EVALUAREA FACTORILOR DE

RISC

PERICOLE LA LOCUL DE MUNCĂ

NOȚIUNI GENERALE DESPRE

PERICOLE ȘI FACTORII DE RISC
PROFESIONAL
Evaluarea a factorilor de risc – activitate prin care
se determină dimensiunea abaterii sistemului de
muncă de la starea ideală în care este exclusă orice
posibilitate factorilor (însușiri , stări, fenomene,
procese, comportamente umane) proprii
componentelor sistemului, în fapt concret, de muncă,
respectiv; executat, sarcină de muncă, mijloace de
muncă/echipamente de muncă, și mediul de muncă,
și care pot provoca, în anumite condiții, evenimente
care conduc la accidente de muncă și/sau îmbolnăviri
profesionale.
 Codul muncii
DISPOZIȚII GENERALE.
Capitolul 1. Dispoziții introductive
Articolul1. Noțiuni principale
În sensul prezentului cod, se definesc
următoarele noțiuni:
 unitate – întreprindere, instituție sau
organizație cu statut de persoană juridică,
indiferent de tipul de proprietate, de forma
juridică de organizare și de subordonarea
departamentală sau apartenență ramurală;
 angajator – persoană juridică (unitate)
sau persoană fizică care angajează salariați
în bază de contract individual de muncă
încheiat conform prevederilor cod;
 salariat – persoană fizică (bărbat sau
femeie) care prestează o muncă conform
unei specialități, calificați, calificări sau într-
o anumită funcție, în schimbul unui salariu,
în bază contactul individul de muncă;
 echipament de lucru – orice mașină, aparat,
unealtă sau instalație folosită la locul de muncă;
LSSM -186.
 echipament individul de protecție – orice
echipament destinat să fie purtat sau ținut de
lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia sau
mai multor riscuri ce ar putea să-i pună în
pericol securitatea și sănătatea la locul de
muncă, precum și orice suplement sau
accesoriu proiectat în acest scop;LSSM.
 loc de muncă – loc destinat să adăpostească
posturi de lucru în clădirea unității și orice alt loc
din interiorul unității la care lucrătorul are acces
în timpul executării sarcinilor sale de lucru;
LSSM.
 post de lucru – cea mai simplă subdiviziune
organizatorică a unui loc de muncă;H.G.95
 Codul muncii
DISPOZIȚII GENERALE.
Capitolul 1. Dispoziții introductive
 lucrător desemnat – orice lucrător
desemnat de angajator pentru a se ocupa
de activitățile de protecție și prevenire a
riscurilor profesionale din unitate; LSSM.
 mediu de muncă – totalitatea condițiilor
fizice, chimice, biologice și psihosociale în
care lucrătorii își desfășoară activitate;
LSSM.
  mijloace de producție – totalitatea
clădirilor și altor construcții, echipamentelor
de lucru, echipamentelor individule de
protecție, materiei prime, produselor
intermediare etc., utilizate în procesul de
producere a bunurilor materiale; LSSM.
 pericol de accidentare sau de
îmbolnăvire profesională – sursă a unei
posibile leziuni sau afectări a sănătăți
lucrătorului la locul de muncă; LSSM.
 prevenire – ansamblu de dispoziții sau
măsuri, adoptate ori planificate la toate
etapele de lucru din unitate, pentru a
preveni sau a reduce riscurilor profesionale;
LSSM.
 risc profesional (risc de accidentare
sau de îmbolnăvire profesională) –
combinație între probabilitatea și gravitatea
unei posibile leziuni sau afectări a sănătății
într –o situație periculoasă; LSSM.
 securitate și sănătate în muncă –
ansamblu de activități având ca scop
asigurarea celor mai bune condiții de lucru,
apărarea vieții, sănătății, integrității fizice și
psihice a lucrătorilor; LSSM.
 lucrător expus – orice lucrător care se
află integral sau parțial într-o zonă
periculoasă; H.G.603 din 11.08.11.
 Codul muncii
DISPOZIȚII GENERALE.
Capitolul 1. Dispoziții introductive
 zonă periculoasă – orice zonă din
interiorul sau din jurul echipamentului de
muncă care prezenta riscuri pentru
securitatea sau sănătatea unui lucrător
expus;H.G.603 din 11.08.11.
 evaluare riscurilor profesionale –
activitate prin care se determină
dimensiunea abaterii sistemului de muncă
de la starea ideală în care este exclusă
orice posibilitate de accidentare sau
îmbolnăvire profesională;H.G.95 din
05.02.2009.
 pericol grav și imediat de accidentare
– situație concretă, reală și actuală căreia îi
lipsește doar prilejul declanșator pentru a
se produce un accident de muncă în orice
moment;H.G.95 din 05.02.2009.
 zonă cu risc profesional grav și
specific – zonă din cadrul unității în care
au fost identificate riscuri ce pot genera
accidente de muncă sau boli profesionale
cu consecințe grave și ireversibile
(invaliditate sau decesul
lucrătorului);H.G.95 din 05.02.2009.
 procesul de muncă – reprezintă
succesiunea în timp și în spațiu a
activităților executantului și mijloacelor de
producție în sistemul de muncă.
 sistemul de muncă – reprezintă
totalitatea acțiunilor pe care trebuie să le
efectueze executantul prin intermediul
mijloacelor de producție, pentru realizarea
scopului sistemul de muncă și a condițiilor
impuse de realizare a acestora
 executantul – este lucrătorul implicat
nemijlocit în realizarea sarcinii de muncă.
TERMENI UTILIZATORI:
COMPONENTELE SISTEMULUI DE MUNCĂ:
- EXECUTANT - omul la locul de muncă și anume,realizează sarcina ;
- SARCINĂ DE MUNCĂ - ceea ce trebuie efectuat la locul de muncă;
- MIGLOACE DE MUNCĂ/ECHIPAMENTE DE MUNCĂ : mașini, utilaje, echipamente,
scule, dispozitive, etc.
- MEDIUL DE MUNCĂ - unde își desfășoară activitatea.
 
PERICOL :
Proprietatea intrinsecă a materialilor de lucru, a surselor de energie, a capacității mijloacelor
de muncă, precum și a metodelor și practicilor de lucru, de a produce daune umane și/sau
materiale,
RISC:
Probabilitate de a se produce daune, în situația expunerii la pericol;
Pericolul prezintă două forme de manifestare:
forma pasivă: când sunt respectate prescripțiile tehnice și reglementările în domeniul
procesului tehnologic și sănătate și securitate în muncă;
forma activă: când este activat de factorii de risc din sistemul de muncă;
FACTORII DE RISC:
factori de risc proprii executantului;
factori de risc proprii sarcinii de muncă;
factori de risc proprii mijloacelor de producție;
factori de risc proprii mediului de muncă.
Pentru a încadra diverșii factori în una din categoriile enumerate, se folosește un al doilea
criteriu combinat – element general și forma concretă de manifestare specifică factorului de
risc.
 MECANISMUL PRODUCERII
ACCIDENTELOR DE MUNCĂ
 Pentru ca să aibă loc un accident de muncă , este necesar
acțiunea simultană a doi factori de risc, din care unul este propriu
executantului, iar cel de-al doilea,mijloacelor de producere sau
mediului fizic de muncă. Numai astfel poate avea loc impactul
dintre victimă și agentul material care îi afectează organismul.
 Se poate realiza prin identificarea factorilor de risc, proprii unui
sistem de muncă sau care pot apărea pe parcursul funcționării
sale, și precizarea tuturor implicaților posibile ale prezenței și
acțiunii lor. Aceasta modalitate de analiză, numită analiză
preaccident, este cea mai eficientă , deoarece permite realizarea
securității și sănătății muncii cu cel mai mici eforturi.
 Pentru înțelegerea dinamicii fenomenului accidentării este însă mai
relevant procedeul invers – analiza postaccident, în care se
pornește de la un eveniment produs.
 În dinamica producerii accidentului
se disting trei faze posibile.
 faza I: - este aparent nediferențiata față de situația normală, astfel încât pericolul nu
poate și sesizat decât printr – o urmărire specială;
- apare o situație periculoasă sesizabilă, care este inițiată de factorul uman;
- de regulă, se poate interveni pentru prevenirea accidentului atât de către executat, cât
și de către factorii de decizie;
 faza II-a: – are loc înlănțuirea și îmbinarea mai multor cauze într – un interval scurt
de timp;
- datorită crizei de timp, acțiunile de prevenire ale executantului pot fi agravate;
- există totuși posibilitatea, foarte limitată față de faza anterioară, de a se interveni
pentru prevenirea producerii leziunii;
 faza III-a : - este faza definitorie a accidentului;
- are loc impactul omului cu elemente ale mijloacelor de producție sau ale mediului fizic
ambiant, care provoacă leziunea;
- se produce într-un timp foarte scurt, astfel încât singurele posibilități de a acționa sînt
reacțiile reflexe de autoapărare ale executantului;
FACTOR DE RISC PROFESIONAL:
dimensiunea abaterii sistemului de muncă ce include
posibilitatea de accidentare sau îmbolnăvire profesională – fie
la afecțiune ale organismului cu consecințe grave și
ireversibile (invaliditate sau decesul lucrătorului).

După acțiunea asupra organismului, factorii de risc

determină accidente de muncă sau îmbolnăviri profesionale.
Determinarea exactă a factorilor de risc pe cele două categorii
de efecte ne este posibilă, întrucât ea depinde de modul de
manifestare:

Variații sau stări.

Producerea accidentului presupune interacțiunea variațiilor sau
a variaților cu stările, iar îmbolnăvirile profesionale sunt efectul
unei interacțiuni a stărilor.
 Factorii de risc mai pot fi
clasificați
Delimitarea în factori generatori
de accidente și boli profesional,
ea are la bază și o altă
diferență, care vizează formele
de manifestare ale factorilor de
risc în sistemul de muncă:
VARIAȚII sau STĂRI.
 Variațiile sunt mișcările ce se
abat de la mersul normal,-
disfuncție.
Stări sunt însușiri, proprietăți,
deficiente umane, defecte
mijloacelor de producție.
Un criteriu de clasificare util în analiza
posibilităților de prevenire, este natura
factorului de risc, respectiv:
obiectivi, care nu depind de factori
uman
subiectivi, proprii executantului și
sarcinii de muncă.
Factori de risc obiectivi, care nu
depind de factor uman, proprii
mijloacelor de producție.
Factori de risc subiectivi, depind de
factorul uman, proprii executantului și
sarcinii de muncă.
 Factorii de risc mai pot fi clasificați
În funcție de contribuție la producerea
accidentelor sau îmbolnăvirilor
profesionale, factorii de risc pot fi
principali sau secundari.
În funcție de contribuția lor
potențială sau reală la producerea
unui accident de muncă sau a unei
boli profesionale, factorii de risc pot fi:
principali, prin a căror suprimare se
elimină în mod cert posibilitatea
producerii vătămării organismului.
secundari, care favorizează efectele
acțiunii factorilor principali, și a căror
eliminare nu constituie o garanție a
evitării accidentului sau îmbolnăvirii.
Prin boală profesională se înțelege afecțiunea ce
se produce ca urmare a exercitării unei meserii
sau profesii, cauzată de factori nocivi (fizici, chimic
sau biologic), caracteristici locului de muncă,
precum și de suprasolicitarea diferitelor organe
sau sisteme ale organismului în procesului în
procesul de muncă.
Pentru ca o afecțiune să fie calificată ca boală
profesională, trebuie deci să fie îndeplinite trei
condiții:
Să decurgă din exercitarea unei meserii sau
profesii;
Să fie provoacă de factori de risc fizici, chimici,
biologici, caracteristici locului de muncă sau de
suprasolicitări;
Acțiunea factorilor de risc asupra organismului să
fie de lungă durată;
 Factorii de risc mai pot fi clasificați
Procesul patologic este lent și afectează și starea generală Factori de risc proprii executantului
a organismului, fie anumite aparate sau organe. În multe
cazuri acțiunea este reversibilă; prin scoaterea bolnavului
Abaterea de la o formă normală în
din mediu nociv și aplicarea unui tratament adecvat,
urmările bolii se atenuează sau dispar complet.
îndeplinirea sarcinii de muncă
conduce la erori de natură:
Pentru ca o noxa din mediul de muncă să fie recunoscută
ca factor etiologic al unei boli profesionale trebuie să existe
dovadă unei relații cantitative între doza noxei respective  recepției, prelucrării și interpretării
absorbită de organism și efectul produs asupra acestuia. informației;
Relația doza – efect a fost stabilit pentru un număr mare  deciziei;
de factori de risc, impunându – se limite maxime admise.  execuției;
Efectele care nu depind de doză sunt: alergiile și cancerul.  autoreglajului.
Alergii respiratorii sau cutanate: apar ca urmare a

unei sensibilizări individuale care pune sub semnul

întrebării apărarea imunitatea. Eroarea executantului se manifestă sub
Cancer: producerea de celule anormale care se pot forma unei acțiuni greșite sau
multiplica (tumori maligne). omisiuni.
 Factorii de risc mai pot fi clasificați
Factori de risc proprii mediului de muncă . Factori de risc proprii mediului de
Au două forme de manifestare și anume: muncă.
conținut sau structură necorespunzătoare a sarcinii

de muncă în raport cu cerințele impuse de situație de

risc;
Sunt determinați de:
sub/supradimensionarea cerințelor impuse a) mediul fizic ambiant:
executantului sau necorespunzătoare posibilităților
sale. factori de risc fizici fizic;
Factori de risc proprii mijloacelor de factori de risc fizici chimic;
producție. factori de risc fizici biologic;
După natură acțiunii lor se pot manifesta sub formă factori de risc fizici sub/suprasolicitarea
de:
factori de risc fizici (mecanic, termic, electric);
psiho – fiziologică.
factori de risc chimic;

factori de risc biologic; b) mediul social (ambianță mediată) prin

factori de risc sub/suprasolicitare determinați de risc psihic.
caracteristicile mijloacelor de producție.
 Factorii de risc mai pot fi clasificați
Factorii de risc proprii mediului de muncă
 În sistemul global , pornind de la
sub formă de depășiri ale nivelului sau intensități
funcționale a parametrilor de mediu specifici,
precum și de apariții ale unor condiții de muncă
inadecvate.
Prin urmare factorii de risc care pot provoca
bolile profesionale sunt numeroși:
unii dintre ei sunt bine cunoscuți și studiați din
punct de vedre al acțiunii asupra organismului;
alții apar odată cu dezvoltarea unor tehnologii.
Există trei sisteme, principal diferite, de stabilire
a bolilor considerate profesionale:
Sistemul global;
Sistemul limitativ;
Sistemul mixt.
conceptul de boală profesională, se
caută acoperirea tuturor factorilor de
risc care pot provoca afecțiuni,lăsându-
se la latitudinea medicului precizează
caracterul boli (profesională sau nu).
 În sistemul limitativ se stabilește în mod
convențional o listă a bolilor profesionale
și a meseriilor sau profesiunilor în care
pot să apară, fără ca medicul să aibă
competența de a modifica această lipsă.
În unele țări se impun asemenea limite
în legătură cu timpul de expunere sau
cu durata întreruperii lucrului peste care
boală nu mai este recunoscută ca fiind
profesională.
 Clasificarea bolilor profesionale
a. În funcție de natura factorului de risc care le-a generat, b. După timpul de expunere la
bolile profesionale se pot clasifica în următoarele grupe: acțiunea factorului de risc, există
Intoxicați, provocate de inhalarea pulberilor netoxice;
 A. Intoxicații acute ( se
Pneumoconioze, provocate de inhalarea pulberilor

netoxice;
cercetează atât ca boală
Boli prin expunerea la energie radiantă;
profesională cât și ca accident de
Boli prin expunerea la temperaturi înalte sau scăzute;
muncă), generate de expunere de
Boli prin expunerea la zgomot și vibrații;
scurtă durată la acțiunea
Boli prin expunerea la presiune atmosferică ridicată sau
factorului de risc, dar la doze
scăzută;
mari.
Alergii profesionale;  B. Intoxicații cronice (se
Dermatoze profesionale; caracterizează ca boli
Cancerul profesional; profesionale), provocate de
Boli infecțioase și parazitare; regulă, de doze relativ mici, dar
Boli prin suprasolicitate; care acționează timp îndelungat
Alte boli (care nu intră în categoriile anterioare); asupra organismului.
 Factorii de risc mai pot fi clasificați

După timpul de acțiune în raport cu momentul accidentului sau

îmbolnăvirii, factorii de risc sunt

inițiali

intermediari

final.

Factorii de risc de accidentare și de îmbolnăvire profesională

se caracterizează prin nivel de risc, ca indicator convențional ce
exprimă sintetic și cumulativ dimensiunea riscurilor existente într –
un sistem de muncă.
Problema cheie a accesului la optimizarea integrării omului în
sistemul solicitărilor profesionale la conservarea și utilizarea
eficientă a potențialului său creator, securitatea muncii
constituie astăzi un domeniu multidisciplinar ce integrează
preocupări conjugate ale disciplinelor tehnice și umaniste,
interesate, deopotrivă, în găsirea celor mai adecvate
mijloace de proiectare a funcționalității locurilor de muncă.
Scopul final al acestei activități este prezervarea vieții și
integrității omului în procesul muncii, prevenirea
accidentelor de muncă.
Indiferent de nivelul de aplicare, procedurile utilizate sunt
apropiate ca principiu (constatarea deficiențelor în raport cu
norma).
 
Științe PERICOL
Colectivi

FACTORI DE RISC

Individuali

Epidemiologie RISC

Noțiuni fundamentale ale analizei riscurilor

PERICOL CONSTATARE
= prezența unei proprietăți intrinseci de a vătăma

Colectivi
FACTORI DE RISC (intensitate,
= fiecare element durată, frecvență)
asociat activării unui
pericol
Individuali

EVALUARE
RISC = probabilitatea unei
daune
DEFINIRE

Schema logică a analizei riscurilor

 Tabel sinoptic al rezultatelor analizei proceselor
și situațiilor de muncă

Identificare Pericole Riscuri Factori Factori Măsuri

colectivi individuali

1 2 3 4 5 6

Construcții
Spații
Situații
Procese continue
Procese ocazionale
 Evidenţa zonelor cu risc profesional grav şi
specific – din RPMOAPLLPRP

H.G. nr.95 din 05.02.2009.

84. Evidenţa zonelor cu risc profesional grav şi
specific, prevăzută la art. 13 lit. n) din Anexa nr. 9
la Regulamentul privind modul de organizare
Legea securităţii şi sănătăţii în muncă, se va a activităţilor de protecţie a lucrătorilor la
ţine într-o Fişă care va cuprinde cel puţin locul de muncă şi prevenire a riscurilor
profesionale ___________________
informaţiile prevăzute în anexa nr. 9 la
(denumirea unităţii)
prezentul Regulament. 
85. Angajatorul trebuie să aducă la cunoştinţa
conducătorilor locurilor de muncă şi FIŞĂ
lucrătorilor care îşi desfăşoară activitatea în de evidenţă a zonelor cu risc profesional
zonele cu risc profesional grav şi specific grav şi specific
măsurile de prevenire stabilite în urma
evaluării riscurilor. 
86. Acţiunile pentru realizarea măsurilor de
prevenire, stabilite în urma evaluării
Nr. Localizarea Măsurile
riscurilor profesionale pentru zonele cu risc d/o zonei de prevenire
profesional grav şi specific, constituie o
prioritate în elaborarea planului de protecţie
şi prevenire.
 Legea SSM nr.186-XVI din 10.07.2008.
Articolul 13.
Alte obligaţii ale angajatorului,
Angajatorul are şi alte obligaţii:
n) să ţină evidenţa zonelor cu risc
profesional grav şi specific,
menţionate la art.10 alin. (4) lit.
e);
Articolul 10.
Obligaţii generale
 (4) Fără a aduce atingere celorlalte
dispoziţii ale prezentei legi şi ţinând
seama de natura activităţilor din
unitate, angajatorul este obligat: 
 e) să ia măsurile corespunzătoare
pentru ca în zonele de risc grav şi
specific să poată avea acces numai
salariaţii care au primit instrucţiuni
adecvate privind securitatea şi
sănătatea în muncă.
 Capitolul II
Organizarea activităţilor de protecţie şi
prevenire
 prin înfiinţarea unui serviciu intern de
protecţie şi prevenire;
 Activităţile de protecţie şi prevenire
desfăşurate în cadrul unităţii prin
modalităţile prevăzute la punctul 3 din
prezentul Regulament sânt următoarele:
1) evaluarea riscurilor profesionale;
12) evidenţa zonelor cu risc ridicat şi
specific;
13) stabilirea zonelor care necesită
semnalizare de securitate şi sănătate în
muncă, precum şi a tipului de
semnalizare;
14) monitorizarea funcţionării instalaţiilor de
ventilare, dispozitivelor de protecţie,
aparaturii de măsură şi control;
15) verificarea stării de funcţionare a
sistemelor de siguranţă şi de
semnalizare în caz de avarie;
16) stabilirea necesarului de dotare a
lucrătorilor cu echipament individual
de protecţie;
17) asigurarea întreţinerii, utilizării şi
depozitarii adecvate a echipamentelor
individuale de protecţie;
22) colaborarea cu lucrătorii
desemnaţi/serviciile interne/serviciile
externe ai/ale altor angajatori în
situaţia în care mai mulţi angajatori îşi
desfăşoară activitatea în acelaşi loc de
muncă;
 Capitolul VIII
Evaluarea riscurilor profesionale
41. Evaluarea riscurilor profesionale se efectuează prin orice metodă
însuşită de evaluatori şi se finalizează cu propunerea măsurilor de
prevenire a riscurilor profesionale.

42. Rezultatele evaluării riscurilor profesionale vor fi consemnate într-

o fişă de evaluare a riscurilor profesionale, care va cuprinde
informaţiile specificate în metoda de evaluare aplicată.

f) să întocmească, în cazul când natura şi gradul de risc profesional

o necesită, un plan anual de protecţie şi prevenire care să includă
măsuri tehnice, sanitare, organizatorice şi de altă natură, bazat pe
evaluarea riscurilor profesionale, care să fie aplicat corespunzător
condiţiilor de lucru specifice unităţii;
 Capitolul XII
Constatarea stării de pericol grav şi imediat de accidentare
 şi aplicarea măsurilor de securitate ce se impun
80. Starea de pericol grav şi imediat de
accidentare poate fi constatată de către
orice lucrător din unitate, lucrător al
serviciului extern de protecţie şi prevenire
cu care unitatea a încheiat contract,
precum şi de către inspectorul de muncă.
81. La constatarea stării de pericol grav şi
imediat de accidentare se vor lua imediat
următoarele măsuri de securitate:
1) oprirea echipamentului de lucru şi/sau
activităţii;
2) evacuarea lucrătorilor din zona periculoasă;
3) anunţarea serviciilor specializate;
4) anunţarea conducătorilor ierarhic superiori;
5) eliminarea cauzelor care au condus la
apariţia stării de pericol grav şi imediat.
82. În vederea realizării măsurilor prevăzute la
punctul 81:
cu referinţă la cele specificate la subpunctul
1), angajatorul va desemna în prealabil lucrătorii
care trebuie să oprească echipamentele de lucru şi
va asigura instruirea acestora;
cu referinţă la cele specificate la subpunctul
2), angajatorul în prealabil:
a) va întocmi planul de evacuare a lucrătorilor;
b) va afişa planul de evacuare a lucrătorilor la un
loc vizibil;
c) va instrui lucrătorii în vederea aplicării cu
referinţă la cele specificate la subpunctul 3),
angajatorul în prealabil:
a) va desemna lucrătorii care trebuie să contacteze
serviciile specializate şi să îi instruiască în acest
sens;
b) va asigura mijloacele de comunicare necesare
contactării serviciilor specializate;
   
 cu referinţă la cele specificate la subpunctul 4), angajatorul
în prealabil trebuie să stabilească modul operativ de anunţare la
nivel ierarhic superior;
 cu referinţă la cele specificate la subpunctul 5), angajatorul

în prealabil:
a) va desemna lucrătorii care au capacitatea necesară să elimine
starea de pericol grav şi imediat, să asigure instruirea şi dotarea lor
cu mijloace tehnice necesare intervenţiei;
b) va stabili serviciile specializate care pot interveni.
83. Angajatorul trebuie să stabilească măsurile de securitate
prevăzute la punctul 81 din prezentul Regulament, ţinând seama
de natura activităţilor, numărul de lucrători, organizarea teritorială
a activităţii şi de prezenţa altor persoane în afară celor implicate
direct în procesul muncii.
 Procedura generală metodologiei de evaluare a riscurilor
ACTIVITATE INSTRUMENT REZULTAT
Formați echipa •Echipa de evaluare
Definiți posturile de lucru •Planul de situație al unității •Planul de situație**
și zonele de evaluare •Matricea pericolelor •Matricea pericolelor***
Realizați examinarea •Lista de verificare pentru •Neconformități
examinarea generală indentificate (PPP*, col.1)
generală •Model de PPP*

Identificați pericolele •Lista de verificare pentru •Pericole specifice

pericolele specifice indentificate (PPP*, col.1)
specifice •Model de PPP*

Analizați pericolele •Buletine de analize, expertize •Dovezi pentru

tehnice, anamneze, teste medicale,
date tehnice etc. evaluarea ulterioară
Evaluați riscurile •Grila categorie de risc •Categoria de risc atribuită
•Model de PPP* fiecărui pericol (PPP*, col.2)

Planificați acțiunile •Model de PPP* •Măsuri tehnice, organizatorice,

igienico-sanitare, responsabilități,
termene (PPP*, col.3-5)

Model de PPP* •Stadiul de realizare a măsurilor

Monitorizați acțiunile înregistrate în (PPP*, col.6)

*Plan de prevenire și protecție

**Cu definirea zonelor de evaluare și / sau a posturilor de lucru
*** pe zonele de evaluare și/sau a posturilor de lucru
 FORMAȚI ECHIPA

Ce trebuie de făcut:
• implicați angajatorul sau reprezentantul său legal
• implicați lucrători desemnați pentru activitățile de protecție
și prevenire a riscurilor profesionale
• implicați conducătorii locurilor de muncă, în special pe cei
responsabili de atelierul de producție (dacă este cazul)
• implicați reprezentanții lucrătorilor cu răspunderi specifice
în domeniul SSM
• implicați directorul tehnic (dacă există)
• implicați alți experți, în funcție de natura și gravitatea
riscurilor (de ex. medicul de medicina muncii, persoană
specializată pentru determinarea nivelului de zgomot)
• obțineți sprijin din partea CSSM (dacă există)
• explicați și discutați procedura de evaluare a riscului în
cadrul primei întruniri a echipei
La nivelul unității, controalele și verificările iau în considerare următoarele
aspecte.
examinarea riscurilor comune diferitelor secții și ateliere

repartiția riscurilor pe secții si ateliere

identificarea secțiilor sau atelierelor care necesită analiza mai aprofundate

analiza posibilităților întreprinderii de a realiza cerințele de securitate a muncii

stabilirea priorităților în prezența măsurilor generale de prevenire

În practică aceste operații se realizează adesea în dependență competență,

profesionalismul și experiența persoanelor desemnate, inginerilor de PP
COMPENSĂND lipsa de metodă - cuprinde șase grupe riscuri posibile.
riscuri de incendiu (depistarea zonelor periculoase a sectoarelor vulnerabile, a

tipurilor de incendiu posibile)

riscuri electrice (identificarea materialilor și dispozitivelor care necesită măsuri

de prevenire specifice)
riscuri de circulația oamenilor și a mașinilor (amplasarea locurilor de muncă,

gradul încărcare a mașinilor, starea căilor de acces, iluminatul locurilor de ,

riscuri legate de activitățile de manipulare și depozitarea materialilor

riscuri de poluare (noxe chimice, zgomot, vibrații, radiații etc.).

La nivelul secției sau atelierului. controalele și verificările
urmăresc identificarea riscurilor comune pe ansamblu locurilor de
muncă ce compun atelierul și stabilirea acelor locuri de muncă,mașini
sau riscuri care necesită investigații ulterioare.
La nivelul locului de muncă. controalele și verificările beneficiază
de o mare varietate de instrumente de lucru (drele,
chestionare,instrucțiuni etc.)
Controale și verificări la nivelul unui risc . Controlul sau verificarea
unui risc particular se limitează la activitatea caracterizată prin riscul
dominat respectiv și se face, de regulă, în detaliu, la punerea în
funcțiune a obiectivului industrial sau a unor noi tehnologii.
Multe activități prezentă particularitatea că caracterizează sub
aspectul securității muncii riscuri dominate riscuri mecanice în cazul
prelucrării metalelor la rece, căderi de la înălțime în construcții,
surpare în cazul excavațiilor de teren, riscuri termice în oțelării, riscuri
de explozii în minerit, riscuri chimice, radiații etc.
 DEFINIȚI POSTURILE DE LUCRU ȘI ZONELE DE
EVALUARE
CE TREBUIE FĂCUT
• Obțineți un plan de situație al întreprinderii (birouri și
zona de producție)
• Identificați posturile de lucru, numerotați-le și marcațiile
în cadrul planului
• Identificați posturile de lucru similare (cu tehnologie și
organizare similară) ce pot fi acoperite printr-o singură
evaluare de risc
• Identificați pericolele de incendiu, explozie, zgomot etc.
ce acoperă mai multe posturi de lucru și formați zone de
evaluare a riscului
• Verificați și revizuiți aceste acțiuni când ajungeți la
Activitatea 3
 Exemple
Exemplu pentru Exemplu de zone de Exemplu de zone de
identificarea posturilor evaluare evaluare
de lucru similare

În cazul mai multor De multe ori operațiunile Pericolul de ,,incendii și

posturi de lucru similare, de sudură și polizare se explozii,, nu se limitează
de ex. stații de sudură succed. Ambele sunt doar la un post de lucru.
cu arc electric, evaluarea asociate cu expunerea la Astfel că măsurile de
seva face pentru un nivele ridicate de prevenire (planul de
singur post de lucru. zgomot. Astfel că prevenire a incendiilor,
Această regulă nu se zgomotul poate fi stingătoare, sisteme de
poate aplica unui post evaluat pentru întreaga alarmă – semnalizare
de lucru ce folosește zonă dintr-un atelier ce etc.) se aplică întregii
sudura autogenă și altui are mai multe posturi de zone de evaluare.
post ce folosește lucru pentru sudură și
sudură cu arc electric, polizare.
deoarece pericolele
legate de fumul de
sudură sunt semnificativ
diferite.
Exemplu pentru definirea posturilor de lucru și
a zonelor de evaluare într-un plan de situație

 Exemplul de mai sus defineşte zone

de evaluare, posturi de lucru şi alte
elemente de infrastructură (ex.
rezervoare azot, metan, metanol,
amoniac). În cadrul evaluării de risc,
elementele de infrastructură nu
trebuie analizate, deoarece nu
reprezintă posturi de lucru; totuşi,
acestea reprezintă pericole pentru
posturile de lucru învecinate şi trebuie
deci să deţină instrucţiuni de utilizare,
furnizate de obicei de producător, în
vederea respectării lor la operaţiunile
de întreţinere.
PRINCIPIILE DE EVALUARE A RISCURILOR
PROGRAMUL ACȚIUNILOR DE SSM
 Pentru majoritatea unităților,
o abordare în cinci etape a EFR este suficientă:

Etapa nr. 2 Expertizarea condițiilor de

Etapa nr. 1 Identificarea factorilor muncă și clasificarea lor în ordine
periculoși și a persoanelor expuse prioritară

EFR trebuie
Y=f(x); y=0; realizată cu implicarea activă a
angajaților

Etapa nr. 3 Deciderea și revizuirea

Etapa nr. 5 Monitorizarea și revizuirea
acțiunilor preventive

Etapa nr. 4 Adoptarea de măsuri

Astfel, dacă riscul este zero, securitatea tinde către infinit. Limită de risc minim,
respectiv un nivel al riscului diferit de zero.

Există și alte metodologiicare funcționează la fel de bine, în special în cazul unor

expertizări și situații mai complexe.
Deficiențe ale capacității de muncă
individuale ale executantului
 ÎNSUȘIRI
TEMPERAMENTALE - APTITUDINI FIZICE
NECORESPUNZĂTOARE - APTITUDINI SENZORIAL
CERINȚELOR ȘI RECEPTIVE
RISCURILOR - APTITUDINI MENTALE
ACTIVITĂȚII - APTITUDINI PSIHO-MOTORII
- PLASTICITATE FUNCȚIONALĂ
APTITUDINI
PROFESIONALE
INSUFICIENT
- LIPSA SIMȚULUI DE
DEZVOLTATE RESPONSABILITATE
- INCONSECVENȚĂ
TRĂSĂTURI NEGATIVE - LIPSA DE PERSEVERENȚĂ
DE CARACTER - LIPSA DE PUNCTUALITATE
- LIPSA DE HOTĂRÎRE
- SUB/SUPRAESTIMAREA CAPACITĂȚII
CAPACITĂȚI PROPRII
INDIVIDUALE REDUSE - LIPSA SPIRITULUI DE INIȚIATIVĂ
ÎN FUNCȚIE DE VÎRSTĂ - INDISCIPLINĂ
- ATITUDINE NEGATIVĂ FAȚĂ DE MUNCĂ
ȘI EXPERIENȚĂ ȘI COLECTIV
PROFESIONALĂ - ATITUDINE NECORESPUNZĂTOARE
FAȚĂ DE SECURITATEA MUNCII
- LIPSA CURAJULUI SAU TENDINȚA SPRE
STARE DE SĂNĂTATE RISC
DEFICITARĂ

Deficiențe ale capacității de muncă individuale

ale executantului
 - STAREA DE OBOSEALĂ
- BOALĂ ACUTĂ
- EMOȚII PUTERNICE
- INTERESE DE MOMENT
- STĂRI DEPRESIVE
- CONFLICTE FAMILIALE SAU
PROFESIONALE
- INFLUENȚA ALCOOLULUI
- FACTORI ALIMENTARI
- INCAPACITATEA UNUI EFORT
VOLUNTAR DE MOMENT

Deficiențe ale capacității de muncă individuale

ale executantului
 MIJLOACE DE PRODUCȚIE

NEALEGEREA TEHNOLOGIEI CU CELE MAI MICI PERICOLE

DE ACCIDENTARE ȘI ÎMBOLNĂVIRII PROFESIONALE

DEFICIENȚE ȘI LIMITE RISCURI INTRINSECI DATORITĂ LIMITELOR POGRESULUI

TEHNIC
ALE CONCEPȚIEI ȘI
PROIECTĂRII CONCEPEREA UNOR MIJLOACE DE MUNCĂ CU GRAD MARE
MIJLOACELOR DE DE RISC PRIN ACȚIUNEA GREȘITĂ ASUPRA FORMEI,
MUNCĂ AȘEZĂRII, MODULUI DE MONTAJ, PRINCIPIULUI DE
CONSTRUCȚIE ȘI FUNCȚIONARE

OMISIUNI ÎN PREVEDEREA MIJLOACELOR

DE PROTECȚIE A MUNCII

DEFECTE VIZIBILE IDENTIFICABILE ALE MATERIALELOR

DEFICIENȚE DE FOLOSITE, CONSTRUCȚIEI,
EXECUȚIE A FINISAJULUI,ETC,MIJLOACELOR DE MUNCĂ
MIJLOACELOR DE
VICII ASCUNSE ALE MATERIALELOR ȘI CONSTRUCȚIEI
MUNCĂ
MIJLOACELOR DE MUNCĂ ȘI ALE OBIECTELOR MUNCII

Deficiențe de concepție, proiectare și execuție

a mijloacelor de producție
 MEDIUL DE MUNCĂ MEDIUL FIZIC AMBIANT

NATURA SPECIALĂ A MEDIU SUBTERAN, AERIAN, ACVATIC, SUBACVATIC, MLĂȘTINOS

MEDIULUI FIZIC ETC.
DE MUNCĂ
NEALEGEREA ELEMENTELOR DE MEDIU CU CELE MAI MICI
PERICOLE DE ACCIDENTARE ȘI ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ

RISCURI INTRINSECI DATORITĂ LIMITELOR POGRESULUI TEHNIC

DEFICIENȚE DE
CONCEPȚIE ȘI
PROIECTARE A MEDIULUI PROIECTAREA NECORESPUNZĂTOARE A ELEMENTELOR MEDIULUI
FIZIC DE MUNCĂ DE MUNCĂ (MICROCLIMAT, ILUMINAT, PURITATEA AERULUI ETC.)

OMISIUNI ÎN PREVEDEREA MIJLOACELOR

DE PROTECȚIE A MUNCII

DEFECTE VIZIBILE SAU ASCUNSE DE MATERIAL SAU

DEFICIENȚE DE CONSTRUCȚIE ALE INSTALAȚIILOR ETC, CARE GENEREAZĂ
REALIZARE A MEDIULUI CONDIȚIILE DE MEDIU FIZIC
FIZIC DE MUNCĂ
AMPLASAREA NECORESPUNZĂTOARE A INSTALAȚIILOR ETC, CARE
GENEREAZĂ CONDIȚIILE MEDIULUI FIZIC

Deficiențe ale mediului de muncă

 Evaluarea a riscurilor de accidentare și
îmbolnăvire profesională

Relație risc – securitate SECURITATE

Securitatea și riscul sunt două noțiuni
abstracte, contrare, care se ecclud +
reciproc.
Definind securitatea ca funcție de risc y
= _1_, astfel, dacă riscul
x
y = f(x)
este zero , din relația dintre cele două
variabile rezultă că securitatea tinde
către infinit , iar dacă riscul tinde
către infinit, securitatea tinde către
zero.
0 +∞

Y = _1_ +∞ y = _1_ 0
0 +∞
RISC
Relația risc - securitate
 RELAȚIA RISC - SECURITATE

Trebuie admise o limită de risc minim,

respectiv un nivel al riscului diferit de zero,
dar suficient de mic, pentru a se considera
că sistemul este sigur, ca și o limită de risc
maxim, care să fie echivalentă cu un nivel
atât de scăzut de securitate, încât să nu
mai fie permisă funcționarea sistemului.
 Consecințele asupra executantului
pot fi grupate după clasa de gravitate.

 clasa 1 consecințe neglijabile (incapacitate de muncă

mai mică de 3 zile);
 clasa 2 consecințe mici (incapacitate mai mare 3 – 45
zile);
 clasa 3 consecințe medii (incapacitate mai mare 45 –
180 zile);
 clasa 4 consecințe mari (invaliditate gradul III);
 clasa 5 consecințe grave (invaliditate gradul II);
 clasa 6 consecințe foarte grave (invaliditate gradul I);
 clasa 7 consecințe maxime (deces).
 Frecvența ca accident
sau boală utilizate în 5 grupe
 extrem de rare Nici un eveniment în ultimul 10
ani;
 foarte rare Un eveniment între 5 – 10 ani;
 rare Un eveniment între 2- 5 ani;
 puțin frecvente Un eveniment între 1 - 2 ani;
 frecvente Un eveniment între 1 lună - 2 ani;
 foarte frecvente Cel puțin un eveniment pe lună.
 Atribuirea nivelurilor de risc / securitate
utilizăm curba acceptabilitate a riscului
– în ordine crescătoare 7 nivele, fiind invers Obținerea matrice Mgp cu 7 linii – g, - clase de gravitate,
- p – 6- clase de frecvență.
proporțională între cele două stări (risc –
securitate):
(1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6)
N1 – nivel minim de risc S7 – nivel
maxim de securitate; (2,1) (2,2) (2,3) (2,4) (2,5) (2,6)
N2 – nivel foarte mic de risc S6 –
(3,1) (3,2) (3,3) (3,4) (3,5) (3,6)
nivel foarte mare de securitate;
N3 – nivel mic de risc S5 – nivel mare Mgp= (4,1) (4,2) (4,3) (4,4) (4,5) (4,6)
de securitate;
N4 – nivel mediu de risc S4 – nivel (5,1) (5,2) (5,3) (5.4) (5,5) (5,6)
mediu de securitate;
(6.1) (6,2) (6,3) (6,4) (6,5) (6,6) (7.1) (7,2)
N5 – nivel mare de risc S3 – nivel mic
de securitate; (7,3) (7,4) (7,5) (7,6)
N6 – nivel foarte mare de risc - S2 – (Scările de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii
pentru stabilirea măsurilor de prevenire) Pentru stabilirea
nivel foarte mic de securitate; măsurilor de protecție și prevenire.
N7 – nivel maxim de risc S1 – nivel 7-1 – dacă se operează cu nivelurile de risc ;
minim de securitate. 1-7 – dacă se operează cu nivelurile de securitate;
 SECURITATE
G
7

1
RISC
1 2 3 4 5 6 F

Reprezentarea grafică a matricei cuplurilor de variabile gravitate-frecvență

(mulțimea nivelurilor de risc)
G – clasa de geavitate; F – clasa de frecvență
 Elementele implicate în realizarea
procesului de muncă și relațiile dintre ele

SISTEM DE MUNCĂ

EXECUTANT

SARCINI
DE MIJLOACE DE PRODUCȚIE
MUNCĂ

MEDIU DE MUNCĂ
 EVALUAREA RISCURILOR.
NIVEL DE RISC GLOBAL.

În care N este nivelul de risc global pe loc de

n muncă;
ri - rangul factorului de risc ”i”
Ʃri *Ri Ri - nivelul de risc pentru factorul de risc ”i”
n - numărul factorilor de risc identificați la postul
Nr= i=1____ de lucru
Nr-se calculează ca medie ponderată a Nr. stabilite

n pentru factorii de risc identificați.

Nivelul de securitate (Ns) pe loc de muncă se
identifică pe Scala de încadrare a nivelurilor de
Ʃri risc/securitate construită pe principiul invers
proporționalității nivelurilor de risc și securitate.

i=1 Atât nivelul de risc global, cât și nivelul de securitate

se înscriu în Fișa postului de lucru.
 EVALUAREA RISCURILOR.
NIVEL DE RISC DE SECURITATE.
În cazul evaluării unor macrosisteme (sector,
n secție, întreprindere), se calculează media
ponderată a nivelurilor medii de securitate
determinate pentru fiecare loc de muncă analizat
Ʃrp * Nsp din componența macrosistemului (locurile de
muncă analoge se consideră ca un singur loc de

Ng= p=1____
muncă), pentru a se obține nivelul global de
securitate a muncii pentru atelierul/secția/sectorul
sau întreprinderea investigată – Ng unde rp este

n rangul postului de lucru ”p” (egal ca valoare cu

nivelul de risc al locului) - se calculează media
ponderată a nivelurilor medii de securitate

Ʃrp determinate pentru fiecare loc de muncă analizat

din componența macrosistemului(analoge LM=1)
n - numărul de locuri de muncă analizate
p=1 Nsp - nivelul mediu de securitate a muncii pentru
postul de lucru „p”
 LISTA DE IDENTIFICARE A FACTORILOR DE RISC
A EXECUTANT B SARCINA DE MUNCĂ
1 ACȚIUNI GREȘITE 1 CONȚINUT NECORESPUNZĂTOR AL SARCINII
1.1. Executare defectuoasă de operații DE MUNCĂ ÎN RAPORT CU CERINȚELE DE
- comenzi SECURITATE
- manevre 1.1. Operații, reguli, procedee greșite
- poziționări
- fixări 1.2. Absența unor operații
- asamblări
1.3. Metode de muncă necorespunzătoare
- reglaje
(succesiune greșită a operațiilor)
- utilizare greșită a mijloacelor de protecție etc.
2 SARCINA SUB/SUPRADIMENSIONATĂ ÎN
1.2. Nesincronizări de operații
RAPORT CU CAPACITATEA EXECUTANTULUI
- întârzieri
2.1. Solicitare fizică:
- devansări
- efort static
1.3. Efectuare de operații neprevăzute prin sarcina de - poziții de lucru forțate sau vicioase
muncă - efort dinamic
- pornirea echipamentelor tehnice
2.2. Solicitare psihică:
- întreruperea funcționării echipamentelor tehnice
- ritm de muncă mare
- alimentarea sau oprirea alimentării cu energie (curent electric,
- decizii dificile în timp scurt
fluide energetice, etc.)
- operații repetitive de ciclu scurt sau extrem de
- deplasări, staționări în zone periculoase
complex etc.
- deplasări cu pericol de cădere:
- monotonia muncii
 de la același nivel: de la înălțime:
- prin pășire în gol
- prin dezechilibru - prin dezechilibru
- alunecare - prin alunecare
- împiedicare
1.4. Comunicare accidentogenă:

2 OMISIUNI
2.1. Omiterea unor operații

2.2. Neutilizarea mijloacelor de protecție

 LISTA DE IDENTIFICARE A FACTORILOR DE RISC
C MIJLOACE DE PRODUCȚIE 2 FACTOR DE RISC TERMIC
2.1. Temperatură ridicată a obiectelor sau
1 FACTORI DE RISC MECANIC suprafețelor
1.1. Mișcări periculoase 2.2. Temperatură coborâtă a obiectelor sau
1.1.1. Mișcări funcționale ale echipamentelor tehnice: suprafețelor
- organe de mașini în mișcare 2.3. Flăcări, flame
- curgeri de fluide
- deplasări ale mijloacelor de transport etc.
3 FACTORI DE RISC ELECTRIC
3.1. Curentul electric:
1.1.2. Autodeclanșări sau autoblocări contraindicate ale - atingere directă
mișcărilor funcționale ale echipamentelor tehnice sau ale - atingere indirectă
fluidelor - tensiune de pas

1.1.3. Deplasări sub efectul gravității 4 FACTORI DE RISC CHIMIC

4.1. Substanțe toxice
- alunecare - cădere liberă
4.2. Substanțe caustice
- rostogolire - scurgere liberă
4.3. Substanțe inflamabile
- rulare pe roți - deversare
4.4. Substanțe explozive
- răsturnare - surpare, prăbușire
4.5. Substanțe cancerigene
- scufundare

5 FACTORI DE RISC BIOLOGIC

1.1.4. Deplasări sub efectul propulsiei
5.1. Culturii sau preparate cu microorganisme
- bacterii
- proiectare de corpuri sau particule - recul - virusuri
- deviere de la traiectoria normală - șocuri excesive - richeții
- balans - jet, erupție - spirochete
- ciuperci
1.2. Suprafețe sau contururi periculoase - protozoare
5.2. Plante periculoase (exemplu: ciuperci
otrăvitoare)
- înțepătoare - alunecoase
5.3. Animale periculoase (exemplu: șerpi veninoși)
- tăioase - abrazive
- adezive
 LISTA DE IDENTIFICARE A FACTORILOR DE RISC
D MEDIU DE MUNCĂ 1.11.2. Ionizante
- alfa
1 FACTORI DE RISC FIZIC - beta
1.1. Temperatura aerului: - gamma
- ridicată
1.12. Potențial electrostatic
- scăzută
1.13. Calamități naturale (trăsnet, inundație, vânt,
1.2. Umiditatea aerului
grindină, viscol, alunecări, surpări, prăbușiri de
- ridicată
teren sau copaci, avalanșe, seisme etc.)
- scăzută
1.14. Pulberi pneumoconiogene
1.3. Curenți de aer 2 FACTORI DE RISC CHIMIC
1.4. Presiunea aerului 2.1. Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici
- ridicată 2.2 Pulberi în suspensie în aer, gaze sau vapori
- scăzută inflamabili sau explozivi
1.5. Aeroionizarea aerului 3 FACTORI DE RISC BIOLOICI
3.1. Microorganisme în suspensie în aer
1.6. Suprapresiune în adîncimea apelor
- bacterii
1.7. Zgomot - virusuri
- richeții
1.8. Ultrasunete - spirochete
1.9. Vibrații - ciuperci
- protozoare etc.
1.10. Iluminat
4 CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI
- nivel de iluminare scăzut
- strălucire - subteran
- pîlpîire - acvatic
- subacvatic
1.11. Radiații - mlăștinos
1.11.1. Electromagnetice - aerian
- infraroșii - de frecvență înaltă - cosmic etc.
- ultraviolete - de frecvență medie
- microunde - de frecvență joasă
- laser
LISTA DE CONSECINȚE POSIBILE ALE ACȚIUNII FACTORILOR DE
RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN
LISTA DE CONSECINȚE POSIBILE ALE ACȚIUNII FACTORILOR DE
RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN
LISTA DE CONSECINȚE POSIBILE ALE ACȚIUNII FACTORILOR DE
RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN
 SCALA DE COTARE A GRAVITĂȚII ȘI FREGVENȚEI CONSECINȚELOR
ACȚIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANIZMULUI
CLASA DE GRAVITATE GRAVITATEA CONSECINȚELOR
CONSECINȚE

1 NEGLIJABILE consecințe minore reversibile cu incapacitate de muncă pre-vizibilă pînă la 3 zile

calendaristice (vindecare fără tratament)

2 MICI consecințe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibile de 3 – 45 zile care

necesită tratament medical

3 MEDII consecințe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibile între 45 – 180 zile

care necesită tratament medical și prin spitalizare

4 MARI consecințe ireversibile cu o diminuare a capacității de muncă de maxim 50%

(invaliditate de gradul III)

5 GRAVE consecințe ireversibile cu pierdere între 50 – 100 % a capacității de muncă, dar cu

posibilitate de autoservire (invaliditate de gradul II)

6 FAORTE GRAVE consecințe ireversibile cu pierderea totală a capacității de muncă și a capacității de

autoservire (invaliditate de gradul I)

7 MAXIME deces
CLASE DE FRECVENȚĂ FRECVENȚA CONSECINȚELOR
EVENMENTE

1 EXTREM DE RARE Nici un eveniment în ultimii 10 ani

2 FOARTE RARE Un eveniment între 5 – 10 ani
3 RARE Un eveniment între 2 – 5 ani
4 PUȚIN FRECVENTE Un eveniment între 1 – 2 ani
5 FRECVENTE Un eveniment între 1 lună – 1 an
6 FOARTE FRECVENTE Cel puțin un eveniment pe lună
 GRILA DE EVALUARE A RISCURILOR
COMBINAȚIE ÎNTRE GRAVITATE CONSECINȚELOR
ȘI FRECVENȚA PRODUCERII LOR
 SCALA DE ÎNCADRARE A NIVELURILOR DE
RISC/SECURITATE

NIVEL DE CUPLUL GRAVITAL FECVENȚĂ NIVEL DE

RISC SECURITATE

1 MINIM (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,6) (2,1) 7 MAXIM

2 FOARTE (2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1) 6 FOARTE
MIC MARE
3 MIC (2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) 5 MARE
(7,1)
4 MEDIU (3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) 4 MEDIU
(7,2)
5 MARE (4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3) 3 MIC
6 FOARTE (5,6) (6,4) (6,5) (7,4) 2 FOARTE
MARE MIC
7 MAXIM (6,6) (7,5) (7,6) 1 MINIM
 FIȘA DE EVALUARE A POSTULUI DE LUCRU Nr.

UNITATEA _______ FIȘA DE EVALUARE A NUMĂRUL PERSOANE EXPUSE

SECȚIA _______ POSTULUI DE LUCRU Nr. ___ ____
DURATA EXPUNERII
____
POST DE LUCRU: ECHIPA DE EVALUARE:

COMPONENTA FACTORI DE FORMA CONCRETĂ DE CONSECINȚA CLASA DE CLASA DE NIVEL DE

SISTEMULUI RISC MANIFESTARE A MAXIMĂ GRAVITATE FRECVENȚĂ RIC
DE MUNCĂ IDENTIFICAȚI FACTORILOR DE RISC PREVIZIBILĂ
(descriere parametri)

0 1 2 3 4 5 6
 STABILIREA MĂSURILOR DE PREVENIRE
Măsurile îmbunătățite a nivelului de securitate a sistemului de muncă se impune
luarea în considerare a ierarhiei riscurilor evaluate conform Scalei de încadrare a
nivelului de risc/securitate a muncii în ordinea :
7 – dacă se operează cu nivelul de risc;
1-7 – dacă se operează cu nivelurile de securitate
De asemenea se ține seama de ordinea ierarhică generică a măsurilor de prevenire,
respectiv:
-măsuri de prevenire intrinsecă se înscriu în formularul
-măsuri de protecție colectivă FIȘA DE MĂSURI DE PREVENIRE PROPUSE
-măsuri de protecție individuală

Aplicarea metodei se încheie cu redactarea raportului analizei. Aceasta este un

instrument neformalizat, care trebuie să conțină clar și succint, următoarele:
-modul de desfășurarea a analizei;

-persoanele implicate;

-rezultatele evaluării, respectiv fișele locului de muncă cu nivelurile de risc;

-fișele de măsuri de prevenire

 FIȘA DE MĂSURI PROPUSE

Nr. POST DE LUCRU / NIVEL MĂSURI PROPUSE

Crt. FACTORI DE RISC DE
NOMINALIZAREA COMPETENȚE / TERMENE COSTURI
RISC
MĂSURII RĂSPUNDERI ESTIMATIVE
 ORDINEA IERARHICĂ
A MĂSURILOR DE PREVENIRE

MĂSURI PRIMARE (măsuri de ordinul întîi)

ELIMINAREA RISCURILOR
RISC OM MĂSURILE TREBUIE SĂ ACȚIONEZE ASUPRA SURSEI DE FACTORI DE RISC
(PREVENIRE INTRINSECĂ)
MĂSURI SECUNDARE (măsuri de ordinul doi)
IZOLAREA RISCURILOR
RISC OM FACTORII DE RISC PERSISTĂ, DAR PRIN MĂSURI DE PROTECȚIE
COLECTIVĂ SE EVITĂ SAU DIMINUEAZĂ ACȚIUNEA LOR ASUPRA OMULUI

MĂSURI TERȚIARE (măsuri de ordinul trei)

EVITAREA RISCURILOR
RISC OM INTERACȚIUNEA DINTRE FACTORII DE RISC ȘI OM SE EVITĂ PRIN
MĂSURI ORGANIZATORICE ȘI REGLEMENTĂRI PRIVIND
COMPORTAMENTUL
MĂSURI CUATERNARE (măsuri de ordinul patru)
IZOLAREA OMULUI
RISC OM LIMITAREA ACȚIUNII FACTORILOR DE RISC SE FACE
PRIN PROTECȚIE INDIVIDUALĂ
 SURSE DE INFORMARE
• Legislația națională, acte normative și legislative

• ,,Coduri de bune practici,, publicate

• Standarde naționale sau europene
• Coduri de bune practici naționale și europene ale producătorilor
• Cărțile tehnice ale echipamentelor de muncă
• Fișele tehnice de securitate ale agenților chimici periculoși
• Marcajul echipamentelor și al produselor
• Planuri de instalare pentru infrastructura tehnică și utilaje.
Proiectul clădirilor și construcțiilor, comunicațiilor, teritoriilor și
zonelor de protecție.
• Pagini de web. de ex: naționale și internaționale
• Certificate de inspecție ale utilajelor, clădirilor și utilităților.
• Autorizații de funcționare. Atribuții. Responsabilități. Obligațiuni.
 MARI SUCCESE

Inspectorul Principal de Muncă

al Inspectoratului Muncii al Sindicatelor Zona Sud:
SILOCI Vasile