UNIVERSITATEA DE STAT „ALECU RUSSO” DIN BĂLȚI,

FACULTATEA DE ȘTIINȚE REALE,ECONOMICE ȘI ALE MEDIULUI

CATEDRA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

Proiect de cercetare
la unitatea de curs: « Securitatea muncii. Protecția civilă»
Cu tema: « ACCIDENTELE DE MUNCA SI BOLILE PROFESIONALE »

A elaborat
Studenta grupei CT11Z
Iarovoi Marina

Profesor:
E. Fotescu

Bălți,2018
Cuprins
Întroducere................................................................................................................................................3
Accidentele de munca - o fatalitate?........................................................................................................3
Accidentele de munca - efecte nedorite ale unor riscuri potentiale nesolutionate................................4
Se pot preveni accidentele de munca?......................................................................................................6
Costul accidentelor....................................................................................................................................7
Concluzie....................................................................................................................................................9
Bibliografie...............................................................................................................................................10

2
 Întroducere
Accidentul reprezinta o întamplare neplacuta, care apare brusc, de cele mai multe ori
imprevizibil si care întrerupe în mod neprevazut mersul normal al unei activitati.

În cazul accidentelor de munca întamplarea neprevazuta apare în circumstantele unui

proces de munca si implica în mod obligatoriu prezenta omului în calitate de executant al unei
actiuni.

Accidentele de munca sau îmbolnavirile profesionale reprezinta un fenomen complex, cu

implicatii socio-profesionale profunde, datorita complexitatii raporturilor om - echipamente
tehnice atat în contextul proceselor de munca cat si în ansamblul întregii societati.

Amintim ca legislatia romaneasca defineste accidentul de munca ca fiind vatamarea

violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc în timpul
procesului de munca sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridica a
contractului în baza caruia se desfasoara activitatea si care provoaca incapacitate temporara de
munca de cel putin 3 zile, invaliditate ori deces.

De asemenea precizam ca aceleasi reglementari definesc boala profesionala ca fiind

afectiune care se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesiuni, cauzata de agenti
nocivi fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea
diferitelor organe sau sisteme ale organismului în procesul de munca.[1]

Accidentele de munca - o fatalitate?

Afectiune care se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesiuni, cauzata de
agenti nocivi fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului de munca, precum si 414i813e de
suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului în procesul de munca.

Aparent, accidentele de munca reprezinta o fatalitate, o decizie a hazardului sau un joc

tragic al sortii. Într-o maniera fatalista, desprinsa din tragica legenda a mesterului Manole, se
considera ca accidentele de munca reprezinta "jertfa de sange" necesara realizarii unor lucrari
noi.

În realitate însa, la o analiza atenta rezulta ca ele sunt generate de o atitudine

necorespunzatoare fata de riscuri, de încalcari - constiente sau inconstiente - ale unor
reglementari sau prescriptii tehnice, în cadrul unui proces de munca.

3
 Deci practica demonstreaza ca accidentele, inclusiv accidentele de munca, sunt fenomene
naturale. În consecinta se poate analiza un accident ca efect al uneia sau mai multor cauze.
Cauzele producerii accidentelor se regasesc în pericole, noxe sau situatii periculoase preexistente
în sistemul reprezentat de procesul de munca.

Rezulta ca, într-un sistem complex cum este procesul de munca, accidentele de munca se
produc prin suprapunerea actiunii a cel putin unui element material periculos cu cel putin o
eroare umana. Gasirea modalitatilor cele mai eficiente pentru evitarea întalnirii celor doua
categorii este data de munca de prevenire.

Cunoscand ca nu exista activitate care sa nu prezinte pericole "latente" în desfasurarea ei,

activitatea de prevenire a accidentelor se impune de la sine.

Cerinta de asigurare a unui grad cat mai ridicat de securitate în munca a determinat
necesitatea cunoasterii în amanunt a fenomenelor periculoase existente în procesul de munca, a
cauzelor ce pot determina declansarea accidentelor sau îmbolnavirilor profesionale si a
mecanismelor dupa care acestea se produc. Aceste cunostinte asigura baza stiintifica a activitatii
de prevenire, componenta a strategiei de dezvoltare a fiecarui agent economic.

În  conditiile date, prevenirea accidentelor de munca se poate face numai prin gasirea si
aplicarea metodelor si mijloacelor de eliminare sau diminuare  a riscurilor profesionale.[2]

Accidentele de munca - efecte nedorite ale unor riscuri potentiale

nesolutionate
Legislatia romaneasca, ca si legislatia altor tari, defineste accidentul de munca ca fiind
"vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care are loc în
timpul procesului de munca sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu..."

Într-o analiza atenta a cauzelor care conduc la producerea accidentelor se constata ca

originile acestora se regasesc cu mult înainte de momentul producerii accidentului.

În dinamica producerii accidentelor se constata ca de cele mai multe ori se întrepatrund

doua sau mai multe cauze, efectele uneia favorizand cresterea efectelor celeilalte. De obicei
cauza esentiala a accidentelor o reprezinta un element minor în aparenta, dar cu efecte ce se pot
amplifica hiperbolic, favorizate de efectele cauzelor conexe.

În sprijinul afirmatiilor de mai sus, se da urmatorul exemplu de accident. La schimbul III,

un electrician categoria a V-a, avand grupa III NPN, cu o vechime în munca de 26 de ani, a
primit sarcina de a efectua o interventie la un tablou electric al unei macarale portal. La
aproximativ o jumatate de ora de la primirea sarcinii de lucru, electricianul a fost gasit mort pe
4
platforma metalica a macaralei portal unde se gasea tabloul electric. Asupra victimei s-a gasit o
lampa de control improvizata.[2]

Din cercetarile efectuate au rezultat urmatoarele:

-         moartea electricianului a fost violenta; ea s-a datorat electrocutarii; cu exceptia

marcilor electrice intern si extern nu s-au constatat leziuni de violenta;

-         victima nu avea echipament electroizolant (din fisa de magazie a reiesit ca ultimul

echipament electroizolant îl predase cu 4 ani în urma si nu luase altul în schimb);

-         victima nu a avut niciodata scule si instrumente de masura în dotare;

-         în momentul producerii accidentului, afara ploua marunt.

La stabilirea cauzelor producerii accidentului s-a ajuns la concluzia ca moartea

electricianului s-a datorat :

-         lipsei echipamentului electroizolant;

-         utilizarii unei lampi de control improvizate;

-         umezelii excesive a mediului de lucru.

La o analiza minutioasa, rezulta însa ca accidentul s-a putut produce si datorita unor
deficiente de pregatire profesionala si de protectie a muncii, fapt ce a condus la minimalizarea de
catre victima a factorilor de risc profesional.

De asemenea, accidentul a avut drept cauze si gravele abateri de la disciplina tehnologica

comise de maistrul de schimb, care a admis la lucru un lucrator fara echipament de protectie
corespunzator riscurilor profesionale.

Acest exemplu de accident evidentiaza o data în plus ca accidentele nu se produc la prima

încalcare de norme (cand de obicei se lucreaza cu mare atentie), electricianul în cauza lucrand de
4 ani fara echipament si scule electroizolante.

De asemenea, confirma faptul ca la originea accidentelor se afla mai multe încalcari de

norme ale caror efecte conjugate transforma pericolul potential în accident.

Eliminarea uneia dintre cele trei cauze directe ale producerii accidentului exemplificat, ar
fi condus la neproducerea lui. În fapt, acesta este rolul muncii de prevenire.[2]

5
 Se pot preveni accidentele de munca?
Raspunsul la aceasta întrebare este afirmativ, numai ca munca de prevenire a accidentelor
presupune o activitate extrem de laborioasa si complexa.

Mecanismul de producere a unui accident de munca sau îmbolnavire profesionala este

complex, determinat de elemente ce pot apartine celor patru subsisteme aflate într-o miscare
dinamica activa si interactiva. La analiza lui trebuie tinut cont de interconditionarile ce se produc
în desfasurarea în timp a acestuia.

Analiza apriorica a riscurilor este un proces deductiv, ipotetic, în care tinand cont de
pericolele existente  ne imaginam conditionari si fenomene cu probabilitate de producere a unor
evenimente ce se pot solda cu accidente.

Cunoscand elemente "statice" imaginam actiuni "dinamice" si ne închipuim consecinte si

probabilitati de expunere la risc. Functie de rezultatele unei astfel de analize concepem masuri
pentru eliminarea sau reducerea  riscurilor si a posibilitatilor de declansare a acestora.

La analizarea riscurilor dintr-un sistem de munca va trebui sa se tina cont si de o serie de

elemente ale analizei "a posteriori" în speta de datele statistice de analiza a accidentelor precum
si de analizele arborelui de cauze. Acestea ne pot transmite informatii cu privire la probabilitatea
de producere a accidentelor, gravitatea consecintelor precum si la mecanismele de producere
dandu-ne astfel posibilitatea de a corecta unele elemente ale analizei "a priori".

Identificarea si ierarhizarea, cat mai corecta, a riscurilor profesionale reprezinta "piatra de

temelie " în stabilirea unei strategii coerente a prevenirii accidentelor de munca si a
îmbolnavirilor profesionale pe care se bazeaza managementul de securitate si sanatate în munca.
[2]

Producerea accidentelor de munca se afla întotdeauna într-un raport de dependenta cu cel

putin unul din elementele procesului de munca, cea ce a permis sa se faca o clasificare a
factorilor de risc profesional în functie de acest criteriu, astfel vom avea:

-         factori de risc generati de factorul uman;

-         factori de risc generati dependente de mijloacele de productie;

-         factori de risc generati de sarcina de munca;

-         factori de risc generati de mediul de munca.

La analiza riscurilor profesionale va trebui sa se aiba în vedere ca ele nu actioneza izolat

ci în cadrul unui sistem interconditionat. De aceea riscurile profesionale nu vor fi judecate
6
separat se va tine cont de numarul persoanelor expuse la risc, de perioada de expunere la risc, de
gravitatea consecintelor si de probabilitatea de declansare a riscului.

În consecinta, la stabilirea masurilor corective, nu se va putea lua în considerare

întotdeauna de corespondenta biunivoca între cauza si masura preventiva. Aceasta pentru ca,
uneori, pentru eliminarea unui factor de risc sunt necesare mai multe masuri iar în alte situatii
este posibil ca o singura masura sa elimine mai multi factori de risc.[2]

Daca tinem însa cont ca producerea unui accident de munca sau a unei îmbolnaviri
profesionale este posibila la suprapunerea a cel putin unui element material periculos cu cel putin
o eroare umana putem împarti masurile corective în doua mari categorii:

-         masuri organizatorice, care vizeaza în special evitarea producerii de erorii umane

atat la executant (gesturi, pozitii, metode de lucru, atitudini etc.) cat si în sarcina de munca
(omisiuni, suprasolicitari etc.);

-         masuri tehnice, care vizeaza în special echipamentele tehnice (în scopul asigurarii
conditiilor minime de securitate)  materialele utilizate (urmarind riscurile chimice, de incendiu
sau de explozie) precum si conditiile legate de mediul de munca.[3]

Costul accidentelor
Prin tragismul lor, accidentele de munca afecteaza, asa cum s-a mai aratat în primul rand
victimele si familiile acestora. Prin suferintele suportate, prin pierderea capacitatii de munca,
accidentele de munca sau îmbolnavirile profesionale produc puternice traume fizice, psihice si
sociale, afectand profund viata de familie. De cele mai multe ori costurile suportate de victimele
accidentelor de munca sau îmbolnavirilor profesionale nu pot fi evaluate. În egala masura, la
producerea unui accident sau a unei îmbolnaviri profesionale, trebuiesc luate în consideratie si
elementele concrete si indiscutabile ce nu pot da nastere la nici o interpretare. Astfel la analiza
costului total se au în vedere doua componente:

-         costul direct, care cuprinde toate cheltuielile legate de serviciul de ambulanta, de

spitalizare, de medicamente, de protezari, de reinsertie, de readaptare etc. Costul direct se
introduce în cheltuielile de întreprindere si în ultima instanta sunt suportate de consumatorii care
cumpara produsele firmei. Tot în costul direct se introduc amenzile si cota parte din pensia
victimei.

-         costul indirect care de cele mai multe ori este greu de evaluat la adevaratele sale
dimensiuni.

Costul indirect implica:

7
 a)         Costurile salariale:

-         plata concediului medical pe primele zile;

-         ajutoarele sociale;

-         plata orelor necesare cercetarii accidentului;

-         plata orelor pierdute de salariatii care trebuie sa participe la cercetare în calitate de

martori;

-         timpul pierdut cu angajarea unui înlocuitor;

-         timpul necesar formarii înlocuitorului;

-         diverse.

b)         Costuri materiale:

-         valoarea materialelor pierdute;

-         valoarea echipamentelor tehnice deteriorate;

-         costul reparatiilor echipamentelor tehnice.

c)         Costul serviciilor în situatia în care se impune apelarea la terti.

d)         Costuri datorate întreruperii productiei pe perioada dintre momentul producerii

accidentului si momentul reluarii activitatii.

e)         Costuri diverse (penalizari pentru întarzieri la livrare, alterarea imaginii firmei în

randul clientilor, surclasare de produse, penalizari, amenzi pentru accident).

De asemenea, la estimarea costului indirect trebuiesc incluse si unele costuri incalculabile

suportate de victima constand în:

-         pierderi financiare în bugetul familiei datorate:

-      diminuarii castigului real;

-      cheltuieli suplimentare legate de spitalizare (vizite, alimentatie suplimentara etc.);

-         perturbari ale vietii de familie (suspendarea unor lucrari, abandonarea unor

proiecte etc.);

-         modificari în climatul conjugal si mediul social datorate irascibilitatii victimei;

-         modificari de comportament ale victimei vis à vis de munca sau fata de colegi;
8
 -         dificultati sau imposibilitati de a continua munca.

Totodata si la nivelul agentului economic înregistrarea unui accident conduce la o

imagine de marca defavorabila, la repercusiuni pe care accidentul le poate avea pentru derularea
carierei profesionale a victimei si la deteriorarea raporturilor de munca cea ce conduce direct la o
diminuare a productivitatii muncii.[2]

Concluzie
În concluzie pot sa spun că accidentul de muncă este o consecință nefericită a acțiunii
unor factori de cele mai multe ori complecși. Chiar dacă este dificil de interpretat, o interpretare
a oricărui accident de muncă este necesară în primul rând pentru unitatea în care acesta s-a
produs. Din accidentele de muncă derivă ”lecțiile învățate” care trebuie să prevină repetarea unor
astfel de accidente. Modelarea accidentelor este extrem de utilă pentru acțiunile preventive de
SSM[4]

9
 Bibliografie
1.Accident de munca. Disponibil: https://ru.scribd.com/doc/100592155/Accidente-de-Munca

2.Accidentele de munca si bolile profesionale. Disponobil: http://www.scritub.com/tehnica-

mecanica/ACCIDENTELE-DE-MUNCA-SI-BOLILE151481316.php

3.Cum se produce un accident de munca. Disponobil: https://www.slideshare.net/INVDPM/cum-

se-produce-un-accident-de-munc

4.Ce trebuie să știi despre un accident de munca? Disponibil:

http://legislatiamuncii.manager.ro/a/19573/ce-trebuie-sa-stii-despre-accidentele-de-munca-si-
bolile-profesionale.html

10