MODEL

Instrucțiuni proprii de securitate și sănătate în muncă

specifice pentru atelierele de restaurare din cadrul muzeelor

Prevederi generale
Conținut
Art. 1
Instrucțiunile proprii de securitate și sănătate în muncă pentru pentru atelierele de restaurare din
cadrul muzeelor sunt reglementări specifice cu aplicabilitate internă, obligatorii, care cuprind
prevederi și măsuri de eliminare sau diminuare a pericolelor de accidentare și îmbolnăvire profesională,
specifice acestui tip de activitate.

Conform abordărilor din Legea nr. 319/2006, a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor legii
aprobate prin H.G. nr. 1.425/2006, precum și din alte acte normative, sistemul de muncă este tratat ca
un sistem compus din următoarele elemente ce interacționează:
- executantul – omul implicat nemijlocit în executarea sarcinii de muncă;
- sarcina de muncă – totalitatea acțiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul echipamentelor de
muncă și în anumite condiții de mediu, pentru realizarea procesului de muncă;
- mijloacele de producție – totalitatea echipamentelor de muncă (instalații, utilaje, mașini, aparate,
dispozitive, scule, unelte etc.) și a obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.), care se
utilizează în procesul de muncă;
- mediul de muncă – ansamblul condițiilor fizice, chimice, biologice și psihosociale, în care unul
sau mai mulți executanți își realizează sarcina de muncă.

Scop
Art. 2
Scopul acestor instrucțiuni proprii de securitate și sănătate în muncă constă în stabilirea unor măsuri
pentru eliminarea sau diminuarea pericolelor de accidentare a lucrătorilor, specifice celor patru
elemente ale sistemului de muncă menționate mai sus.

Art. 3
Cadrul legislativ de referință în vigoare:
- Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006;
- H.G. nr. 1.425/2006 privind Normele metodologice de aplicare a Legii securității și sănătății în
muncă nr. 319/2006;
- H.G. nr. 1.146/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea în muncă de
către lucrători a echipamentelor de muncă;
- H.G. nr. 971/2006 privind cerințele minime pentru semnalizarea de securitate și/sau de sănătate la
locul de muncă;
- H.G. nr. 1.091/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate la locul de muncă;

Terminologie:
- lucrător – persoană angajată de către un angajator, potrivit legii, inclusiv studenții, elevii în
perioada efectuării stagiului de practică, precum și ucenicii și alți participanți la procesul de muncă,
cu excepția persoanelor care prestează activități casnice;

1
- angajator – persoană fizică sau juridică ce se află în raporturi de muncă ori de serviciu cu
lucrătorul respectiv și care are responsabilitatea întreprinderii și/sau unității;
- alți participanți la procesul de muncă – persoane aflate în întreprindere și/sau unitate, cu
permisiunea angajatorului, în perioada de verificare prealabilă a aptitudinilor profesionale în
vederea angajării, persoane care prestează activități în folosul comunității sau activități în regim de
voluntariat, precum și șomeri pe durata participării la o formă de pregătire profesională și persoane
care nu au contract individual de muncă încheiat în formă scrisă și pentru care se poate face dovada
prevederilor contractuale și a prestațiilor efectuate prin orice alt mijloc de probă;
- reprezentant al lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securității și sănătății
lucrătorilor – persoană aleasă, selectată sau desemnată de lucrători, în conformitate cu prevederile
legale, să îi reprezinte pe aceștia în ceea ce privește problemele referitoare la protecția securității și
sănătății lucrătorilor în muncă;
- prevenire – ansamblul de dispoziții sau măsuri luate ori prevăzute în toate etapele procesului de
muncă, în scopul evitării sau diminuării riscurilor profesionale;
- eveniment – accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului, produs în timpul
procesului de muncă ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, situația de persoană dată dispărută
sau accidentul de traseu ori de circulație, în condițiile în care au fost implicate persoane angajate,
incidentul periculos, precum și cazul susceptibil de boală profesională sau legată de profesiune;
- accident de muncă – vătămarea violentă a organismului, precum și intoxicația acută profesională,
care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu și care
provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puțin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces;
- boală profesională – afecțiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii,
cauzată de agenți nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de muncă, precum și de
suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul de muncă;
- echipament de muncă – orice mașină, aparat, unealtă sau instalație folosită în muncă;
- echipament individual de protecție – orice echipament destinat a fi purtat sau mânuit de un
lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea să îi pună în pericol
securitatea și sănătatea la locul de muncă, precum și orice supliment sau accesoriu proiectat pentru
a îndeplini acest obiectiv;
- loc de muncă – locul destinat să cuprindă posturi de lucru, situat în clădirile întreprinderii și/sau
unității, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii și/sau unității la care lucrătorul are acces în
cadrul desfășurării activității;
- pericol grav și iminent de accidentare – situația concretă, reală și actuală căreia îi lipsește doar
prilejul declanșator pentru a produce un accident în orice moment;
- stagiu de practică – instruirea cu caracter aplicativ, specifică meseriei sau specialității în care se
pregătesc elevii, studenții, ucenicii, precum și șomerii în perioada de reconversie profesională;
- securitate și sănătate în muncă – ansamblul de activități instituționalizate având ca scop
asigurarea celor mai bune condiții în desfășurarea procesului de muncă, apărarea vieții, integrității
fizice și psihice, sănătății lucrătorilor și a altor persoane participante la procesul de muncă;
- incident periculos – evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul
tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfuncționalitatea unei activități sau a unui
echipament de muncă sau/și din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat
lucrătorii, dar ar fi fost posibil să aibă asemenea urmări și/sau a cauzat ori ar fi fost posibil să
producă pagube materiale;
- servicii externe – persoane juridice sau fizice din afără întreprinderii/unității, abilitate să presteze
servicii de protecție și prevenire în domeniul securității și sănătății în muncă, conform legii;
- accident ușor – eveniment care are drept consecință leziuni superficiale care necesită numai
acordarea primelor îngrijiri medicale și a antrenat incapacitate de muncă cu o durată mai mică de 3
zile;

2
- boală legată de profesiune – boală cu determinare multifactorială, la care unii factori determinanți
sunt de natură profesională.

Art. 4
Prevederile prezentelor instrucțiuni proprii se aplică în mod cumulativ cu prevederile instrucțiunilor
proprii generale elaborate de societate.

Revizuirea instrucțiunilor
Art. 5
Prezentele instrucțiuni proprii se vor revizui ori de câte ori este necesar, ca urmare a modificărilor de
natură legislativă, a schimbărilor tehnologice, a modificării echipamentelor de muncă, cu ocazia
modificării proceselor de muncă, în situația producerii accidentelor de muncă sau ca urmare a
măsurilor dispuse de inspectorii de muncă în urma controalelor. Orice revizuire sau completare necesită
aprobarea conducerii instituției.

Obligațiile lucrătorilor privind securitatea și sănătatea în muncă

Art.6
Fiecare lucrător trebuie să își desfășoare activitatea în conformitate cu pregătirea și instruirea sa,
precum și cu instrucțiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol de
accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât și alte persoane care pot fi afectate
de acțiunile sau de omisiunile sale în timpul procesului de muncă.
(1) În mod deosebit, în scopul realizării obiectivelor prezentate, lucrătorii au următoarele obligații:
a) să utilizeze corect mașinile, aparatura, uneltele, substanțele periculoase, echipamentele de
transport și alte mijloace de producție;
b) să utilizeze corect echipamentul individual de protecție acordat și, după utilizare, să îl înapoieze
sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare;
c) să nu procedeze la scoaterea din funcțiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea arbitrară
a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale mașinilor, aparaturii, uneltelor, instalațiilor
tehnice și clădirilor și să utilizeze corect aceste dispozitive;
d) să comunice imediat angajatorului și/sau lucrătorilor desemnați orice situație de muncă despre
care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor,
precum și orice deficiență a sistemelor de protecție;
e) să aducă la cunoștință conducătorului locului de muncă și/sau angajatorului accidentele suferite
de propria persoană;
f) să coopereze cu angajatorul și/sau cu lucrătorii desemnați, atât timp cât este necesar, pentru a
face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerințe dispuse de către inspectorii de muncă și
inspectorii sanitari, pentru protecția sănătății și securității lucrătorilor;
g) să coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul și/sau cu lucrătorii desemnați, pentru a
permite angajatorului să se asigure că mediul de muncă și condițiile de lucru sunt sigure și fără
riscuri pentru securitate și sănătate, în domeniul său de activitate;
h) să își însușească și să respecte prevederile legislației din domeniul securității și sănătății în
muncă și măsurile de aplicare a acestora;
i) să dea relațiile solicitate de către inspectorii de muncă și inspectorii sanitari;
j) să participe la ședințele periodice de instruire în domeniul SSM și PSI.

Examinarea medicală
Art. 7
Examinarea și avizarea medicală sunt obligatorii pentru lucrătorii care își desfășoară activitatea în
atelierele de restaurare din cadrul muzeelor, atât la angajare, cât și periodic.

3
Instruirea personalului
Art. 8
Intervalul dintre două instructaje periodice va fi stabilit prin programul anual de instruire-testare, dar nu va
depăși 6 luni.
Conducerea societății va urmări ca lucrătorii care își desfășoară activitatea în atelierele de restaurare
să primească o instruire adecvată și informații privind riscurile la care se expun în cazul în care aceste
activități nu sunt executate corect.
Salariații vor fi informați periodic asupra măsurilor luate de conducerea societății pentru asigurarea
securității și sănătății în muncă.

Organizarea locului de muncă și a activităților

Art. 9
În atelierele de restaurare ale muzeelor se va urmări ca instalațiile electrice pentru iluminat trebuie să
fie realizate și menținute în exploatare conform prevederilor normelor tehnice de specialitate.

Art. 10
Căile de evacuare și de circulație vor menținute în mod permanent libere.

Art. 11
Se interzice utilizarea pentru încălzire a sobelor metalice sau a altor sisteme de încălzire cu foc deschis
sau suprafețe incandescente din cauza substanțelor inflamabile utilizate în procesul de restaurare.

Art. 12
Se vor asigura, între elementele sistemelor de încălzire și obiectele de artă și documentele de valoare
combustibile expuse, spații de siguranță de minimum 1,00 m.

Art. 13
Atunci când se curăță pardoselile din materiale combustibile (dușumea, parchet etc.) cu lichide
inflamabile și/sau ceară, se întrerupe focul în sobe și se aerisesc încăperile până la evacuarea totală a
gazelor și uscarea pardoselii.

Art. 14
Se interzice curățarea costumelor și a echipamentului de lucru cu substanțe inflamabile în interiorul
sălilor și atelierelor de lucru.

Art. 15
Rafturile, fișierele, dulapurile, rastelele, polițele etc. utilizate în depozite trebuie să fie executate din
materiale incombustibile, iar în cazul utilizării materialelor combustibile, acestea se tratează cu
substanțe ignifuge sau termospumante.

Art. 16
În interiorul atelierelor de restaurare, vasele cu lichide combustibile utilizate pentru diverse operații
tehnice, vor fi de capacitate redusă (cel mult 1 litru) și închise cu capace sau dopuri.

Art. 17
Între rafturile sau stivele de depozitare se asigură spații libere pentru accesul și evacuarea ușoară în caz
de necesitate.

4
Art. 18
Pe mesele de lucru din atelierele de restaurare, vopselele și soluțiile inflamabile se vor păstra în
cantități cât mai mici (care să nu depășească 100 ml).

Art. 19
În spațiul atelierelor se păstrează numai obiecte care sunt în execuție, evitându-se astfel aglomerarea
materialelor care nu sunt strict necesare.

Art. 20
Materialele îmbibate cu uleiuri, vopsele, lacuri, diluanți etc., folosite la curățarea pensulelor și a
tablourilor, vor fi strânse în cutii metalice închise și evacuate din ateliere după terminarea lucrului.

Art. 21
Când se utilizează substanțe toxice și/sau volatile se va folosi, obligatoriu, echipamentul individual de
protecție acordat, gen mănuși de protecție și măști de protecție respiratorie.

Art. 22
Pentru menținerea unor condiții de microclimat corespunzător se vor utiliza instalații de climatizare
omologate și verificate periodic.

Art. 23
Amenajarea locului de muncă trebuie realizată astfel încât să asigure confort și libertate de mișcare și
să diminueze la maximum riscurile de natură vizuală, mentală și de poziție de lucru.

Art. 24
Posturile de muncă trebuie concepute și amenajate astfel încât să permită lucrătorilor să realizeze o
gamă diversă de sarcini de muncă, într-un mod confortabil și eficace, la nivelul de performanțe cerut.

Art. 25
Locul de muncă trebuie să permită o bună corelare între caracteristicile antropofuncționale ale
utilizatorilor și munca lor prin asigurarea posibilităților de reglare a diferitelor elemente componente
ale acestuia.

Art. 26
Lucrătorii trebuie să aibă posibilități de modificare a poziției de lucru, în timpul activității.

Art. 27
Amplasarea locurilor de muncă trebuie să asigure accesul usor și rapid al utilizatorilor la locurile de
muncă, precum și accesul usor și rapid al personalului de întreținere la toate părțile echipamentului, la
pozițiile cablurilor și la prizele electrice, fără întreruperea activității în desfășurare sau cu o întrerupere
minimă.

Art. 28
Spațiul de lucru trebuie să răspundă nevoilor de spațiu personal, de comunicare între persoane și de
intimitate.

Art. 29
Cand se lucrează în poziție așezat, lucrătorii vor fi dotați cu scaune concepute corespunzător
caracteristicilor antropometrice și funcționale ale organismului uman, precum și activității care se
desfășoară, corelându-se înălțimea scaunului cu cea a planului de lucru.

5
Art. 30
Este interzis a se balansa scaunul de lucru sau de a se sta pe acesta în condiții care să inducă un risc de
accidentare.

Art. 31
La locurile de muncă unde se lucrează în poziție ortostatică trebuie asigurate mijloace pentru așezarea
lucrătorului (scaune, bănci etc.) cel puțin pentru perioade scurte de timp.

Art. 32
Având în vedere riscul de electrocutare prin atingere directă sau indirectă, orice intervenție la instalația
electrică se va face numai de către electricieni autorizați.

Art. 33
Se va evita îndoirea sau strivirea cablurilor electrice de alimentare a echipamentelor de muncă electrice
utilizate.

Art. 34
Conductorii electrici și cablurile de alimentare trebuie să respecte următoarele condiții:
- să nu prezinte risc de electrocutare la trecerea pe planul de lucru sau pe sol;
- să aibă o lungime suficientă, pentru a se adapta la nevoile reale și previzibile ale utilizatorilor,
inclusiv în cazul unei reamenajări a încăperii;
- să asigure accesul ușor, iar întreținerea să se facă fără întreruperea activității;
- cablajul trebuie să corespundă întregului domeniu de reglare a planurilor de lucru;
- conductorii electrici nu vor traversa căile de acces fără a fi protejați împotriva deteriorărilor
mecanice.

Art. 35
Se vor anunța fără întârziere defectele apărute la echipamente de muncă electrice.

Art. 36
Este interzis a se introduce fisa (ștecherul) oricărui aparat sau instrument electric în priza cu mâna udă.

Art. 37
Se vor citi, însuși și aplica de către fiecare lucrător instrucțiunile de folosire a oricărui echipament de
muncă utilizat în procesul de restaurare.

Art. 38
Se va stabili un program de verificare și întreținere regulată pentru echipamente, în colaborare cu
compartimentul abilitat să efectueze operații de verificare și întreținere.

Art. 39
Toate prizele electrice trebuie să fie prevăzute cu contacte suplimentare pentru legarea la centura de
împământare sau la pământ.

Art. 40
Se interzice consumul alimentelor pe masele de lucru.

6
Art. 41
Este interzisă depozitarea sau amplasarea provizorie la înălțime (pe dulapuri, cuiere etc.) a unor obiecte
care, prin cădere, pot provoca accidente.

Art. 42
La locul de muncă, lucrătorii sunt obligați:
- să păstreze ordinea și curățenia, astfel încât să nu existe pericol de alunecare;
- să recunoască și să comunice orice potențial pericol;
- să urmeze instrucțiunile de folosire pentru echipamentele și pentru accesoriile din cadrul atelierului
de restaurare;
- să folosească metode aprobate și sigure pentru ridicarea și pentru manevrarea obiectelor grele și
voluminoase.

Art. 43
Pardoselile din încăperi trebuie să fie întreținute, iar urmele de apă și alte lichide trebuie înlăturate,
pentru a se evita alunecările.

Art. 44
Trebuie semnalate și remediate urgent orice defecțiuni în pardoseli.

Art. 45
Circulația pe scări se va efectua respectându-se următoarele reguli:
- deplasarea se face numai pe partea dreaptă;
- se va merge încet;
- se va sprijini de mâna curentă (balustradă), nu se vor citi documente în timp ce se urcă sau coboară
pe scări, nu se va merge distrat, sărind câte două sau trei trepte deodată etc.;
- vor fi îndepărtate de pe trepte toate obiectele care ar putea provoca alunecarea.

Art. 46
Ușile cu geamuri și ferestre trebuie manevrate atent. Este interzis a se sprijini sau a se împinge de
partea de sticlă a ușilor sau a ferestrelor.

Art. 47
Atunci când se folosește un cuțit de mână, foarfece, briceag, cutter, lamă etc., operațiunea respectivă se
va efectua cu atenție, pentru evitarea pericolului de tăiere (autoaccidentare sau accidentarea unei alte
persoane aflate în zonă).

Art. 48
Sertarele birourilor se vor ține, în mod normal, în poziția închis. Deschiderea lor se va face numai în
condiții care să nu provoace accidentarea proprie sau a persoanelor aflate în trecere prin zonă.

Art. 49
La ieșirea din clădire, orice persoană se va asigura în toate direcțiile, pentru a nu fi surprinsă de vreun
mijloc de transport.

Art. 50
Căile de acces spre spațiile de evacuare vor fi păstrate libere de orice obiect sau echipament care ar
putea împiedica ieșirea lucrătorilor în caz de pericol.

7
Art. 51
La loc vizibil se va afișa planul de evacuare în caz de pericol.

Acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor și evacuarea lucrătorilor

Art. 52
La locul unde s-a produs accidentul și până la intervenția cadrelor medicale de specialitate, primul
ajutor trebuie acordat de către persoane care sunt pregătite în acest scop – salvatori. Salvatorul nu
înlocuiește medicul, dar, prin măsurile pe care le aplică, el trebuie să reușească să evite:
- înrăutățirea stării accidentatului;
- apariția complicațiilor;
- producerea morții victimei.

Formarea salvatorilor trebuie să fie predominant practică, repetată în mod periodic, pentru ca salvatorii
să poată acționa oricând și oriunde.
O persoană care nu este pregătită ca salvator NU trebuie să intervină cu orice preț.

Cum se examinează victima?

- Se cercetează semnele care indică faptul că viața victimei este amenințată: sângerează abundent;
răspunde la întrebări; respiră; are puls.
- Se stabilește ordinea de prioritate a intervențiilor.
- Se realizează triajul victimelor, pe baza ierarhizării leziunilor în funcție de gravitatea lor.

Cum se anunță accidentul?

- Apelul de prim-ajutor trebuie să conțină informații despre: ce s-a întâmplat, locul accidentului,
accesibilitatea drumului, numărul victimelor și starea acestora, tipurile de leziuni produse,
identitatea apelantului.
- Persoana care face apelul trebuie să aștepte confirmarea corectă a mesajului transmis.

Cum se acordă primul-ajutor?

Dacă victima nu vorbește (este inconștientă), dar respiră și are puls:
- așezarea în poziție de siguranță;
- acoperirea victimei;
- supravegherea circulației, a stării de conștiență și a respirației, până la sosirea ajutoarelor medicale.

Dacă victima nu răspunde, nu respiră, dar are puls:

- degajarea (eliberarea) căilor respiratorii;
- manevra Heimlich;
- respirația „gură la gură” sau „gură la nas”.

Dacă victima nu răspunde, nu respiră, nu are puls: reanimare cardio-respiratorie (masaj cardiac extern
asociat cu respirație „gură la gură” sau „gură la nas”).

Dacă victima sângerează abundent:

- compresie manuală locală;
- pansament compresiv;
- compresie manuală la distanță (în zona subclaviculară sau inghinală).

Dacă victima prezintă arsuri: spălare abundentă cu apă.

8
Dacă victima vorbește, dar nu poate efectua anumite mișcări: oricare ar fi semnele, se acționează ca și
cum victima ar avea o fractură, evitând deplasarea ei și respectând toate eventualele deformări la
nivelul membrului superior, al membrului inferior, al coloanei vertebrale.

Dacă victima prezintă plăgi:

- plăgi grave – așezarea victimei într-o poziție adecvată, îngrijirea segmentului amputat, compresie
pentru oprirea sângerării etc.;
- plăgi simple – curățarea și pansarea plăgii.

Măsuri la nivelul locului de muncă privind stingerea incendiilor și evacuarea lucrătorilor:

- să anunțe IMEDIAT incendiul;
- să încerce să stingă focul, dacă nu este prea riscant (nu se va utiliza mai mult de un stingător; dacă
focul nu s-a stins, se evacuează imediat zona);
- să anunțe telefonic pompierii militari, din cea mai apropiată zona neafectată;
- să comunice conducerii unității detaliile referitoare la locație și la amploarea incendiului.

Întocmit, Data

Prezentele instrucțiuni proprii se vor revizui ori de câte ori este necesar, ca urmare a modificărilor de
natură legislativă, a schimbărilor tehnologice, a modificării echipamentelor de muncă, cu ocazia
modificării proceselor de muncă, în situația producerii accidentelor de muncă sau ca urmare a
măsurilor dispuse de inspectorii de muncă în urma controalelor.
*Conținutul modelului prezentat nu este exhaustiv.