale
factorilor de concepţie şi decizie) regăsindu-sc în sistem ni' ciul mijloacelor dc
producţie, mediului şi sarcinii de muncă.
Sarcina dc muncă reprezintă total¡tatea acţiunilor pe care trebui sa 1 ekviueze
executantul in vederea realizării scopului sistemului dc muncă. ! circumscrisă dc
demersurile comportamentale ale executantului în raport cu '" jloaccic de producţie
şi cu mediu de muncă.
I xecutantul se raportează la sarcină prin intermediul aptitudinilor,
• a,nostimelor sale profesionale, deprinderilor etc.
Mijloacele de producţie - reprezintă totalitatea mijloacelor de muncă I idiri.
instalaţii, maşini, unelte, mijloace de transport etc.) utilizate în procesul de
sv:luetic a bunurilor materiale.
MediuI de muncă - reprezintă ambianţa (fizică şi socială) în care v,uaniu! îşi
desfăşoară activitatea.
Mediul de muncă cuprinde pe dc o parte mediul fizic ambiant (spaţiul dc
lucru, condiţiile de iluminat, microclimatul, zgomotul, radiaţiile, puritatea acrului k
■- iar. pe de altă parte, mediul social (relaţiile de grup, raporturi pe ori/oniul- \ ci-
ticalâ ele.).
Procesul de muncă - reprezintă succesiunea în timp şi spaţiu a u : v ; ţilor con
jugate ale executantului şi mijloacelor de producţie în sisk de muncă.
Pentru ca un proces de muncă să aibă loc este necesar ca cele patru elemente
prezentam anterior să coexiste în spaţiu şi în timp şi să intre în reiaric intre
ele. Legăturile care iau naştere sunt prezentate în fig.l
 Persoana Fizica Autorizata - Ci ISC A .STEF'AN- M ARIAN lu'ori/atie nr. 497/17.09.2007 (111:2245596«, RC:
F40/2215/25.09.2007 telefon: 0723165219

/ dementele implicate in realizarea procesului de muncă.

Sistema de muncă - în cadru s.sternului de muncă, exccuuintul
şi icmcnlclc intră în relaţie funcţională prin intermediu!
sarcinii de muncă
li raport cu executantul, sarcina şi mediul de muncă acţionează direct . 1
acestui 1 . in timp cc mijloacele de producţie numai indirect, prin inlermedn 1
sarcinii.
Din punct de vedere al protecţiei muncii, procesul de muncă maiiifcsuî dna ,
c;vracien’stici esenţiale : prezenţa omului în calitate de executant şi
eapaeilau .'meritelor implicate in realizarea lui de a constitui un sistem - sistemul
de muncă brii na trăsătură defineşte procesul de muncă drept spaţiul de producere
a .¡cuielor de muncă şi bolilor profesionale, iar cea de-a doua caracteristică nniie
înţelegerea mecanismului de apariţie a celor două evenimente.
1
t n urmare, existenţa generică a celor patru elemente nu este suficientă : u
constituirea unui sistem de muncă şi desfăşurarea unui proces de muncă l I trebuie
să coexiste în spaţiu şi timp şi să interacţione/e, dar nu la întâmplare ci in \ i 1 1n•
ea unui scop comun. Modul îr care se produc interacţiunile este osciin u p nl.ru
realizarea scopului propus.
Dacă fenomenul accidentării şi îmbolnăvirii profesionale este priv ii 1 a u
efect circumscris obligatoriu unui proces de muncă, pentru a ajunge la cauzele cai
I * 1 1 1 produs trebuie să se stabilească şi să analizeze ce se întâmplă în interiorul a.
est ui spaţiu de circumscriere, respectiv în interiorul sistemului de muncă.
Iu condiţiile în care elementele implicate în realizarea procesului de munca
iii.', donează şi iiiteracţionează corect, ele vor realiza scopul pentru care a fost
creai ■ -Jetiml. respectiv cel de a produce şi nu de a se autodistruge. Orice
deficienţă la ■zelul unuia sau a! mai multor elemente, reprezentând o abatere în
funcţionarea . ¡v stabilită a sistemului, conduce la creşterea entropiei, deci !a
manifestarea tendinţei sale de autodistrugere, inclusiv prin vătămarea omului.
Accidentele de muncă şi bolile profesionale sunt deci disluncţii ale
dstcmultti de muncă, generate de dereglările, calităţile, proprietăţile intrinseci <.
uic dementelor sale constituente.
Posibilitatea apariţiei unor astfel de abateri, dar şi de corelaţie a lor prm
măsuri adecvate, rezidă în chiar natura sistemului de muncă, definită prin
măioarde caracteristici: a Sistemul este deschis prin componenta om şi
scmideschis prin componenta 1 '¡mică ( mijloacele de producţie şi mediul fizic de
muncă).
■o tomul este dinamic, schimbându-şi stările sub acţiunea legii timpului.
Se ■aţe vă trei profiluri de stare, semnificativ distincte după probabilitatea
duceri unor abateri de la starea normală :
profilul de stare cu tendinţă
optimizatoare: profilul de stare optimă:
profilul de stare involutiv.
 Persoana Fi/.ica A uh irizat» * (.ISC A STF.KAN- M ARIAN Auturi/mie nr. 497/17.(19.2007 C 1.1?- 7 M- Vi„s
KC: F40/2215/25.00.2007 1 eleioti: 0723165219

sistemul este integrat, înţelegând ptiu aceasta că modul său

de manifestare nu •V ¡educlîbil la stările şi trăsăturile
componenţelor luate separai sau la suma implă (aritmetica).
•' i ii es.e autoreglabil, adică posedă capacitatea de a folosi informaţia
e» iei., acţiunilor reglatorii anterioare pentru corectarea eventualelor i
s;ui erori şi pentru perfecţionarea acţiunilor viitoare.
• viermi! dc muncă este determinist prin construcţie şi relativ aleatoriu
prm nodul concret de funcţionare,
D'i.nIunciiiie sistemului nu conduc întotdeauna, obligatoriu, la vătamai moţii
i i ca rea stării de sănătate a organismului uman. Pentru ca să se producă asllcl de
clect este necesar să se constituie un lanţ cauzal, a cărui ultimă verig. întâlnirea
dintre victimă şi agentul material care o lezează. Acest lanţ esu aice ■< du :actori
(însuşiri, stări, procese., fenomene, comportamente) proprii ; atentelor sistemului de
muncă, ce constituie cauze potenţiale de accidenta • ■ a îmbolnăvire profesională,
respectiv factori de risc de accidentare şi/sau mhoinăvire profesională (prescurtat
factori de risc). De regulă, factorii dc risc pre/ mm abateri de la normal ale stării
sau modului de funcţionare a elementelor '■mulul dc muncă.
i 1 toate sistemele şi la toate locurile de muncă, angajatorul are obligaţia ■ un
Da dc a asigura starea de securitate şi de a proteja sănătatea muncitorilor.
I - ala; rea riscurilor are drept obiectiv să permită angajatorului adoptarea ma u \
U ic prevenire/protecţie adecvate, cu referire la: r prevenirea riscurilor
profesionale;
formarea muncitorilor;
^ informarea muncitorilor;
implementarea unui sistem de management care să permită aplicarea motivă a
i• măsurilor necesare.
I >aeâ scopul de bază al evaluării riscurilor constă întotdeauna în
prevenire;! .m: lor profesionale, realizarea acestui obiectiv nu este întotdeauna
posibilă în .k iică Atunci când nu este posibilă eliminarea riscurilor, acestea trebuie
reduse, i IM ul rezidual care trebuie controlat. în stadiile ulterioare şi în cadrul unui
l> p am riguros de control, riscurile icziduale vor iî reevaluate, analizâildu-sc : • v
ihiiitaica eliminării sau reducerii lor suplimentare, ca urmare a evoluţiei ii gmtclor
ştiinţifice şi tehnice,
I valuarea riscurilor profesionale trebuie să lie structurală astfel invât să ! '
Tiuita muncitorilor şi persoanelor oare răspund de protecţia muncii:
sa idemifiee pericole existente şi să evalueze riscurile asociate acestor rn
V( cerea stabilirii măsurilor destinate protejării sănătăţii şi asigurării M cui ¡lăţii
muncitorilor, în conformitate cu prescripţiile legale:
să evalueze riscurile in scopul selectării optime, în cunoştinţă dc cauză, .i ii
lamcnielor. substanţelor sau preparatelor chimice utilizate, precum şi a nnjăni si a
organizării locurilor de munca;
 Persoana l-'i/ici Autorizata - (.iS( A STEI- AN- M ARIAN
Autorizaţie nr. 4‘)7/17.09.2007
C l : i 2:4.0' Kt : F40/22l5/25.(l‘).2tlir
JHfSF I ele foni 0723165210

*■ să verifice dacă măsurile adoptate suni adecvate;

să stabilească atât priorităţile cíe acţiune, cât şi oportunitatea dea lua m a
•-"plimtailare, < a urinare a analizării concluziilor evaluării riscurilor:
sa confirme angajatorilor, autorităţilor competente, muncitorilor aceste a
'Ctm-ii relevanţi, legaţi de procesul de muncă, au fost luaţi în considerare; s i
vegheze ca măsurile de prevenire/protecţie, considerate necesare şi •di••piai in
baza evaluării riscurilor, să contribuie efectiv la ameliorarea stării de late şi
sănătate în muncă.
După cum s-a menţionat anterior, evaluarea riscurilor profesionale trebuie
de al întotdeauna când intervine o modificare susceptibila să afecteze modul !
'crcepţie a riscurilor, când se introduc materiale sau echipamente noi sau când
d iimhâ modul de organizare sau condiţiile de muncă, sau de/a (celaron
sistemului.
Pe parcursul evaluării şi, ulterior, al aplicării măsurilor de securitate
n /.cnţial >.a se acorde o atenţie specială imposibilităţii de transfer a riscului adu
• soluţiile adoptate să nu creeze probleme noi. De exemplu, nu se vor echipa K re
sire le unui birou cu sticlă sistem dublu în scopul reducerii nivelului de zgo ,■
d:u.â m s-a luat nici o măsură pentru asigurarea unei ventilaţii corecte. I sie, ou
urnă important ca riscul să nu fie deplasat dintr-o zonă în alta a sistemului, etm ■
iu cazul evacuării substanţelor toxice ce pot expune pericolului persoanele din • -
ludiré sau populaţia din exterior.

in general, pericolul este de fi iii ca o vătămare potenţială a oamenilor.

■ : IUI iloi sau mediului.
Această noţiune are un pronunţat caracter de generalitate şi corespunda
unei i aţii bine determinate şi descriptibile, denumită situaţie periculoasă.
Riscul reprezintă concretizarea unui eveniment nedorii, asociat per. epu mci
-.¡luaţii periculoase definită prin cuplul (p,g). unde :
p este probabilitatea de producere a evenimentului noduri :
- ; reprezintă gravitatea consecinţelor ce decurg din materializarea
c ■eminentului nedorii, exprimată în termeni de pierderi umane, materiale
sau economico.
! vcniinentul nedorit va fi denumit în continuare ca eveniment nedorii.
I a cele două componente p si g ale riscului, care pot fi estimate obiectiv, cu
ii. mica sau mai mare precizie, este necesar in numeroase cazuri, să ii se adauge
tiv ia componentă, cu caracter global, corespunzătoare percepţiei individuale .ui
>declive a situaţiei periculoase şi a evenimentului nedorit pe care aceasta îl poate
genera.
 1'ersOHita Fizica Vuiorizata - G1SCA STI’-FWN- MARIAN Auiuri/;iiic nr.
497/17.09.200"
C iii: 224fiâ*MK. RC: F40/2215/25.(I9.2007 Telefon: 0723165219

(>i iginilo noţiunii de risc suni inirinsec legate de două aspecte

*: omplementarc:
a Iiinc dat un sistem, pentn îndeplinirea obiectivului său specific accsin i
robii ic :
c
să dispună de energie, în sensul cei mai general al termenului (cleciri.
m-.eaiik'iu hidraulică etc.);
să ¡maia filtra sau elimina orice excedent de energie datorai unor lac u p
ibalori interni sau externi de natimă electrică, termică, eleciro mamcid
chimică ele.
Concepţia, proiectarea, realizarea, integrarea şi exploatarea greşită a oricărui
sislcm conduce, in mod inevitabil, la creşterea nivelului de incertitudine, care la un
moment dat se poate concretiza în depăşirea unui prag admisibil, corespunzător •
ansamblu de măsuri întreprinse anterior cu consecinţa producerii unui
accident.
Incertitudinea are trei cauze generice :
eventualitatea manifestării unor evenimente alocate cunoscute, dai al
că,or moment de producere este imprevizibil, de tipul defectărilor material • ou
lorice, al erorilor umane al agresiunilor externe;
absenţa parţială sau totală a informaţiilor privind modurile de deh .
: elementelor sistemului;
necunoaşterea parţială sau totală a modului de funcţionare a sistemului
iu ui maţii particulare, de exemplu. în condiţii neprevăzute sau necunoscute de
mediu extern.
I V, intrct însăşi a componentelor sistemului, a elementelor de intrare sau ieşire a
mediului în care sistemul funcţionează, poate constitui o sursă de pericol in
configuraţii de exploatare normală sau anormală (stări de avarie, factori i.i orizanţi
ele.).
I and în considerare cele menţionate anterior, finalitatea unui studiu d
e.aliiare a securităţii intr-un sistem poate fi structurată astfel :
analiza unui ansamblu de scenarii de evenimente care conduc la
moduccrea unui accident ai cărui eveniment iniţiator este o cauză presiabiliiă
posibila cuantificare a verosimilităţii scenariilor prin exp; imutv; ¡n no mc ni
probabilistici:
* propunerea acţiunilor ce vizează diminuarea riscurilor, prin mmri . li l
i miere lor de securitate”, bariere care au drept obiectiv stoparea, limitarea m ■
c nliv-Iul evoluţiei scenariilor pericu'oase.
Pentru a fi complete, analizele de risc trebuie să exploreze sistematic cele d '
ă stări posibile dc bază ale sistemului :
funcţionarea normală, pentn identificarea elementelor periculoase in mod
intrinsec ,
funcţionarea anormală. pentru evidenţierea disfuncţiilor interne care pol
• nora ev enimente nedorite.
 Persoiinu Fi/.ica Autorizata - (¿ISC \ STI FW- MARIAN AuMtri/aiic nr. 497/1 ".(19.2007 (14: C-UASvo.X, RC:
F40/2215/25.09.21I07 I eletbn: 07.23165219

Ri'-cul asociat unui eveniment nedorit pe care încercăm să-l

determinăm in , c mi prin cuplul probabilitate - gravitate, este
definit :
• p. intr-un parametru ce descrie sintetic, un şir de evenimente din trecui
i.p 'abilitatea de producere a unui ansamblu de cauze);
; m r un parametru ce descrie o suită de evenimente potenţial observabile m
• '• (gravitatea consecinţelor).
Iu cneral. sum luate în considerare două tipuri de risc:
ciscnt mediu, reprezentând riscul cumulat existent pe durata unei uniţi ea
de timp corespunzând întregii durate de desfăşurare ci . iţii; riscul momentan,
definit ea riscul instantaneu ce există in orice nou. ■ i timpul desfăşurării
activităţii.
! );n r este riscul momentan, iar / durata activităţii, riscul mediu al activ¡lăţii \

U r. t (|)

I 'neori. este posibilă dellnirea unui risc mediu la care este expusă o 1 mutaţie
în timpul unei activităţi, pornind de la numărul de elemente ale populaţiei '"i li
afectate. In cazul populaţiei umane, se introduce noţiunea de risc persanul mei
când dccidentul este însăşi persoană expusă.

Independent de valorile probabilităţii, riscurile pot :1 încadrate.

du punct de vedere calitativ, în patru categorii de gravitate:
!.- Risc catastrofal, corespunzător vătămărilor soldat«, cu in-val’di
deces, distrugerea totală a sistemului şi / sau a mediului său.
identific irea unui risc catastrofal implică în mod sistematic cercetarea p
validarea măsurilor de prevenire, în urma aplicării acestora evenimentul urinând
aibă o probabilitate foarte mică (eveniment rar). Ca şi pentru riscul critic, este
iripi-raiivă identificarea unui eveniment iniţiator premergător, aliat in relaţie
••vasidcicrministă cu evenimentul catastrofal.
2. - Risc critic, corespunzător consecinţelor de lipul vătămărilor grave,
dur vrm nente sau distrugerii parţiale a sistemului. Evitarea consecinţelor unui
risc
cri ic necesită elaborarea unor proceduri de urgenţă bazate pe studiul şi
validarea umilor adecvate de prevenire şi proiecţie.
3. Risc semnificativ , corespunzător vătămărilor generatoare de încap.
ta. t mporară de muncă sau întreruperii funcţionării sistemului, Iară afectare,
integrării sale.
4. - Risc minor, caracterizat prin defectări ale elementelor
si.-.temului c-.o influenţează realizarea, în condiţii de seci r tate, a Finalităţii
sale.
 Persoana Fizica Autorizata - GISCA STLFA.N- MARIAN
\ii;<II-iz.iltic ar. 497/17.09.2007 CUI:
UC: F40/2215/25.119.21107
idct'mv: 0723165219

Va ¡1 considerat risc acceptabil riscul ce rezultă din adoptarea e'

pliciiâ a unei decizii stabilite în mod obiectiv, priit raportare la riscuri naimaf
i.loitnologice şau economice cunoscute şi admise.
In anumite domenii de activitate se utilizează, mai frecvent, tern icni n .
admisibil sau risc limită.
Pentru flecare evenimenl indezirabil, riscul acceptabil se modifica in sp.mt şi
in ap uit la o ţară la alta, de la o perioadă Ia alta).
I definitiv,, riscul acceptabil - ca percepţie colectivă, socială sau economica
■ col-ului asociat - nu poate li definit in mod unic. Modul său de interpretare
•înde in mod hotărâtor de momentul istoric şi ţara în care esLe definii.
Stabilirea nivelului de risc acceptabil reprezintă un compromis între ceea ce
uisiai ţa responsabilă (organizaţia, organismul, ansamblul juridico legislativ cm )
csic de acord să işi asume din punct de vedere economic dacă ea - a priori - ia u ¡a
< ma.de rare apariţia riscului (şi măsurile de securitate ce trebuie aplica Ic • şi
cheltuielile care trebuie să fie recuperate financiar - a posteriori - in ipoteza că pis,
ui a fost ignorat, luându-se în considerare următoarele elemcnie
costul implicat de eliminarea daunelor de natură umană şi maicrial. .
cosii i generat prin indisponibilitatea sistemului; impactul mediatie,
a a. andu-se in vedere făptui că in situaţii extreme se poate produce chiar
• IIV activităţii.
I această optică, dacă includem în costurile globale ale securităţii 1 1
mnioarele elemente :
costul studiilor şi al dispozitivelor de securitate, considerate
drept ..costuri a priori”;
costul asociat consecinţelor accidentelor, considerat „cosi a posteriori",
v poate identifica un optimum „economic" rezonabil, pornind de la :
^ costurile de investiţii asociate nivelelor de insecuritate reziduală
aiiieevaliiale;
nivelul de insecuritate reziduală corespunzător costului necesar
reabilitării posiaccident a sistemului
Principiul modului de stabilire a optimului economic, prin raportarea nivelului iu:
eeiiritate acceptat ia probabilităţile de producere a evenimentelor nedorite csic
ivpn/cntiil în figura 2
Persoana Fi/.ica Autorizata - GISCA STFFAN- MARIAN Au:
ori/al ic nr. 497' 17.00.20(1“ f re 2 :4:'50i\x. RC:
F40/2215/25.09.2007 ¡'cicluri: 0723!65219
. Cost global asociat
\ Cost global I riscului (a
\y posteriori)
uii

III

•
11 ■
invostitie ^ (a
om
priori)

Nivel de risc acceptabil (i dativ la un optim Probabilitate

economic)

Principiul
de determinare
a riscului
acceptabil i i fi 7
>t >! 7 ca un apt
im economic

Prevenirea corespunde acţiunii te

reducere a riscului prin dimii nare |
xobnbiliiăţii de producere P a
evenimentului nedorit, fără micşorarea
gruvilăiii (i consecinţelor, conform
diagramei din lig 3

4•
t*

/•1• b,/celui aplicării masurilor de prevenire.

Pornind de la un risc inacceptabil

1
(punctul A), acţiunea de prevenire eonsi
in irecerea la un risc acceptabil (punctul
B). printr-o deplasare paralelă cu axa
prt'bubi ii taţilor.
Persoana Fi/.ita Autorizata - (.'ISCA Si l T'AN-
MARIAN Au’oi i -aiie nr. 497/|7.0‘>.20(P
(UI: 224:>5%S. RC:
F40/2215/25.09.201)7 Telefon:
0723165219

Marja ele siguranţă teoretică

reprezintă diferenţa. în valoare
absolută, da P oPabi li lalea reziduală
obţinută după aplicarea măsurilor-de
prevenire şi niâceiivul de securitate
(exprimai printr-o v aloare a
probabilităţii) care aparţine l i definiţie
- curbei de criiicitate.
1
Imuna ca unui risc prin
modificări de tehnologie constituie
exemplul cel i. ee- ent şi semnificativ
de măsură preventivă.
i roiecţia constituie ansamblu!
acţiunilor de reducere a riscului, bazată
pe diminuarea gravităţii G a consecinţe oi
unui eveniment nedorit. Iară micşorarea
’’•■abilităţii P de producere a acestuia.
Această definiţie este in acord şi cu
sensul uzual a! protecţiei, de limitare Ic
iiiuvii nun posibil a consecinţelor, iară
luarea a priori în considerare a probul -1
m d-, producere, chiar dacă acesta se
apropie de I.
Pornind de la riscul inacceptabil
(punctul A. fig.4, acţiunea de protecţie ..
xnsiă in trecerea la un risc acceptabil
(punctul B), printr-o deplasare paralela e
axa grav ¡laţilor.

(USC ACCf.Pl ABIl.

L .-------------------------------- +.
o
/•/ ". / / n ciul. iplicârii măsurilor c/c proiecţie.
 Observaţie:
ă birja de siguranţă teoretică
reprezintă diferenţa, în valoare absolută,
diunv a * iiute.i reziduală obţinută după
aplicarea măsurilor de proiecţie şi
obiectiv ui de ie (exprimat printr-o
valoare a gravităţii) care aparţine - prin
definiţie iubei lui l armcr.
• i ţ i i ini le cu caracter de
protecţie se materializează, dc exemplu,
prin iun mim m ea unor bariere fizice de
proiecţie sau timpi de intervenţie
minimali iu ca/ui apariţiei unor
disfuncţii în sistem.
.spre deosebire de prevenire şi
protecţie, asigurarea nu îşi propune reh
pr->l\;hi li talii sau gravităţii
consecinţelor unui eveniment nedorit. ci
trai is l i • • itre tin terţ (asigurătorul), in
totalitate sau parţial, a consecinţelor
lînanciatv uf- riscului (fîg.5.
 Persoana Fizica Autorizata -
Gl.SC'A -STF.FAN-
M A R I A N Auiori/.a!ie nr.
497/17.09.2007 CU: 2!>4:*
%8. RC:
F40/2215/25.09.2007 Ideloi»: 0723165210

I’omlinei dc la un risc
inacceptabd (punctul A), efectul
asiguiârii coi; Mă c -plasarea curbei
dc critici tale până când punctul A se
va situa în domeniul J
aecepUtluliiale.
Aceasta deplasare artificială
a curbei se realizează in condiţiile
ochii i iun.' de asigurare, stabilită
în funcţie de următoarele
elemente
numărul de clienţi asiguraţi
împotriva respectivului lip dc risc.

k*

' l.iccliil aplicării măsurilor de proiecţie

. brm! (financiar, tehnic etc. pe

care îl presupune luarea, de căi re c I
icni. tor măsuri de protecţie şi/sau
prevenire care să conducă, in funcţie de
situaţia ••¡viviu. la reducerea probabil
dalii fi sau gravităţii G a unui eveniment
nedorit:
probabilitatea fi de producere,
estimată în baza datelor statistice exisicnlc
ele

Accidentele de muncă şi bolile

profesionale sunt evenimente alcaioi ii.
apuruia lor putând fi apreciată doar
probabilistic. Prin definiţie, ele si mi m
m ,< obligatoriu într-un raport de
cauzalitate cu elementele procesului dc
rnmi. i analiza mecanismului intim de
producerea lor trebuie să cuprindă deci
loaic f-mentele care intervin în acest
proces.
Metoda propusă are cu scop
determinarea cantitativă a nivelului tic risc
; i i 'ii un loc de muncă, sector, secţie sau
întreprindere, pe baza analizei sisieiim. c
s •■valuarii riscurilor de accidentare şi
îmbolnăvire profesională. Aplicarea " . o
se finalizează cu un document
centralizator (FIŞA DH I A VI UARI A i 1 '<■
t dUI Dl: MUNCÂ). care cuprinde nivelul de
risc global pe locul de muncă analizai.
I isa locului dc muncă astfel
întocmită constituie ba/a fundamentării
■ 'gramului dc prevenire a accidentelor
de muncă şi îmbolnâx irilor
profesional-.- •iiiru locul de muncă,
sectorul, secţia sau întreprinderea
analizam.
1‘ersoHiia Puica \
uloriz
ata -
GISC
A X II
I AN-
MARI
AN
Autor
i/atic
nr.
497/
17.Q
9.2(
M)"
C i I:
¡
¡
M
i
A
O
i
î
S
:

K
f
;

F
4
0
/
2
2
1
5
/
2
5
.
0
9
.
2
(
1
(
1
7

T
c
l
e
i
d
t
i
:
 (
1
7
2
3
1
6
5
2
1

<

PRINCIPIUL METODEI
i -cnţii metodei constă în idenif carea
tuturor factorilor de risc din sistemui
• '•••‘.ai (loc de munca) pe baza unor
liste de control prestabilite si cuantificarea
nsă.iiiii riscului pe baza combinaţiei
dintre gravitatea şi frecvenţa consecinţei
a ...vi i pre\i/ibile.
'M\ciul de securitate pentru un loc
de muncă este invers proporţional <
nivelul de risc.

Metoda poate fi utilizată atât în

faza de concepţie .şi proiectare a loeuriio'
numen, cat si în faza de exploatare.
Aplicarea ei necesită echipe complexe un
i.
•Im pemoanc s «ecializate atât în
protecţia muncii, cât şi în tehnologia
anali/a. t (c almiiori -i- tehnologi).

* n< de eonsfeinţe posibile ale

acţiunii factorilor de risc asupra
nrgantsmu'ir umni este un instrument
ajutător în aplicarea scalei de cotare a
gravitaţii c<:ns. inţolor. fa cuprinde
categoriile de leziuni şi vătămări ale
integrităţii >i .m n taţii organismului
uman şi localizarea posibilă a
consecinţelor.
v. ala de votare a gravităţii şi
probabilităţii consecinţelor acţiunii
factori I0 1 a < in.-.- jisupra organismului
uman este o grilă de clasificare a
Consecinţelor in clase •In • ;a\ iiate şi
clase de probabilitate a producerii lor.
Iu prima situaţie, metoda constituie un
instrument util şi necesar pentru
proiectanţi iii v ederea integrării principiilor
şi măsurilor de securitate a muncii în cont
epţia şi ■-tai eti sistemelor de muncă.
I i la/.a exploatare, metoda este
utilă personalului de la compartimeniel.e
de i o etic a muncii din societăţi pentru
analiza pe o bază ştiinţifică a securităţii
m i u la feeare loc de muncă şi
fundamentarea riguroasă a programelor
de prevenire.

ETAPELE METODEI
VMrnfi
cuprinde
următoarele
etape
obligatorii: i;

definirea
sistemului de
analizat (loc
de munca);
b) identificarea factorilor de risc din
sistem:
evaluarea riscurilor de accidentare şi
îmbolnăvire profesională:
IÎ ierarhizarea riscurilor şi stabilirea
priorităţilor de prevenire:
c) propunerea măsurilor de prevenire.

INSTRUMENTE DE LUCRU UTILIZATE

P ie necesare pentru evaluarea
securităţii muncii intr-un sistem,
descrise miei ior se realizează utilizând
următoarele instrumente de lucru:
Pers
oana
Pizic
a AII
lori/
a ta
-
CISC'
A
STI.I'
AN-
M\
U| \\
 Au«ii
ri.w«
ic
nr.
497
/17,
09.2
1X1
7 C
l¡I:
224
55'n
,*,
RC:
F4(l
/22
15/
25.0
9.20
07
Tclrít
tn:
072
316
521
9

Partea de grilă referitoare la

gra^unea consecinţelor se ba/ea/ă
pe ci > medicale de diagnostic
clinic, funcţional si de evaluare a
capacităţii de minte, ciubota te de
Ministerul Sănătăţii şi Ministerul
Muncii. Solidarităţii Sociale >i I
amiliei.
ic ceea ce priveşte clasele de
probabilitate. în urma experimentărilor
s-a 1 :i in forma finală a metodei pentru
adaptarea standardului Uniunii
huropenc,
. n,! încât in locul intervalelor precizate de
acesta s-au luat în considerare
ui mătoarele:
clasa 1 de probabilitate:
frecvenţa evenimentului peste
10 ani:
cl isa 2: frecvenţă de producere:
o dată la 5-10 ani;
clasa 3: o dală la 2-5 ani;
clasa 4: o dată la I-2 ani;
clasa 5: o dată la 1 an • 1 lună:
clasa 6: o dată la mai puţin de o
lună.
• ;'i0- dc evaluare a riscurilor
cuprinde clasele de gravitate şi
clasele de probabilitate, cu ajutorul
cărora se realizează exprimarea
efectivă a riscurilor c - .siente în
sistemul analizai.
U ik i netul rare a nivelurilor de
risc/securitate a muncii, esle un
instrument ...d a în aprecierea nivelului
riscului pre-vizionat, respectiv a nivelului
de ••rematan*. Scala cuprinde cele 7
niveluri, numerotate de la 1 la 7 pentru
nivelul de i c a de la 7 la I pentru nivelul
de securitate; în zona centrală a
formularului sunt cutate explicit toate
cuplurile gravitate-probâfeîJilate aferente
niv elurilor de
li sc
a de evaluare a locului de muncă, este
documentul centralizator al tuturor ■orr
iiiiior de identificare şi evaluare a riscurilor
de accidentare şi/ sau imh>la ii
profesională.
i Ui5. 4 măsuri proptise, este un
formular folosit pentru centrali, rea
in.: a - ■d ■ pi cv cui re necesare de
aplicat, rezultate' din evaluarea
locului de munca al as, coiul
securităţii muncii.

kOCEDl RA HE LUCRU
Primul pas în aplicarea metodei ¡I
reprezintă constituirea echipei dc analiză
a v. itiare. Aceasta va cuprinde specialişti
în domeniul securităţii muncii şi 1 : o1,
buni cunoscători ai proceseloi de muncă
analizate.
înainte de începerea activităţii,
membrii echipei trebuie să cunoască
în tliu nctoda de evaluare,
instrumentele utilizate şi procedurile
concrete de i )c asemenea, este
necesară o minimă documentare
prealabilă asupra •«. an' a* de
muncă şi proceselor tehnologice
care urmează să lie analizate ş ev a
lua te.
I) li j ei constituirea echipei de
analiză şi evaluare, respectiv o upa
însuşire metode . se trece la
parcurgerea etapelor propriu-zise.
 Persoana Fizica Atirnrizat» - GISCA
STI.I \N- M \KI \N Autori/niic nr.
407/17.09.200"
< IM: :.24f.5«)nK,
RC:
K40'2215/25.1)9.2007 Telefon: 0723165210

ncrea sistemului de anali/ îl

li A a c l a p a se efectuează o ana izâ
detaliată a locului de munca, urmărind:
identificarea şi descrierea
componentelor sistem ulii; şi modului
mcţionare: scopul sistemului
descrierea procesului tehnologic a m d.
muncă, maşinile şi utilajele folosite
parametri şi caracteristici fiincm mul
precizarea în mod expres a sarcinii de
muncă ce-i revine executantului:
descrierea condiţiilor de mediu
existente;
precizarea cerinţelor de
securitate pentru fiecare
componentă a
sistemului.
• •'•mafiile necesare pentru această
etapă se preiau din documentele
întreprinderii : şa tehnologică. cărţile
tehnice ale maşinilor şi utilajelor, fişa
postului» caiete de Mi/mi. buletine de
analiză a factorilor de mediu, norme,
standarde şi instrucţiuni u iLate a muncii).
O sursă complementară de informaţii
pentru definirea a r »uliii o constituie
discuţiile direct:- cu angajaţii dc la locul
de muncă anali/./

unificarea factorilor de risc din sistem

In această etapă se stabileşte
pentru fiecare componentă a sistemului
•.!• muncă evaluat (loc de muncă) in baza
¡stei prestabilite de identificare a i tcmid t
- risc. ce disfuncţii poate prezenta
echipamentul tehnic în toalc situaţiiII nrev
i/ibile .şi probabile de funcţionare.
Factorii de risc identificaţi se înscrii- m l i
a dc evaluare a locului de muncă, unde se
mai specifică, in aceeaşi etapă. I n l<>r
concretă de manifestare.
 mi rea riscurilor
Fentru determinarea consecinţelor
posibile ale acţiunii factorilor de risc se mi
ca/ă lista de consecinţe posibile precum
şi grav itatea consecinţelor care se , ; ;.
azn pe baza "Scalei de cotare a gravităţii
şi probabilităţii consecinţelor ticnii
lectorilor de risc asupra organismului
ttmanv.
încadrarea în clasele de
probabilitate se face după ce se stabilesc
pe ba/a a laica sau de calcul, intervalele la
care sc pot produce evenimentele
ace'ie ..- ti'sformându-se în frecvenţe
exprimate prin număr de evenimente
posibile p, an Rezultatul obţinut în urma
procedurilor anterioare se identifică in
(irila evaluare a riscurilor şi se înscrie în 1
işa locului de muncă. Cu ajutorul scalei tic
iucadrarc a nivelurilor dc risc/securitate
se determină aceste niveluri de risc pene ;
iîcc n.; lacior de risc identificai in parte.
Nivelul dc risc global (Nr) pe locul dc
muncă xe calculează ca o medie
a ni\elurilor de risc stabilite
pentru factorii de risc identificaţi. Pentru
ca /uf i>i I obţinut să reflecte cât mai
exact posibil realitatea, se utilizează ca
■ i. ni dc ponderare rangul factorului de
risc, care este egal cu niv elul de risc . i
u fiecare factor de risc identificat în
parte. în acest mod. factorul cu ce! mai
tiv vi de risc va avea şi rangul cel mai
marc.
 Persoana Fi/ir» Autorizat» - (.'ISCA ST1TAN- MAKIAN i
i;nri/.iiie nr. -I97/(7.0<).2(KP (UI: 224Fol><>8, UC :
F4U/2215/25.H‘>.2HIP l ele !on: 0723165210

i ornuila ele calcul al

nivelului de risc global esie următoarea:

y>-
i J

ii - V t-sie nivelul de risc global

pe loc de muncă:
r, rangul factorului
de risc R nivelul de risc
pentru factorul de risc k7”;
n numărul factorilor de
risc identificaţi la locul de
muncă ii ■ risc global sc
înscrie în Fişa locului de
muncă.
•n/ul evaluării unor macrosi steme
(sector, secţie, întreprindere), se
calculea/ă u ■ ! lobai !e risc pentru
atelierul/secţia/sec torul sau
întreprinderea investigală IM medie
ponderată a nivelurilor de risc global
determinate pe locurile de
munca.

Tr, Nn-

11

1 1 'i:ii. / este rangul locului de muncă (egal

cu nivelul dc risc global al
locului); /7 numărul de locuri de
muncă analizate;
V nivelul de risc global pentru locul
 de muncă

’ ifiiirca măsurilor de prevenire

Pentru stabilirea măsurilor
necesare îmbunătăţirii nivelului dc
senini;-" ■ si si ea ului de muncă
analizat se impune luarea în
considerare a ierarh k i isni :
; luate, conform Scalei de încadrare a
nivelurilor de risc/securi mie a IMIIK U
ordinea:
I clacă se operează cu nivelurile * Ic risc;
7 dacă se operează cu nivelurile de
securitate.
 Persoana Fizica Autorizata - (¡ISC A
STF.FAN- M VRlAN Ai«'ori/.::tic nr.
497/17. (19.2007 ( Ui: 22455968, RC:
F40/2215/25.09.21)0"
Iektun: 0723165210

I)c asemenea, se fine seama de

ordinea ierarhică generică a nutsut
■» a.-
pi ev unire, respectiv:
m isuri de prevenire
intrinsecă: m isuri de protecţie colectivă;
masuri de protecţie indi viduală, var- •
riIc propuse se înscriu în formularul l isă
de măsuri de prevenire r: opuse,
prc/.enlate în cadrul exemplului practic.
Aplicarea metodei se încheie eu
redactarea raportului analizei.
Acesta este • ut i te formalizat,
care trebuie să conţină, clar şi
succint, următoarele: modul de
desfăşurare a anali/ei; persoaneie i
m p! icate:
rezultatele evaluării, respectiv
fişele locurilor de muncă cu nivclui :
de risc:
interpretarea rezultatelor
evaluării: fişele de măsuri
dc prevenire.

A săi la evaluarea, căi şi pentru

gestionarea riscurilor la locurile dc nume
cm ;tu: mda uti;iz.area tehnicii de calcul
automate.
■ tiniptil evaluării proprtu-zise. se pol
realiza computerizat:
băncile de date privind
durata de viaţă a echipamentelor tehnice,
in il de funcţionare, numărul de persoane
expuse, timpul de expunere, respectiv - u
.ic i accidenteloi de muncă şi bolilor
profesionale produse şi utilizarea lor p uli
u a. determina cu mai mare acurateţe
ciaselc de probabilitate:
calculul automat al
nivelurilor de risc parţiale şi al nivelului dc
risc m : ii pe loc de muncă, sector de activ
¡laie. întreprindere.
 f R .liunea computerizată a ri.seuriloi
pre'supune realizarea unor baiu dc
da.-.- • ompletc şi aerualizabile
permanent, cuprinzând datele din fişele
de n-c ş ce voiri pentru loate locurile de
muncă evaluate din unitate. în aeesl
mod in im moment se poate cunoaşte şi
corecta conform ultimei evaluări situaţia
exactă ..
; ¡sein ilor existente, a dimensiunii
acestora, a măsurilor care trebuie luate,
a n Im ...,c , iiu luat. a răspunderilor şi
competentelor pentru respectivele
măsuri
 ;i Pcrsoii!•:» l i/.ic-vi Amori/ata - («ISCA STIJ'AN- MARIAN
Au‘ori/.;Uie nr. •497/17.09.2007

C Ut: '¿ZA. :V>K.

RC:
F4II,'2215/25.09.20
07
•••rî-fer*' ®*5!*
'icleton:
0723K>5
2i<>

ISTA Dl IDENTIFICARE A

FACTORILOR

DE RISC A.-

EXECUTANT
1. ACŢIUNI GREŞITE
1. Executare defectuoasă de
operaţii
«
comenzi; manev re;
* poziţionări;
fixări:
asamblări:
reglare;
utilizare greşită a
mijloacelor ele proiecţie etc.
-
i
S
e
s
i
n
c
r
o
n
i
z
j
S
r
i

d
e
 o
p
e
r
a
ţ
i
i

î
n
t
â
r
z
i
e
r
i
;

d
e
v
a
n
s
ă
r
i
.
/ Efectuarea de operaţii neprevăzute prin sarcina de
muncă
* pornirea echipamentelor
tehnice;
întreruperea funcţionării
echipamentelor tehnice, alimentarea sau
oprirea alimentarii cu energie (curent
elcciru iu ide energetice etc.);
deplasări, staţionari in
zone periculoase; deplasări cu pericol de
cădere : de la acelaşi nivel ;
p
r
i
n

d
e
z
e
c
h
i
l
i
b
r
a
r
e
;

a
l
u
n
e
c
a
r
e

î
m
p
i
e
d
i
c
a
r
e
;

d
e
l
a

î
n
ă
l
ţ
i
m
e

:
p
r
i
n

p
ă
ş
i
r
e

î
n

g
o
l
;

p
r
i
n

d
e
z
e
c
h
i
l
 i
b
r
u
;

p
r
i
n

a
l
u
n
e
c
a
r
e
.

I.4.- Comunicări uccidentogene

2. OMISIUNI 1. Om nerea unor operaţii.

Neutralizarea mijloacelor de protecţie.

ARC'INA DE MUNCA
 iü
Persoana Fidea Aotorizata - (»ISC V STFF\N- M
V R I A N Autciri/jiiic nr. 497/17.09.2007 ( U.
2 24:759. =8, RC: F 40/2215/25.09.200’
l'dcloii: 11723165219

L 'ONŢINl T NECORESPUNZAT< *H AL
SARCINI! DL MUNCA IN K \PORT CU
CERIM ELE DE SECURITATE

; Ipcraţii, regulii procedee greşite.

- Ihsenţa unor operaţii Metode
de muncii nex oresp un dio a
re (succesiune greşită a
operaţiilor).

2 SARCINA SUB / S U PRAD IM EIS

SIONĂLÂ ÎN R A PORI’ CU CA
PACITATE A EXEC l T AN TU LI I

Solicitare fizica:
r efort static;
p
o
z
i
ţ
i
i
d
e

l
u
c
r
u

f
o
r
ţ
a
t
e
 s
a
u

v
i
c
i
o
a
s
e
;
e
f
o
r
t
d
i
n
a
m
i
c
.
S
t
/
l
i
c
i
t
a
r
e

p
s
i
h
i
c
ă
 :

i
i
:
:
'

d
e

m
u
n
c
ă

m
a
r
e
;
• i .cizii dillcile in timp scurt;
• opei ! ii repetitive de
ciclu scurt sau extrem de
complex etc. r monotonia
muncii.

C-
MIJ
LO
AC
E
DE
PR
OD
UC
ŢIE
L-
FA
CT
OR
]
DE
RIS
C
 ME
CA
NI
C l.
/.-
Miş
cări
per
icul
oas
e
I.I.L- Mişcări funcţionale
ale echipamentelor tehnic* >

organe de maşini în mişcare;

curgeri
de fluide;
f deplasări
ale mijloacelor de transport etc.
utodeclanşări sau
autohlocări
contraindicate a/e c
uipainentelor tehnice
sau ale fluidelor
1.1.3.- deplasări suh efectul gravitaţiei:
alunecare
;
r

rosiogoale;
r
ulare pe roţi; r răsturnare;
A cădere
liberă;
s
curgere liberă; r deversare;
r surpare,
prăbuşire;
'r

scufundare.
 Pcrsoîiiia Fizica
Ariforizaţa - GISCA S
U F XV M AUIAN Aii
dfi/aiio nr.
497/17.09.2007
C'lH: 22455908. RC:
F40/221 5/25.09.200
7 TelciWn:
0723165219

I. I.4.- Deplasuri suh efectul

propulsiei:
proiec
tare de corpuri sau particule; * de\
iere de la
traiectoria normala:
^ balans;
r
■ recul;
^ şocuri
excesive;
jet,
erupţie.
- •upraieţe sau contururi periculoase :
înţepătoare;
tăioase;
alunecoase;
abrazive;
adezive.
1
- Recipiente sub presiune
.: rbraţii excesive ale echipamentelor
tehnice.

5 XTORI DE RISC TERMIC

- I eniperatura ridicată a obiectelor sau

suprafeţelor.
I rcniperatiira coborâta a obiectelor sau
suprafeţelor.
- Flăcări, Rame.

! \(TORI DE RISC ELECTRIC

Curentul electric :
a
t
i
n
g
e
r
e

d
i
r
e
c
t
ă

a
t
i
n
g
e
r
e

i
n
d
i
r
e
c
t
ă
;

t
e
n
s
i
u
n
e

d
e
 p
a
s
.

4.-
FAC
TORI
DE
RISC
CHI
MIC
.-
Subs
tanţ
e
toxi
ce
4. Subslnnţc caustice
ubstanţe inflamabile
- Substanţe explozive
Substanţe cancerigene
Substanţe* radioactive "u.
-»stanţe mutagene*

FORI l)E RISC BIOLOGIC

;
- T;It uri sau preparate cu
microorganisme
/- bacterii;
r virusuri;
 Persoana Fi/.ica Autorizata - f.iSCA ST1.F \
N- M ARI AN Aioorîttiiie nr,
497/17.09.200"? tlJI: 224;o*>68, RC:
F40/2215/25.09.200'
Telefon: 1)723165219

richeţi;
spirochete:
ciuperci;
prolozoare,
C 1 te periculoase (exemplu : ciuperci
otrăvitoare).
Animale periculoase (exemplu : şerpi
veninoşi).

IS I) 11i DE MUNCA
FACTORI DE RISC FIZIC /. /.-
t emperatura aerului :
r
idi
cat
ă;
sc
ăz
ut
ă.
t
2.~
f
Uni
dit
ate
a
aer
ulu
i:
ridicata:
scăzută
¡
.
A
.
-

C
u
r
 e
n
ţ
i

d
e

a
e
r

1
.
4

P
r
e
s
i
u
n
e
a

a
e
r
u
l
u
i
;
ridicata:
> scăzută.
1
eroionizarea
aerului /.6 -
Suprapresiune în
adânci/nea
apelor l. 7.-
Zgomot l.<S.-
Ultrasunete
I.9.- vibraţii.
 /. Hi- iluminat:
nivel de iluminare
scăzut;
strălucire;
pâlpâire.
/. / /.- Radiaţii
1. II.}.- Electromagnetice
' infraroşii:
* ultraviolete;
" microunde;
*• de frecvenţă
înaltă;
r de frec\ ei iţa
medie;
r de frecvenţă
joasă;
A laser.
Î.U.2.- Ionizante:
* alia;
beta;
> gantma.
 Persoana Fi/.iea Anlori/ata - (USCA STi f
MARIAN Miiorizalie nr. 497/17,09.2007
(IU: 124*610>X. KC:
F40/2215/25.09.2007 Telefon:
0723J652I9

12. - Poienii a l electr os ta tic.

ui (imitaţi naturale (trăsnet, inundaţie, vânt,
grindina, viscol, alunec ari, surpări, prăbuşiri de
teren sau copaci, avalanşe, seisme etc.) ulberi
pneumocvniogene

ORI DE RISC CHIMIC

:
-m c, vapori, aerosoli toxici sau caustici i1 ui
beri in 'suspensie în aer, gaze sau vapori
inflamabili sau explozivi.

3 FAC i ORI DF. RISC BIOLOGIC

2 Microorganisme în suspensie în aer :
f bacterii;
virusuri,
richeţi;
r
spiro«: bete: ciuperci; protozoarc etc.
r

( ARACI I RUL SPECIAL AL MEDIULUI

-r subteran;
acvatic;
subacvatic;
mlăştinos;
aerian;
cosmic etc.
 Persoana li/iea Autorizata - (.'ISCA STI PAN- MARIAN \imii i/atie nr. 407/17.00.2007 CUI::4>5*>«iS. R( :
F40/22l5/25.(i‘>.2tl<r
[eleIon: I)72316521‘>

{ î ,A DffcOTARE a GRAVlfÂTI ÎŞÎPRO BABIL ITĂT li ONSI

1
CINŢFXOR ACŢIUNII FACTORILOR DL RISC I*RA

OR(;ANISM11 UI U \ 1AN

CI \S(. DE

GRAVITATE GRAVITATEA CONSECINŢEI OR

CONSECINŢE

' NEG! DABILE

r Consecinţe minore reversibile cu incapacitate de
rnunca previzibilă până !a 3 zile calendaristice (vindeci

Iară i raia meni).

MICI
Consecinţe reversibile cu o incapacitate de num 5

previzibilă de 3 - 45 zile care necesită traiamem nu Tu

T. ¡MED)!
> consecinţe reversibile cu o incapacitate de muie

previzibilă 45 - 1 80 zile care necesita tratament rucdu

şi prin spitalizare.
MAR!
>■ Consecinţe ireversibile cu o diminuare a capacităţii

munca de maxim 50 % (invaliditate de aradul iii).

GRAVE
consecinţe ireversibile cu pierdere între 50 - 100 a

capacităţii de muncă . dar cu posibilitate de autoservire

(invaliditate-de gradul 11).

6. 1 O AR TE GRA\ l >* Consecinţe ireversibile cu pierderea totală a

capacităţii de muncă şi a capacităţii dc auloscr\ iiv

(invaliditate de gradul I).

7. i MAXIME 'r Deces.
 Persoana Fizica Auiorizăţa - C.iSCA STKF.VN- IVI A UI AN Auiorizatie nr. 497/17.09.200“
C l)h 224fó‘>hS, KC: F4(l'22I5/25.0‘>.20(I7 Télelo»: 0723165219

1
CI. ASE DE
I PROB ABILITATEA CONSECIN PHLOR
PROBABILITATE
E
¡ VEN!MENT
! EXTREM DE RARE > Probabilitate de producere a consecinţelor extrem de

mica.

V < KT1 / an
LOARTE RARE
r Probabilitate de producere a consecinţelor Poarte

mica.

J RARE
IO'1 < P<5 1
/ AN

>* Probabilitate de producere a consecinţelor mic . 5'1

<P<2*1 / an
'4 Pl JTIN
* Probabilitate de producere a consecinţelor medii. Tl<
, ERECVENTE
P <r' /an
!RECVENTE
r Probabilitate de producere a consecinţelor mare. 1*

<P< r1 / an
1
6. LOARTE
Probabi itate de producere a consecinţelor Poarte
¡RECVENTE
1 mare.

P < r1 / an
 1 orsoiii ■; Fi/iivt Autorizata - CÏISC. A STFFAN- MA UI AN mi uri/atic nr. 4,)7/|".0l).20ll'
C U I : :’24:o‘K-«. RC: F40/3215/25.09.2007 Telefon: 0723165211)

U,.A 1)1 ÎNCADRARE A NIVELURILOR DE RISC / SECURE! A4

NI Vf I D1-. RISC
CUPLUL GRAVITATE - PROBABILITAI F NI V ! 1 1)1

SECURI 1 ATI
ij l!
(1,1) ( 1.2) ( 1,3) (4,4) ( 1,5) ( U6) (2,1) 7 MAXIM

MINIM
1 f DARTE (2,2) (2.3 ) (2,4) (3.1 ) (3,2) (4.1 ) 6 rOAKTI

MIC MARE
.
3 MIC MARE
(2,5) (2,6) (3,3) (3.4) (4,2) (5.1) (6,1) (7,1)

i. îiipa (io de evaluare .

( i sca Stelari Marian,persoana fizica autorizata .autorizaţie nr497 i '.0‘> coi! unic de
înregistrare 22455968,înregistrata la Regsitrul Comerţului cu ;m■ :I.I• • • ! 40,221
; :i 1
5/25.09.2007 .in ba/.a contractului de prestări scr\ ici i nr .•
inelieiiat cu S.C. Pasarea Phoenix S R L.

ţeseri crea sistemului analizat.

S.C Pasarea Phoenix S.R.L,cu sediul social in municipiul Giurgiu ,

. i Lipului, nr 24,este o societate intui,tata in anul 1996,avand numărul de :
arare la registrul comerţului .152 295/1996,Ci l 8752076,cu acti\ itaica p
mei pa Iu de Comerţ cu amănuntul in -magazine nespecial ¡zale .cu van/are
r au uiinanla de produse alimentare ,băuturi si tutun,cod CAI N 5511.
Asociaţii sunt dna Slamatc Elena cu 90 de parii si dl Stamatc l lorinai
parii .
Administratorul societăţii, cu puteri depline, este dna Cri si eu ( a >m ui :
 Persoana !*i/it i XiiHMizata - CISC A STKT AN- M A R I A N
Autori/alic nr. 497/l7.(il>.2()0"
CCI: 2245590.X, RC : F4<)/22l5/25.0l>.20i>~
1del.ni: 0723165219

Sut ¡etatea .conform obiectiilu1 principal de activitate,reaIi/caza Comerţ c

ii’iin :tl in magazine neşpeeializate ,cu vanzare predominanţii de produse i : i
iiLire .băuturi si tutun.cod CA1:N 521 1.
I temem.ni o pondere majoritara in activitatea societăţii o arc v.ilo: ii a n tet
iaiclor de construcţii iu depozitele din punctele sale de lucru situate in •• liiirniu.str
Vlad fepes.nrl 16-1 1H si punctul dc lucru din Slobozi a. judciul • in m

Postul dc lucru pentru care s-a cerut evaluarea riscurilor arc ca atribui :i i -
nare:! serviciilor de transport materiale autovehiculul din dotarea cici a ii.respectiv
aprovizionarea depozitului, transportul cairo clienţi.

Sistemul de munca cuprinde

culantul. reprezentat de 1 (una) angajaţi cu un program de munca f.. s

ore , /i.

biSarcitm de munca, reprezentata de organizarea si destasurarca procesului ni:u ■

implica servicii de conducător auto pentru autovehiculul din dot.ir. i unttatii.
Conducătorul auto sau şoferul este repartizai sa deservească .in lunclic dc i ; :
irc.i sa,autoturismele sau autobasculantele .
Alribiiiîile sale(şoferului) sunt de a conduce aceste auto\ ehicuie pe ': in ol •
pub ice,platforme de lucru,etc,in regim de securitate atal pentru propria v
nanii.securitate pentru persoanele din apropiere,participanţi la ifalie precum ui . " nii
u integritatea utilajului.
Iu acti\ iiatea sa răspunde de buna funcţionare a autQvehicolului.iniietinerea ■
i; nieloi care nu necesita prezenta intr-un service autorizat.efectuare . •
• > o n v . i curăţeniei atat la interior cat si la exterior,utilizarea inlr-un regim <f
funcţionare recomandat de producător sau distribuitorul autorizat prezenta la iv\
¡/.¡¡Ic progr; mate in carnetul de i streiinere,prezenta la service cand se . oi >1
'kciiuni ale diferitelor sisteme (fra na re. iluminare, rulare, direcl.ie.etc).
Penlrti diferitele materiale transportate ,şoferul răspunde de modul in . c i:
urata sarcina incarnata iar la transportul de persoane .răspunde de • i ti a ca
corporala sau viata pasagerilor.
/ in'oaccde dc producţie.
I icuvifuea sa .conducătorul auto, foloseşte ca mijloac de producţie autoturismul s u
iiiUiplatibrma.
:!} tedi/d dc munca.
 Persoana Fi/.ica Ainorizaiia - (iISC. A SFI I AN- M A U I A ' V \uiori/:)tie nr. 497/17.(J9.20(P c r i : :
’4r'596K. RC: F40/2215/25.09.201)7 ! eiviini: 0123I652l9

I LîcratoiLil isi desfasoara cea mai marc parte a activitalii in

cabina ■ • M »la: 1'oi-inei sau in autoturism ui pe care este repartizat,unde dispune
de sisteme • i mii ire acrului pe timp de "ara :-i de sisteme de încălzire pe timp de
iarna.
In cadril' diferitelor faze ale procesului de munca este supus vremii 'rahile
(vant,ploi,vicol)pe traseul di feritelor curse, cand se produc blocaje ale 11 a!: ului .m
timpul schimbului de anvelope (pene de anvelopa).
Drumurile publice ,unde şoferul este prezent in cea mai mare parte . 1 ii
pului. reprezintă un mediu cu pericol ridicat de accidente rutiere.

o i den ridicarea factorilor de risc

■ i\lijloucc de producţie:

1 ¡actori de risc mecanic ' )rgaue active in

miscare(transn'isii.dircctii): i )eplasari ale
mijloacelor de transport;
milionari n zone periculoasei in raza de acţiune a autovehiculelor si
Utilajelor):
I i vv ieri de la traiectoria normala, aulobiocari ale mecanismelor de direcţie sui
de Irunaiv;
Alunecare rostogolire, răsturnare, cădere libera de materiale si corpuri:
I K 1 . 1 la rea pe roti a autovehiculelor neasigurate in timpul staţionarii:
1
• ('oli/iune cu alte utilaje, mijloace dc transport;
! b. Contact in 1 impui executării operaţiilor de lucru eu suprafeţe iniepalo ic > mm.
sau alunecoase;
i ! roi cotare dc cioburi din oarbriz in urma spargerii acestuia:

M actori de risc termic I " : lacuri din cauza

defecţiunilor la instalaţia electrica;
1
I emperatura scăzută a obiectelor sau suprafeţelor, in perioada dc iarna;

■ ac lori de risc chimic ! Mibslante

causlice-eleclrolit baterie;
. mNiuntc inflamabile-carburanţi lubrifiant':

i»(Mediul de munca:

I î actori de risc fizic I l I emperatura exterioara scăzută

ama si ridicata vara;
1
1 menii de aer - vani;
 1‘ersonni» Fi>.iea Autorizata - GISCA STIIAN- iVÎAKIA \
Au orizarie nr. 497/ |“.(i‘).2d07 C U I : 224:o»)AX. RC: F4U/2215/25.<ll>.20<>7 Tdiiîinţ:
0723165219

l 16. I Imidîţatea aerului - precipitaţii;

1 Zgomotul continuu, nu depăşeşte nivelul maxim;
:
miori de i isc chimic i ; • •../'■ toxice de la esapamenle!e
autovehiculelor - intoxicaţii;

< eircina de munca:

Solicitare fizica
; Vizitii de lucru forţate sau \ icioase;

Solicitare psihica

! Solicitare psihica datorita concentrării permanente, monotoniei muut ii.

D)1 xceuiant:

I .Acţiuni greşite
l \mupm vegherea incarcarii si stivuirii mărfurilor in autovehicul;
\erespectarea vitezei de deplasa re- derapaje coliziuni;
1 .Vplasan, staţionari in zone periculoase ( in zona de acţiune a utilaj clor. pe cai!
de ;r ees auto);
1 i ailere de la acelaşi nivel prin alunecare, dezechilibrare,pasire ingol sau
vii, arc la coborârea din autovehicul;

. t )misiuni Nu. utilizarea echipamentului de

i'clectie;

■i.( onclu/ii:
;
nivelul de ris». global identificat la va oarea de 3,15 se incadrcaza in zona n cm
ilor acceptabile, i1:'■ ciu! de securitate global este uri nivel de securitate mediu, o
ni rit postul de lucru Conducător auto din cadrul S.C. Pasarea Phoeni.x S.R I ■iu
1 ■ I identificaţi un număr de 25 factori de risc.
-•ini/a rea factorilor de risc identificat; pe componentelesistemului
de munca
mali/ai este urmatoarea: cme de
producţie: 13 factori, n ediţii de
munca: 5 factori. II • ina de munca:2
factori, execut.ml:5 factori.
 Persoana li/.k-s \ otorizata - .O ISCA STEK.-\N- MAKIaN .-vinori/jitic nr. 4^7/ 17.()y.200- CU?: 22455968. RC:
F40/221>' 25.09.20117 telefon: 0723165219

‘li..! do rî.«. cel mai ridicat a Ibs stabilit la

valoarea de 4.pentru ■ > •nip. menenlele: i: I M - . i de producţie: 2
factori:
-i •:*. ciu.ini:3 Iactori;

r ■ t1 rii cu livelul de risc cel mai mar? sunt reprezentati de :

I V v oli/iune cu alte utilaje, mijloace de transport;
I ‘V Proiectare t e cioburi din parbriz in urma spargerii acestuia:
Nesupravcgherea incarcarii si stivuirii mărfurilor in autovehicul:
\c respecta rea vitezei de deplasare- derapaje coliziuni; i ■ I Vplusar. staţionari in
zone periculoase ( in zona de acţiune a utilaj elor. pe caile de . .rxe.s auto);

■' uri: • necesare pentru o apreciere n nivelului de securitate .respectiv o

diminuare a nivelului de risc ,sunt aiat masuri tehnice cat si masuri organizatorici ■ I
n de dotarea materiala s: intruirea periodica privind respectarea prevederiloi i.
ecuntuţe si sanatate in munca.
Având in vedere cele de mai sus,tinand cont de specificul activitutii
a-.urate de lucrator in cadrul S.C Pasarea Phoenix S.R.I ...considera: p mu o
dotare tehnica si instructaj de securitate si sanatate in munca nivelul < m u itate,
identificai .va ii ridicat ,asPel incal pentru personalul angajai

Întocmit. Evaluator
Gisc-a SteJaiV Marian
( (
 L M ! \ i C: FISA DF FA MXARI: M M \R rM R5r' \.V LX PI Si . '
SC. ;■ VSAR. A Pi¡01 MX S.R.L. A COCI I EI DC MENE A

! OCEl Pi VII NC A: DERAIA F-XPI NERII: 8 h zi

'1 RANSPOR 1 URI
EVAI EATORrOisca Ştefan Marian e\ aluator
POST DI CCC Rl : autorizai

CONDUCĂTOR ALTO
CONSE
FACTORI DE NTYEC
FORMA CONCRETA DE MANIFESTARE CLASA CI AS A DE
COMPUN UN LA CINŢA
SISTEM CM IM DE RISC DE ERA VI- PROBA- DE
MUNCA M AXIM A
A FACTORII OR DF RISC (descriere, parametri) TATE BILITĂŢI
IDENTIFICAT! RISC
PREVI •:
ZIBILA 4 *»
MIJLOACE DU F ACTORI DE RISC FI Organe active in mişcare!transmisii, ÎNV
2 J
PRODUCŢIE MECANIC direcţii ): GR.Ml
DECES 7
1
F2. Deplasări ale mijloacelor de transport:
DECES 7 1 ->
J
F3. Staţionari in zone periculoase (in raza de
acţiune a autovehiculelor si utilaj elor):
14 Devieri de la traiectoria normala. DECIS 7 1 I 3
autohloc:iri ale mecanismelor de direcţie
sau Je 'V.uiare:
1-5. \î:T,ecare. rostogolire, rasturaâre. 1! M 45

xr.i Jc materiale si corpuri. " *9 zile 3

 ( (

1 f', Grea pe roii .1 ,viii>. .Hiat!.-'"!' ne ■

gurulein timpul staţionarii: DECES
DECI S 7 - 4
1 l olt/urne cu alic «Vilaie. mijloace de
transport:
FX. Contact in timpul executant operaţiilor de INV GR. 111 4 2 V

lucru eu suprafeţe intepaloare. taioase sau

alunecoase:
1 4
J

F9. Proiectare de cioburi din parbriz in urma “T

spargerii acestuia: INV. GR IU
> J J
1-AC TOR] DE r 10.1 lacuri din cauza defecţiunilor Ia 1 FM 45- J

RISC TERMIC instalaţia electrica: 180 zile

FII. 1 emperalura sca/uta a obiectelor sau 4
2 2
suprafeţelor, in perioada de iama: ITM 3-45 zile
FACTORI DF RISC FI 2. Substanţe caustice-electrolit baterie: ITM 3-45 zile 4 n j

CHIMIC
DECES 7
“>

FI3. Substanţe inflamabile-carburanţi

1
lubrifiant!:
5
•%

MEDIU DE MUNCA FACTORI DE 114. 1 emperatura exterioara scăzută iarna si ITM 3-45 zile
RISC IIZIC ridicata vara:
F 15. Curenţi de aer - \ ani: 5 A

ITM 3-45 zile 2

I 16.1 Vnidilulca aerului - "reci pi talii: ITM 3-45 zile 2 i4 -

1 17 Zgomotul continuu, if.i depăşeşte nivelul : 4

maxim:. ITM 3-45 Zile
3;
1 18. (ia/e toxice de la eşapamentele
ITM 3-45 /1'
PsTS€ CHIMIC autovehiculele' - - ■ > •
 ( c

SARCINA DE •vO: [CITARE 1 !° Po/ilr de iiicru ‘cir1<. ■ i ? =, Joase; FTM 3-45 Zile
MUNCA
FIZICA
SOLICITARE HM 345 zile S.
F20. Solicitare psihica datorita concentrară
PSIHICA
permanente, monotoniei muncii:
i- r,
ACŢIUNI 121. Nesupruv culte rea încărcării si DECES 7 y 4
EXECUTANT GREŞITE slivuirii mărfurilor in autovehicul:

F22.Norespeclarea vitezei de deplasare- DECES 7 4

derapaje coliziuni:
F23. Deplasări, staţionari in zone DECES 7
periculoase ţ in /.oua de acţiune a
utilaj dor. pe caile de acces auto)
i 24. Cădere de !a acelaşi nivel prin II M 345 2 s
*•
alunecare, dezechilibrare, pasire in gol zile
sau împiedicare la coborârea din
autovehicul:

OMISIUNI 125. Ncutiiizarea echipamentului de ITM 345 -> 5 y

proiecţie: zile

Nivelul de risc global al locului tic munca este:

\ty- E n - R I vi f 5-.-l._l i - 16» t>3) + 4-(2-2)| / ( 54 - 160 -4-2) = 240 ' 76- 3.15
 ( (

FISA r>F M.YSI R! PRCTî >Y.

Lotru] de muncafl ranîS.poitt5i*i Post

de lucrir.Conducator auto

Nr.
1 \'ÎTATE:S.(’ PASAREA iM IOKNIX S.R.l.
FACTOR- DL RISC
cri.
F7. Coliziune cu alte utilaje, mijloace de
1 4
transport:
1-9. Proiectare de cioburi din parbriz in
urma spargerii acestuia:
121. Mesupravegherea încărcării ei slivţtirii
mărfurilor in autovehicul:
N1VLL DL
MASURI PROPUSE N O.M1NA L IZ A REA \ 1 AS U R11
RISC
Masuri tehnice:
-respectarea planurilor de mentenanta - revizie si control a
autovehiculelor:
-ieşirea din garaj dtipa verificarea tehnica a autovehiculelor: Masuri
organizatorice:
- instruirea personalului pentru verificarea stării tehnice a
uutovehicului înainte de ieşirea din garaj:
-instruirea personalului pentru cunoaşterea si respectarea regulilor
de circulaţie pe drumurile publice:
M asu ri o rganizatorice:
- instruirea conducătorilor auto pentru micşorarea vitezei si
4
pastrarea distantei lata de autovehiculul din fata pentru a ev ¡ta
spargerea parbrizului cu pietricele angrenate de rotile acestora:
4 Masuri organizatorice:
- întocmirea de instrucţiuni de lucru si dc SSM privind 'încărcarea si
stivuirea materialelor in maşina:
- instr ■ ea conducătorilor auto pentru a supraveghea marcarea
maier alei or respectarea instrucţiunilor proprii dc SSM
T
22 \'ţ?re-.p«e*arci. \
re/*:' 2. dCpl.abarerdf!
■!p-il C VO li/i l;rti :

1 23. Deplasări, staţionari in

zone periculoase (. in zona de
adiune a utilajelor, pe caile de
acces auto):
(

Masuri Ithriic
rute cn:v
înreiT'iU
v.v:! j
•. le plus arc:
Masuri organizatorice:
• înşiruirea conducătorilor
aulo pentru respectarea
regulilor de eirculaLle e
drumurile publice:
Masuri tehnice:
- semnalizarea
locurilor de munca
periculoase, împrejmuirea
zonelor de lucru ale
utilajelor:
Masuri orga!i i/atoriee:

- instruire personajului

in legătură cu

comportamentul privind

circulaţia si staţionarea in
zonele de circulaţie si acces

auto:
întocmit
i de identificare
a factorilor de l
ise . este un
formular care
cuprinde i
icipaleie
categorii de
factori de risc
de accidentare
şi îmboln A ire
proll : :-i.ipale
■.lupă criteriul
elementului
generator din
cadrul
sistemului de
mm