Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
APROB
ADMINISTRATOR,
INSTRUCTIUNI PROPRII
PRIVIND PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR ŞI GESTIONAREA
SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ
Conform Legii 307/ 2006 – Cap. II, Sectiunea VI, Art. 19, punctul g) :
« Administratorul sau conducatorul institutiei, dupa caz, are urmatoarele obligatii principale :
- sa elaboreze instructiunile de aparare impotriva incendiilor si sa stabileasca atributiile ce revin salariatilor la locurile de munca ;
ConformOrdinului 163/ 2007, Art.33, alin.2
Instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor trebuie să cuprindă:
a) -prevederile specifice de apărare împotriva incendiilor din reglementările în vigoare;
b) -obligaţiile salariaţilor privind apărarea împotriva incendiilor;
c) -regulile şi măsurile specifice de apărare împotriva incendiilor pentru exploatarea instalaţiilor potrivit condiţiilor
tehnice, tehnologice şi organizatorice locale, precum şi pentru reparaţii, revizii, întreţinere, oprire şi punere în
funcţiune;
d) -evidenţierea elementelor care determină riscul de incendiu sau de explozie;
e) -prezentarea pericolelor care pot apărea în caz de incendiu, cum sunt intoxicările, arsurile, traumatismele,
electrocutarea, iradierea etc., precum şi a regulilor şi măsurilor de prevenire a acestora.
Cap.I Instructiuni de apărare împotriva incendiilor
Art.1. Apararea impotriva incendiilor reprezinta ansamblul integrat de masuri tehnice si organizatorice, precum si de activitati
specifice, planificate si realizate, in scopul de a asigura identificarea, evaluarea, controlul si combaterea riscurilor de
incendiu,informarea lucrătorilor asupra acestora, precum si interventia operativa pentru salvarea si acordarea ajutorului pentru
lucrătorii aflaţi in pericol, stingerea incendiilor şi limitarea efectelor acestora.
Art.2. Prezentele instrucţiuni prorii de apărare împotriva incendiilor sunt întocmite în conformitate cu prevederile art.17, II alin.C
din Legea 40/ 1990, art.5 din Legea 307/2006 si a OMAI 163/2007- pentru aprobarea Normelor Generale P.S.I.
Art.3. Prezentele instructiuni cuprind prevederi de P.S.I. elaborate pentru conditiile concrete de desfasurare a activitatii societatii
la toate punctele de lucru. Instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor sunt obligatorii şi se aplică în cadrul tuturor
compartimentelor de muncă din cadrul societăţii comerciale .
Obligatii privind apararea impotriva incendiilor,obligatii generale
Art.4. Societatea comerciala este obligată să respecte in orice imprejurare instrucţiunile de prevenire si stingere a incendiilor
si sa nu primejduiasca, prin deciziile luate şi prin fapte, viata lucrătorilor, a altor persoane, bunurile si mediul .
Art.5. Orice persoana care observa un incendiu are obligatia de a anunta prin orice mijloace pompierii, şi să ia măsuri, după
posibilităţile sale, pentru limitarea şi stingerea incendiului.
Art.6. In caz de incendiu, orice persoană are obligaţia de a acorda ajutor, când şi cât este raţional posibil, semenilor aflaţi in
pericol sau in dificultate, din proprie iniţiativă , la solicitarea victimei, a conducătorilor societăţii, precum si a echipelor de
pompieri.
Art.7. In cazul incendiilor produse la paduri, şi la culturi agricole, persoanele fizice şi juridice aflate in apropiere au obligatia
sa intervina cu mijloacele de care dispun, fara a fi solicitate.
Art.8. Persoanele fizice şi juridice care detin, cu orice titlu, terenuri, constructii sau instalatii tehnologice au obligatia de a
permite accesul pompierilor si persoanelor care acorda ajutor, precum si utilizarea apei, materialelor si mijloacelor proprii pentru
operatiuni de salvare,de stingere si de limitare a efectelor incendiilor produse la bunurile proprii ori ale altor persoane.
Art.9. Pentru limitarea propagarii incendiilor si evitarea producerii unui dezastru, persoanele juridice sau fizice trebuie sa
accepte si alte masuri stabilite de conducatorul interventiei, cum sunt:
Art.10. -degajarea terenurilor,
a) demolarea unei constructii sau a unei parti din constructie,
b) oprirea temporara a activitatilor,
c) evacuarea din zona periclitata, dupa caz.
Art.11. Pentru limitarea propagarii si stingerea incendiilor, precum si pentru limitarea si inlaturarea efectelor acestora,
persoanele juridice sau fizice au obligatia sa colaboreze intre ele, contribuind cu forte si mijloace, pe baza de reciprocitate sau
contra unei plăţi.
Art.12. Detinatorii si utilizatorii de constructii ori de instalatii si echipamente tehnologice de productie au obligatia sa
conlucreze cu organele de specialitate in organizarea, asigurarea, pregatirea si punerea in aplicare a planurilor de interventie in
caz de incendiu.
Obligatiile patronului, utilizatorului si lucrătorilor
Art.13. In sensul prezentelor instructiuni proprii, prin patron se intelege persoana fizica cu atributii de conducere, care angajeaza
salariati cu contract individual de munca sau cu conventie civila de prestari servicii in numele persoanei juridice pe care o
reprezinta.
Art.14. Patronul are urmatoarele obligatii principale:
a) sa stabileasca, prin dispozitii scrise, responsabilitatile si modul de organizare privind apararea impotriva incendiilor in
unitatea sa,sa le actualizeze ori de cate ori apar modificari si sa le aduca la cunostinta salariatilor, utilizatorilor si oricarei
persoane interesate;
b) sa asigure identificarea si evaluarea riscurilor de incendiu dinunitatea sa si sa justifice autoritatilor competente ca
masurile de aparare impotriva incendiilor sunt corelate cu natura si nivelul riscurilor;
c) sa obtina avizele si autorizatiile de prevenire si stingere a incendiilor, prevazute de lege;
d) sa intocmeasca si sa actualizeze permanent lista cu substantele periculoase, clasificate astfel potrivit legii, utilizate in
activitateasa sub orice forma, cu mentiuni privind: proprietatile fizico-chimice, codurile de identificare, riscurile pe care
le prezinta pentru sanatate si mediu, mijloacele de protectie recomandate, metode de prim-ajutor, substante pentru
stingere, neutralizare sau decontaminare;
e) sa elaboreze instructiunile de aparare impotriva incendiilor si sa stabileasca sarcinile ce revin salariatilor, pentru fiecare
loc de munca;
f) sa verifice ca, atat salariatii, cat si persoanele din exterior,care au acces in unitatea sa, primesc, cunosc si respecta
instructiunile necesare privind masurile de aparare impotriva incendiilor;
g) sa stabileasca un numar de persoane cu atributii privind punerea in aplicare, controlul si supravegherea masurilor de
aparare impotriva incendiilor;
h) sa asigure mijloacele tehnice corespunzatoare si personalul necesar interventiei in caz de incendiu, precum si conditiile de
pregatire aacestora, corelat cu natura riscurilor de incendiu, profilul activitatiisi marimea unitatii;
i) sa asigure intocmirea planurilor de interventie si conditiile pentru ca acestea sa fie operationale in orice moment;
j) sa asigure contractele, intelegerile, angajamentele, conventiilesi planurile necesare corelarii, in caz de incendiu, a actiunii
fortelor si mijloacelor proprii cu cele ale unitatilor de pompieri militari si cu ale serviciilor de urgenta ce pot fi solicitate
in ajutor; sa permita accesul acestora in unitatea sa in scop de recunoastere, de instruire sau de antrenament si sa participe
la exercitiile si aplicatiile tactice de interventie organizate;
k) sa asigure si sa puna in mod gratuit la dispozitia fortelor chemate in ajutor mijloacele tehnice, echipamentele de protectie
individuala,substantele chimice de stingere care sunt specifice riscurilor care decurg din existenta si functionarea unitatii
sale, precum si medicamentele si antidotul necesare acordarii primului ajutor;
l) sa prevada fondurile necesare realizarii masurilor de aparare impotriva incendiilor si sa asigure, la cerere, plata
cheltuielilor efectuate de alte persoane fizice sau juridice care au intervenit pentru stingerea incendiilor in unitatea sa;
m) sa stabileasca si sa transmita, catre utilizatorii produselor rezultate din activitatea unitatii sale, precum si catre tertii
interesati,regulile si masurile de aparare impotriva incendiilor, specifice acestora, corelate cu riscurile previzibile la
utilizarea, manipularea, transportul, depozitarea si conservarea produselor respective.
Art.15. Lucrătorii, indiferent de natura angajarii, au in procesul muncii urmatoarele obligatii principale:
a) sa respecte regulile si masurile de aparare impotriva incendiilor, aduse la cunostinta, sub orice forma, de patron sau de
persoanele desemnate de acesta;
b) sa utilizeze, potrivit instructiunilor date de patron sau de persoanele desemnate de acesta, substantele periculoase,
utilajele, masinile, aparatura si echipamentele de lucru;
c) sa nu efectueze manevre si modificari nepermise ale mijloacelor tehnice de protectie sau de interventie pentru stingerea
incendiilor;
d) sa comunice, imediat, patronului ori persoanelor imputernicite deacesta orice situatie pe care este indreptatit sa o
considere un pericol de incendiu, precum si orice defectiune sesizata la sistemele de protectie sau de interventiepentru
stingerea incendiilor;
e) sa coopereze cu salariatii desemnati de patron, atat cat ii permit cunostintele si sarcinile sale, in vederea
realizariimasurilor de aparare impotriva incendiilor;
f) sa acorde ajutor, atat cat este rational posibil, oricarui alt salariat aflat intr-o situatie de pericol.
Art.16. Proiectarea si executarea constructiilor, instalaţiilor si ale altor amenajãri se realizeazã astfel încât, în cazul unui
incendiu produs în faza de utilizare a acestora, sã asigure urmãtoarele cerinte:
protectia si evacuarea utilizatorilor, tinând seama de vârsta si de starea lor fizicã;
limitarea pierderilor de bunuri;
preîntâmpinarea propagãrii incendiului;
protecţia pompierilor si a altor forte care intervin pentru evacuarea si salvarea persoanelor, protejarea
bunurilor periclitate, limitarea si stingerea incendiului si înlãturarea unor efecte negative ale acestuia.
Art.17. Planurile de prevenire şi protectie împotriva incendiilor sunt:
planul de evacuare,
planul de depozitare a materialelor periculoase ,şi
planul de intervenţie.
Art.18. Autospecialele, utilajele, instalatiile, echipamentele, substantele, accesoriile si alte mijloace tehnice de prevenire si
stingere a incendiilor trebuie sã îndeplineascã condiţiile de performantã specifice.
Art.19. Pentru asigurarea desfãsurãrii, în conditii de operativitate si eficientã, a operatiunilor de interventie în situatiile de
urgentã publicã de incendiu se întocmesc, potrivit legii, planuri de interventie.
Art.20. Planurile de intervenţie întocmite de cadrul tehnic vor fi aprobate de agentul economic.
Art.21. Se veor efectua exerciţii de intervenţie şi evacuare cu toţi angajaţii societăţii
Riscul de incendiu
Art.22. Riscul de incendiu este criteriul de performanţã care reprezintã probabilitatea globalã de izbucnire a incendiilor,
determinatã de interacţiunea proprietãţilor specifice materialelor si substantelor combustibile cu sursele potentiale de aprindere,
în anumite împrejurãri, în acelasi timp si spatiu.
Art.23. Riscul de incendiu se va stabili si se va preciza, obligatoriu, pe zone, spatii, încãperi, compartimente de incendiu, clãdiri
sau instalatii tehnologice, asigurându-se încadrarea în nivelurile de risc sau în categoriile de pericol de incendiu,
corespunzãtor reglementãrilor specifice.
Art.24. Nivelurile riscului de incendiu sunt: redus (mic), mediu (mijlociu) si ridicat (mare). În situatiile în care nivelul de risc
este asociat cu pericolul de explozie, nivelul riscului de incendiu poate fi apreciat ca fiind foarte ridicat (foarte mare).
Art.25. Se recomandã reducerea pe cât posibil a nivelului riscului de incendiu.
Art.26. Depãsirea nivelului riscului de incendiu, stabilit prin reglementãri specifice sau în documentaþiile tehnice si în
scenariile de sigurantã la foc, prevãzute este interzisã, cu excepþia cazurilor prevãzute de lege, când se impune luarea
mãsurilor compensatorii de apãrare împotriva incendiilor.
Rezistenta, comportarea si stabilitatea la foc
Art.27. Rezistenţa la foc este proprietatea unui element de constructie sau a unei structuri de a-si pãstra pe o duratã determinatã
stabilitatea, etanseitatea la foc si/sau izolarea termicã cerute si/sau altã functiune specializatã, într-o încercare la foc
standardizatã.
Art.28. Rezistenta la foc a elementelor de constructii care separã sau delimiteazã compartimentele de incendiu de alte
spatii ale constructiilor ori ale instalatiilor reprezintã intervalul în care elementele de constructii îsi epuizeazã capacitatea de
rezistentã la foc printr-o încercare standardizatã.
Art.29. Nivelurile rezistentei la foc a elementelor de constructii se stabilesc în unitãti de timp (ore si minute), precizându-se,
dupã caz, dacã sunt rezistente, stabile sau etanse la foc.
Art.30. Compartimentul de incendiu reprezintã constructia sau o parte a unei constructii continând una sau mai multe
încãperi sau alte spatii, delimitate prin elemente de constructii destinate sã îl izoleze de restul constructiei, în scopul
limitãrii propagãrii incendiului, pe o duratã determinatã. Ariile compartimentelor de incendiu se stabilesc în functie de
riscul de incendiu existent, destinatia, alcãtuirea si de rezistenta la foc a constructiei.
Art.31. Compartimentarea antifoc se realizeazã prin elemente de constructie rezistente la foc, verticale si, dupã caz,orizontale.
Art.32. Gradul de rezistentã la foc se stabileste în functie de nivelurile de rezistentã la foc ale principalelor elemente de
construcţii . Gradele de rezistentã la foc, în ordinea descrescãtoare a sigurantei la foc, sunt:I, II, III,IVsi V.
Art.33. Constructiile si instalatiile trebuie sã se comporte la foc astfel încât, pe timpul intervenţiei în caz de incendiu, sã
nu pericliteze siguranta utilizatorilor si a personalului de interventie.
Art.34. Aprecierea realã a comportãrii la foc a unor constructii si instalatii se poate face dupã stingerea incendiilor produse în
acestea atât prin constatãri si mãsurãtori directe, cât si stabilitatea la foc a constructiilor si instalatiilor sau a
compartimentelor de incendiu reprezintã caracteristica globalã, exprimatã în unitãti de timp (ore, minute), între momentul
izbucnirii incendiului si momentul în care structura de rezistentã respectivã îsi pierde capacitatea portantã si se prãbuseste
ca urmare a actiunilor si a efectelor incendiului.
Cãi de acces, evacuare si interventie
Art.35. Cãile de acces si de circulatie ale constructiilor si instalatiilor de orice categorie trebuie astfel stabilite, dimensionate,
realizate, dispuse, alcãtuite si marcate, încât sã asigure evacuarea persoanelor, precum si circulatia si orientarea rapidã a
fortelor de interventie.
Art.36. Traseele destinate fortelor de interventie trebuie sã asigure circulatia personalului de interventie si sã fie prevãzute
cu iluminat de sigurantã corespunzãtor.
Art.37. Constructiile, compartimentele de incendiu, stadioanele sau arenele sportive ori incintele amenajate trebuie
prevãzute cu cãi de evacuare a persoanelor, în numãr suficient, corespunzãtor dimensionate si realizate, astfel încât persoanele sã
ajungã în timpul cel mai scurt si în deplinã siguranþã în exterior, la nivelul terenului ori al cãilor de acces carosabile, în refugii
sau în alte locuri special amenajate.
Art.38. Cãi special destinate evacuãrii persoanelor, sau bunurilor se prevãd atunci când cele functionale sunt insuficiente sau
când, în mod justificat, nu pot satisface conditiile normate.
Art.39. Cãile de evacuare a persoanelor în caz de incendiu se marcheazã cu indicatoare de securitate si se prevãd cu
mijloace de iluminat, conform reglementãrilor tehnice, astfel încât sã se asigure vizibilitatea si sã fie usor recunoscute.
Art.40. La proiectarea si la executarea cãilor de evacuare se interzice prevederea usilor care se pot bloca în pozitie
închisã, reducerea gabaritelor stabilite prin reglementãri tehnice, prevederea de finisaje combustibile, cu exceptia celor
admise prin norme, de oglinzi, praguri sau de alte elemente care pot crea pe timpul incendiilor dificultãti la evacuare
(împiedicare, alunecare, contactul sau coliziunea cu diverse obiecte, busculadã, panicã etc.).
Art.41. Cãile de acces, de evacuare si interventie din constructii si instalatii se separã de celelalte spatii prin elemente de
constructii cu rezistentã si comportare la foc corespunzãtoare utilizãrii în conditii de sigurantã a cãilor respective pe timpul
incendiilor si se prevãd, dupã caz, cu instalatii sau sisteme de evacuare a fumului si a gazelor fierbinti ori de presurizare.
Art.42. Pentru accesul si evacuarea copiilor, persoanelor cu handicap, bolnavilor si a altor categorii de persoane care nu se
pot evacua singure în caz de incendiu, se adoptã solutii si mãsuri adecvate.
Art.43. Asigurarea accesului si a circulatiei autospecialelor de interventie în incintele agentilor economici si ale institutiilor,
în zonele locuite, precum si între localitãti este obligatorie conform reglementãrilor tehnice.
Art.44. În locurile prevãzute trebuie sã se asigure cel putin un acces carosabil din drumurile publice si din drumurile de
circulatie interioare, amenajat, marcat, întreþinut si utilizabil în orice anotimp.
Art.45. Cãile de acces si de circulatie se dimensioneazã potrivit reglementãrilor tehnice pentru autovehicule de tip greu,
asigurând accesul autospecialelor de interventie.
Art.46. Prevederea si realizarea platformelor de acces si de amplasare a autospecialelor de si salvare de la înãltimi
lângã constructiile si instalatiile stabilite prin reglementãri tehnice si scenarii de sigurantã la foc sunt obligatorii.
Art.47. Asigurarea cãilor de acces pentru autospecialele de interventie la sursele de alimentare cu apã în caz de incendiu si a
posibilitãtilor de folosire a acestor surse în orice anotimp constituie o conditie de siguranþã la foc.
Instalatii aferente constructiilor si instalatii tehnologice
Art.48. Instalatiile aferente constructiilor (electrice, de apã, încãlzire, ventilare, conditionare, canalizare, paratrãsnet etc.)
si instalatiile tehnologice se proiecteazã, se executã si se exploateazã potrivit reglementãrilor tehnice si instructiunilor de
prevenire si stingere a incendiilor, astfel încât acestea sã nu constituie surse de izbucnire a incendiilor si/sau de propagare a
focului.
Art.49. Instalatiile prevãzute trebuie sã corespundã destinatiei, tipului si categoriei de importantã a constructiei, precum si
nivelului de risc de incendiu, sã aibã nivelul de protectie corespunzãtor mediului în care sunt amplasate si sã respecte
prevederile din normele generale si specifice de prevenire si stingere a incendiilor. Instalatiile tehnologice se pun în functiune
si se exploateazã cu respectarea strictã a instructiunilor si regulilor de utilizare, precum si a mãsurilor de prevenire si
stingere a incendiilor, stabilite de proiectantii si de producãtorii respectivi. Instalatiile de ventilare sau conditionare, precum si
cele de transport pneumatic se proiecteazã, se realizeazã si se exploateazã astfel încât, în functionare normalã, pãrtile
componente (echipamente, motoare, angrenaje, tubulaturã etc.) sã nu genereze surse care pot aprinde substantele
vehiculate prin acestea si sã nu faciliteze propagarea incendiului.
Art.50. Traseele instalatiilor de ventilare, conditionare sau transport pneumatic din constructiile cu risc de incediu sau
explozie, precum si cele din sãlile aglomerate ori din încãperile cu bunuri de mare valoare sau de importantã deosebitã
vor fi independente si complet separate de traseele pentru alte spatii.
Art.51. Se interzice evacuarea prin aceeasi instalatie de ventilare, conditionare sau transport pneumatic a substantelor care,
în amestec sau prin combinatie chimicã, pot produce incendii ori explozii.
Art.52. Constructiile, instalatiile de productie, precum si zonele din vecinãtatea acestora, în care se pot degaja vapori,
gaze, praf sau pulberi combustibile, se prevãd, conform reglementãrilor specifice, cu sisteme de detectare a emisiilor si,
dupã caz, de înãbusire, inertizare sau evacuare fortatã a acestora, în vederea preîntâmpinãrii acumulãrii de concentratii
periculoase, precum si pentru semnalizarea situatiei create.
Echiparea si dotarea cu mijloace de prevenire si stingere a incendiilor
Art.53. Constructiile si instalatiile tehnologice se echipeazã cu sisteme, instalaţii, dispozitive, aparate si alte mijloace de
prevenire si stingere a incendiilor, potrivit prevederilor reglementãrilor tehnice.
Art.54. Pentru realizarea protectiei eficiente împotriva incendiilor, la stabilirea categoriilor, tipurilor si parametrilor
sistemelor, instalatiilor, dispozitivelor, aparatelor si altor mijloace de prevenire si stingere a incendiilor, precum si la
dimensionarea, amplasarea si realizarea acestora se va tine seama de urmãtoarele conditii:
a) controlul riscurilor de izbucnire, precum si al dezvoltãrii si propagãrii incendiilor în zona protejatã;
b) compatibilitatea între mijloacele tehnice prevãzute, precum si între acestea si caracteristicile mediului protejat;
c) complementaritatea reciprocã în îndeplinirea rolurilor, în caz de incendiu, precum si aportul serviciului de
pompieri;
d) asigurarea unui raport optim între instalatiile, sistemele si dispozitivele cu actionare manualã si cele cu functionare
automatã;
e) corelarea intrãrii si mentinerii în functiune, precum si a fiabilitãtii mijloacelor tehnice de prevenire si stingere a
incendiilor cu timpii corespunzãtori de siguranþã la foc si, dupã caz, cu timpii operativi de interventie;
f) prevederea, dupã caz, a posibilitãtilor de alimentare si prin mijloace mobile a instalatiilor de stingere, inclusiv a
coloanelor uscate, precum si constituirea rezervelor normate;
g) asigurarea conditiilor care sã permitã efectuarea operatiunilor si lucrãrilor de verificare, întretinere si reparare, conform
instructiunilor;
h) utilizarea numai a mijloacelor tehnice de prevenire si stingere a incendiilor omologate, avizate si agrementate tehnic si
care îndeplinesc conditiile de calitate, potrivit legii;
i) întocmirea instructiunilor si a schemelor de functionare.
Art.55. Personalului de interventie pentru stingerea incendiilor i se prevede si i se asigurã echipamentul si mijloacele de
protectie adecvate, potrivit reglementãrilor în vigoare.
Art.56. Echipamentul si mijloacele prevãzute trebuie sã asigure protectia personalului de interventie la efectele negative ale
agentilor care intervin în caz de incendiu, precum si posibilitãti de iluminat, de comunicare si de lucru în conditii de
sigurantã.
Art.57. La darea în exploatare a constructiilor si instalatiilor tehnologice, persoanele stabilite prin lege trebuie sã
certifice existenta si functionarea instalatiilor, sistemelor, utilajelor, aparatelor si a celorlalte mijloace de prevenire si
stingere a incendiilor la parametrii stabiliti în documentatiile prevãzute, precum si existenta planurilor de interventie.
Prevederi specifice de prevenire si stingere a inendiilor în clădiri administrative şi birouri
Art.58. Se interzice, amplasarea uşilor false, a draperiilor si a oglinzilor, precum si amplasare scăunelor, covoarelor si presurilor
pe caile de evacuare, deoarece pot deruta si impiedica persoanele care se evacuează, in caz de incendiu;
Art.59. Instalaţiile electrice de iluminat normal si iluminat de siguranţa, cele de încălzire vor fi
exploatate, conform normelor si întreţinute in perfecta stare;
Art.60. Este interzisa iluminarea cu flacăra deschisa (lumânări, chibrituri, feştile) a locurilor care prezintă pericol de incendiu:
Art.61. In clădirile administrative, lichidele combustibile pentru curăţenie vor fi păstrate in bidoane metalice ermetic inchise si
etichetate - in locuri ferite de posibilitatea izbucnirii unui incendiu numai in cantitate de maximum 25 l;
Art.62. Nu se admite depozitarea materialelor necesare curăţeniei pe culoare, in casele scărilor sau pe alte trasee de evacuare ale
clădirii;
Art.63. Pardoseala nu se va curata cu benzina sau neofalina, ci cu parchetin numai la lumina zilei respectandu-se următoarele
reguli:
1) scoaterea de sub tensiune a tuturor aparatelor electrice;
2) stingerea tuturor corpurilor de iluminare electrice, a lămpilor si felinarelor, precum si a focului din sobe, maşini si aparate de
gătit;
3) asigurarea ventilaţiei încăperilor respective, prin deschiderea ferestrelor;
4) interzicerea folosirii ustensilelor din material plastic sau a cârpelor din fibre sintetice;
5) interzicerea fumatului;
6) interzicerea folosirii parchetinului in amestec cu benzina, neofalina etc.
Art.64. Se interzice păstrarea in birouri a materialelor inflamabile si a cârpelor de şters îmbibate cu ulei lac, ceara, etc.
Art.65. Gunoaiele se vor arde in locuri special stabilite fără pericol de incendiu, numai sub supraveghere, pe timp tara vânt.
După terminarea operaţiei de ardere, cenuşa si cărbunii vor fi stinşi cu apa şi acoperiţi cu pământ sau nisip, verificandu-se cu
mare atenţie stingerea focului;
Art.66. Materialele textile folosite la curăţenie, îmbibate cu substanţe combustibile si inflamabile se vor colecta in cutii metalice
prevăzute cu capace si se vor evacua la sfârşitul zilei de lucru in locuri special stabilite, fără pericol de incendiu.
Prevederi specifice de prevenire si stingere a inendiilor în depozite şi magazii
Art.67. Materialele se vor depozita in funcţie de proprietăţi - grad de periculozitate, sensibilitatea la căldura, fum sau umezeala,
reacţia fata de alte materiale, condiţii in care se pot aprinde, substanţele ce pot fi utilizate la stingerea eventualelor incendii,
Art.68. Se interzice depozitarea materialelor inflamabile ale căror proprietăţi nu sunt cunoscute sau nu pot fi asimilate cu alte
substanţe similare;
Art.69. Instalaţiile electrice vor fî verificate periodic si bine întreţinute de personal autorizat in acest scop;
Art.70. Corpurile de iluminat din depozitele de materiale combustibile vor fi prevăzute cu globuri de protecţie, iar cele ce pot fi
lovite cu apărători (grătare).
Art.71. In cazul izbucnirii unui incendiu lucrătorii trebuie să ştie,să facă şi să respecte următoarele:
-dacă pentru salvarea oamenilor, trebuie să treceţi prin încăperi incendiate, puneţi pe cap o pătura umedă;
-deschideţi cu prudenţă uşile, deoarece afluxul rapid de aer, provoacă creşterea rapidă a flăcărilor;
prin încăperile cu fum dens deplasaţi-vă târâş sau aplecaţi;
-strigaţi victimele, găsiţi-i şi salvaţi-i;
-dacă vi se aprinde îmbrăcămintea, nu fugiţi, culcaţi-vă pe pământ şi rostogoliţi-vă;
-asupra oamenilor cărora li s-a aprins îmbrăcămintea, aruncaţi un palton, o pătura sau ceva care îi acoperă etanş;
-în cazul stingerii incendiului folosiţi stingătoare, apa, nisip, pământ, învelitori etc.;
-dacă arde o suprafaţă verticală, apa se aruncă de sus în jos;
-lichidele incendiare se sting prin acoperire cu nisip, pământ, cuverturi grele;
-instalaţiile electrice se sting numai după întreruperea prealabilă a sursei de energie;
-ieşiţi din zona incendiată în direcţia dinspre care bate vântul;
-bombele incendiare de aviaţie se sting prin acoperire cu pămînt sau prin scufundare în butoaie cu apă;
-picăturile de napalm căzute pe îmbrăcăminte se sting prin acoperirea locului respectiv cu îmbrăcăminte subţire, lut sau nisip;
-amestecurile pe baza de fosfor sau sodiu se sting prin izolarea acestora de aerul înconjurător, prin -acoperire cu pământ, nisip,
acoperiri etanşe;
-aplicaţi pe părţile afectate pansament uscat şi curat şi prezentaţi-vă la punctele medicale.
Executarea lucrărilor cu foc deschis
Art.72. Lucrările cu foc deschis,( sudare, tăiere, lipire, focul pentru arderea gunoaielor şi deşeurilor etc.) se vor executa şi se vor
supraveghea numai de persoane calificate, experimentate şi instruite.
Art.73. Persoana fizică cu atribuţii de conducere va reglementa prin document scris (decizie, dispoziţie,etc.) modul de executare
a lucrărilor cu foc deschis, activitate care presupune:
d) stabilirea , dacă este cazul, a locurilor unde periodic sau permanent se pot efectua lucrări cu foc deschis (topirea
bitumului, arderea reziduurilor, combustibile, curăţiri prin ardere, etc.) şi a persoanelor care le supraveghează
e) stabilirea locurilor cu pericol de incendiu în care este interzisă utilizarea focului deschis
f) nominalizarea persoanelor care au dreptul să emită permis de lucru cu foc
g) descrierea procedurii de emitere , semnare, aducere la cunoştinţă şi păstrarea permisului de lucru cu foc
h) întocmirea unei instrucţiuni specifice de prevenire a incendiilor pentru astfel de lucrări, care să fie ţinută de executant
asupra sa şi prelucrată ce acesta înainte de începerea lucrării
Art.74. Se interzice utilizarea focului deschis în locurile (încăperile, zonele, instalaţiile, echipamentele , mijloacelor de
transport,etc.) în care se prelucrează, se utilizează, se depozitează, se vehiculează, se manipulează materiale şi substanţe
combustibile sau care în prezenţa focului deschis prezintă pericol de incendiu sau de explozie.
Art.75. Permisul de lucru cu foc se va emite în două exemplare.
Art.76. Şeful sectorului de activitate pe raza căruia se execută lucrări cu foc deschis va lua următoarele măsuri:
i) evacuarea personalului din încăpere;
j) îndepărtarea şi protejarea materialelor combustibile;
k) aerisirea şi ventilarea spaţiilor;
l) dotarea locului respectiv cu mijloace de limitare şi stingerea incendiilor;
m) instruirea personalului care execută lucrările cu foc deschis cu măsurile specifice locului de muncă respectiv
Art.77. După terminarea lucrării cu foc deschis, se vor executa următoarele:
n) controlul amănunţit al încăperii în care s-a executat lucrarea şi a celor învecinate pentru a vedea dacă nu s-au creat focare
de incendiu( zone incandescente, miros de ars, degajări de fum etc.);
o) descoperirea zonelor protejate şi verificarea stării materialelor combustibile;
p) verificarea periodică, în următoarele 24 de ore, a situaţiei existente la locul în care s-a executat lucrarea;
q) depozitarea în condiţii de siguranţă a echipamentelor folosite la lucrare;
r) reamplasarea pe poziţiile iniţiale a materialelor combustibile îndepărtate sau protejate pe timpul lucrărilor cu foc deschis,
se face după cel puţin 6 ore de la terminarea lucrării;
s) colectarea, atunci când este cazul, şlamului( nămolului de carbid) în containere destinate acestui scop şi depozitarea în
locul special amenajat.
Art.78. Arderea deşeurilor de hârtie, carton, textile etc., se va face în crematorii, containere metalice sau gropi special amenajate
sub supravegherea permanentă a unui angajat şi cu luarea tuturor măsurilor de siguranţă.
Reglementarea fumatului
Art.79. În cadrul fiecărui agent economic, instituţii, reglementarea fumatului în unitate se face prin dispoziţie scrisă dată de
persoana fizică cu atribuţii de conducere conform OMAI 163/2007.
Art.80. În dispoziţie se vor menţiona:
t) locurile cu pericol de incendiu sau de explozie în care este interzis fumatul sau după caz accesul cu chibrituri, ţigări
sau brichete
u) locurile amenajate pentru fumat;
v) persoane desemnate să răspundă de supravegherea reglementării pe locuri şi sectoare de activitate;
w) alte date şi informaţii necesare să fie precizate pentru a diminua pericolul de incendiu;
Art.81. Fumatul este interzis, de regulă, în toate locurile în care nu se admite folosirea focului deschis, precum şi în spaţiile de
cazare comună, încăperile cu echipament electronic de calcul, încăperile centralelor termice, locurile cu schele, cofraje şi
eşafodaje, realizate din materiale combustibile, lanurile de cereale în faza de coacere şi zonele împădurite.
Art.82. În locurile stabilite pentru fumat se vor instala inscripţii „LOC PENTRU FUMAT” şi se vor prevedea scrumiere, vase
cu apă, nisip sau pământ pentru stingerea resturilor aprinse de chibrituri sau ţigări. Scrumierele şi vasele de la locurile de fumat
amenajate se vor amplasa astfel încât să nu fie posibilă aprinderea materialelor combustibile din apropiere (perdele, deşeuri de
textile,hârtie, carton, etc.).
Art.83. Se interzice depunerea în scrumierele, vasele sau gropile destinate stingerii resturilor aprinse de ţigări sau chibrituri, a
altor deşeuri de materiale combustibile (hârtie, carton, textile, etc.).
Art.84. Golirea scrumierelor şi a vaselor cu resturi de ţigări în coşurile de hârtie sau în alte locuri în care există materiale
combustibile este interzisă. De asemenea se interzice aruncarea la întâmplare a resturilor de ţigări sau chibrituri aprinse.
Instructiuni de apărare împotriva incendiilor la instalaţiile electrice
Art.85. În instalaţiile electrice se interzice :
a) Folosirea in stare defecta a instalatiilor electrice si a consumatoarelor de energie electrica, precum si a instalatiilor uzate si
improvizate.
b) Incarcarea instalatiilor electrice (conducte,cabluri,transformatoare,intrerupatoare,comutatori,prize)peste sarcina admisa.
c) Suspendarea corpurilor de iluminat direct de conductoarele de alimentare.
d) Agatarea sau introducerea pe si in interiorul panourilor tablourilor electrice etc, a obiectelor de orice fel, precum si
adapostirea de obiecte materiale in posturile de transformare sau distributie.
e) Executarea lucrarilor de intretinere si reparatii a instalatilor electrice de catre persoana necalificata si neautorizata.
f) Utilizarea lampilor mobile portative, alimentate prin cordoane improvizate sau uzate.
g) Folosirea la corpurile de iluminat a filtrelor de lumina improvizate din carton,hirtie sau alte materiale combustibile.
h) Folosirea legaturilor provizorii prin introducerea conductorilor electrici fara stecker direct in priza.
i) Utilizarea consumatorilor de energie electrica (masini de calcat,radiatoare resouri,ciocane de lipit etc.) fara luarea masurilor
de izolare fata de elementele combustibile din incapere.
j) Asezarea pe motoarele electrice a materialelor combusibile (carpe,hartii,lemne etc.)
k) Lasarea neizolata a capetelor conductoarelor electrice in cazul demontarii partiale a instalatilor
Art.86. În timpul exploatarii retelelor electrice se va face verificarea rezistentei instalatiei astfel :
- in incaperile obisnuite, odata pe an;
- in incaperile ce contin vapori de gaze toxice, de doua ori pe an
Art.87. La tablourile electrice se va intrebuinta numai sigurante dimensionate conform normelor in vigoare.
Art.88. Se interzice inlocuirea fuzibilelor cu fir de lita, staniol si cu alte materiale cu o rezistenta electrica supradimensionata.
Art.89. Se interzice supraincarcarea circuitelor electrice prin racordarea mai multor consumatori.
Art.90. Se va urmarii ca temperatura conductoarelor in sarcina sa nu depaseasca temperatura admisa.
Art.91. Instalatiile pentru iluminatul de siguranta (evacuarea,continuarea lucrului,paza) vor fi mentionate in permanenta stare de
functionare.
Art.92. Bateriile de acumulatoare si celelalte surse de energie de rezerva pentru alimentarea circuitului de siguranta vor fi
verificate periodic si bine intretinute.
Art.93. Tablourile generale de distributie vor fi inchise in permanenta cu cheia, accesul la ele fiind permis numai electricianului
de serviciu precum si organele de control si verificare.
Art.94. Incaperile si elementele tabloului vor fi in perfecta stare de curatenie (fara praf,scame etc).
Art.95. Periodic pe faza unui grafic se va face revizia instalatiilor electrice de iluminat, de forta sau de curenti slabi (tablou de
distributie,sigurante).
Art.96. Se va verifica starea conductoarelor,dozelor,prizelor,intrerupatoarelor,corpurilor de iluminat conexiunulor rezistentei
chimice si legaturilor de pamint etc.
Art.97. Montarea conductoarelor aeriene executarii se va efectua numai la suporti izolati.
Art.98. Este interzisa utilizarea arborilor ca suporti pentru conucte aeriene.
Art.99. Confectiile metalice ale aparatelor,utilajelor si masinilor electrice vor fi legate la pamant.
Art.100.La inslalatiile electrice de distributie (la cabluri si siruri de cleme,releu,aparate etc. se va face cu stingatoare portabile cu
bioxid de carbon si praf de zapada carbonica sau alte substante dielectrice in prealabil se vor scoate de sub tensiune atat instalatia
cuprinsa de incendiu cat si instalatiile vecine poriclitate.
Art.101.In caz de incendiu in tuneluri sau poduri de cablu se va actiona concomitent la inchiderea rapida a intrarilor de
ventilatie.
Art.102. Se interzice depozitarea materialelor inflamabile (carburanti, vopsele, diluanti etc.) ale caror proprietati nu sunt
cunoscute sau nu pot fi asimilate cu ale altor substante similare în apropierea podurilor de cablu şi a intrarilor pentru
ventilaţie,împiedicând posibilitatea de a acţiona rapid la închiderea acestora precum şi aprinderea acestor substanţe..
Cunoaşterea şi mânuirea stingătoarelor
Art.103. Stingătoarele sunt dispozitive de stingere acţionate manual care conţine o substanţă ce poate fi refulată şi dirijată
asupra unui focar de ardere sub efectul presiunii create în interiorul lor. Se utilizează pentru limitarea şi stingerea începuturilor de
incendiu.
Art.104. Stingătoarele se clasifică şi au simbolurile, în funcţie de natura substanţei de stingere pe care o conţin astfel:
cu apă pulverizată (A.P.)
cu spumă chimică (S.C.)
cu pulbere (P)
cu dioxid de carbon (G)
Art.105. De asemenea stingătoarele se pot clasifica şi după modul de transport, astfel:
stingătoare portative până la 10 kg greutate
stingătoare transportabile, pe roţi, peste 10 kg
Stingătorul cu apă pulverizată
Art.106. Este destinat primei intervenţii la incendiile de materialele celulozice, mase plastice, uleiuri, unsori, grăsimi, vopsele,
motorină grea, dezvoltate cu precădere în spaţiile cu risc de incendiu redus (locuinţe, birouri, magazine, şcoli).
Art.107. Este alcătuit din următoarele subansamble:
recipientul stingătorului;
butelia cu CO2;
capacul cu dispozitivul de percutare;
sistemul de refulare.
Art.108. Pentru punerea în funcţiune a stingătorului se procedează astfel:
se aşează pe sol în aproprierea locului de intervenţie şi se scoate agrafa de siguranţă care blochează cuiul percutor;
cu mâna stângă se prinde furtunul de refulare iar cu dreapta se loveşte energic butonul pecutorului;
se apucă stingătorul de mâner cu mâna dreaptă şi se îndreaptă jetul pulverizat la baza focarului.
Stingătorul cu spumă chimică
Art.109. Sunt destinate pentru stingerea incendiilor din clasa A şi B cu precădere în spaţiile cu risc de incendiu redus (locuinţe,
birouri, şcoli, magazine cu specific industrial, ateliere unde se lucrează cu cantităţi mici de materiale combustibile).
Art.110. Se compune din:
a) recipientul stingătorului destinat păstrării soluţiei bazice;
b) capacul cu garnitura de cauciuc;
c) supapa de siguranţă tip membrană;
d) ajutajul de refulare;
e) 2 mânere pentru mânuirea stingătorului;
f) un cerc metalic pentru protejarea fundului stingătorului;
g) 3 bare de ghidare a buteliei din sticlă sudate pe fundul interior al stingătorului;
h) butelia de sticlă destinată păstrării soluţiei acide prevăzută la partea superioară cu un suport din material plastic care
serveşte la fixarea în corpul stingătorului.
Art.111. Funcţionarea se bazează pe principiul reacţiei dintre cele două componente (acid şi bază) care vin în contact prin
agitarea stingătorului.
Art.112. Pentru punerea în funcţiune se procedează astfel:
a) se desfundă ajutajul de refulare cu osârmă sau un cui;
b) se ridică stingătorul şi se agită prin răsturnare de 4 – 5 ori pentru ca cele 2 soluţii să se amestece şi să formeze spuma
chimică;
c) se îndreaptă ajutajul de refulare spre baza focarului;
Art.113. Dacă pe timpul funcţionării se înfundă ajutajul de refulare desfundarea se realizează cu ajutorul unei sârme sau al
cuiului.
Stingătorul cu pulberi
Art.114. Sunt destinate primei intervenţii în cazurile începuturilor de incendiu la materialele din clasele B(lichide combustibile,
unsori, grăsimi), sau C( gaze combustibile sub presiune), limitat, cu eficienţă redusă la cele din clasa A( materiale celulozice,
carbonoase uscate) şi ineficient la cele din clasa D(metale combustibile).
Art.115. Este alcătuit din următoarele subansamble:
recipientul (corpul) stingătorului;
capacul cu dispozitivul de percutare;
butelia cu dioxid de carbon( CO2) sau azot;
sistemul(furtunul) de refulare .
Art.116. Ultimile tipuri de stingătoare cu pulberi nu mai dispun de butelii cu gaz inert,recurgându-se la presurizarea
recipientului de regulă cu azot, model care trebuie să fie prevăzut cu manometru pentru măsurarea presiunii.
Art.117. Pentru punerea în funcţiune se procedează astfel:
a) se aşază stingătorul pe sol în apropierea focarului şi se scoate agrafa de siguranţă care blochează cuiul percutor;
b) cu mâna stângă se scoate furtunul de refulare din suport, iar cu mâna dreaptă se apasă pârghia sistemului de percutare(
la tipurile cu butelie încorporată cu mâna dreaptă se loveşte energic butonul percutorului);
c) se îndreaptă jetul de pulbere la baza focarului până la stingerea acestuia.
Stingătoare cu dioxid de carbon
Art.118. Stingătoarele portative cu dioxid de carbon sunt destinate primei intervenţii la incendiile dezvoltate, în general, în
spaţii închise de dimensiuni reduse, indiferent de natura materialelor combustibile, exceptând cele din clasa D cu care CO 2
venind în contact ar putea genera reacţii periculoase.
Art.119. Utilizarea CO2 are avantajul că nu lasă urme, nu impurifică şi nu prezintă pericol de electrocutare în cazul
interevenţiei la echipamente electrice sub tensiune. Din acest motiv, acest tip de stingătoare se recomandă a fi folosite pentru
biblioteci, muzee, magazine sau depozite de blănuri sau materiale de valoare, alimentaţie publică şi echipamente electronice sau
electrice sub tensiune etc.
Art.120. Stingătoarele de CO2 se compun din următoarele părţi:
a) butelia pentru dioxid de carbon, de formă cilindrică, confecţionată din oţel, prevăzută la exterior cu un mâner pentru
manevrare, iar în interior cu o ţeavă sifon prinsă pe robinetul de închidere a buteliei. Robinetul este prevăzut cu o
siguranţă şi un cep găurit pentru ieşirea dioxidului de carbon;
b) difuzoare, de forme diferite, confecţionate din tablă de fier sau masă plastică, prevăzute la partea superioară cu un
mâner pentru manevrare, iar la partea anterioară cu o gaură pentru ieşirea zăpezii carbonice, puse în legătură cu
robinetul buteliei, fie prin intermediul unui furtun de cauciuc armat cu sârmă, fie prin intermediul unei ţevi scurte din
oţel şi a unei articulaţii care să permită rotirea.
Art.121. Pentu punerea în funcţiune a stingătorului se îndreaptă difuzorul spre locul incendiului şi se deschide robinetul
buteliei. Prin deschiderea robinetului, dioxidul de carbon lichid aflat în butelie iese din ţeava sifon (datorită presiunii la care se
află) şi, prin furtunul de cauciuc sau ţeava de oţel, pătrunde în difuzor. Aici, datorită fenomenului de detentă ce are loc (trecerea
de la un volum mic şi presiune mare la volum mare şi presiune mică), temperatura dioxidului de carbon scade sub temperatura de
solidificare (de 78,580C) şi trece în stare solidă, sub formă de fulgi de zăpadă carbonică. Zăpada este evacuată din difuzor spre
focarul incendiului. Fulgii de zăpadă carbonică pot produce răni dureroase atunci când vin în contact cu părţile descoperite ale
corpului omenesc.
Art.122. Cantitatea de dioxid de carbon din butelie se verifică prin cântărire. Când butelia a pierdut circa 20-25% din greutate,
se face verificarea şi înlocuirea (încărcarea) ei. Stingătorul se curăţă şi se verifică periodic, urmărindu-se funcţionarea robinetului
şi etanşeitatea buteliei prin scufundarea ei în apă.
Hidranţii
Art.123. Pe langa sistemele de sprinklere tot mai frecvente o importanta la fel de mare o au sistemele clasice, cu hidranti
interiori. Sistemele clasice sunt menite sa ajute „civilii“ din cladiri, pentru efectuarea instantanee a unei stingeri primare cu apa,
care este elementul de stingere cel mai folosit, pana la sosirea pompierilor.
Pompierii folosesc doar rareori hidrantii interiori, de regula ei utilizand mijloacele proprii de stingere.
Art.124. Exact datorita celor mai sus enumerate, devine important sa stim, ce pregatire necesita manuirea acestor echipamente,
cat de usoara este manevrarea lor, sau daca comporta vreun pericol pentru persoanele utilizatoare, si, dar nu in ultimul rand, ce
daune provocoaca apa folosita la stingere?
Art.125. In practica uzuală din Romania ca şi din alte ţări s-au incetăţenit hidrantii interiori cu furtun plat de 2“ (52 mm),
robinet hidrant de 2“ si teava de refulare simpla. Cu ajutorul acestor echipamente au fost salvate multe vieti omenesti si bunuri
materiale.Aceste echipamente necesita concursul a 2 persoane cu pregatirea necesara..
Art.126. Furtunul plat trebuie desfasurat complet, fara a exista portiuni rasucite, ceea ce in situatii de stres deseori nu se
reuseste, in continuare una din persoane manuind robinetul, iar cealalta teava de refulare. In consecinta, focul situat aproape de
robinet se stinge in mod anevoios. Oscilatiile de presiune aparute voit sau accidental in timpul procesului de stingere pot cauza
ranirea persoanei ce actioneaza cu teava de refulare.
Montarea hidrantilor:
Art.127. Hidrantii se monteaza conform prevederiilor din proiect, aparent sau ingropat.
Art.128. Montarea hidrantilor este realizata astfel incat fiecare punct din interiorul incaperii sa fie protejat de unul sau doua
jeturi de apa conform prevederilor din proiect.
Art.129. Hidrantii interiori se amplaseaza in locuri vizibile si usor accesibile in caz de incendiu, astfel:
a) Langa intrarile in cladiri,
b) In case de scari,
c) In holuri sau vestibule,
d) Langa intrarea in incaperi sau in interiorul acestora.
Art.130. Robinetele hidrantilor se monteaza la inaltime de 0,8 m pana la 1,50 m de la pardoseala, iar cutiile vor fi protejate
impotriva loviturilor.
Art.131. Nisele hidrantilor nu trebuie sa strapunga peretii antifoc, pe cei care despart incaperi cu pericol de incendiu diferit
care delimiteaza cai de evacuare . In cazul in care se monteaza in nisa, rezistenta la foc a peretelui trebuiesa ramana neschimbata.
Art.132. Retetele interioare care servesc mai mult de 8 hidranti pe nivel se monteaza in inel sau cu circuitul inchis cu ajutorul a
doua racorduri la reteaua exterioara.
Art.133. Hidrantii interiori se echipeaza cu furtun tip C( Æ50 mm) flexibil sau tip B (Æ75 mm) flexibil, cu o lungime de
maximum 20 m si, dupa necesitati, cu dispozitive de refulare a apei sub forma de jet compact pulverizat sau mixt.
Art.134. Exista o noua familie de hidranti interiori, SR EN 671-2:2002 care nu mai are in componenta furtunul plat clasic, de
2“, ci furtunuri cu diametre mai mici, de 19, 25 sau 33 mm, cu sectiune constanta, numite furtunuri semirigide, si prevazuti cu
celelalte accesorii necesare.
Art.135. Esenta functionarii acestor hidranti este urmatoarea: furtunul este infasurat pe un tambur, si este racordat cu
elementele corespunzatoare la robinetul hidrant. Tamburul se poate rabate aproximativ 180°, permitand desfasurarea furtunului la
lungimea dorita, intre 0 si 30 metri. Folosirea lui in esenta corespunde utilizarii unui furtun pentru gradinarit, tot sistemul poate fi
folosit de o singura persoana. In pozitia „inchis“ a tevii de refulare se deschide robinetul hidrant, dupa care deruland de pe
tambur lungimea dorita se poate actiona asupra focarului. Jetul se poate regla in mod continuu de la jet compact până la jet
pulverizat.
Dispozitivele de refulare a apei
Art.136. Acestea pot fi tevi:
a) de refulare simple,
b) simple prevazute cu ajustaj pulverizator,
c) de refulare universale,
Art.137. Presiunea minima la teava de refulare – in cazul utilizarii dispozitivelor de pulverizare si a tevilor de refulare – va fi
minimum 2,5 bari.
Art.138. Pe timp de noapte sau in locurile unde se desfasoara activitati la lumina artificiala, marcarea hidrantilor se va face prin
iluminat de siguranta.
Art.139. Instalatiile prevazute cu hidranti, amplasate in spatii cu pericol de inghet vor fi dotate cu armaturi de golire, dispuse in
imediata apropiere a robinetului de sectionare (electrovalvei).
Focare de incendii,cum se deosebesc:
Art.140. Focare mici cu suprafata de maximum 1m2 sunt posibile, de regula, in locuinte, scoli, birouri, magazine cu specific
industrial, laboratoare foto sau cu profil mecanic, centrale telefonice, ateliere mici unde sunt utilizate materiale mediu si usor
inflamabile, sali de calculatoare, de jocuri, posturi trafo cu putere mica, etc.
Se utilizeaza stingatoare:
a. pana la 10 l cu spuma;
b. pana la 5 kg cu pulberi sau CO2.
Art.141. Focare medii cu suprafata de 1-3 m2 sunt posibile, de regula, in depozitele de marfuri, magazine, hoteluri, biblioteci,
arhive, garaje mici, instalatii tehnologice si ateliere unde se lucreaza cu cantitati reduse de materiale combustibile, subsoluri
tehnologice, statii de alimentare cu energie electrica de dimensiuni reduse. Se utilizeaza stingatoare de 5-10 kg cu pulberi sau
CO2.
Art.142. Focare mari cu suprafata de 3 m2 sunt posibile, de regula, in depozitele de materiale combustibile cu stive inalte,
ateliere mari de tamplarie si de reparatii auto, tratament termic prin calire in ulei, hangare de avioane, garaje, vopsitorii, depozite
de marime redusa pentru lichide combustibile, instalatii tehnologice unde se lucreaza cu produse combustibile in cantitati ce
depasesc 20 kg (l). Se utilizeaza stingatoare de peste 10 kg cu pulberi sau CO2.
Reguli şi măsuri pentru sezonul rece
Art.143. Înainte de începerea sezonului rece, se vor controla şi se vor înlătura defecţiunile constatate ale instalaţiilor de
încălzire alimentate cu gaze naturale, precum şi dispozitivele de încălzire acţionate electric (reşeuri, calorifere cu ulei, etc.).
Art.144. Se vor verifica şi asigura uneltele pentru dezăpezirea căilor de evacuare şi intervenţie din cadrul societăţii.
Art.145. În caz de înzăpezire se va acţiona pentru:
a) asigurarea deblocării surselor de alimentare cu apă şi a căilor de acces către hidranţi;
b) participarea la înlăturarea zăpezii, care prezintă pericol de prăbuşire, de pe acoperişurile clădirilor;
c) înlăturarea posibilităţilor de pătrundere a apei rezultate din topirea zăpezii în incinta societăţii;
d) deblocarea principalelor drumuri de acces către clădirea societăţii, astfel încât maşinile pompierilor să poată interveni
pe toate laturile.
Dispoziţii finale
Art.218. Întrucât organizarea societăţii comerciale şi denumirea diverselor compartimente se pot modifica, sarcinile,
obligaţiile şi răspunderile stabilite în prezentele instrucţiuni proprii pentru compartimentele de muncă, conducătorii acestora şi
lucrători, revin acestor compartimente şi lucrători unde se vor regăsi activităţile respective .
Art.219. La introducerea unor noi activităţi,utilaje şi aparate, sau la reproiectarea ori modificarea acestora, proiectantul şi
beneficiarul vor elabora regulile şi măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor specifice activităţilor respective .
Art.220. Se vor avea permanent în vedere modificările survenite în legislaţia României privind activitatea de avizare/autorizare
precum şi toate noile reglementări în domeniul P.S.I.