CAP.

I PREVEDERI GENERALE
CONŢINUT, SCOP, DOMENIU DE APLICARE
1.1.(1). Prezentele instrucţiuni proprii, sunt întocmite, conform prevederilor art. 4 lit. a, b art.12(1) lit. a,
b art. 6(1), art. 7, şi art. 12(1)-36, din Legea securităţii şi sănătăţii muncii nr. 319/2006 şi prin
concretizarea prevederilor din: Hotărârea Guvernului nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, Hotărârea
Guvernului 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii
securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006.
(2). Instrucţiunile proprii de securitate şi sănătate a muncii sunt aplicabile în cadrul activităţilor
desfăşurate pe infrastructura feroviară publică, atât pentru activităţile specifice căii ferate, cuprinzând
măsuri de prevenire a evenimentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale, stabilite pe baza evaluării
nivelului factorilor de risc la accidentare şi îmbolnăviri profesionale pentru fiecare loc de muncă
(funcţie), necesare desfăşurării proceselor de muncă în condiţii de securitate, cât şi pentru agenţii
economici care prestează activităţi pe infrastructura feroviară publică.
(3). Scopul instrucţiunilor proprii este acela de a informa cât mai detaliat pe toţi lucrătorii despre:
a). factorii de risc existenţi în cadrul unei sarcini de muncă;
b). pericolele la care se pot expune prin nerespectarea reglementarilor de prevenire a accidentelor;
c). regulile minime dar absolut necesare de contracarare a factorilor de risc existenţi;
d). EIP necesar reducerii acţiunii factorilor de risc asupra executanţilor;
e). materialele igienico-sanitare necesare: acordării primului ajutor în cazul producerii de accident (truse
sanitare de prim ajutor) şi a igienei personale după executarea lucrărilor;
f). măsurile organizatorice şi tehnice ce trebuie stabilite de către conducătorii de unităţi şi subunităţi cu
ocazia organizării proceselor de muncă;
g). măsurile tehnice ce trebuie realizate (luate) de conducătorii formaţiilor de lucru înainte de începerea
sarcinii de muncă;
h). regulile ce trebuie respectate de către executanţi în timpul lucrului pentru prevenirea accidentelor;
i). reglementarea modului de lucru în cadrul contractelor de execuţie, a lucrărilor cu alţi prestatori de
servicii din afara infrastructurii feroviare publice;
j). reglementarea modului de lucru în cadrul contractelor de acces pe infrastructura feroviară publică a
operatorilor feroviari.
1.2.(1). Prezentele instrucţiuni proprii sunt aplicabile activităţilor desfăşurate pe infrastructura feroviară
publică.
1.3. Agenţii economici care efectuează sau prestează activităţi pe infrastructura feroviară publică sau în
comun cu lucrătorii căii ferate, vor încheia convenţii de securitate şi sănătate în muncă (anexe la
contractele de prestări servicii sau sub forma de act adiţional) prin care se vor stabili răspunderile şi
măsurile de securitate şi sănătate a muncii ale fiecărei părţi, precum şi modul de comunicare, tratare şi
înregistrare al evenimentelor de muncă (accidentelor de muncă).
1.4. Prezentele instrucţiuni proprii nu sunt limitative şi se vor completa cu prevederi din reglementările
nou apărute şi din condiţiile concrete de lucru.
1.5. Prevederile prezentelor instrucţiuni proprii, se aplică cumulativ cu celelalte reglementări specifice
activităţii pe calea ferată.
TERMINOLOGIE UTILIZATĂ ÎN SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA MUNCII
1.6. În sensul prezentelor instrucţiuni proprii, termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles:
lucrător - persoană angajată de către un angajator, potrivit legii, inclusiv studenţii, elevii în perioada
efectuării stagiului de practică, precum şi ucenicii şi alţi participanţi la procesul de muncă, cu excepţia
persoanelor care prestează activităţi casnice;
angajator - persoană fizică sau juridică ce se află în raporturi de muncă ori de serviciu cu lucrătorul
respectiv şi care are responsabilitatea întreprinderii şi/sau unităţii;
alţi participanţi la procesul de muncă - persoane aflate în întreprindere şi/sau unitate, cu permisiunea
angajatorului, în perioada de verificare prealabilă a aptitudinilor profesionale în vederea angajării,
persoane care prestează activităţi în folosul comunităţii sau activităţi în regim de voluntariat, precum şi
şomeri pe durata participării la o formă de pregătire profesională şi persoane care nu au contract
individual de muncă încheiat în formă scrisă şi pentru care se poate face dovada prevederilor contractuale
şi a prestaţiilor efectuate prin orice alt mijloc de probă;
prevenire - ansamblul de dispoziţii sau măsuri luate ori prevăzute în toate etapele procesului de muncă,
în scopul evitării sau diminuării riscurilor profesionale;

2
 eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului, produs în timpul
procesului de muncă ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, situaţia de persoană dată dispărută sau
accidentul de traseu ori de circulaţie, în condiţiile în care au fost implicate persoane angajate, incidentul
periculos, precum şi cazul susceptibil de boală profesională sau legată de profesiune;
accident de muncă - vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută profesională, care
au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi care provoacă
incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces;
boală profesională - afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii, cauzată
de agenţi nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de muncă, precum şi de suprasolicitarea
diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul de muncă;
echipament de muncă - orice maşină, aparat, unealtă sau instalaţie folosită în muncă;
echipament individual de protecţie (EIP) - orice echipament destinat a fi purtat sau mânuit de un
lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea să îi pună în pericol
securitatea şi sănătatea la locul de muncă, precum şi orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a
îndeplini acest obiectiv;
loc de muncă - locul destinat să cuprindă posturi de lucru, situat în clădirile întreprinderii şi/sau unităţii,
inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii şi/sau unităţii la care lucrătorul are acces în cadrul desfăşurării
activităţii;
pericol grav şi iminent de accidentare - situaţia concretă, reală şi actuală căreia îi lipseşte doar prilejul
declanşator pentru a produce un accident în orice moment;
securitate şi sănătate în muncă (SSM) - ansamblul de activităţi instituţionalizate având ca scop
asigurarea celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de muncă, apărarea vieţii, integrităţii fizice
şi psihice, sănătăţii lucrătorilor şi a altor persoane participante la procesul de muncă;
incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul tehnic,
emisiile majore de noxe, rezultat din disfuncţionalitatea unei activităţi sau a unui echipament de muncă
sau/şi din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucrătorii, dar ar fi fost posibil
să aibă asemenea urmări şi/sau a cauzat ori ar fi fost posibil să producă pagube materiale;
accident uşor - eveniment care are drept consecinţă leziuni superficiale care necesită numai acordarea
primelor îngrijiri medicale şi a antrenat incapacitate de muncă cu o durată mai mică de 3 zile;
boală legată de profesiune - boală cu determinare multifactorială, la care unii factori determinanţi sunt
de natură profesională.
serviciu intern de prevenire şi protecţie - totalitatea resurselor materiale şi umane alocate pentru
efectuarea activităţilor de prevenire şi protecţie în întreprindere şi/sau unitate;
zone cu risc ridicat şi specific - acele zone din cadrul întreprinderii şi/sau unităţii în care au fost
identificate riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinţe grave, ireversibile,
respectiv deces sau invaliditate;
accident care produce incapacitate temporară de muncă (ITM) - accident care produce incapacitate
temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice consecutive, confirmată prin certificat medical;
accident care produce invaliditate (INV) - accident care produce invaliditate confirmată prin decizie
de încadrare într-un grad de invaliditate, emisă de organele medicale în drept;
accident mortal (D) - accident în urma căruia se produce decesul accidentatului, confirmat imediat sau
după un interval de timp, în baza unui act medico-legal;
accident colectiv - accidentul în care au fost accidentate cel puţin 3 persoane, în acelaşi timp şi din
aceleaşi cauze, în cadrul aceluiaşi eveniment;
accident de muncă de circulaţie - accident survenit în timpul circulaţiei pe drumurile publice sau
generat de traficul rutier, dacă persoana vătămată se afla în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu;
accident de muncă de traseu:
a) accident survenit în timpul şi pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la domiciliu şi invers
şi care a antrenat vătămarea sau decesul;
b) accident survenit pe perioada pauzei reglementare de masă în locuri organizate de angajator, pe traseul
normal al deplasării de la locul de muncă la locul unde ia masa şi invers, şi care a antrenat vătămarea sau
decesul;
c) accident survenit pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la locul unde îşi încasează
salariul şi invers şi care a antrenat vătămarea sau decesul;
invaliditate - pierdere parţială sau totală a capacităţii de muncă, confirmată prin decizie de încadrare
într-un grad de invaliditate, emisă de organele medicale în drept;

3
 invaliditate evidentă - pierdere a capacităţii de muncă datorată unor vătămări evidente, cum ar fi un
braţ smuls din umăr, produse în urma unui eveniment, până la emiterea deciziei de încadrare într-un grad
de invaliditate de către organele medicale în drept;
îndatoriri de serviciu - sarcini profesionale stabilite în: contractul individual de muncă, regulamentul
intern sau regulamentul de organizare şi funcţionare, fişa postului, deciziile scrise, dispoziţiile scrise ori
verbale ale conducătorului direct sau ale şefilor ierarhici ai acestuia;
comunicare - procedura prin care angajatorul comunică producerea unui eveniment, de îndată,
autorităţilor prevăzute din lege.
IDENTIFICAREA FACTORILOR DE RISC
1.7. Factorii de risc sunt determinaţi de cele patru elemente ale sistemului de muncă:
a). mediul de muncă;
b). mijloacele de producţie;
c). sarcina de muncă;
d). executantul sarcinii de muncă.
1.8. Principalii factori de risc determinate de mediul de muncă sunt:
a). temperatura ridicată (vara) sau scăzută (iarna) a aerului (mediul ambiant de muncă);
b). umiditate ridicat;
c). calamităţi naturale (vânt, viscol, ploi sau zăpadă abundente, etc);
d). zgomot;
e). deplasare pe terasamentul CF sau pe teren accidentat;
f). nivel de iluminat scăzut pe timp de noapte.
1.9. Principalii factori de risc, determinaţi de mijloacele de producţie, care pot avea o acţiune
semnificativă asupra lucrătorilor sunt următorii:
a). deplasări ale mijloacelor de transport;
b). suprafeţe cu contururi periculoase (înţepătoare, tăioase, alunecoase, etc);
c). recipienţi sub presiune;
d). electrocutare prin atingere directă a elementelor instalaţiilor sau aparatajelor aflate sub tensiune;
e). electrocutare prin atingere indirectă a părţilor metalice care, în mod normal nu sunt sub tensiune
electrică însă, pot fi puse accidental sub tensiune, printr-o defecţiune a izolaţiei, conturnarea spaţiilor
izolante, etc;
f). zgomot, vibraţii, trepidaţii.
1.10. Principalii factori de risc determinaţi de specificul sarcinii de muncă sunt următorii:
a). executarea unor lucrări în gabaritul de liberă trecere al căii ferate;
b). traversarea şi deplasarea printre liniile căii ferate şi în lungul acestora, cu pericol de surprindere şi
lovire de către materialul rulant în mişcare;
c). intervenţii cu maximă operativitate la instalaţii ziua sau noaptea, indiferent de starea timpului,
temperatura aerului, anotimp, relief, nivel de iluminare, etc;
d). efectuarea unor lucrări cu instalaţiile de siguranţa circulaţiei în funcţie;
e). imposibilitatea întreruperii tensiunii electrice, etc;
f). lucrul la înălţime .
g). suprasolicitare psihică ridicată determinată de necesitatea asigurării calităţii lucrărilor şi intervenţiilor
la instalaţiile de siguranţa circulaţiei.
h). suprasolicitare fizică determinate de poziţii vicioase de lucru (în genunchi, răsucit, aplecat, etc.)
1.11. Principalii factori de risc specifici executantului determinaţi de limitele capacităţilor omului sunt
următorii:
a). efectuarea defectuoasă a unor operaţii în cadrul sarcinii de muncă;
b). utilizarea greşită sau incompletă a mijloacelor sau dispozitivelor de protecţie şi a EIP;
c). pornirea, oprirea sau intervenţia la echipamente pentru care nu este autorizat;
d). neefectuare sau efectuarea incompletă a unor operaţii indispensabile prevenirii accidentelor;
e). efectuarea unor operaţii în afara sarcinii de muncă care pot deveni periculoase;
f). efectuarea sarcinii de muncă în stare necorespunzătoare (oboseală, consum alcool, influenţă
medicamente, etc.).
MĂSURI DE PREVENIRE ŞI PROTECŢIE
1.12. Pentru contracararea efectelor factorilor de risc asupra lucrătorilor, prin planul de prevenire şi
protective se stabilesc măsuri organizatorice, măsuri tehnice şi măsuri igienico-sanitare.

4
 Măsuri organizatorice
1.13. Toţi lucrătorii trebuie selecţionaţi riguros din punct de vedere al aptitudinilor profesionale adecvat
sarcinilor de muncă şi pregătiţi permanent.
1.14. Desemnarea conducătorilor formaţiilor de lucru (şef echipă, electromecanic, IDM, etc) cu stabilirea
prin fişa postului a atribuţiilor de serviciu privind organizarea şi supravegherea activităţii lucrătorilor din
subordine, pe linie de SSM.
1.15. Toţi lucrătorii care efectuează activităţi legate de transportul pe calea ferată, trebuie să aibă
pregătirea profesională şi capacitatea fizică şi psihică corespunzătoare locului de muncă respectiv.
1.16. Efectuarea autorizării interne a meseriilor prevăzute de legislaţie (electricieni, legători de sarcină,
macaragii, etc.) şi pentru cei ce lucrează pe calea ferată electrificată.
1.17. Efectuarea instruirii de SSM, a tuturor lucrătorilor, pe baza tematicilor întocmite şi aprobate, a
instrucţiunilor specifice şi instrucţiuni proprii de SSM, adecvat riscurilor profesionale.
1.18. Acordarea EIP conform CCM adecvat riscurilor profesionale.
Măsuri tehnice
1.19. Pentru evitarea surprinderii echipelor care lucrează în linie de către trenurile în circulaţie, lucrările
trebuie organizate prin realizarea următoarelor măsuri :
(1). verificarea asigurării materialului rulant oprit pe linii prin menţinerea pe loc cu frâne de mână sau
saboţi de mână, după caz;
(2). plantarea de discuri roşii, pentru închiderea liniei, respectiv de semnalizare a locului unde echipele
efectuează lucrările;
1.20. Pentru asigurarea deplasării şi accesului lucrătorilor la locurile de muncă, în incinta unităţilor sau
subunităţilor, trebuie stabilite, amenajate şi marcate căile de acces şi deplasare. Schiţele acestora trebuie
afişate şi aduse la cunoştinţa lucrătorilor sub semnătură.
1.21. La toate locurile de muncă trebuie asigurat microclimatul în spaţiile de lucru, prin ventilaţie
naturală, încălzire, etc.
1.22. Asigurarea iluminatului corespunzător în spaţiile de lucru destinate lucrătorilor, cu corpuri de
iluminat dirijate astfel încât să evite oboseala, precum şi la exterior printre linii, unde se efectuează
lucrările de intervenţie, întreţinere sau reparaţii;
1.23. Asigurarea la locurile de muncă a apei potabile şi apei necesare igienizării locurilor de muncă şi a
igienei personale.
1.24. Asigurarea măsurilor specifice executării lucrărilor în zona căii ferate electrificate.
1.25. Asigurarea întreţinerii, verificării şi reparării (mentenanţă) a echipamentelor de muncă.
1.26. Asigurarea mijloacelor de comunicaţie pentru lucrătorii care îşi desfăşoară activitatea în condiţii de
izolare.
Măsuri igienico-sanitare
1.27. Asigurarea gratuită a materiale igienico-sanitare pentru igiena corporală conform CCM.
1.28. Asigurarea truselor sanitare de prim ajutor.
1.29. Efectuarea igienizării spaţiilor de lucru şi a grupurilor sociale.
1.30. Asigurarea lenjeriei şi a igienizării acestea, pentru serviciul de încazarmare.
ATRIBUŢIILE LUCRĂTORILOR DIN PUNCT DE VEDERE AL SECURITĂŢII ŞI
SĂNĂTĂŢII MUNCII
1.31. În vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă şi pentru prevenirea accidentelor
de muncă şi a bolilor profesionale, se stabilesc pentru lucrători, prin fişa postului, atribuţiile şi
răspunderile ce le revin în domeniul SSM, corespunzător funcţiilor exercitate.
Compartiment tehnic
1.32. Asigurarea întreţinerii, verificării şi reparării (mentenanţă) a echipamentelor de muncă conform
cerinţelor minime de securitate.
1.33. Asigurarea verificărilor metrologice, măsurării prizelor de pământ, inspecţiilor tehnice periodice,
etc, conform cerinţelor minime de securitate.
1.34. Efectuarea instruirii profesionale, examinării şi autorizării interne a meseriilor (electrician,
macaragiu, legător de sarcină, etc) conform prescripţiilor tehnice în domeniile respective.
Compartiment financiar

5
1.35. Alocarea şi asigurarea resurselor financiare necesare realizării măsurilor din Planul de prevenire şi
protecţie.
1.36. Urmărirea şi admiterea la plată a certificatelor medicale cu cod accident numai însoţite de declaraţia
titularului.
Compartiment aprovizionare
1.37. Aprovizionarea cu EIP certificat din punct de vedere SSM (declaraţiile de conformitate şi
documentaţia aferentă) şi calitativ pe sorto-tipo-dimensiuni.
1.38. Aprovizionarea cu truse sanitare de prim ajutor, materiale igienico-sanitare şi alimentaţie de
protecţie conform CCM.
Compartiment de resurse umane
1.39. Asigurarea angajării lucrătorilor cu pregătire profesională, aptitudini medicale şi psihologice
adecvate cerinţelor locului de muncă.
1.40. Asigurarea programării şi urmăririi examinării medicale de medicina muncii a lucrătorilor.
Conducător loc de muncă sau formaţie lucru
1.41. La întrare în serviciu, trebuie să verifice dacă lucrătorii:
a). sunt în stare normală din punct de vedere fizic;
b). sunt dotaţi cu sculele şi dispozitivele de protecţie necesare lucrărilor;
c). sunt dotaţi cu EIP adecvat lucrării respective;
d). nu sunt sub influenţa băuturilor alcoolice;
1.42. La începerea efectivă a lucrului, trebuie să ia măsurile de prevenire şi protecţie stabilite fără a
omite următoarele:
a). întocmirea formalităţilor de lucru prin solicitarea închiderilor de linie, scoaterilor de sub tensiune a
instalaţiilor electrice, consemnare în evidenţele operative stabilite, etc;
b). montarea discurilor roşii sau paletelor de semnalizare şi instalarea dispozitivelor de protecţie
prevăzute (cable ocolitoare, eclisare macaze, etc.), după caz;
c). informarea scurtă a lucrătorilor privind condiţiile tehnice de desfăşurare a lucrării (cele realizate la
punctul b);
d). instruirea de scurtă durată privind regulile specifice de SSM, fără consemnarea de articole;
e). verificarea dotării fiecărui lucrător cu EIP;
1.43. În timpul executării este necesară supravegherea permanentă a lucrării, astfel:
a). urmărirea menţinerii condiţiilor tehnice luate la începerea lucrărilor;
b). respectarea de către lucrători a regulilor stabilite iniţial;
c). în cazul apariţiei unui pericol iminent sau a nerespectării regulilor stabilite se va întrerupe lucrul,
retrage executanţii şi se vor remedia deficienţele.
1.44. Să coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, pentru a face posibilă realizarea oricăror
măsuri sau cerinţe dispuse de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari, pentru protecţia sănătăţii
şi securităţii lucrătorilor;
1.45. Să coopereze, cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, pentru a permite angajatorului să se
asigure că mediul de muncă şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri pentru securitate şi sănătate, în
domeniul sau de activitate.
Lucrător
1.46.(1) Este obligat să execute dispoziţiile conducătorilor ierarhici în condiţiile prezentelor instrucţiuni
proprii şi să prevină sau să oprească orice acţiune, care ar putea conduce la accidentarea proprie sau a
altor persoane.
(2) Orice dispoziţie care ar putea genera un pericol grav şi iminent de accidentare se refuză şi se aduce la
cunoştinţa conducătorului ierarhic superior.
1.47. Este obligat să-şi însuşească, să respecte şi să aplice reglementările şi instrucţiunile proprii de SSM,
instrucţiile de serviciu specifice funcţiei îndeplinite şi operaţiilor executate.
1.48. Să desfăşoare activitatea în aşa fel, încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire
profesională atât persoana proprie cât şi pe celelalte persoane participante la procesul de muncă.
1.49. Să verifice dacă instalaţiile, maşinile, utilajele, sculele şi rechizitele de semnalizare utilizate sunt în
bună stare de funcţionare.
1.50. Să nu acţioneze sau să intervină asupra echipamentelor tehnice pentru care nu a primit sarcini în
acest sens, nu este instruit, examinat sau autorizat.

6
1.51. Să nu deconecteze sau să anuleze, indiferent de mijloace, nici o instalaţie de semnalizare, blocare
sau de protecţie.
1.52. Să înştiinţeze despre orice accident suferit de propria persoană sau alt eveniment.
1.53. Să folosească efectiv şi corect în timpul lucrului EIP, specific factorilor de risc ai activităţii pe care
o desfăşoară.
1.54. Să se deplaseze cu atenţie, să evite jocul şi glumele în timpul lucrului, trecerea peste obstacole,
fuga, urcarea sau coborârea scărilor prin sărirea treptelor, etc..
1.55. Să urce şi să coboare cu atenţie din materialul rulant, numai când acesta este staţionat.
1.56. Să nu se aşeze sau să circule pe şina căii ferate, sub taluzurile săpăturilor sau lângă stivele de
materiale, lângă maşini, pe treptele vagoanelor, în gabaritul de liberă trecere al liniilor sau în alte locuri
periculoase.
1.57. Să participe la instructajele SSM.
1.58. Să nu fumeze şi să nu introducă ţigări şi surse de foc la locurile de muncă unde acest lucru este
interzis.
1.59. Să asigure supravegherea permanenta a echipamentelor tehnice încredinţate;
1.60. Să nu introducă, să nu depoziteze şi să nu transporte la locul de muncă materiale sau produse
periculoase.
INSTRUIRE, EXAMINARE ŞI AUTORIZARE
1.61. Organizarea şi desfăşurarea activităţii de instruire, examinare şi autorizare în domeniul securităţii şi
sănătăţii muncii, se realizează în conformitate cu prevederile din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă
nr. 319/2006, a Hotărârii Guvernului nr. 1425/2006 şi a reglementările interne.
INSTRUIREA
1.62. Instruirea în domeniul SSM a lucrătorilor de la calea ferată, cuprinde:
a). Instruirea introductiv generală;
b). Instruirea la locul de muncă;
c). Instruirea periodică;
d). Instruirea la începerea lucrului.
Instruirea introductiv generală
1.63. Se face lucrătorilor la angajare, detaşaţi dela o unitate sau subunitate la alta, delegaţi dela o unitate
sau subunitate la alta.
1.64. Se efectuează de către lucrătorul desemnat, din unitate sau subunitate, durata fiind de 8 ore, cu
consemnare în fişa individuală de instruire.
(1). Conţinutul instruirii trebuie să fie în conformitate cu tematica întocmită de lucrătorul desemnat şi
aprobată de angajator.
(2). Se va finaliza cu verificarea însuşirii cunoştinţelor pe bază de teste.
(3). Rezultatul verificării va fi consemnat în fişa de instruire; nu vor putea fi angajaţi lucrătorii care nu şi-
au însuşit cunoştinţele prezentate la instruire.
Instruirea la locul de muncă
1.65. Se face după instruirea introductiv-generală şi are ca scop prezentarea riscurilor pentru securitate şi
sănătate în muncă, precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul fiecărui loc de
muncă, post de lucru şi/sau fiecărei funcţii exercitate.
(1). Se face tuturor lucrătorilor, inclusiv la schimbarea locului de muncă în cadrul unităţii sau subunităţii.
1.66. Se face de către conducătorul direct al locului de muncă, în grupe de maximum 20 de persoane.
1.67. Durata instruirii este de 8 ore.
1.68. Se va efectua pe baza tematicii întocmite de către lucrătorul desemnat din subunitate în colaborare
cu conducătorul locului de muncă şi aprobate de către angajator, fiind păstrată la persoana care
efectuează instruirea.
1.69. Începerea efectivă a activităţii la locul de muncă de către lucrătorul instruit se face numai după
verificarea cunoştinţelor de către şeful ierarhic superior celui care a făcut instruirea şi se consemnează în
fişa de instruire individuală.
1.70. Este interzisă admiterea la lucru fără confirmarea şefului de unităţii.
Instruirea periodică

7
1.71. Se face tuturor lucrătorilor şi are drept scop reîmprospătarea şi actualizarea cunoştinţelor în
domeniul SSM.
1.72. Se efectuează de către conducătorul locului de muncă (şef divizie, serviciu, birou, secţie, regulator
circulaţie, staţie de cale ferată, district) sau înlocuitorul de drept al acestuia, numit prin decizie.
1.73. Intervalul dintre două instruiri periodice pentru personalul de execuţie este de 3 luni, cu durata de 2
ore.
1.74. Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre două instruiri periodice este de 12 luni, cu
durata de 2 ore.
1.75. Verificarea instruirii periodice se face de către şeful ierarhic al celui care efectuează instruirea şi
prin sondaj de către angajator, lucrătorul desemnat, care vor semna fişele de instruire ale lucrătorilor,
confirmând astfel că instruirea a fost făcută corespunzător.
1.76. Se va completa în mod obligatoriu şi cu demonstraţii practice.
1.77. Se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către lucrătorul desemnat în colaborare cu
conducătorul locului de muncă şi aprobate de către angajator, care vor fi păstrate la persoana care
efectuează instruirea.
1.78. Se face suplimentar celei programate în următoarele cazuri:
a) când un lucrător a lipsit peste 30 de zile lucrătoare;
b) când au apărut modificări ale prevederilor de SSM privind activităţi specifice ale locului de muncă
şi/sau postului de lucru sau ale instrucţiunilor proprii, inclusiv datorită evoluţiei riscurilor sau apariţiei de
noi riscuri în unitate;
c) la reluarea activităţii după un accident de muncă;
d) la executarea unor lucrări speciale;
e) la introducerea unui echipament de muncă sau a unor modificări ale echipamentului existent;
f) la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru;
g) la introducerea oricărei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru.
1.79. Durata instruirii suplimentare prevăzute la punctul 1.78 este de 8 ore.
1.80. Se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către lucrătorul desemnat în colaborare cu
conducătorul locului de muncă şi aprobate de către angajator, care vor fi păstrate la persoana care
efectuează instruirea.
Instruirea la începerea lucrului
1.81. Înaintea începerii lucrului conducătorul locului de muncă sau de formaţie, va efectua întregului
personal din subordine o instruire de scurtă durată, asupra condiţiilor în care urmează să se desfăşoare
lucrul, insistând asupra situaţiilor pe care cei prezenţi nu le cunosc sau prezintă un anumit grad de
pericol.
1.82. Consemnarea se face în documentele justificative asupra prezenţei la lucru.
1.83. În timpul desfăşurării activităţii conducătorul acesteia va efectua, ori de câte ori este necesar,
instruirea lucrătorilor din subordine asupra modului corect şi nepericulos de executare a sarcinilor de
muncă, punând accentul pe partea practică.
Instruirea lucrătorilor cu contract prestări servicii
1.84. Pentru lucrătorii din intreprinderi şi/sau unităţi din exterior, care desfăşoară activităţi pe bază de
contract de prestări de servicii pe infrastructura feroviară publică, angajatorul beneficiar al serviciilor va
asigura instruirea lucrătorilor privind activităţile specifice căii ferate, riscurile pentru securitate şi
sănătate în muncă, precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul infrastructurii
feroviare publice, în general.
1.85. Instruirea prevăzută mai sus se consemnează în fişa de instruire colectivă, întocmită conform
modelului prezentat în anexă.
1.86. Fişa de instruire colectivă se întocmeşte în două exemplare, din care un exemplar se va păstra de
către cel care a efectuat instruirea şi un exemplar se păstrează de către angajatorul lucrătorilor instruiţi.
TEMATICI DE INSTRUIRE
1.87. Tematicile vor fi întocmite pe meserii (funcţii) sau grupe de meserii, ale căror activitate se
desfăşoară în condiţii similare, iar lucrătorii sunt supuşi aceloraşi factori de risc.
1.88. Materialele de prelucrat, se vor repartiza uniform şi judicios pe teme înlănţuite logic, astfel încât, pe
parcursul unui ciclu de instruire (un an) să fie prelucrate în întregime.
1.89. Pentru instruirea introductiv generală va cuprinde:
a) extrase din legislaţia SSM;

8
b) riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice unităţii şi consecinţele nerespectării
măsurilor de prevenire;
c) măsuri la nivelul unităţii privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea
lucrătorilor.
1.90. Pentru instruirea la locul de muncă va cuprinde:
a). informaţii privind riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice locului de muncă;
b). măsuri la nivelul locului de muncă privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor şi
evacuarea lucrătorilor;
c). prevederi ale instrucţiunilor specifice şi reglementarilor SSM privind activităţi specifice ale locului de
muncă;
d). schiţa cu căile de acces şi deplasare la locurile de muncă;
e). situaţia locurilor de muncă cu risc ridicat (gabarit redus, supratraversări de linii electrice aeriene,
subtraversări de conducte cu gaze sau produse periculoase, etc);
1.91. Pentru instruirea periodică va cuprinde:
a). prevederi din instrucţiunile proprii specifice locului de muncă;
b). instrucţiuni specifice echipamentelor de muncă utilizate (instalaţii, macara, utilaje de mică
mecanizare, motostivuitor, strung, polizor, instalaţii sudură etc.) şi a mediului de muncă;
c). schiţa cu căile de acces şi deplasare la locurile de muncă;
d). materiale educative, studii de caz ale unor accidente, etc.
COMPLETAREA FIŞELOR INDIVIDUALE DE INSTRUIRE
1.92. Fiecare lucrător, va avea o singură fişă individuală, care trebuie să-l însoţească în cazul mutării la
un nou loc de muncă, în cadrul aceleiaşi unităţi sau subunităţi, fără a fi necesară întocmirea unei noi fişe.
1.93. Fişele “în continuare” se vor completa la toate rubricile privind instructajul la angajare, prin copiere
integrală din fişa originală (încheiată), cu semnătura lucrătorului (pentru confirmarea efectuării
instructajelor la angajare), cu formula “conform cu originalul”, semnătura şi ştampila şefului de unitate în
funcţie.
1.94. În cazul în care, rubricile noilor fişe nu sunt suficiente pentru completarea integrală a materialelor
predate la instructajul la angajare, acesta se va consemna pe primele poziţii prevăzute pentru
,,instructajul periodic”.
EXAMINAREA ANUALĂ A LUCRĂTORILOR ÎN DOMENIUL SSM
1.95. Examinarea tuturor lucrătorilor privind cunoştinţele în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă se
va efectua corespunzător programului de examinare aprobat de angajator şi întocmit de către fiecare
compartiment în parte, după caz (divizie/serviciu/oficiu).
EXAMINAREA MEDICALĂ
1.96. Supravegherea stării de sănătate a lucrătorilor se va efectua pe baza programului anual de
examinare medicală întocmit în colaborare cu serviciul de medicina muncii asigurat pe bază de contract
de prestări servicii.
1.97. Supravegherea stării de sănătate a lucrătorilor care posedă carnet de conducere categoria “B” şi care
conduc autovehiculele societăţii se va face conform prevederilor legale privind posesorii carnetelor de
profesionişti (anual).
1.98. Fişa emisă în urma controlului medical de unitatea sanitară se va depune la serviciul resurse umane.
AUTORIZAREA
1.99. Se autorizează lucrătorii pentru următoarele categorii de activităţi:
a). lucrul la înălţime;
b). lucrul în condiţii de risc electric (electrician);
c). montarea corpurilor abrazive.
1.100. Pentru activitatea şantierelor mobile sau temporare se vor numi şi autoriza lucrători în funcţia de
coordonator de securitate conform cerinţelor legale (HG 300/2006 şi ORD.242/2007).
CAP.II PREVEDERI SPECIFICE CĂII FERATE
PREVEDERI PENTRU INFRASTRUCTURA FEROVIARĂ PUBLICĂ
2.1. Locurile de trecere peste calea ferată trebuie să fie stabilite, amenajate şi semnalizate corespunzător.
2.2. Schiţa unităţii sau subunităţii, cu căile de acces şi deplasare, precum şi cu locurile periculoase
marcate vizibil va fi afişată şi adusă la cunoştinţa lucrătorilor.

9
2.3. Traversarea liniilor de cale ferată se va face prin tunele pietonale, pasarele sau prin orice alt loc de
trecere special amenajat şi destinat acestui scop.
2.4. Trecerea peste liniile căii ferate, trebuie să se facă perpendicular pe axa căii şi la o distanţă de
minimum 5 m de tampoanele materialului rulant, aflat în staţionare. Este interzisă traversarea liniilor, în
situaţia apropierii materialului rulant în mişcare.
2.5. Trecerea peste liniile căii ferate ocupate cu vagoane trebuie să se facă numai prin gheretele sau
platformele de frână.
2.6. Mersul de-a lungul liniilor căii ferate trebuie să se facă numai în afara firelor acesteia, cu respectarea
gabaritului de liberă trecere şi cu atenţie la circulaţia pe liniile vecine.
2.7. Staţionarea sau circulaţia personalului între firele căii, este permisă numai pe durata de timp strict
necesară realizării sarcinilor de serviciu, dar cu mare atenţie la circulaţia materialului rulant în ambele
sensuri de mers, precum şi la eventualele obstacole (gropi de cenuşă, inimi de încrucişare, bare de
conexiune etc.).
2.8. La traversarea peste liniile căii ferate este interzisă:
a) trecerea peste macazuri şi peste inimile de încrucişare ale acestora.
(1). Prin excepţie, ca sarcină de serviciu, la trecerea peste macazuri şi inimi de încrucişare lucrătorii nu
trebuie să pună piciorul pe şină, între ac şi contraac, între şină şi contraşină sau între piesele inimii de
încrucişare, trebuind să evite atingerea părţilor metalice ale căii;
b) trecerea pe sub vagoane;
c) trecerea peste tampoane sau aparate de cuplare;
d) trecerea printre tampoanele materialului rulant care staţionează, dacă nu au între ele o distanţă de cel
puţin 10 m.
2.9. La trecerea peste liniile căii ferate cât şi la circulaţia printre acestea, lucrătorii nu trebuie aibă
urechile acoperite de şepci, căciuli, glugi, gulere ridicate, pentru a nu fi împiedicată perceperea
semnalelor acustice sau a zgomotelor produse de materialul rulant în mişcare.
2.10. Toate construcţiile din zona căii ferate care au uşile spre linii şi sunt situate la o distanţă mai mică
de 6 m (măsurată din axa liniei cea mai apropiată) vor fi prevăzute cu balustrade de protecţie în faţa uşii,
pentru a împiedica accesul direct la linii.
2.11. Liniile, peroanele, platformele, căile de acces şi deplasare aflate în incinta oricărei unităţi sau
subunităţi trebuie să fie bine întreţinute şi curăţate.
2.12. Este interzisă depozitarea între linii, pe peroane, pe platforme sau în imediata lor apropiere, a
zăpezii, gheţii, materialelor sau a altor obiecte.
2.13. În incinta unităţilor sau subunităţilor, amplasarea echipamentelor tehnice şi/sau a materialelor şi
pieselor de schimb necesare activităţilor de exploatare feroviară, se va face fără blocarea căilor de acces.
2.14. Locurile periculoase, din incinta subunităţilor de cale ferată, care nu pot fi evitate, trebuie
semnalizate, şi vopsite cu dungi galben-negru alternativ.
2.15. În cazul în care datorită executării unor lucrări, apar locuri periculoase necunoscute, conducătorii
formaţiilor de lucru au datoria de a aviza existenţa acestora, luând totodată, măsuri pentru semnalizarea
lor, până la îndepărtarea stării de pericol.
PREVEDERI PRIVIND CIRCULAŢIA TRENURILOR ŞI MANEVRA
2.16. Lucrătorii care au sarcină de muncă sau se află pe liniile căii ferate sau în apropierea acestora sunt
obligaţi să fie atenţi la apropierea materialului rulant aflat în mişcare.
2.17. Când lucrează individual, lucrătorul este obligat să aibă un extras de mers de tren pentru porţiunile
de linie respective.
2.18. În timpul efectuării oricăror lucrări la linii şi instalaţii, şi la circulaţia printre linii, lucrătorilor le
este interzis:
a) să staţioneze şi să se aşeze pe scările vagoanelor, locomotivelor etc.;
b) să deschidă uşile vagoanelor sau ale altor vehicule în timpul mersului acestora;
c) să se urce pe acoperişul vagoanelor, pe vagoanele-platformă şi pe încărcătură, în vagoanele
descoperite, când se depăşeşte înălţimea pereţilor sau când aceştia se pot deplasa;
d) să urce şi să coboare pe şi de pe scările materialului rulant în mişcare;
e) să circule, să traverseze sau să staţioneze pe locul dintre rampă şi linie;
f) să împingă sau să tragă vagoanele cu braţele, stând în interiorul liniei sau pe linie;
g) să urce cu picioarele pe cutiile de unsoare, tampoane, arcuri etc. sau să se urce, în vederea deplasării
convoiului de manevră, pe scările de colţ, de acces la părţile superioare ale materialului rulant;

10
h) să staţioneze în fata uşilor deschise ale vagoanelor acoperite sau de serviciu, dacă nu este lăsată bara
de protecţie şi uşile nu sunt asigurate;
i) să ocupe gheretele sau platformele de frână care nu sunt în bună stare, care nu sunt bine fixate sau
cărora le lipsesc balustradele, treptele scărilor sau barele de prindere;
j) să tragă de sârma dispozitivului de descărcare de aer al frânelor vagoanelor aflate în mers sau să
încerce să manipuleze robinetul de izolare a frânelor acestora;
k) să staţioneze pe linie sau în gabarit, mai ales pe poduri sau în tuneluri, dacă prezenţa sa nu este
necesară pentru lucrările sau reviziile acestora.
2.19. Conducătorul formaţiei de lucru trebuie:
a) să avizeze personalul de mişcare despre lucrările ce urmează a le executa şi să cunoască mişcările
materialului rulant în zona sa de activitate;
b) să acopere locul de muncă prin semnalizarea prezenţei în linie a personalului şi a materialului rulant cu
palete, discuri etc.;
c) să posteze agenţi de semnalizare (dotaţi cu rechizite de semnalizare conform instrucţiilor de serviciu în
vigoare), necesar asigurării retragerii din timp a lucrătorilor din linie;
d) să îndeplinească formalităţile de închidere a liniei în cazul lucrărilor în care nu este posibilă retragerea
lucrătorilor de la lucrare datorită condiţiilor de teren (tuneluri, poduri, curbe etc.), precum şi în toate
cazurile când vizibilitatea este redusă;
e) să stabilească un loc de refugiu în cazul lucrărilor executate în gabaritul liniei;
f) să retragă din gabaritul liniei personalul, precum şi utilajele, sculele şi materialele în cazul apropierii
unui vehicul şi să aprobe reînceperea lucrului numai după ce se convinge că pe linia respectivă nu
urmează să mai circule un alt vehicul.
2.20. În timpul nopţii, când nu este asigurată vizibilitatea prin iluminat general personalul trebuie să
folosească lanterne aprinse pentru a putea fi observat de la distanţă.
2.21. La lucrul în gabaritul liniei, lucrătorii vor folosi vesta avertizoare, bretele reflectorizante sau EIP în
culori vizibile, pentru a fi observaţi de la distanţă.
PREVEDERI PRIVIND LUCRUL ÎN ZONA CĂII FERATE ELECTRIFICATE
2.22. Conducătorii tuturor unităţilor şi subunităţilor căii ferate precum şi toţi agenţii economici sunt
obligaţi să instruiască, lucrătorii privind lucrul în zona căii ferate electrificate.
2.23. Circulaţia lucrătorilor în staţii şi halte electrificate, se va face numai prin locurile stabilite, în afara
zonei căii ferate electrificate, fiind interzisă atingerea stâlpilor şi a elementelor liniei de contact.
2.24. Se interzice prinderea de suporturile liniei de contact a oricăror obiecte, iar steagurile desfăşurate să
aibă o distanţă de minim 5 m faţă de elementele liniei de contact, chiar dacă aceasta este scoasă de sub
tensiune.
2.25. Este interzisă apropierea la o distanţă mai mică de 10 m de locul în care conductorul liniei de
contact s-a rupt, atârnă sau atinge solul sau alte instalaţii, precum şi în cazul unor obiecte străine agăţate
de linia de contact.
2.26. Materialele metalice lungi sau voluminoase care depăşesc lungimea de 4 m şi înălţimea de 2,4 m
sau lungimea de 10 m oricare ar fi înălţimea deasupra şinei, trebuie legate obligatoriu printr-o legătură
metalică de şasiul vagonului care să nu poată fi smulsă; aceasta fiind considerată legătură de protecţie.
2.27. Orice vehicul care circulă pe calea ferată electrificată, izolat sau în tren, trebuie să aibă afişate la loc
vizibil avertizarea ,,Feriţi-vă de reţeaua de contact”.
2.28. Până la scoaterea de sub tensiune şi punerea la pământ a liniei de contact se interzice:
a) urcarea pe acoperişul materialului rulant;
b) executarea de lucrări cu macarale;
c) încărcarea sau descărcarea vagoanelor descoperite, dacă lucrătorii sau echipamentele de muncă pot
ajunge la o distanţă mai mică de 1,5 m de reţeaua de contact sau elementele aflate sub tensiune;
d) identificarea sau măsurarea transporturilor agabaritice, cu obiecte lungi, care necesită urcarea pe
încărcătură.
2.29. Manipularea materialelor, utilajelor sau obiectelor de orice fel, precum şi apropierea lucrătorilor la
o distanţă mai mică de 1,5 m faţă de elementele liniei de contact, sunt interzise.
2.30. Materialele metalice voluminoase depozitate la o distanţă mai mică de 5 m de linia de contact,
trebuie să fie legate la şină sau la priza de pământ.
2.31. Locurile unde, prin natura serviciului sau pe căile de acces, se poate atinge linia de contact sau
elementele ei, vor fi prevăzute cu tăbliţe avertizoare, iar pasarelele, podurile, viaductele, tunelurile etc
trebuie să fie prevăzute cu parapete, balustrade etc. legate la prize de pământ.

11
2.32. Este interzisă stingerea cu apă sau soluţii lichide a obiectelor incendiate din apropierea liniei de
contact, dacă nu se asigură o distanţă de cel puţin 7 m până la liniile de contact aflate sub tensiune.
2.33. După manipularea separatoarelor liniei de contact, din biroul de mişcare, se vor aplica tăbliţe
avertizoare cu inscripţia ,,NU ÎNCHIDEŢI SE LUCREAZĂ LA LINIA DE CONTACT”, pe
butoanele care au fost manevrate, imediat după acţionarea lor.
(1) Manipularea separatoarelor liniei de contact se poate face şi de către impiegatul de mişcare, instruit şi
autorizat în acest sens, dar numai la dispoziţia dispecerului energetic feroviar comunicată prin
telefonogramă.
2.34. Lucrătorii unităţilor şi subunităţilor căii ferate, precum trebuie să fie instruiţi asupra prevederilor
specifice de securitate şi sănătate a muncii pe calea ferată electrificată, chiar dacă aceştia nu lucrează pe
astfel de linii.
PREVEDERI PRIVIND LUCRUL ÎN TUNEL
2.35. Toate nişele trebuie făcute vizibile prin văruirea lor şi a peretelui tunelului pe conturul nişelor.
Acolo unde este posibil, nişele vor fi iluminate.
2.36. Marcarea conturului nişelor şi a direcţiei de deplasare se face în felul următor:
a). direcţia spre nişa apropiată se va indica pe peretele tunelului, atât prin săgeţi cât şi printr-o linie
continuă oblică frântă la mijlocul distanţei dintre două nişe consecutive, realizată prin văruire.
b). marcarea conturului nişelor, cât şi linia continuă oblică dintre două nişe consecutive va avea o lăţime
de 30-50 cm.
c). linia continuă oblică va porni de la baza marginii primei nişe, va urca până la mijlocul distanţei dintre
cele două nişe, unde va atinge înălţimea maximă de 1,5 - 2 m faţă de nivelul punctului de pornire, apoi va
descreşte continuu în înălţime până va atinge baza marginii celei de a doua nişe.
d). marcarea săgeţilor se va face la mijlocul distanţei dintre două nişe, la 0,5 m de mijloc (25 m) sub linia
oblică continuă şi la 12,5 m de axul nişei deasupra liniei oblice continue. Săgeţile vor fi îndreptate
întotdeauna spre direcţia descrescândă în înălţime a liniei continue oblice.
2.37. Este interzisă executarea oricărui fel de lucrări în tuneluri fără consimţământul scris, în prealabil, al
organelor responsabile de întreţinere a liniei şi a tunelului şi fără supravegherea acestor organe care
trebuie să indice şi măsurile de consolidare impuse.
2.38. Locul de muncă în tunel va fi iluminat şi vor fi luate toate măsurile de acoperire a lucrărilor.
2.39. Nişele servind ca refugiu lucrătorilor nu vor fi ocupate cu materiale.
2.40. Este interzisă introducerea în tunele a materialelor, utilajelor sau uneltelor voluminoase care ar
periclita circulaţia fără închiderea prealabilă a circulaţiei .
2.41. Toate lucrările care se execută în tuneluri vor fi făcute numai sub supravegherea permanentă a
conducătorului punctului de lucru respectiv.
PREVEDERI PRIVIND TRANSPORTUL MATERIALELOR ŞI SĂPĂTURI
2.42. Transportul manual al stâlpilor se va face numai cu ajutorul cleştilor speciali, al cârligelor şi al
manelelor. Transportarea se va face la pas, iar ridicarea şi coborârea materialului de transportat se va face
după comanda conducătorului formaţiei de lucru..
2.43. Tambururile de cablu vor fi deplasate numai prin rostogolire prin sensul indicat de săgeata de pe
tambur. Urcarea şi coborârea lor, pe şi de pe vehicule se va face cu ajutorul mijloacelor mecanizate iar a
celor cu diametru de până la 1,60 m, se poate face şi cu ajutorul rampelor.
2.44. La transportarea tamburilor de cablu aceştia vor fi fixaţi pe platforma vehiculului cu ajutorul unor
pene şi ancoraţi de pereţii laterali ai vehiculului.
2.45. Este interzis ca lucrătorii să fie transportaţi pe aceeaşi platformă pe care se transportă tamburele de
cablu.
2.46. Este interzisă executarea lucrărilor de săpătură în gropi, fără consolidarea pereţilor gropii.
2.47. La săparea şanţurilor pentru cabluri şi a gropilor pentru stâlpi şi fundaţia instalaţiilor, pământul scos
se va aşeza la o distanţă mai mare de 0,75 m de marginea şanţului sau a gropii pentru a nu provoca
surparea săpăturii.
2.48. Peste şanţuri vor fi amenajate podeţe transversale de cel puţin 0,75 m lăţime, mărginite cu parapete
(numai în cuprinsul localităţilor).
2.49. Este interzisă staţionarea în gropile pentru fundaţii sau în şanţurile pentru cabluri, în timpul trecerii
trenurilor, fie că săpăturile se găsesc pe terasamente în linie curentă, sau în staţii.
2.50. În cazul când se executa lucrări în apropierea cablurilor electrice subterane, aflate sub tensiune,
acestea vor fi executate numai după ce curentul a fost întrerupt.

12
2.51. Distanţa dintre marginea săpăturii şi axa căii ferate normale trebuie să fie cel puţin 2,50 m, iar în
cazul căii ferate înguste de cel puţin 2 m.
2.52. Este interzis să se aşeze materiale în stivă de-a lungul marginii şanţului sau a gropii, la o distanţă
mai mică de un metru de la margine.
2.53. La executarea săpăturii manuale, distanţa dintre lucrători va fi astfel aleasă încât aceştia să poată
lucra nestingheriţi şi să nu se lovească unul pe altul. În cazul când se lucrează cu târnăcoape, distanţa
între lucrători va fi de minimum 2 m.
CAP. III. PREVEDERI SPECIFICE RAMURII TRAFIC
3.1. Personalul de mişcare va aviza, în mod obligatoriu, prin orice mijloc de comunicaţie şi din timp,
personalul care lucrează la linii, macazuri, instalaţii sau vagoane despre toate mişcările materialului
rulant.
3.2. În timpul cât se află pe vehiculele în mers, personalul este obligat să respecte următoarele:
a) să se ţină cu mâna de balustradă, atunci când stă pe platforma sau ghereta de frână;
b) să nu se aplece în afara gheretei sau de pe platforma frânei vagoanelor, evitând lovirea sau agăţarea de
instalaţiile sau construcţiile din apropierea liniei;
c) să circule pe locomotivă numai în cabina de conducere;
d) să nu treacă de pe scara unui vagon pe scara altui vagon.
PREVEDERI SPECIFICE PENTRU ACTIVITATEA IDM
3.3. IDM de serviciu este obligat să îndeplinească următoarele:
a). la preluarea serviciului, face verificarea şi instruirea personalului din subordine;
b). în timpul serviciului urmăreşte respectarea instrucţiunilor proprii SSM de către subordonaţi şi ia
măsuri adecvate în cazul constatării unor abateri;
c). în incinta staţiei IDM se va deplasa cu deosebită atenţie utilizând căile de acces şi deplasare stabilite
cu respectarea regulilor privind circulaţia printre linii şi traversarea acestora;
d). pentru defilarea trenurilor precum şi pentru darea semnalului de plecare trebuie să folosească locurile
stabilite (pe peron);
e). în timpul serviciului IDM va utiliza instalaţiile SCB, TTR, ELF, etc. în conformitate cu Instrucţiile de
manipulare, fiind interzisă intervenţia la de instalaţii la care nu este autorizat;
f). înainte de începerea operaţiilor de manevră, se va asigura că pe liniile respective nu există pericol de
accidentare a executanţilor lucrărilor la linii şi instalaţii, prin avizarea acestora.
PREVEDERI SPECIFICE PENTRU ACTIVITATEA LA MACAZURI ŞI BARIERE
3.4. În timpul lucrului la schimbătoarele de cale, vor fi respectate şi următoarele prevederi:
a) curăţarea şi executarea diferitelor lucrări la schimbătoarele de cale centralizate sau necentralizate, se
face numai în pauzele de circulaţie şi manevră din zona respectivă, urmărindu-se mişcarea vehiculelor
feroviare de pe celelalte linii;
b) curăţarea schimbătoarelor de cale se face numai după obţinerea încuviinţării impiegatului de mişcare
dispozitor, care va stabili perioada de timp în care acestea pot fi curăţate;
c) schimbătoarele de cale centralizate vor fi curăţate şi unse numai cu ajutorul mijloacelor de curăţat şi
uns cu coadă lungă (răzătoare, mături, pâslă, etc.), fiind interzisă intervenţia directă cu mâna sau piciorul;
d) la posturile de macazuri din staţiile centralizate mecanic sau electromecanic deservite de un singur
agent, la părăsirea cabinei, lucrătorul este obligat să încuie uşa pentru a preveni manipularea macazurilor
de către persoane străine;
e) curăţarea macazurilor centralizate electromecanic, va începe numai după introducerea între ac şi contra
ac a unei pene speciale de protecţie.
3.5. În timpul manevrării schimbătoarelor de cale, agentul care le manipulează trebuie să respecte şi
următoarele:
a) în timpul serviciului lucrătorii vor respecta Instrucţiunile de exploatare a instalaţiilor fiind interzisă
intervenţia la părţile de instalaţii unde nu sunt autorizaţi;
b) să nu lase pârghia contragreutăţii aparatului de manevrat în poziţie verticală sau incomplet manevrată;
c) să ocupe, cu deosebită atenţie, locul fixat, atât pentru circulaţie, cât şi la manevra vehiculelor, pe liniile
pe care le deserveşte, fiind foarte atent la liniile vecine pe care se execută mişcări simultane;
d) să observe dacă vehiculele, la trecerea peste macazuri, respectă condiţiile de siguranţă (încărcătura
deplasată, uşi desprinse etc.) şi în caz de nereguli va da semnale de oprire a vehiculului şi/sau avizând
personalul interesat;

13
e) curăţarea canalelor sau şanţurile transmisiei se va efectua cu unelte corespunzătoare fiind interzisă
intervenţia direct cu mâna;
f) ungerea articulaţiilor, rolelor, cablelor se va efectua numai cu pensule sau dispozitive speciale fiind
interzisă aplicarea uleiului sau a unsorii direct cu mâna.
3.6. Pe linie electrificată, toate elementele metalice ale postului de barieră vor fi legate la şină şi/sau la
priza de pământ conform reglementărilor.
3.7. Toate trecerile la nivel păzite vor fi iluminate corespunzător pe timp de noapte şi vor fi amenajate
astfel încât să fie asigurată securitatea păzitorului de barieră.
3.8. Pentru manipularea barierei mecanice sau a celor mobile se vor respecta următoarele:
a). deplasarea se va efectua cu deosebită atenţie la circulaţia vehiculelor feroviare pe linie, respectiv a
celor rutiere peste pasaj;
b). nu se va traversă transmisia mecanică prin locurile cu cable aeriene ci numai peste canalele acoperite
cu capace;
c). în timpul iernii, se vor curata de zăpadă, gheaţă, polei, etc., traseele de deplasare şi locurile de
staţionare în vederea defilării trenurilor.
3.9. În timpul trecerii trenului, păzitorul de barieră, acarul, revizorul de ace se vor posta în locul stabilit şi
protejat astfel încât să nu se afle în gabaritul de liberă trecere.
3.10. Este interzisă verificarea direct cu mâna a lipirii acului de contraac sau alte asemenea operaţiuni
periculoase.
3.11. Iluminarea macazelor, semnalelor şi barierelor se va realiza conform documentaţiilor tehnice sau
PTE, fiind interzisă iluminarea cu instalaţii electrice care prezintă improvizaţii periculoase.
3.12. Lămpile şi petrolul lampant se vor depozita în locurile stabilite fiind interzisă depozitarea acestora
în interiorul cabinei.
3.13. În biroul de mişcare, la cabinele de acari şi la postul de barieră se vor asigura condiţii
corespunzătoare de muncă: iluminat, apă potabilă, aerisire (ventilaţie), încălzire, w.c., etc. Este interzisă
încălzirea încăperilor de lucru pe timp de noapte cu sobe cu cărbuni sau instalaţii electrice improvizate.
3.14. În cabina acarului sau păzitorului de barieră se vor afişa:
a). Instrucţiuni de exploatare a instalaţiilor SCB, TTR, ELF;
b). Schiţa cu căile de acces şi deplasare.
3.15. Deplasarea lucrătorilor la posturi se va face numai pe drumul de acces stabilit, cu deosebită atenţie
pentru a nu se accidenta prin cădere sau lovire de către materialul rulant.
3.16. În timpul serviciului se vor respecta regulile privind circulaţia printre linii şi traversarea acestora,
precum şi regulile de circulaţie pe drumurile publice, după caz.
3.17. În timpul lucrului la bariere se vor respecta:
a) întreţinerea trecerii la nivel se face numai cu bariera închisă, în intervalele libere de circulaţie şi după
oprirea manevrei, cu aprobarea IDM dispozitor;
b) în timpul curăţirii pasajului, lucrătorul se va asigura în permanenţă că nu se apropie vehicule rutiere
şi/sau vehicule feroviare care circulă pe baza unei programări de care nu a luat cunoştinţă;
c) curăţirea pasajului se va face numai cu unelte în bună stare, fiind interzisă utilizarea uneltelor de mână
improvizate;
d) se interzice deschiderea barierei înaintea scoaterii sculelor şi uneltelor de lucru în afara gabaritului de
liberă trecere a căii ferate şi rutiere;
e) cu ocazia deszăpezirii liniei cu plugul de zăpadă, păzitorul de barieră se va refugia în aşa fel pentru a
nu fi surprins de aripile deschise ale plugului de zăpadă, de gheaţa sau de pietrele aruncate de plug în
timpul acţionării acestora;
f) atunci când este necesară traversarea căii ferate şi/sau a drumului public, în cazul manipulării manuale
a barierei, păzitorii de barieră se vor asigura să nu fie surprinşi de vehicule feroviare sau rutiere aflate în
mişcare.
PREVEDERI SPECIFICE PENTRU ACTIVITATEA DE MANEVRĂ
3.18. Piaţa de manevră trebuie amenajată, iluminată şi întreţinută în aşa fel, încât să se asigure
desfăşurarea normală a activităţii, indiferent de perioada de timp (zi sau noapte), anotimp, condiţii
atmosferice, etc. în care aceasta se desfăşoară.
3.19. Prin planul de manevră IDM îl avizează pe conducătorul manevrei asupra existenţei unor condiţii
de lucru deosebite.

14
3.20. Manevrele, indiferent de mijlocul de tracţiune folosit, se execută numai în prezenţa şi sub
coordonarea unui conducător de manevră instruit şi autorizat în acest scop, el fiind răspunzător de
executarea instrucţională a acestora.
3.21. Înainte de începerea manevrei, conducătorul acesteia are şi următoarele obligaţii:
a) să aducă la cunoştinţa personalului de manevră şi de locomotivă planul de manevră, modul de
executare a manevrei, existenţa unor condiţii speciale privind manevrarea materialului rulant, precum şi
mijloacele de comunicare;
b) să anunţe lucrătorii care execută operaţiuni la liniile de încărcare-descărcare şi pe cei de la repararea,
ungerea şi salubrizarea vagoanelor, etc., că urmează să se efectueze manevra, în vederea retragerii
acestora din materialul rulant şi din gabaritul liniilor;
c) să se posteze astfel încât să poată supraveghea întreaga zonă de manevră, păstrând legătura prin
mijloacele de comunicare instrucţionale, stabilite cu personalul din subordine, precum şi cu cel de pe
locomotivă.
3.22. Dacă în timpul executării manevrei sau a operaţiilor de legare-dezlegare a vehiculelor apare cel mai
mic pericol conducătorul manevrei va da de îndată semnale de oprire (acustice şi optice) iar mecanicul de
locomotivă va opri imediat manevra.
3.23. Manevrarea vagoanelor-cisternă încărcate cu substanţe şi/sau produse vătămătoare (acizi, gaze
lichefiate, alte produse chimice şi petrochimice periculoase, materiale explozive, etc.) prevăzute în
Instrucţiile de serviciu, se va executa prin tragere sau împingere, dar numai legate direct de locomotivă.
Se interzice manevrarea prin îmbrâncire sau triere pe plan înclinat.
3.24. Oprirea materialului rulant în timpul manevrării se face cu frâne automate, frâna de mână a
vehiculului şi/sau sabot de mână etc., corespunzător prevederilor din P.T.E. şi a instrucţiunilor proprii.
3.25. În timpul executării serviciului la manevră şi la circulaţia trenurilor, se interzice personalului de
manevră şi următoarele:
a) darea semnalelor de manevră din interiorul firelor căii;
b) postarea şi darea semnalelor de manevră, în timpul deplasării convoiului, de pe scările de colţ a
materialului rulant;
c) manevrarea vagoanelor defecte, fără a avea stabilite de organele de specialitate de la atelierele
reparatoare sau reviziile de vagoane, condiţiile în care aceasta se poate face;
d) urcarea pe tampoane pentru a da semnale;
e) darea semnalelor pentru punere în mişcare a convoiului, înainte ca agentul însărcinat cu legarea sau
dezlegarea vagoanelor să fie ieşit dintre ele şi înainte de îndepărtarea din raza de stropire a cisternelor
încărcate cu acizi sau alte produse vătămătoare;
f) staţionarea în picioare pe vagoanele platformă, pe platforma cu pereţii mici sau fără pereţi;
g) staţionarea pe platformele locomotivelor diesel-hidraulice;
h) staţionarea pe platforma frânelor situată deasupra nivelului vagonului;
i) urcarea şi coborârea pe şi de pe scările vagoanelor în timpul mersului convoiului.
3.26. În timpul executării operaţiilor de legare-dezlegare, agentul care le efectuează trebuie să respecte şi
următoarele reguli:
a) intrarea-ieşirea la şi de la legat-dezlegat să se facă numai pe sub tamponul vagonului aflat în
staţionare, ţinându-se cu mâna de mânerul de prindere anume destinat al vagonului, indiferent de distanţa
dintre vagoane;
b) intrarea-ieşirea se face obligatoriu pe partea unde se află postat conducătorul manevrei;
c) la legarea-dezlegarea vagoanelor va staţiona între vagoane numai timpul strict necesar pentru
executarea acesteia;
d) ieşirea de la legarea-dezlegarea vagoanelor se va face cu respectarea gabaritului faţă de vehiculele şi
liniile vecine;
e) la legarea-dezlegarea vagoanelor cupla se va ţine astfel încât degetele să nu între în interiorul inelului
cuplei.
3.27. Este interzisă legarea-dezlegarea materialului rulant atunci când se găseşte:
a) în mişcare, deasupra canalelor de curăţat sau revizie. Această activitate se va putea face numai după
oprirea completă a convoiului, folosindu-se podeţe mobile care să le acopere pe porţiunea unde se
execută operaţia;
b) în zona macazurilor şi pe diagonale;
c) pe trecerile de nivel;
d) peste liniile de încrucişare;

15
3.28. Înainte de a executa proba de continuitate agenţii autorizaţi să efectueze proba frânelor automate
sunt obligaţi să scoată tubul flexibil din suportul de fixare, să-l ţină strâns în mână şi apoi să deschidă
robinetul frontal de aer.
3.29. Asigurarea materialului rulant aflat în staţionare se face numai cu frâna de mână a vagonului şi cu
saboţi de mână. Nu se admite folosirea pietrelor, lemnelor sau altor obiecte şi materiale.
3.30. Pentru folosirea corectă a saboţilor de mână, agentul este obligat să respecte şi următoarele reguli:
a) să verifice, la intrarea în serviciu, în timpul acestuia sau la primirea saboţilor noi, dacă saboţii sunt în
stare bună, sunt evidenţiaţi şi sunt în locurile stabilite prin P.T.E., precum şi dacă corespund timpului de
şină;
b) pentru ridicarea saboţilor de mână aplicaţi la roţile vagoanelor, se pot folosi dispozitive ajutătoare
(furci, cârlige etc.), numai în cazurile când condiţiile şi acest mod de lucru sunt reglementate prin P.T.E.
(planul tehnic de exploatare) al staţiei;
c) să ridice sabotul de mână după frânarea şi oprirea vagoanelor şi să îl aşeze la locul stabilit prin P.T.E.
al staţiei.
CAP. IV. PREVEDERI SPECIFICE RAMURII LINII
4.1. Organizarea, îndrumarea şi supravegherea executării oricărei lucrări va fi realizată de un conducător
al formaţiei de lucru care poate fi şef de echipă, picher şef district, maistru etc.
4.2. Conducătorul formaţiei de lucru are obligaţia să avizeze personalul de mişcare în scris despre
lucrările ce urmează să le execute în linie curenta sau staţii şi să cunoască mişcările materialului rulant în
zona să de activitate.
4.3.(1). Pentru avertizarea lucrătorilor la apropierea unui tren, locurile de executare a lucrărilor din linia
curentă sau din linia directă a staţiei se acoperă, din ambele părţi, cu câte o paletă albă cu trei dungi
orizontale albastre.
(2). În cazul când astfel de locuri de executare a lucrărilor se află pe celelalte linii din staţie, acoperirea
lor se face prin aşezarea paletelor de semnalizare a echipelor în dreptul vârfului macazurilor extreme ale
staţiei.
(3). Dacă locul de executare a lucrărilor se află pe una din liniile unei căi duble sau multiple, atunci
acoperirea lui se face şi pe liniile vecine.
4.4. Se interzice ca lucrătorii fără experienţă să fie puşi a executa singuri lucrări în puncte izolate.
4.5. Locul de refugiu va fi stabilit la distanţa de cel puţin 3 m de partea exterioară a ciupercii şinei celei
mai apropiate, măsurată la nivelul ei; fac excepţie locurile de muncă situate în staţii, în tuneluri, pe
poduri şi viaducte, în care caz retragerea se va face în afara gabaritului de liberă trecere, în locuri de
refugiu amenajate în acest scop (nişe, trotuare, etc.) şi stabilite de către conducătorul formaţiei de lucru.
Materializarea se va face prin plantarea tăbliţei „LOC DE REFUGIU”.
4.6. Pentru plantarea şi scoaterea paletelor de acoperire a formaţiei de lucru, conducătorul acesteia va
numi zilnic un lucrător pentru aceasta.
4.7. Conducătorul formaţiei de lucru (şeful echipei de linie) sau înlocuitorul lui va avea în permanenţă la
locul de muncă rechizitele de semnalizare prevăzute în instrucţiile în vigoare.
4.8. În vederea trecerii materialului rulant, conducătorul formaţiei de lucru va dispune întreruperea
lucrărilor când materialului rulant care se apropie este la circa 1 km distanţă de punctul de lucru (de cel
mai apropiat lucrător faţă de tren) şi reînceperea lucrărilor după trecerea materialului rulant.
4.9. Pentru lucrări care se execută uneori în mod izolat pe linie lucrătorii respectivi vor fi atenţi la
circulaţia materialului rulant, din ambele sensuri.
PREVEDERI SPECIFICE LUCRĂRILOR LA LINIE
4.10. Revizia căii se efectuează de către revizorul de cale sau de alt lucrător însărcinat în acest scop, care
va fi instruit, examinat şi autorizat pentru aceasta activitate.
4.11. La revizia căii este permisă intrarea în gabaritul de liberă trecere după verificarea la intrarea în
serviciu şi cu respectarea următoarelor:
a). prevederilor cuprinse la pct.4.1- 4.9 din instrucţiunile proprii.
b). consemnarea reviziei în RRLISC;
c). să fie echipat cu EIP reflectorizant;
d). să fie dotat cu mijloace de comunicaţie (cu IDM sau conducător material rulant) şi rechizite de
semnalizare.
4.12. Se interzice prelungirea cheilor de buloane prin folosirea a două chei prinse una de alta cu scopul
de a lungi braţul de pârghie.

16
4.13. Pentru scoaterea crampoanelor din traverse, se vor întrebuinţa suporturi speciale confecţionate din
lemn şi în mod excepţional plăci metalice.
4.14. Clemele elastice contra fugirii şinelor vor fi montate cu ajutorul dispozitivului special, lucrând
numai pe câte un fir de şină, din interiorul căii spre exterior.
4.15. La încheierea zilei de lucru, dacă lucrarea de linie nu este terminată şi urmează a se continua a doua
zi, conducătorul formaţiei de lucru se va îngriji să se facă nivelarea terenului, atât între firele căii cât şi
între linii, iar materialul rămas va fi stivuit în aşa fel încât să permită trecerea fără pericol a materialului
rulant şi a lucrătorilor.
4.16. La burajul traverselor grupul de câte doi muncitori de la acelaşi capăt de traversă va fi poziţionat la
distanţă suficientă faţă de următorul grup care lucrează pe acelaşi fir de şină, pentru a nu-i lovi pe
lucrătorii din grupul următor sau pentru a nu fi loviţi de aceştia.
4.17. La deschiderea obloanelor de la vagoanele şi vehiculele încărcate cu piatră, lucrătorii vor sta la
capetele obloanelor la o distanţă suficientă pentru a fi feriţi de pietrele ce s-ar putea rostogoli.
4.18. Dacă materialul de masă (piatră spartă, balast etc.) se aruncă cu lopata, în apropierea locului
respectiv se interzice staţionarea oamenilor sau executarea de alte lucrări.
4.19. Traversele creuzotate vor fi transportate cu ajutorul unor cleşti speciali.
4.20. (1) La descărcare fiecare traversă din rândurile superioare trebuie să fie dusă spre marginea
rândului şi coborâta apoi vertical.
(2) De asemenea, descărcarea trebuie să fie făcută pe rânduri orizontale, adică trebuie să fie descărcat
complet rândul de sus, apoi cel următor etc.
4.21. (1) Încărcarea/descărcarea în sau din vagon a şinelor, a pieselor grele, precum şi a traverselor de
beton armat trebuie să fie făcută mecanizat.
(2) În cazul lipsei acestora, vor fi folosite pentru încărcare şi descărcare rampe speciale, plane înclinate,
trolii etc.
4.22. (1) Transportul şi manipularea manuală a şinelor va fi executată cu ajutorul cleştilor.
(2) Poziţia de mers a lucrătorilor va fi aleasă astfel încât în timpul deplasării laba piciorului, să nu calce
sub materialul transportat.
(3) Mersul lucrătorilor se va face în acelaşi pas, la comanda conducătorului formaţiei de lucru.
4.23. Când încărcarea/descărcarea şinelor se face cu ajutorul macaralelor, se va avea în vedere ca şină să
fie bine prinsă în ghearele macaralei, la distanţe egale, astfel ca greutatea să fie bine echilibrată.
4.24. Încărcarea/descărcarea şinei pe plan înclinat trebuie să se facă în, mod egal cu ambele capete,
aceasta operaţie efectuându-se la comandă.
4.25. Este interzisă încărcarea sau descărcarea şinelor sau a altor piese grele de pe platforma trenului de
lucru, vagoneţilor de cale etc. în timpul mersului acestora.
4.26. Încărcarea şi descărcarea pieselor grele trebuie să se facă cu respectarea următoarelor condiţii:
a). în cazul mişcării pieselor grele pe role, lungimea acestora trebuie astfel aleasă încât capetele lor să nu
iasă mai mult de 30 cm de sub încărcătură.
b). pentru urcarea şi coborârea pieselor grele pe plan înclinat se vor folosi trolii, iar lucrătorii trebuie să
stea în lateral pentru a nu fi surprinşi de piesă în cădere.
c). este interzisă îndepărtarea cu mâinile a rolelor de sub încărcătură; îndepărtarea rolelor se va face
numai după ce ele vor fi complet eliberate de încărcătură.
4.27. Locurile destinate pentru operaţiile de încărcare-descărcare trebuie să fie nivelate. Drumurile de
acces trebuie să fie tasate, netede şi libere de orice materiale care ar putea împiedica circulaţia
lucrătorilor.
4.28. Pentru operaţiile de încărcare-descărcare prin rostogolire sau alunecare a materialelor din
autocamioane, vagoane etc. vor fi întrebuinţate plane înclinate sau grinzi rezistente, bine fixate şi
corespunzătoare greutăţii materialelor respective.
4.29. Se interzice lăsarea pieselor în poziţii nestabile sau suspendate în mecanismele de ridicat.
4.30. Terenul pe care se circulă în bazele de montare şi de demontare, corespunzător fluxului tehnologic,
va fi nivelat, liber de materiale şi verificat zilnic de conducătorul lucrărilor pentru a nu exista gropi,
obstacole, pericol de alunecare de împiedicare etc.
4.31. Stivele de materiale vor fi făcute astfel încât să se evite alunecarea sau prăbuşirea lor. Şinele vor fi
depozitate în stive cu înălţimea maximă de 2 m.
4.32. La închiderea şi deschiderea uşii vagonului lucrătorul trebuie să se poziţioneze astfel încât să nu fie
lovit de eventualele căderi ale încărcăturii din vagon sau de uşa vagonului.
4.33. Închiderea şi deschiderea uşilor vagoanelor acoperite şi lăsarea pereţilor vagoanelor descoperite se
vor face atenţie deosebită pentru prevenirea evenimentelor de muncă.

17
 PREVEDERI SPECIFICE PRIVIND LUCRĂRILE LA PODURI
4.34. Scările, locurile de trecere şi punţile vor avea balustrade de 1 m înălţime, iar la partea inferioară vor
fi prevăzute cu o bordură continuă de 15...20 cm înălţime.
4.35. Pentru prevenirea căderii lucrătorilor vor fi folosite mijloace de protecţie adecvate (plase de sârmă,
centuri şi frânghii de salvare etc.).
4.36. Este interzis lucrătorilor care utilizează vopsele conţinând plumb să fumeze sau să consume
alimente în timpul lucrului, având mâinile murdare de vopsea.
4.37. Podurile metalice situate pe linii electrificate care nu au schele laterale trebuie dotate cu suporţi
rabatabili pe montanţi şi accesorii specifice în vederea asigurării accesului la distante de minim 1,5 m
fata de elementele liniei de contact.
4.38. Construcţia schelelor cu podină de lemn pe suport rabatabil se va efectua numai pe partea
exterioară a montanţilor asigurând dulapii împotriva deplasării în plan orizontal.
4.39. Centurile de siguranţă se vor lega în structura montanţilor de cârlige special construite sau de mâna
curentă formată în structura schelelor cu podine de lemn.
4.40. În cazul lucrărilor executate în spatii închise delimitate de structura viaductelor vor fi asigurate
condiţii de microclimat corespunzătoare (iluminat, ventilaţie, zgomot, etc.).
4.41. Construcţia schelelor cu podină de lemn în interiorul viaductelor va fi efectuată numai după
verificarea la suprasarcină a dulapilor de brad şi a tuturor elementelor de rezistenţă.
4.42. Amplasarea materialelor, sculelor etc. pe schele se va efectua asigurând căi de acces şi spaţii de
modificare a poziţiilor de prindere a centurilor de siguranţă.
4.43. Accesul persoanelor pe schele cu podină de lemn sau platforme de lucru pe căi de rulare se va
efectua utilizând scări metalice asigurate în ambele capete.
4.44. Pentru revizia sau revopsirea părţilor superioare ale tablierelor (cazul tablierelor G.Z. C.J.), schelele
se vor monta în afara grinzilor fără să afecteze în nici un fel gabaritul.
4.45. Părţile din tablier care sunt la mai puţin de 1,5 m de linia de contact se vor revizui sau revopsi
numai cu scoaterea acesteia de sub tensiune.
4.46. Înainte de începerea lucrărilor la un pod, acesta va fi acoperit cu paletele echipei.
4.47. Şeful de echipă va supraveghea în permanenţă ca fiecare lucrător de pe schelă să fie asigurat cu
centură.
4.48. La apropierea trenului, şeful de echipă se va asigura că toţi lucrătorii s-au retras în locurile de
refugiu sau în afara tablierului.
4.49. Pe schelă vor fi acceptaţi numai lucrătorii care în urma vizitei medicale au obţinut avizul că sunt
apţi pentru lucrul la înălţime.
PREVEDERI SPECIFICE PENTRU INTERVENŢIA LA CALAMITĂŢI NATURALE
4.50. În cazul debleurilor şi al tranşeelor de zăpadă se vor face trepte de acces care să asigure refugiul
lucrătorilor în locurile stabilite.
4.51. În timpul acţiunii de deszăpezire a liniilor cu plugurile de zăpadă se interzice lucrătorilor de pe
aceste pluguri de a staţiona pe părţile frontale, pe scări sau pe tampoane, iar uşile de acces vor fi asigurate
pentru a nu se deschide în timpul mersului. Observarea poziţiilor aripilor laterale ale plugurilor în timpul
acţiunii de deszăpezire se va face prin ferestrele laterale, evitându-se deschiderea uşilor.
4.52. Sculele şi dispozitivele din interiorul plugului (vinciuri, lopeţi, târnăcoape, manele etc.) vor fi
aşezate şi fixate în stelaje, pentru a nu se rostogoli sau deplasa.
4.53. Conducătorul plugului de zăpadă nu va da semnalul de pornire la acţiunea de deszăpezire, până nu
s-a asigurat ca toate dispozitivele şi instalaţiile sunt în ordine, că întreg personalul s-a urcat în plug şi nu
au mai rămas lucrători pe linie, în tranşee sau în copcile făcute în zăpadă.
4.54. Circulaţia de-a lungul malurilor ameninţate de aflueri sau eroziuni se va face cu mare atenţie şi pe
cât posibil în afara crăpăturilor apărute.
4.55. Când se lucrează pe schele sau pe maluri ameninţate de cădere, sau care pot ceda în urma afluerii
sau scufundării, sau ca efect al aruncării blocurilor de piatră, confecţionării şi lansării sulurilor grele sau a
saltelelor, se va posta special un lucrător care va observa eventualele cedări, iar oamenii vor fi asiguraţi
cu centuri de siguranţă şi frânghii.
4.56. La lansarea sulurilor grele se va da atenţie ca acestea să nu aibă mustăţi de sârmă care pot agăţa
îmbrăcămintea lucrătorilor şi să-i antreneze astfel în apă.
4.57. La lucrările de intervenţii în albia râurilor, cu adâncimi de apă ce prezintă pericol de înec, pe şantier
trebuie să existe o barcă prevăzută cu echipaj, vâsle, colaci şi centuri de salvare, frânghii etc., barca va fi
lansată pe apă şi va sta ancorată în apropierea locului de lucru, gata să intervină la nevoie.

18
 PREVEDERILE SPECIFICE ECHIPAMENTELOR DE MUNCĂ
4.58. Conducătorii locurilor de muncă vor afişa la loc vizibil, instrucţiuni sumare de funcţionare a
maşinii sau instalaţiei şi SSM.
4.59. Echipamentele de muncă vor fi verificate înainte de începerea lucrului şi nu vor fi lăsate fără
supraveghere în timpul funcţionarii.
4.60. Este interzisă intervenţia la echipamentele de muncă în timpul funcţionării.
4.61. Conectarea maşinilor electrice de cale la reţeaua de alimentare trebuie să se facă numai cu puţin
timp înainte de începerea lucrărilor. În orice pauză de lucru, maşina electrică va fi deconectată.
4.62. Este interzisă aşezarea cablului de alimentare cu energie electrică a unei maşini peste căile de acces
sau în locuri unde se depozitează materiale. Pentru protejarea împotriva deteriorărilor, reţeaua de
distribuţie poate fi suspendată sau îngropată lăsându-se liberă o porţiune de cablu de lungime minimă
necesară manipulării maşinii. Cordonul de alimentare nu trebuie întins când maşina trece de la un loc la
altul.
4.63. Se interzice a se lucra cu maşini alimentate cu energie electrică fără legare la pământ (sau la nul).
4.64. Toate elementele mecanice în mişcare (pietre de polizor, pânză de ferăstrău, lanţ, etc.) vor fi
prevăzute cu apărători protective care nu vor fi demontate în timpul lucrului.
4.65. Uneltele de percuţie din oţel, ciocanele, dălţile, foarfecele, dornurile şi alte unelte de mână similare
vor fi verificate înaintea utilizării încât să nu prezinte bavuri, ştirbituri sau fisuri.
4.66. Uneltele de mână prevăzute cu articulaţii, ca: foarfece, cleşti etc. vor fi întreţinute încât să nu
prezinte frecări mari sau joc în articulaţie. Braţele de acţionare ale acestor unelte vor fi astfel executate
încât la închidere să rămână un spaţiu suficient între ele pentru a se preveni prinderea degetelor.
4.67. La executarea lucrărilor la înălţime, uneltele de mâna vor fi păstrate în genţi rezistente şi vor fi
fixate în mod corespunzător, pentru a fi asigurate împotriva căderii.
4.68. În timpul lucrului cu uneltele de mână la operaţii în care se pot produce scântei, aşchii metalice etc.,
lucrătorii vor purta ochelari de protecţie, iar dacă este cazul, zona de muncă va fi protejata pentru a
împiedica accidentarea celor din apropiere.
4.69. Toate uneltele de mână vor fi verificate cu atenţie la începutul lucrului de către lucrătorul care le
foloseşte. Nu se vor folosi chei de buloane ori de tirfoane uzate sau de mărimi necorespunzătoare.
4.70. Târnăcoapele de burat, topoarele, ciocanele, dălţile etc. vor fi bine fixate în mâner cu ajutorul
penelor.
4.71. În timpul transportului, părţile periculoase ale uneltelor de mână, ca: tăişuri, vârfuri etc., vor fi
aşezate adecvat.
4.72. Lucrătorii care folosesc unelte de mână trebuie să fie atenţi faţă de colegii lor de muncă apropiaţi,
pentru a nu-i lovi când utilizează sculele în timpul lucrului (târnăcopul de burat traverse, lopata, manela
etc.).
4.73. Acţiunea de manipulare manuală a unei macarale portal mobile se face de o formaţie de 4…6
lucrători (în funcţie de greutatea obiectelor de ridicat) din care unul va fi desemnat ca responsabil
4.74. Cablurile de ridicare vor fi verificate zilnic înainte de începerea lucrului. În cazul când prezintă mai
mult de 10% fire rupte pe o distanta mai mica de 1000 mm, cablurile vor fi scoase din uz.
4.75. Lucrătorii care împing macaralele portal mobile, goale sau încărcate cu panouri de cale, vor merge
în afara căii de rulare; este interzisă staţionarea pe postamentul macaralelor portal mobile în timpul
circulaţiei lor.
4.76. Lansarea panourilor de cale se face cu ajutorul frânelor, manivelele fiind în mod obligatoriu scoase
de pe axele lor.
4.77. Responsabilul formaţiei de macaragii va verifica mai întâi dacă toate manivelele macaralelor au
fost scoase de pe axele lor şi numai după aceea va da comanda de lansare a panoului.
4.78. Panourile din cale noi sau vechi vor fi încărcate pe grupuri de 2 sau 3 boghiuri, în funcţie de
lungimea lor. Încărcarea panourilor se va face cât mai centrat pe boghiuri.
4.79. Pe porţiunile de linii cu declivităţi care ar putea provoca fugirea boghiurilor, în timpul scoaterii sau
aşezării panourilor de cale noi sau vechi, boghiurile nelegate din garnitură vor fi asigurate pe linie cu
saboţi de oprire.
4.80. Când se lucrează pe linii duble, uşa de acces la maşina dinspre interiorul căii va fi blocata, pentru a
nu se putea urca sau coborî în şi din maşina pe aceasta parte.
4.81. La cuplarea vagoneţilor vor fi luate următoarele măsuri de siguranţă:
a) cuplarea se va face cu bare de legătură rezistente ;
b) vagoneţii care se remorchează trebuie să fie prevăzuţi cu frână;

19
4.82. În cazul vagoneţilor de cale cu motor, cu care se transportă personal şi materiale, persoanele vor fi
astfel postate pe vagoneţi de către conducătorul acestora, încât să se prevină posibilitatea accidentării prin
cădere.
4.83. La trecerile peste poduri, aparate de cale, treceri la nivel etc., lucrătorii care împing vagoneţii vor fi
avertizaţi din timp de către conducătorul acestora
4.84. Conducătorul vagoneţilor va organiza ridicarea acestora de pe linie în aşa fel încât lucrătorii să nu
se accidenteze.
4.85. Circulaţia monoraiului încărcat cu şine, material şi piese grele se face numai cu închiderea liniei şi
ordin de circulaţie. Prin excepţie când se circulă cu monoraiul gol care poate elibera gabaritul prin
răsturnare nu este necesară încuviinţarea IDM.
4.86. Lucrătorul care împinge monoraiul va circula în interiorul firelor căii, pentru ca la apariţia trenului
să poată elibera gabaritul, prin răsturnarea monoraiului în exteriorul căii.
4.87. Conducătorul formaţiei trebuie să aibă asupra lui extrasul de mers tren şi rechizite de semnalizare,
să se intereseze permanent prin mijloacele de comunicare din dotare, asupra circulaţiei trenurilor.
4.88. Lucrările cu maşini grele de cale se vor efectua sub coordonarea conducătorului formaţiei de lucru
care va lua măsuri de prevenire a evenimentelor de muncă cauzate de organele în mişcare ale maşinii sau
de proiectare pietrei sparte.
4.89. La legarea drezinei cu UAM sau cu locomotive se vor respecta şi următoarele măsuri:
a). vehiculul remorcat ce urmează a fi cuplat se frânează cu frâna de mână, la aceasta se montează bara
de cuplare şi se poziţionează orizontal în axul longitudinal al căi, cu ajutorul dispozitivului cu lanţ.
b). vehiculul cu care urmează a fi cuplată drezina se apropie la o distanţă de aproximativ 100 mm. Între
ochiul barei de legătură şi cuplajul de remorcare. Se verifică centrarea corectă a barei de cuplare faţă de
cuplajul de remorcare şi se execută eventualele reglaje modificând corespunzător lungimea lanţului de
susţinere.
c). vehiculul care nu are bară de cuplare se deplasează până la înzăvorârea automată a sistemului de
cuplare.
d). după executarea cuplării vehiculelor, lanţurile dispozitivelor de orientare se slăbesc la maximum,
fixându-se în cârlige ultima zală a fiecărui lanţ, pentru a permite înscrierea în curbe şi preluarea
diferenţelor de nivel.
4.90. În cazul în care drezina se leagă de U.A.M. sau oricare tip de locomotivă pentru a fi tractată (nu se
deplasează prin împingere) operaţia de legare se va desfăşura în felul următor:
a). locomotiva sau U.A.M.-ul se va opri la circa 3 m de drezină şi se va asigura prin frânare
b). mecanicul ajutor sau lăcătuşul însoţitor de pe U.A.M. vor pune un sabot de mână la circa 1 m de la
tamponul locomotivei sau U.A.M.-ului.
c). sub supravegherea mecanicului ajutor sau lăcătuşului însoţitor manevrantul va intra la legare ţinând
bara de cuplare care a fost agăţată în cârligul locomotivei iar drezina va fi împinsă cu braţele până la
cuplare.
d). la terminarea operaţiunii de legare manevrantul va ieşi din gabarit pe sub tampoane.
4.91. La executarea lucrărilor cu vinciuri manuale se vor respecta şi următoarele prevederi:
a). înainte de începerea lucrului este obligatorie verificarea existenţei fisurilor, deformărilor sau
rupturilor la părţile componente;
b). deservirea se va face numai de personal instruit în acest scop;
c). este interzisă depăşirea sarcinii maxime admise de ridicat;
d). aşezarea vinciurilor în vederea ridicării se va face pe teren sigur, iar în cazul când este necesară
înălţarea se vor folosi numai chituci de lemn din esenţă tare;
e). manevrarea se va face numai din lateral, fiind interzisă introducerea mâinilor sub piesă ridicată;
f). în timpul ridicării, menţinerii sarcinii, cât şi la coborâre este interzisă trecerea clichetului în poziţia
deblocat.
4.92. La utilizarea grupurilor electrogeneratoare se vor respecta şi următoarele prevederi:
a). este interzisă punerea în funcţie a grupurilor electrogeneratoare care nu sunt echipate cu aparate de
măsura complete, în stare de funcţionare şi care nu au toate dispozitivele de protecţie;
b). este interzisă punerea în funcţie fără montarea instalaţiei de protecţie la pământ;
c). nu se admit nici un fel de improvizaţii la instalaţia electrică;
d). este interzisă intervenţia sau orice reparaţie la grupurile aflate în funcţie.
CAP.V. PREVEDERI SPECIFICE PENTRU RAMURA INSTALAŢII

20
5.1. Se interzice să se întrerupă continuitatea circuitului de retur al curentului de tracţiune, fără ca în
prealabil să se şunteze locul respectiv cu un cablu cu secţiunea de min. 50 mm2.
5.2(1) Toate punctele cu pericol de accidentare, vor fi identificate, inventariate, prelucrate cu toţi
lucrătorii subunităţii la instruire şi se vor stabili măsuri tehnice de prevenire.
(2) Punctele periculoase vor fi semnalizate (marcate) prin vopsire în culori convenţionale, împrejmuiri,
montarea de plăcuţe avertizoare etc, după caz.
5.3. La pozarea cablelor sau montarea conductoarelor aeriene pe poduri şi viaducte, se vor lua măsuri
contra căderii de la înălţime a angajaţilor. Conducătorul lucrării va indica – înaintea începerii lucrului –
locul de refugiu al fiecărui muncitor, la trecerea trenurilor.
5.4. Lucrările de întreţinere şi reparaţii la cablurile SCB se execută numai cu scoaterea conductoarelor
cablului de sub tensiune. Nu se vor începe lucrările până când conducătorul acestora nu va controla
personal că scoaterea de sub tensiune s-a făcut pe întregul cablu şi s-au luat toate măsurile de prevenire
pentru a nu fi repus accidental sub tensiune.
5.5. Pentru identificarea conductoarelor în cabluri se interzice utilizarea cămăşii, armăturii sau a
pământului, ca retur al circuitului de identificare. Ca retur se va utiliza numai un conductor din cablu.
5.6. Când se lucrează la cablul supus unei inducţii periculoase, cămaşa sau armatura cablului nu vor fi
tăiate înainte de a se fi stabilit o legătură metalică de continuitate între cele 2 părţi care vor fi separate
prin tăietură. Se vor utiliza unelte şi EIP electroizolante.
5.7. În cazurile în care se lucrează în condiţii meteorologice nefavorabile (pe ceaţă, viscol, ploaie, etc) şi
în locuri cu vizibilitate redusă, lucrătorii vor fi cel puţin câte doi, unul efectuând lucrările propriu-zise, iar
celălalt va supraveghea circulaţia trenurilor, astfel încât, din timp şi în orice moment, să-şi poată avertiza
colegul asupra apropierii vehiculelor şi să-i comunice în ce direcţie să se retragă.
5.8. La lucrările pe semnale este interzis a se ridica sau a se coborî piesele sau utilajele de lucru direct cu
braţele sau prin aruncare; operaţia se execută numai cu ajutorul frânghiilor.
5.9. Se interzice urcarea pe stâlpi sau pe catargele semnalelor în staţiile unde există pericolul depăşirii
gabaritului şi de lovire a personalului de către materialul rulant. Trebuie luate măsuri de protecţie a liniei
de către un agent care va semnala din timp orice apropiere a trenurilor, menţinându-se legătura cu IDM
pentru a se lucra numai în pauzele libere de circulaţie.
PREVEDERI SPECIFICE PENTRU INSTALAŢII SCB INTERIOARE
5.10.(1) Lucrările la circuitele SCB care funcţionează cu tensiuni mai mari de 110 V vor fi executate
numai cu scoaterea de sub tensiune a acestor circuite.
(2) La panoul de siguranţe, unde s-au scos de sub tensiune se va monta o placă avertizoare cu inscripţia :
„Nu cuplaţi. Se lucrează la circuite”.
(3) Scoaterea de sub tensiune şi cuplarea din nou a tensiunii se vor face la dispoziţia conducătorului
lucrării, personal.
(4) Părţile din instalaţii la care se lucrează se vor lega la pământ. Nu se va începe lucrarea decât după ce,
în prealabil, s-a verificat că legătura la pământ a fost făcută, că este corect realizată şi că nu există
tensiune.
(5) Se va lucra cu unelte cu mânerul electroizolant.
5.11. Lucrările la circuitele releelor sau părţilor electrice cu tensiune de până la 110 V pot fi executate cu
instalaţia sub tensiune; în acest caz se va lucra cu EIP, cu unelte electroizolate.
5.12. În timpul lucrărilor la instalaţiile interioare sunt interzise:
a). atingerea elementelor sub tensiune (indiferent de valoarea acesteia) direct cu mâna sau cu corpul;
b). utilizarea de unelte necorespunzătoare sau cu părţile electroizolante deteriorate;
c). curăţarea instalaţiilor sau pardoselilor cu materiale uşor volatile sau inflamabile;
d). fumatul;
e). lucrul fără EIP adecvat ;
f). lucrul la instalaţiile electrice cu mâinile umede sau unsuroase;
g). blocarea locurilor de acces cu materiale sau piese
5.13. Curăţarea prafului de pe instalaţii se va face numai cu ajutorul unor pensule cu coadă izolantă sau
cu ajutorul aspiratoarelor de praf la care gura de aspiraţie trebuie să fie izolată.
5.14. Paravanele sau îngrădirile de protecţie a instalaţiilor aflate sub tensiune vor fi legate la priza de
pământ.
5.15. EIP electroizolant folosit la lucrările de întreţinere, verificare şi măsurători va fi verificat periodic
de către PRAM.

21
5.16. În sălile cu echipamente se vor utiliza numai scări duble, cu tălpi corespunzătoare asigurate
împotriva alunecării şi împotriva deschiderii accidentale. Este interzisă rezemarea scărilor direct de
instalaţii.
5.17. În timpul lucrului la înălţime sau pe scară este interzisă aruncarea uneltelor sau pieselor de jos în
sus sau invers.
5.18. Deblocarea, ungerea şi gresarea angrenajelor nu se vor efectua direct cu mâna, ci numai cu scule
sau dispozitive adecvate.
5.19. Sunt interzise improvizaţiile de orice fel în instalaţiile electrice indiferent de tensiunea de
alimentare. Se vor folosi numai siguranţe calibrate, iar pentru asigurarea contactului de fund este
interzisă utilizarea de adaosuri metalice, monede, etc.
5.20. În faţa tablourilor de alimentare şi de distribuţie vor fi puse covoare de cauciuc electroizolante.
5.21. Cordoanele de alimentare şi ale aparatelor de măsură, ale ciocanelor de lipit electrice, etc, trebuie să
fie bine izolate, fără părţi libere de izolaţie, dotate cu dispozitive corespunzătoare de conectare la sursă de
energie electrică.
5.22. În sălile de relee este interzisă folosirea sau păstrarea oricăror sortimente de produse petroliere uşor
inflamabile (benzină, toluen, acetonă, etc).
5.23. Bornele sub tensiune aflate pe panoul de distribuţie, precum şi întrerupătoarele vor fi protejate cu
capac din material electroizolant. Acestea vor fi în aşa fel montate încât cuţitele mobile să nu fie sub
tensiune atât timp cât întrerupătorul este deschis.
PREVEDERI SPECIFICE PENTRU INSTALAŢII SCB EXTERIOARE
5.24. Toate lucrările la instalaţiile SCB exterioare trebuie executate cu respectarea prevederilor privind
lucrul în gabaritul CF, între linii, în apropierea liniei de contact sau în legătură cu circulaţia şi manevra
trenurilor, după caz.
5.25. Înainte de începerea lucrului la aparatajul SCB exterior, pentru acţionarea macazelor etc, trebuie
obţinut acceptul IDM cu înscrierea în RRLISC .
5.26. Lucrul la cabluri sau aparatajul exterior alimentate cu tensiune mai mare de 60 V se va face numai
cu întreruperea alimentării şi asigurarea că aceasta nu poate fi făcută necontrolat sau de personal
neautorizat, folosind încuietori, plăcuţe avertizoare etc.
5.27. Se interzice staţionarea lângă compensatoare atunci când se fac probe de rupere a transmisiei pentru
a se evita lovirea prin căderea braţelor acestora.
5.28. La lucrările de verificare, întreţinere şi curăţare a macazelor centralizate şi a frânelor de cale, vor fi
respectate şi următoarele:
a). nu vor începe lucrările decât după ce au anunţat IDM sau pe agentul care manevrează macazele de la
masă sau coloana de manevră, pentru ca aceştia să nu manevreze macazele fără a aviza la rândul lor pe
executanţi;
b). nu vor începe lucrările decât după au introdus între limbile macazelor pene de protecţie pentru
blocare;
c). nu vor începe lucrările la frânele de cale decât după ce s-a realizat întreruperea posibilităţii manevrării
acestora, pe parcursul lucrărilor;
d). la curăţarea cu aer comprimat se vor utiliza mănuşi şi ochelari de protecţie;
e). lucrătorii se vor îndepărta din timp de linie când se apropie trenurile sau convoaiele de manevră, fiind
interzis a se mai executa lucrări la macaze şi frâne atâta timp cât peste acestea se găseşte material rulant;
f). vor fi atenţi la trecerea materialului rulant peste macazele sau frânele de cale lângă care se găsesc,
pentru a nu fi loviţi de încărcăturile care eventual depăşesc gabaritul;
g). nu se vor înlătura blocările frânei de cale sau macazelor decât după retragerea uneltelor şi lucrătorilor;
5.29. Macazele şi frânele de cale vor fi curăţate numai cu scule speciale (răzuitoare, mături, etc) şi
niciodată direct cu mâna, spre a se evita prinderea şi strivirea mânii la o schimbare neprevăzută a poziţiei.
5.30. Pentru curăţarea papucilor de alunecare a acelor macazului şi a părţilor componente ale frânelor de
cale, precum şi pentru ungerea lor se vor utiliza scule speciale de curăţare sau ungere, cu coadă lungă.
5.31. În timpul executării lucrărilor la macazele centralizate se vor respecta următoarele prevederi:
a). nu se vor atinge direct cu mâna elementele aflate sub tensiune;
b). nu se va interveni la elementele mobile din electromecanism, dacă există posibilitatea manevrării
acestora;
c). este interzisă efectuarea verificărilor funcţionale şi de concordanţă dacă nu au fost îndepărtate toate
materialele şi sculele folosite şi nu au fost îndepărtaţi şi lucrătorii.

22
5.32. Este interzis a începe lucrările de revizie şi reparare a electromecanismelor de macaz până nu se
execută:
a). întreruperea circuitului de acţionare;
b). întreruperea alimentării circuitului de cale în care este cuprins macazul la care se lucrează sau
întreruperea circuitului de control.
5.33. Lucrările de revizie bianuală de verificare a părţilor ascunse trebuie executate şi cu respectarea
următoarelor:
a). conducătorul echipei complexe (linii) trebuie să coordoneze şi să supravegheze unitar desfăşurarea
lucrărilor, prin stabilirea agenţilor şi mijloacele de semnalizare;
b). conducătorul formaţiei SCB trebuie să supravegheze ca la manevrarea macazului să nu se accidenteze
lucrătorii echipei complexe;
c). la utilizarea generatoarelor de sudură trebuie respectate şi instrucţiunilor proprii pentru sudarea
metalelor, evitând manipularea pieselor încinse.
5.34. În cadrul lucrărilor la frânele de cale se vor respecta şi următoarele:
a). înlocuirea lamelelor de frânare se va face în formaţie de cel puţin şase persoane, dintre care unul este
conducătorul lucrării;
b). ridicarea pieselor grele se va face cu mijloace mecanizate;
c). verificarea şi repararea instalaţiilor de presiune se vor face cu respectarea prescripţiilor tehnice ISCIR
specifice.
5.35. Măsurătorile electrice care se efectuează la secţiunile izolate, la circuitele de cale, picheţi,
distribuitori, dulapuri exterioare, semnale luminoase şi coloane de manevră se vor face numai din afara
căii, cu cordoane suficient de lungi şi bine izolate electric, iar executantul trebuie să poarte echipament
de protecţie electroizolant.
5.36. Este interzisă intervenţia la aparatajul SCB (macaz, barieră, semnal mecanic, etc) în timpul
manevrării acestora, pentru reglaje, măsurători, remedieri, etc.
5.37. Lucrările la şină sau la instalaţiile care sunt în legătură cu returul curentului de tracţiune vor fi
executate numai după ce s-a realizat verificarea continuităţii circuitului de retur. În cazul când se constată
o întrerupere a circuitului de retur, nu se va începe lucrul decât după ce s-a cerut şi s-a obţinut scoaterea
de sub tensiune a liniei de contact.
5.38. În cadrul lucrărilor la circuitele de cale se interzice demontarea elementelor care asigură returul
curentului de tracţiune, ca: bobine de joantă, funii, conexiuni, legături echipotenţiale, împământări, etc.
Dacă lucrările impun acest lucru se va scoate de sub tensiune linia de contact.
5.39. Se interzice deconectarea de la şină a unui singur conductor al bobinei de joantă, fără conectarea
prealabilă a ambelor şine la mediana bobinei de joantă a secţiunii vecine.
5.40. Se interzice, ca în timpul lucrărilor să se deconecteze circuitele de cale dintre transformatorul de
izolare şi bobina de joantă, fără o prealabilă scurtcircuitare a înfăşurării bobinei de joantă care este în
legătură cu acesta.
5.41. La urcarea pe semnale, pe console şi pe pasarelele semnalelor luminoase este interzisă apropierea la
o distanţă mai mică de 1,5 m faţă de linia de contact, cu oricare parte a corpului sau cu diverse scule,
dispozitive, materiale, etc.
5.42. Pentru lucrări la barierele centralizate se vor realiza acoperirea şi semnalizarea echipelor privind
circulaţia auto peste pasaje.
PREVEDERI SPECIFICE PENTRU LUCRĂRILE DE ÎNTREŢÎNERE ŞI REPARAREA A
ACUMULATOARELOR
5.43. La lucrările de manipulare, de întreţinere şi de reparare a acumulatoarelor se va folosi EIP antiacid
prevăzute în CCM. Pentru protejarea ochilor se vor purta, în mod obligatoriu, ochelari de protecţie.
5.44. La montarea şi demontarea bateriilor de acumulatoare pentru reparaţii, se va lucra cu deosebită
atenţie, pentru a se evita stropirea corpului şi a hainelor cu electrolit.
5.45. Plăcile de plumb defecte şi alte materiale defecte, care se scot din acumulatoare nu vor fi depozitate
în atelier, ci vor fi transportate în locuri special destinate.
5.45. Este interzis transportul elementelor de acumulator deschise, umplute cu electrolit.
5.46. Depozitarea recipienţilor cu acizi se va face în încăperi amenajate, separate de alte clădiri sau locuri
de muncă, având aerisire naturală permanentă.
5.47. Acizii împrăştiaţi se neutralizează cu lapte de var. Pe locul respectiv se pune un strat de nisip sau
de cenuşă.
5.48. La prepararea soluţiei de electrolit, vor fi respectate următoarele reguli minime:

23
a). acidul se va turna din damigene în vase de sticlă cu o deosebită atenţie ca să nu se verse sau să sără
stropi;
b). acidul se va turna foarte încet şi treptat în vasele cu apă distilată, agitând permanent - soluţia cu un
bastonaş de sticlă sau de ebonită; ESTE STRICT INTERZIS SĂ SE TOARNE APĂ DISTILATĂ ÎN
ACID;
5.49. Dacă întâmplător au sărit stropi de acid sulfuric pe piele locul atins se va spăla imediat cu multă apă
şi apoi se va tampona cu o soluţie de bicarbonat de sodiu (2%). Hainele vor fi tamponate cu aceeaşi
soluţie.
5.50. Se interzice fumatul sau introducerea oricărei surse de foc cu flacără deschisă în încăperea
acumulatoarelor. Se interzice categoric întrarea persoanelor străine în această încăpere.
5.51. Este interzis a se păstra alimente sau a se mânca în sălile de acumulatoare sau în timpul lucrului la
acumulatoare.
5.52. În apropierea locului de reparare a acumulatoarelor mari, staţionare, se va înfiinţa un punct dotat cu
trusă sanitară şi cu mijloace contra accidentelor provocate de contactul cu acid sulfuric, hidrat de potasiu,
plumb, etc.
CAP.VI PREVEDERI SPECIFICE ACTIVITĂŢILOR AUXILIARE
PREVEDERI PRIVIND UTILIZAREA ARZĂTORULUI ŞI BUTELIEI CU GAZ
6.1. Este interzisă lovirea sau trântirea buteliei. În timpul transportului, butelia va avea ventilul închis şi
va fi echipată cu o piuliţă de siguranţă şi un capac de protecţie.
6.2. Este interzis transportul buteliei ţinând-o de regulator sau de robinet.
6.3. Este interzisă manipularea şi transportul buteliei de către personalul neinstruit.
6.4. Nu se va transporta butelia cu accesoriile montate (furtun, regulator, bec).
6.5. Este permisă utilizarea buteliei numai în încăperi situate la parter sau etaj, care au un volum de cel
puţin 10-12 metri cubi raportat la fiecare butelie şi care au asigurată o bună aerisire şi cel puţin o
fereastră spre exterior.
6.6. În mod excepţional se permite utilizarea unei singure butelii într-o încăpere situată sub nivelul
solului, cu condiţia asigurării unei bune aerisiri şi a existenţei cel puţin a unei ferestre spre exterior.
6.7. Este interzisă utilizarea buteliei în încăperi în care se doarme. Uşa încăperii în care se lucrează cu
butelia se menţine deschisă până la terminarea lucrărilor şi a probelor.
6.8. Este strict interzisă montarea regulatorului la ventilul buteliei fără o garnitură inelară bună, care să
asigure o etanşeitate perfectă; montarea noii garnituri se face după curăţirea completă a resturilor vechii
garnituri.
6.9. Buteliile pline sau goale se vor păstra numai în poziţia vertical, cu ventilele închise şi echipate cu
piuliţe în siguranţă.
6.10. Nu este permisă folosirea buteliei fără regulator de presiune, cu regulator defect.
6.11. Înainte de aprinderea focului, se va verifica robinetul, iar în cazul în care ventilul buteliei este
deschis, se vor lua următoarele măsuri:
a). se face aerisirea încăperii;
b). nu se vor aprinde în încăperi chibrituri şi brichete, este interzis fumatul;
c). nu se vor aduce lămpi aprinse, iar lumina electrică se va aprinde numai după aerisirea încăperii, timp
de 30 minute.
6.12. Înaintea de aprinderea focului se vor verifica accesoriile (furtunul de cauciuc astfel încât să nu aibă
scăpări de gaze datorate porozităţilor, crăpăturilor sau lărgirii capetelor arzătorului, etc.)
6.13. Este strict interzisă golirea gazului din butelie în încăpere. Pentru obţinerea unui debit maxim de
gaze, la deschidere nu este necesară rotirea la refuz a rozetei robinetului; forţarea rozetei poate provoca
accidente.
6.14. În cazul în care robinetul buteliei nu se deschide normal, se interzice lovirea şi bruscarea lui (pentru
evitarea scăpărilor de gaze) iar butelia nu se va utiliza.
6.15. Se va folosi butelia numai în poziţie verticală.
6.16. Este interzisă încălzirea buteliilor la flacără sau la apă fierbinte.
6.17. După utilizare se închide mai întâi robinetul buteliei şi se va verifica cu apă şi săpun dacă sunt
scurgeri de gaze..
6.18. Este interzisă încărcarea buteliilor de la alte surse decât cele omologate (staţii încărcare).
6.19. Este interzisă folosirea de butelii de orice tip în afara celor omologate pentru activitatea specifica.

24
6.20. Recomandările de mai sus nu sunt limitative, conducătorii de unităţi (districte, formaţii etc.) pot
stabili şi alte măsuri specifice activităţilor pentru a asigura prevenirea şi stingerea incendiilor, protecţia
muncii şi protecţia mediului înconjurător.
PREVEDERI PRIVIND ACTIVITATEA DE CONDUCĂTOR AUTO
6.21. Conducerea autovehiculelor este permisă conducătorilor auto numai în condiţiile prevăzute de
Regulamentul privind circulaţia pe drumurile publice şi instrucţiunile şi dispoziţiile în vigoare emise de
Ministerul Transporturilor.
6.22. Instructajul periodic se va face suplimentar la fiecare schimbare a tipului de autovehicul .
6.23. Angajatorul care utilizează în activitatea lor mijloace auto trebuie:
a) să stabilească traseele de acces la/de la drumurile publice precum şi traseele interioare;
b) să asigure condiţiile de parcare a autovehiculelor;
c) să asigure condiţiile de efectuare a lucrărilor de întreţinere şi exploatare auto;
d) să asigure amenajarea şi întreţinerea în stare de circulaţie a drumurilor de acces,
e) să asigure descongestionarea drumurilor de acces ;
f) să asigure iluminatul pe timp de noapte a căilor de acces şi a altor puncte de lucru periculoase;
h) să asigure instruirea persoanelor care pilotează autovehicule.
6.24. Pentru menţinerea stării tehnice corespunzătoare a parcului de autovehicule, angajatorul care deţine
autovehicule trebuie:
a) să asigure şi să controleze efectuarea lucrărilor de întreţinere a autovehiculelor în conformitate cu
prescripţiile din Cartea tehnică a autovehiculului respectiv;
b) să organizeze baza tehnico- materială necesară efectuării în bune condiţii a lucrărilor de întreţinere
zilnică a parcului de autovehicule pe care le deţin;
c) să asigure condiţii corespunzătoare de lucru;
d) să supravegheze operaţiile de întreţinere zilnică a autovehiculelor urmărind executarea lor în condiţii
bune de către conducătorii auto;
e) să asigure luarea măsurilor de prevenire şi de combatere a incendiilor la autovehicule ;
f) să verifice prin sondaj starea tehnică la plecarea şi înapoierea din cursă ;
6.25. Se interzice plecarea în cursă a autovehiculelor care prezintă stare tehnică şi estetică
necorespunzătoare sau care depăşesc limitele admise ale nivelului de zgomot sau concentraţiile maxime
admise ale noxelor în gazele de evacuare.
6.26. Conducătorii auto au obligaţia ca, pentru asigurarea condiţiilor tehnice ale autovehiculelor, să
verifice înainte de plecarea în cursă următoarele:
a) instalaţia de alimentare cu carburanţi, instalaţia electrică, instalaţia de evacuare a gazelor arse
(eşapate), instalaţia de încălzire, sistemul de direcţie, semnalizare, rulare şi frânare care trebuie să fie în
stare corespunzătoare şi fără improvizaţii;
b) existenţa şi integritatea fizică şi funcţională a oglinzilor retrovizoare;
c) uşile să fie în bună stare de funcţionare;
d) să confirme, prin semnătură pe foaia de parcurs, că autovehiculul corespunde din punct de vedere
tehnic.
6.27. Şeful de coloană trebuie să se asigure că în inventarul autovehiculului să se găsească:
a) lampă electrică portabilă;
b) manometru pentru verificarea presiunii pneurilor;
c) trusă medicală de prim ajutor;
d) stingător de incendiu;
e) cric corespunzător autovehiculului;
f) două triunghiuri reflectorizante sau dispozitiv de semnalizare a avariilor;
g) pe timp de iarnă, autovehiculele vor fi dotate, în plus, cu: lanţuri antiderapante, lopeţi, nisip, sare etc.
6.28. Este interzisă parcarea autovehiculelor pe drumurile de trecere din garaj şi din incinta unităţilor sau
subunităţilor, precum şi sub liniile electrice aeriene.
6.29. Locurile de parcare devenite alunecoase prin scurgeri sau împrăştieri de substanţe grase, lichide etc.
vor fi curăţate şi apoi presărate cu materiale aderente (nisip, cenuşă, zgură etc.)
6.30. În timpul iernii, drumurile de acces, trotuarele, pasajele din parcare vor fi curăţate de zăpadă sau de
gheaţă, presărându-se rumeguş, zgură, nisip, sare etc.
6.31. La plecarea în cursă, conducătorul auto are următoarele obligaţii:
a) înainte de plecarea în cursă, să verifice starea tehnică a autovehiculului;
b) pornirea motorului să o facă cu ajutorul electromotorului de pornire,

25
c) să nu folosească focul deschis la pornirea motoarelor diesel;
6.32. În timpul efectuării cursei conducătorii auto au următoarele obligaţii:
a) să respecte viteza de circulaţie stabilită prin „Regulamentul privind circulaţia pe drumurile publice” şi
să o adapteze la condiţiile create de starea drumurilor pe care circulă;
b) să respecte itinerariul şi mersul programat al cursei stabilite;
c) să oprească autovehiculul în parcurs după minim 250 km şi să verifice starea pneurilor, direcţia,
buloanele de fixare a jantelor ş.a. De asemenea, să oprească autovehiculul în cazul apariţiei unor zgomote
anormale şi ori de câte ori consideră că este necesar să se efectueze controlul tehnic în parcurs;
d) să verifice în mers eficacitatea sistemului de frânare, luând toate măsurile necesare pentru a nu
provoca evenimente rutiere;
e) să coboare pantele cu motorul în funcţiune şi angrenat în trepte de viteze corespunzătoare.
6.33. Pe timp de ceaţă, autovehiculele vor circula cu viteză redusă până la limita evitării oricărui pericol.
De asemenea, pe timp de ceaţă, în mers şi în staţionare, autovehiculele de orice fel vor fi iluminate şi în
timpul zilei, iar conducătorii acestora sunt obligaţi să dea semnale sonore şi să răspundă prin aceleaşi
semnale la avertizările altor autovehicule ce se apropie.
6.34. În timpul circulaţiei pe drumurile publice, conducătorii auto de pe autoturisme au aceleaşi obligaţii
ca şi conducătorii auto de pe celelalte mijloace de transportat, şi îndeosebi:
a) să verifice, înainte de a pleca în cursă, dacă uşile sunt bine închise şi asigurate;
b) să folosească centura de siguranţă şi să atenţioneze şi persoana care călătoreşte în faţă, pe locul din
dreapta, să utilizeze centura de siguranţă,
c) să asigure coborârea persoanelor din autoturism fără pericol de accidentare (de regulă, pe uşa din
dreapta);
d) să se asigure la coborârea pe partea stângă, atât la deschiderea uşilor cât şi la coborârea din autoturism,
după care să circule pe carosabil spre partea din spate a acestuia;
e) să se asigure la urcarea în autoturism, venind numai din faţa acestuia şi pe partea stângă.
PREVEDERI PRIVIND ACTIVITATEA DE SUDOR
6.35. Lucrătorul angajat în funcţia de sudor este obligat să utilizeze EIP adecvat lucrărilor ce urmează să
le execute.
6.36. Lucrările de sudare se execută numai cu aprobarea conducătorului lucrării.
6.37. Zona de lucru, la sudarea cu arc electric va fi înconjurată de paravane care vor fi prevăzute cu
tăbliţe avertizoare.
6.38. Furtunurile din circuitele de alimentare cu oxigen, cu acetilenă sau gaz precum şi cablurile de
alimentare cu energie electrică vor fi protejate împotriva acţiunilor mecanice şi termice.
6.39. În cazul în care se sudează sau se taie piese acoperite cu vopsea, care prin ardere produc gaze
nocive, înaintea începerii operaţiei respective, stratul de vopsea se va îndepărta pe o lăţime de cel puţin
100 mm de fiecare parte a tăierii sau sudurii.
6.40. Se interzice sudarea instalaţiilor aflate sub tensiune şi a recipientelor aflate sub presiune.
6.41. Folosirea butoaielor de carbid sau a altor recipiente pline sau goale pentru susţinerea pieselor în
timpul lucrului este interzisă.
6.42. Este strict interzis a se atinge electrodul sub tensiune. Schimbarea electrodului se va face numai cu
utilizarea mănuşilor de sudor, care vor fi complet uscate.
6.43. Pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă, datorată tensiunii de alimentare, se
va asigura legarea la nul drept protecţie principală suplimentată prin legare la pământ, drept protecţie
secundară.
6.44. Fixarea bornelor de alimentare va fi asigurată astfel încât să nu se desfacă sau să se rotească atunci
când mijloacele de prindere sunt strânse sau desfăcute în mod repetat.
6.45. Folosirea cablurilor de alimentare a circuitului de sudare cu izolaţia deteriorată este strict interzisă.
Starea izolaţiei şi a legăturilor la priza de pământ se va verifica de fiecare dată, înainte de începerea
lucrului.
6.46. Se interzice pe timp cu precipitaţii executarea lucrărilor de sudare sub cerul liber, fără acoperire.
6.47. Se interzice sudorilor să efectueze intervenţii pentru depanarea unor defecţiuni de natură electrică
sau mecanică.
6.48. În cazul în care instalaţia de ventilaţie nu funcţionează normal, nu se pot executa lucrări de sudare
sau taiere a metalelor.

26
6.49. La legătura electrică între echipamentul de sudare şi piesa de sudat este strict interzisă utilizarea
unor elemente conductoare străine de izolaţie (şine, ţevi, schele etc.) dacă acestea nu reprezintă piesă de
sudat.
6.50. Orice racordare la circuitul de sudare va fi efectuată înainte de punere sub tensiune a sursei de
sudare.
6.51. Dacă sudorul îşi întrerupe lucrul sau îşi părăseşte postul de lucru, sursa pentru sudare sau circuitul
de sudare se va scoate de sub tensiune astfel încât instalaţia să nu poată fi pusă în mod accidental în
funcţiune de la portelectrod sau de la capul de sudare.
6.52. În timpul pauzelor de lucru, portelectrodul va fi aşezat sau rezemat de un suport izolat, astfel încât
să nu atingă piesă sau suportul acesteia, care sunt legate la sursa de alimentare a circuitului de sudare. Se
interzice categoric ţinerea portelectrodului sub braţ.
6.53. Stare izolaţiei cablurilor de alimentare a circuitului de sudare se va verifica înainte de începerea
lucrului.
6.54. Nu se vor utiliza decât echipamente de sudare omologate care vor îndeplini condiţiile de
electrosecuritate şi protecţie.
6.55. Amplasarea recipientelor buteliei, în apropierea locurilor în care se sudează, este interzisă, până la o
distanţă de cel puţin 10 m.
6.56. La sudarea în curent continuu, echipamentul de sudare va fi lăsat din mână numai după oprirea
convertizorului.
6.57. La sudarea oxiacetilenică se vor respecta şi următoarele:
a). Înainte de începerea lucrului se vor verifica buna funcţionare şi etanşeizarea arzătorului, respectiv a
aparatului de sudat.
b). Este interzisă agăţarea arzătorului (chiar stins) de recipientele buteliei, generatoare de acetilenă sau de
corpurile goale din interior.
c). Arzătorul aprins nu se va lăsă din mână nici un moment.
d). La întreruperile de lungă durată, în afară de închiderea robinetelor de la arzător, se vor închide şi
robinetele cu ventilele recipientelor buteliei, precum şi robinetul generatorului de acetilenă sau cel de la
punctul de distribuţie, dacă alimentarea se face prin conducte.
PREVEDERI PRIVIND ACTIVITATEA DE FORJOR-FIERAR
6.58. Pentru manevrarea pieselor forjate se vor prevedea dispozitive speciale (cleşti cu mânere lungi),
evitându-se astfel accidentările.
6.59. Nicovalele pentru forjare manuală trebuie să fie amplasate la o înălţime de 0,65-0,75 m de la
pardoseală pentru ca forjorul să aibă o poziţie normală în timpul lucrului.
6.60. Ciocanele manuale şi baroasele vor avea suprafeţe netede, puţin bombate, fără ştirbituri s-au
crăpături.
6.61. Se interzice folosirea ciocanelor sau baroaselor necălite. Sculele vor fi supuse unui tratament termic
corespunzător.
6.62. Dălţile, topoarele, netezitoarele, precum şi orice altă sculă de mână folosită în atelierele de forjă
trebuie să aibă suprafeţele de lovire netede şi muchiile fără ştirbituri.
6.63. Cleştii trebuie să fie în stare bună şi corespunzători pieselor care se prelucrează.
6.64. Cleştii manuali trebuie să fie confecţionaţi din oţel necălibil. Braţele acestora în poziţie închisă
trebuie să lase între ele un spaţiu mai mare decât grosimea degetelor.
6.65. Este interzisă purtarea unei îmbrăcăminţi largi, descheiate, pelerine lungi, şorţuri etc. de către
lucrătorii care execută lucrări la utilajele de forjă, unde există posibilitatea prinderii unor părţi ale
îmbrăcăminţii de către organele de maşini s-au utilaje aflate în mişcare.
6.66. La toate utilajele unde există pericol de accidentare vor fi prevăzute dispozitive de închidere s-au
blocare a sistemelor de comandă în aşa fel încât în lipsă forjorului să nu fie posibil pornirea utilajelor de
către alţi lucrători (ciocan forjă, forjă cu vatră fixă etc.).
6.67. Gazele arse de la cuptoarele cu suprafaţa vetrei mai mare de 0,5 m 2, vor fi evacuate în exteriorul
atelierului de forjă prin hote instalate deasupra lor s-au prin canale şi coşuri de fum.
6.68. Este interzisă tăierea la rece a materialelor la ciocane mecanice. Se interzice a bate cu ciocanul s-au
cu orice altă unealtă din oţel călit direct în nicovală.
6.69. Înainte de începerea lucrului forjorul trebuie să verifice în mod obligatoriu funcţionarea utilajului
de forjare. Va verifica sistemul de acţionare, montarea corectă şi solidă a nicovalei în sabota ciocanului
sau în traversă fixă a presei, fixarea capului de oţel al ciocanului în berbec s-au în traversă mobilă a
presei.

27
6.70. La tăierea liberă pe nicovală, forjorul va avea grijă să orienteze materialul în aşa fel încât părţile ce
se desprind prin tăiere să nu lovească alţi lucrători aflaţi în apropiere s-au alte obiecte s-au materiale
combustibile.
6.71. La tăierea sau retezarea cu ciocanul, barele trebuie ţinute cu cleştele, iar lucrătorul (forjorul) trebuie
să fie situat lateral faţă de dalta cu care se execută operaţia.
6.72. Este interzis lucrătorilor (forjorilor) să ţină cu mâna piesă pe nicovală sau să ţină mâna pe părţile în
mişcare ale ciocanului de forjat (ghidaje, berbeci, traverse mobile) în timpul lucrului.
6.73. În timpul funcţionării ciocanelor sau a altor maşini de forjat sunt interzise: executarea reparaţiilor
acestora, îndepărtarea deşeurilor, curăţirea, ştergerea şi ungerea lor.
6.74. Lucrătorul care conduce un ciocan de forjă este obligat ca la încetarea lucrului să lase berbecul pe
nicovală şi să scoată ciocanul din funcţiune .
6.75. Lucrătorul care deserveşte utilaje de forjă acţionate electric va verifica zilnic:
a). Integritatea sistemului de închidere a carcaselor de protecţie;
b). Starea de contact între bornele vizibile de legare la pământ şi conductorul de protecţie;
c). Modul de dispunere a cablurilor flexibile care alimentează părţile mobile, cu caracter temporar şi
integritatea învelişurilor exterioare;
d). Continuitatea legăturii la centura de împământare.
6.76. Scurgerile de ulei s-au unsori, care se produc după ungere pe utilajele de forjat s-au pe pardoseli,
vor fi curăţate şi îndepărtate în cel mai scurt timp.
6.77. În jurul utilajelor de forjat la care se produc împroşcări cu particule incandescente de metal, se vor
prevedea paravane de protecţie din materiale rezistente la foc.
PREVEDERI PRIVIND ACTIVITATEA DE STRUNGAR (PRELUCRĂTOR PRIN AŞCHIERE)
6.78. Înainte de începerea lucrului, strungarul trebuie să verifice starea de funcţionare a fiecărui bac de
strângere. Dacă bacurile sunt uzate, au joc, prezintă deformaţii sau fisuri, mandrina sau platoul trebuie
înlocuite.
6.79. Mandrinele, universalele şi platourile trebuie să fie protejate, cel puţin la partea superioară, cu
apărătoare.
6.80. Funcţionarea strungului va fi condiţionată de poziţia de protecţie a ecranului.
6.81. Mandrinele şi platourile strungurilor nu vor prezenta părţi proeminente radiale, cu excepţia
bacurilor de strângere, iar acestea nu vor depăşi periferia mandrinei cu mai mult de 1/3 din lungimea lor.
6.82. Cheile pentru strângerea bacurilor mandrinelor şi universalelor vor fi prevăzute cu dispozitiv care
să le împingă automat afară din găurile mandrinelor s-au universalelor.
6.83. Se interzice frânarea mandrinei cu mâna.
6.84. Piesa de prelucrat trebuie fixată bine în mandrină sau între vârfuri şi perfect centrată, pentru a nu fi
smulsă. La fixarea şi scoaterea pieselor din mandrină se vor utiliza chei corespunzătoare, fără
prelungitoare din ţeavă s-au alte pârghii.
6.85. Slăbirea piesei din pinola păpuşii mobile se poate efectua numai după oprirea strungului.
6.86. Angajarea cuţitului în material trebuie făcută lin, după punerea în mişcare a axului principal. În caz
contrar, există pericolul smulgerii piesei din universal sau a ruperii cuţitului. La oprire se va îndepărta
mai întâi cuţitul şi apoi se va opri maşina.
6.87. Este interzisă purtarea unei îmbrăcăminţi largi, descheiate, pelerine lungi, şorţuri etc. de către
lucrătorii care execută lucrări la strung (strungari) unde există posibilitatea prinderii unor părţi ale
îmbrăcăminţii de către organele de maşini sau utilajele aflate în mişcare.
6.88. În timpul funcţionării strungurilor sunt interzise executarea reparaţiilor acestora, îndepărtarea
deşeurilor, curăţirea, ştergerea şi ungerea lor.
6.89. Lucrătorul care deserveşte strungul acţionat electric va verifica zilnic :
a). Integritatea sistemului de închidere a carcaselor de protecţie.
b). Starea de contact între bornele vizibile de legare la pământ şi conductorul de protecţie.
c). Modul de dispunere a cablurilor flexibile care alimentează părţile mobile, cu caracter temporar şi
integritatea învelişurilor exterioare.
d). Continuitatea legăturii la centura de împământare .
6.90. La operaţiile de prelucrare manuală a pieselor prinse pe strung, cu pila, şabărul sau pânza abrazivă
se vor avea în vedere următoarele :
a). Respectivele operaţii se vor executa numai atunci când sunt prevăzute în planul de operaţii şi în acest
caz se va acorda o atenţie deosebită în vederea evitării accidentelor.
b). Se va îndepărta căruciorul portcuţit cât mai mult de piesă.

28
c). La pilirea pieselor se va ţine mânerul pilei cu mâna stângă iar capătul pilei cu mâna dreaptă.
d). Prelucrarea muchiilor pieselor cu şabărul sau pânza abrazivă, acestea se va aplica pe partea piesei care
se roteşte dinspre lucrător.
c). La prelucrarea interioară a pieselor cu pânză abrazivă aceasta se va înfăşura pe o bucată de lemn cu
secţiunea rotundă.
PREVEDERI PRIVIND ACTIVITATEA DE DEBITARE MATERIAL LEMNOS CU DRUJBA
6.92. Exploatarea se va face numai de către persoane pregătite profesional care au căpătat îndemânarea
necesară pentru utilizare şi au fost instruite special SSM privind riscurile. Este interzisă utilizarea de
către persoane care nu au sarcină de muncă cu acest utilaj.
6.93. Deserventul trebuie să utilizeze EIP (cască, ochelari, încălţăminte asigurată pe picior).
6.94. Lucratorul care deserveşte ferăstrăul mobil trebuie să respecte următoarele reguli :
a). să fie odihnit şi echipat corespunzător sarcinii de muncă;
b). să nu consume alcool sau droguri şi să nu fumeze în timpul utilizării;
c). să nu facă improvizaţii la sistemul de fixare a pânzei sau la cel de alimentare cu combustibil;
d). să nu intervină pentru reparaţie sau remediere în timpul funcţionării;
e). să oprească utilajul în cazul apariţiei unui pericol iminent;
f). să se asigure că buşteanul tăiat este poziţionat stabil inclusiv după debitare;
g). să nu debiteze buştenii aflaţi pe mijloacele de transport sau prin poziţionare stând pe stivă;
h). să nu se deplaseze de la un loc de muncă la altul cu utilajul pornit.
6.95. Toate utilajele folosite trebuie să fie în stare tehnică corespunzătoare, cu apărătorile şi carcasele
montate iar înainte de utilizare se vor face verificările:
a). ambreiajul trebuie să nu patineze, să nu cupleze cu şocuri iar pânza este corespunzătoare;
b). să nu existe scurgeri de combustibil iar buşonul de la rezervorul de combustibil montat;
c). să fie montat dispozitivul de oprire şi blocare a lanţului tăietor iar acesta este bine întins.
6.96. Înainte de începerea lucrului se va organiza locul de muncă prin îndepărtarea persoanelor care nu
au atribuţii în zonă, a deşeurilor, obstacolelor sau vaselor cu combustibil. Platforma de lucru va fi
curăţată de bucăţile de lemn din tăierile anterioare.
6.97. În timpul lucrului este interzisă :
a). pornirea motorului cu lanţul decuplat;
b). ghidarea lanţului cu mâna sau alte obiecte sau intervenţia cu utilajul în funcţie;
c). atingerea lanţului în mişcare de sol, pietre sau obiecte metalice;
d). tăiere cu vârful lamei, smucirea, înclinarea sau îndoirea pânzei;
e). fixarea buştenilor pentru tăiere cu mâna sau corpul;
f). tăierea buştenilor aflaţi pe stivă sau în poziţii instabile.
PREVEDERI PRIVIND ACTIVITATEA DE TĂIEREA MATERIALULUI LEMNOS CU
TOPORUL
6.98. Toporul va fi manipulat doar de personal instruit.
6.99. Nu se va folosi toporul dacă acesta prezintă defecte: coadă de lemn ruptă sau fisurată, lamă fisurată
sau ciobită sau dacă coada toporului nu este împănată ferm în corpul toporului.
6.100. Se va inspecta vizual toporul pentru depistarea eventualelor defecte.
6.101. Este interzisă folosirea sau expunerea toporului la ploaie şi umezeală.
6.102. Nu utilizaţi niciodată toporul cu o singură mână.
6.103. Este interzisă apropierea persoanelor de zona tăierii materialului lemnos.
6.104. Coada toporului va fi în permanenţă curată, fără pete de grăsime sau ulei.
6.104. Buştenii scurţi vor fi aşezaţi în poziţie stabile pe butuc înainte de despicare.
6.105. Pentru despicarea buştenilor, lovirea acestora cu toporul se va face de-a lungul fibrei lemnului,
interzicându-se lovirea perpendicular pe fibră.
6.106. Se va evita tăierea buştenilor în zonele unde există nod (noduri).
PREVEDERI PRIVIND ACTIVITATEA DE PRELUCRARE AUTOMATĂ A DATELOR
6.107. Se interzice lucrătorilor să utilizeze echipamentele de calcul pe care nu le cunosc şi pentru care nu
au instruirea necesară.
6.108. La punerea sub tensiune a calculatoarelor electrice se vor respecta, în ordine, următoarele
prevederi:
a) punerea sub tensiune a unităţii centrale, prin acţionarea butonului corespunzător de pe panoul unităţii
centrale;

29
b) punerea sub tensiune a echipamentelor periferice prin acţionarea butoanelor corespunzătoare de pe
panouri1e de comandã, în succesiunea indicată în documentaţia tehnicã a calculatorului
6.109. Scoaterea de sub tensiune a calculatoarelor electronice se va realiza în succesiunea inversă celei
prevăzute la punerea sub tensiune.
6.110. Se interzice îndepărtarea dispozitivelor de protecţie ale echipamentelor de calcul.
6.111. Se interzice efectuarea oricărei intervenţii în timpul funcţionarii echipamentului de calcul.
6.112. (1) Funcţionarea echipamentelor de calcul va fi permanent supravegheata pentru a se putea
interveni imediat ce se produce o defecţiune.
(2) Se interzice continuarea lucrului 1a echipamentul de calcul atunci când se constata o defecţiune a
acestuia.
(3) Remedierea defecţiunilor se va realiza numai de către personalul de întreţinere autorizat.
6.113. Dacã în timpul funcţionarii echipamentului de calcul se aud zgomote deosebite, acesta va fi oprit
şi se va anunţa personalul de întreţinere pentru control şi remediere.
6.114. Se interzice conectarea echipamentelor de calcul la prize defecte sau fără legătură la pământ.
6.115. Înlocuirea siguranţelor la instalaţiile electrice se va face numai de către personalul autorizat în
acest scop.
6.116. (1) La utilizarea imprimantelor de mare viteză se vor evita supraîncălzirile care pot conduce la
incendii.
(2) În timpul funcţionarii, capacul superior al imprimantelor va fi menţinut închis; deschiderea capacului
imprimantelor, pentru diverse reglaje se va realiza numai după deconectarea acestora de la sursă.
6.117. Se interzice consumul alimentelor deasupra tastaturii.
6.118. (1) În timpul lucrului la videoterminale; se va evita purtarea ochelarilor coloraţi.
(2) Pentru evitarea reflexiilor difuze sau speculare se vor utiliza ochelari antireflex.
6.119. Se vor regla în principal:
a). luminanţa ecranului, contrastul între caractere şi fond, poziţia ecranului (înălţime, orientare,
înclinare);
b). înălţimea şi înclinarea suportului pentru documente;
c). înălţimea mesei de lucru (dacă este reglabila);
d). înălţimea suprafeţei de şedere a scaunului, înclinarea şi înălţimea spătarului scaunului.
CAP.VII. MĂSURI DE PRIM AJUTOR ÎN CAZUL ACCIDENTĂRII
7.1. Lucrătorii indiferent de funcţie şi atribuţii, sunt obligaţi să cunoască măsurile de prim ajutor de mai
jos :
a). readucerea la viaţă a unei persoane care a fost accidentată sau asfixiată;
b). izolarea aseptică a unei arsuri sau a unei răni;
c). transportarea corectă a unui rănit;
c). luarea primei măsuri în caz de incendiu.
7.2. Angajatorul va aproviziona şi verifica dacă lucrătorii sunt asiguraţi cu materialul prevăzut pentru a
interveni în caz de accident ;
7.3. În vederea acordării primului ajutor în caz de accident, trebuie să se intreprindă următoarele acţiuni :
a). să se înlăture pericolul,
b). să ceară ajutorul oricărei persoane pentru a anunţa serviciul de urgenţă,
c). să dea cele mai simple îngrijiri posibile,
d). să se creeze cele mai bune condiţii posibile pentru accidentat,
c). să se organizeze transportul rapid al accidentatului.
7.4. Înlăturarea pericolului se face de la caz la caz, astfel :
a). în caz de incendiu se va pune rănitul la adăpost de foc;
c). în caz de electrocutare, se întrerupe curentul, ţinându-se seama că în momentul întreruperii acestuia,
electrocutatul poate cădea şi ca atare se va preveni lovirea acestuia;
d). la acordarea îngrijirilor simple, se va ţine seama de principiul de bază a primului ajutor : ÎN PRIMUL
RÂND SĂ NU FACI RĂU, neluându-se măsuri, care ar putea fi vătămătoare tratamentului ce se aplică
ulterior.
7.5. Crearea celor mai bune condiţii pentru accidentat organizându-se concomitent transportul acestuia la
cel mai apropiat spital interzicându-i-se orice mişcare.
7.6. Scoaterea victimei de sub acţiunea curentului electric se face astfel :
a). se scoate imediat instalaţia de sub tensiune,

30
b). când nu se poate ca instalaţia să fie scoasă de sub tensiune, scoaterea victimei se va realiza prin
acţionare directă prin tragere, folosind cârlige sau scule cu mânere electroizolante, suprafeţe
electroizolante, EIP cumulativ (mănuşi şi cizme electroizolante, cască de protecţie).
7.7. Transportul accidentatului se poate face numai după ce acesta şi-a revenit sau la avizul expres al
doctorului sosit la faţa locului şi cu precauţii.
7.8. În cazul când măsurile de prim ajutor nu dau rezultate nu se abandonează niciodată acţiunea de
readucere la viaţă a victimei, înainte de a cunoaşte cert moartea sa.
7.9. Se vor evita următoarele :
a). întârzierea operaţiei de respiraţie artificială;
b). încetarea prematură a respiraţiei artificiale;
c). accelerarea ritmului în care se face respiraţia artificială, faţă de ritmul unei respiraţii naturale;
d). uitarea slăbirii veşmintelor, degajării căilor respiratorii, înlăturării mucozităţilor, readucerii către
exterior a limbii accidentatului.
7.10. În cazul rănirii prin arsuri se vor evita următoarele:
a). curăţirea locului cu obiecte aspre;
b). întrebuinţarea apei;
c). deschiderea pungilor cu lichid;
d). folosirea materialelor din trusa sanitară de prim ajutor;
e). folosirea soluţiei cu acid picric;
f). dezbrăcarea accidentatului în cazul arsurilor întinse, nu se va sufla deasupra rănilor, nu se va aplica
nici un tratament local.
7.11. Se va proceda la tratamente locale care constau în:
a). înlăturarea corpurilor străine din şi jurul rănii;
b). spălarea rănii cu apă şi săpun şi soluţie de rivanol;
c). aplicarea în jurul rănii a unui unguent şi se va pune o compresă sterilă;
d). se va face un bandaj uşor după ce rana a fost protejată cu o compresă sterilă;
e). rana se va tampona cu o soluţie de tinctură de iod;
f). în locul unguentului cu aurociclină se poate folosi praf dezinfectant;
g). la arsurile întinse accidentatul va fi acoperit cu o lenjerie sterilă, va fi transportat urgent la spital
deoarece se pot produce intoxicaţii sau infecţii.
7.12. Transportul se face cu toată precauţia, încât să nu fie obositor şi nici prea lung.
7.13. În cadrul activităţii lucrătorilor pot apare şi alte genuri de accidentări prin asfixiere, răniri, fracturi
pentru care se iau următoarele măsuri :
a). scoaterea urgentă a victimei din atmosfera viciată;
b). înlăturarea persoanelor inutile;
c). scoaterea sau tăierea îmbrăcămintei care stânjeneşte respiraţia;
d). persoana care acordă primul ajutor să îşi dezinfecteze mâinile;
e). rănile nu vor fi atinse cu apă sau substanţe farmaceutice;
f). nu se vor presăra prafuri şi nici nu se vor aplica alifii;
g). nu se va şterge rana cu pământ sau nisip;
h). nu se vor îndepărta cheagurile de sânge de pe rană;
i). nu se vor pune decât pansamente sterile din trusa sanitară de prim ajutor;
j). de oprire a hemoragiilor funcţie de gravitate şi natura lor.
7.14. Curăţirea rănilor se va face de doctor sau personal sanitar mediu.
7.15. Transportul accidentaţilor cu hemoragii se va face la spital, în poziţie culcat şi nu va fi părăsit până
la preluarea lui de către un doctor.
7.16. În cazul unei fracturi, persoana care acordă primul ajutor va lua următoarele măsuri :
a). să nu mişte accidentatul;
b). să dezvelească zona unde s-a produs fractura, pentru a vedea dacă este fractură deschisă sau închisă,să
identifice natura fracturii (craniene, bazin, coloană vertebrală);
c). să realizeze imobilizarea fracturii prin atele sau alte dispozitive specifice.
7.17. Transportarea unui accidentat trebuie făcută în următoarele condiţii :
a). să nu provoace dureri;
b). să nu provoace zdruncinături;
c). să nu aibă poziţie incomodă;
d). să se folosească pe cât posibil o targă sau o improvizaţie a acesteia.

31
 CAP. VIII. COMUNICAREA, CERCETAREA, ÎNREGISTRAREA ŞI RAPORTAREA
EVENIMENTELOR DE MUNCĂ
8.1. Orice eveniment de muncă va fi comunicat de îndată angajatorului, de către şeful locului de muncă
sau orice altă persoană care are cunoştinţă de producerea acestuia ;
8.2. Angajatorul are obligaţia să comunice evenimentele de muncă de îndată, după cum urmează :
a). inspectoratelor teritoriale de muncă, toate evenimentele;
b). asiguratorului, potrivit Legii nr.346/2002, evenimentele urmate de incapacitate temporara de muncă,
invaliditate sau deces la confirmarea acestora;
c). organelor de urmărire penală după caz.
8.2. Cercetarea evenimentelor de muncă este obligatorie şi se efectuează după cum urmează :
a). de către angajator, în cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporara de muncă;
b). de către inspectoratele teritoriale de muncă, în cazul evenimentelor care au produs invaliditate
evidenta sau confirmată, deces, accidente colective, incidente periculoase, situaţii de persoane date
dispărute;
c). de către Inspecţia Muncii, în cazul accidentelor colective, generate de evenimente deosebite, precum
avariile sau exploziile;
d). de către autorităţile de sănătate publică teritoriale, respectiv municipiului Bucureşti, în cazul
suspiciunilor de boală profesională şi a bolilor legate de profesiune.
8.3. Rezultatul cercetărilor se va consemna într-un proces verbal.
8.4. Modul de înregistrare a evenimentului de muncă va fi stabilit în urma cercetării şi consemnării în
procesul verbal
8.5. Evidenţa evenimentelor de muncă va fi ţinută de angajator pe formularele aprobate prin lege şi HGR
1425/2006.
CAP. IX. DISPOZIŢII FINALE
9.1. Se aprobă prezentele instrucţiuni proprii activităţii lucrătorilor din cadrul CN CF CFR SA şi intră în
vigoare la data semnării – Sunt aprobate prin Disp. 26/09.04.2008
9.2. Prezentele instrucţiuni proprii nu au un caracter limitativ, putând fi completate pe baza apariţiei altor
acte normative sau a altor modificări în evoluţia nivelurilor factorilor de risc.
9.3. Instruirea lucrătorilor se va face specific fiecărui loc de muncă unde îşi exercită sarcina de muncă.
9.4. Prevederile prezentelor instrucţiuni specifice vor fi prelucrate pe baza tematicii de instruire, cu
consemnarea în fişele individuale, la efectuarea instructajului periodic.

32
 ANEXA 1

FIŞĂ DE INSTRUIRE COLECTIVĂ

privind securitatea şi sănătatea în muncă
întocmită azi__________________
Subsemnatul………………………………………………….…, având funcţia de……………………,
am procedat la instruirea unui număr de…….persoane de la………………………………………………,
conform tabelului nominal de pe verso, în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, pentru vizita
(prezenţa) în unitate în perioada…………………………………
În cadrul instruirii s-au prelucrat următoarele materiale :
……………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………
Prezenta fişă de instruire se va păstra la……………………………………. ………………………….

Verificat, Semnătura celui care a efectuat instruirea

TABEL NOMINAL
cu persoanele participante la instruire
Subsemnaţii am fost instruiţi şi am luat la cunoştinţă de materialele prelucrate şi consemnate în fişa
de instruire colectivă privind securitatea şi sănătatea în muncă şi ne obligăm să le respectam întocmai.

Nr. crt. Numele şi prenumele Act identitate Semnătura

33
 Înlocuirea lucrătorilor de mai sus cu alţi lucrătorii este permisă numai după instruirea specifică căii
ferate.

Numele persoanei care a primit un exemplar________________________

Semnătura_________________________

=verso=
ANEXA 2
CNCF CFR SA SOCIETATEA COMERCIALĂ
SUCURSALA REGIONALĂ CF .................................
Nr. Nr.
CONVENŢIE
PRIVIND SECURITATEA şi SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ
Prezenta Convenţie se încheie în conformitate cu prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.
319/2006 şi a actelor normative în vigoare.
CAP. I. OBIECTUL ŞI SFERA DE APLICARE A CONVENŢIEI
Prezenta Convenţie constituie după caz, documentul anexă la Convenţia Cadru Generală, fiind parte
integrantă a Contractului nr. ..................... încheiat între CNCF CFR SA - SUCURSALA REGIONALĂ
CF ……. şi SOCIETATEA COMERCIALĂ .................................... prin care se stabilesc obligaţiile şi
responsabilităţile părţilor, privind prevenirea, comunicarea, cercetarea şi înregistrarea evenimentelor de
securitate şi sănătate în muncă, care s-ar putea produce în activităţile desfăşurate în comun.
Cap. II. OBLIGAŢII ŞI RESPONSABILITĂŢI
Prezentele obligaţii şi responsabilităţi nu sunt complementare celor stabilite prin Convenţia Cadru
Generală sau altor înţelegeri anterioare.
2.1. OBLIGAŢII COMUNE
rezultate din prestarea serviciilor pe infrastructura feroviară publică ce aparţine Sucursalei
Regionale CF
2.1.1 Fiecare parte contractantă este obligată pentru lucrările în desfăşurare, în locuri de muncă comune
sau deţinute de Sucursala Regională CF …, să asigure respectarea cerinţelor minime privind securitatea
şi sănătate în muncă, referitor la activitatea şi lucrătorii proprii, astfel:
- să coopereze în vederea implementării prevederilor privind securitatea şi sănătate în muncă luând în
considerare natura activităţilor desfăşurate;
- să îşi coordoneze acţiunile în vederea protecţiei lucrătorilor şi prevenirii riscurilor profesionale, luând în
considerare natura activităţilor;
- să se informeze reciproc despre riscurile profesionale;
2.1.2. Fiecare parte contractantă, se angajează să execute lucrări pe infrastructura feroviară publică,
numai în condiţii de securitate corespunzătoare condiţiilor specifice, fără a aduce atingere mediului,
proprietăţii sau lucrătorilor şi persoanelor din vecinătate.
2.1.3. Fiecare parte este obligată să deţină în documentaţie, nivelurile de securitate şi sănătate în muncă,
din obligaţiile contractuale de prestări servicii lucrări de efectuat, durata, şi câte un exemplar din
Convenţia Cadru Generală şi prezenta convenţie.
2.2.OBLIGAŢIILE CNCF CFR SA - SUCURSALA REGIONALĂ CF

34
2.2.1. Să pună la dispoziţie în condiţiile tehnice corespunzătoare activităţii, dotările şi utilităţile necesare,
spatiile de lucru şi utilajele prevăzute în contract.
2.2.2. Exercită controlul respectării reglementărilor, privind securitatea şi sănătate în muncă, însoţit după
caz, de reprezentantul celeilalte părţi şi interzice desfăşurarea activităţii, dacă acestea nu sunt respectate,
fapte care pot pune în pericol viaţa, sănătatea, mediu, proprietatea.
2.2.3. Să informeze asupra riscurilor specifice prezente la locurile de muncă unde activitatea se
desfăşoară în comun, precum şi cu terţii.
2.3. OBLIGAŢIILE SOCIETĂŢII COMERCIALE
2.3.1. Să fie prestatoare numai de servicii pentru care este după caz, abilitată, autorizată, agreată,
agrementată.
2.3.2. Să utilizeze infrastructura feroviară publică, spaţiul şi/sau terenul închiriat precum şi instalaţiile şi
utilajele puse la dispoziţie, conform prevederilor legale şi a clauzelor contractuale.
2.3.3. Să stabilească conducătorii locurilor de muncă şi măsurile tehnice necesare a se realiza, de către
aceştia înaintea începerii şi în timpul lucrului, pentru prevenirea evenimentelor de muncă în activitatea
desfăşurată.
2.3.4. Să prezinte conducătorii locurilor de muncă şi persoanele cu atribuţii de securitate şi sănătate în
muncă.
2.3.5. În cazul executării de lucrări cu subcontractanţi, să încheie convenţie pe linie de securitate şi
sănătate în muncă, cu aceştia.
2.3.6. Să-şi instruiască conform reglementărilor în vigoare, lucrătorii proprii precum şi pe cei ai
subcontractanţilor, privind:
- cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă pe care trebuie să le respecte, corespunzător
activităţii care urmează a fi executată, pe baza legislaţiei procurate prin grija sa;
- să nu intervină, să nu modifice şi să nu influenţeze sub nici o forma, procesele de muncă, clădirile,
utilajele, instalaţiile sau activitatea celeilalte părţi, fără aprobarea acesteia;
- să nu blocheze căile de acces sau deplasare, cu materiale, piese sau utilaje;
- să solicite celeilalte părţi asistenţă tehnică de specialitate pentru lucrările care pot afecta activitatea sau
lucrătorii;
- să asigure garanţii la prestaţia efectuată, din punct de vedere al calităţii execuţiei, securităţii şi sănătăţii
în muncă, mediu, situaţii de urgenţă (A.I.I.).
Cap. III. MĂSURI NECESARE LA ÎNCEPEREA LUCRĂRILOR
Fără a fi exhaustive, măsurile necesare pentru începerea lucrărilor, la locul de desfăşurare a acestora,
reprezentanţii abilitaţi ai celor două părţi, vor analiza dacă măsurile din CONVENŢIE sunt suficiente şi
vor stabili dacă se impun, alte măsuri, în funcţie de condiţiile concrete din teren, pentru prevenirea
evenimentelor de muncă, astfel:
- predarea concretă a amplasamentului, construcţiei, utilajelor, liniilor, instalaţiilor, etc. care fac obiectul
activităţii;
- necesitatea acordării închiderilor de linie, a măsurilor de securitate adecvate, acoperirea cu semnale
mobile, eclisarea unor macaze, scoateri de sub tensiune a liniei de contact, etc.;
- căile de acces şi evacuare în incintă, locurile unde este interzis accesul;
- mijloacele operative de comunicare, semnalizare, anunţare, alarmare şi/sau avizare ;
- spaţiile şi locurile de depozitare a materialelor, pieselor sau a utilajelor necesare activităţii;
- alte măsuri ce se impun.
Prezentele măsuri pot fi completate de către părţi funcţie, de situaţie şi riscurile noi create, fără a
aduce prejudicii stării în care se desfăşoară activitatea.
Cap. IV. AVIZAREA, COMUNICAREA EVENIMENTELOR DE MUNCĂ
Evenimentele de muncă produse în locurile folosite în exclusivitate de către societatea comercială
(clădiri, utilaje, instalaţii, etc.) se vor aviza, cerceta şi înregistra de către aceasta.
Orice eveniment de muncă, produs pe infrastructura feroviară publică, se va anunţa imediat, prin
orice mijloc (telefon, radiotelefon, curier etc.) de către conducătorul locului de muncă, sau de către
oricare lucrător, şefului unităţii de care aparţine accidentatul şi şefului unităţii de infrastructură, pe raza
căreia s-a produs.
În cazul evenimentelor de muncă produse în linie curentă, anunţarea se va face la staţia cea mai
apropiata sau cu care se poate comunica cel mai rapid.
În cadrul avizării se vor comunica: data, locul, ora şi împrejurările producerii, numărul şi numele
persoanelor accidentate (datele personale conform legislaţiei în vigoare), urmările asupra acestora, etc.

35
 Totodată vor fi avizate Inspectoratul Teritorial de Muncă, Casa Judeţeană de Pensii, Procuratură
(după caz) şi alte organe abilitate conform prevederilor legale.
Cap. V. CERCETAREA EVENIMENTELOR DE MUNCĂ
Evenimentele de muncă produse pe infrastructura feroviară publică vor fi cercetate în comisie
stabilită de conducerea societăţii de care aparţine accidentatul cu participarea unui delegat din partea
celeilalte societăţi semnatare a prezentei convenţii.
Cap. VI. ÎNREGISTRAREA EVENIMENTELOR DE MUNCĂ
Evenimentele de muncă se vor înregistra în principal de către angajatorul victimei şi după caz
conform Procesului Verbal de cercetare, de către unitatea vinovată de producerea acestora.
Prezenta CONVENŢIE este valabilă pe perioada derulării contractului nr. ................................. şi a
fost încheiată în 2 (două) exemplare, în original.
Data Data
CNCF CFR SA SOCIETATEA COMERCIALĂ
SUCURSALA REGIONALĂ CF
DIRECTOR , DIRECTOR,

OFICIUL JURIDIC,

ANEXA 3

FIŞĂ DE COMUNICARE OPERATIVĂ

A ACCIDENTELOR DE MUNCĂ
(de la subunităţi către RRSC)
1. DENUMIREA SUBUNITĂŢII:
2. SEDIUL:
3. LOCUL PRODUCERII:
4. DATA / ORA PRODUCERII:
5. FELUL ACCIDENTULUI:
 COLECTIV - NUMĂR TOTAL DE VICTIME -
- DIN CARE MORTAL -
INDIVIDUAL - INCAPACITATE TEMPORARĂ DE MUNCĂ -
- MORTAL -
6. DATELE DE IDENTIFICARE A VICTIMELOR:
Numele şi
prenumele
Stare civilă
Nr. copii
minori
Nr. copii în
întreţinere
Ocupaţia
Vechime în
ocupaţie
Vechime loc
de muncă

7. DESCRIEREA ÎMPREJURĂRILOR ÎN CARE S-A PRODUS ACCIDENTUL:

36
 8. OBSERVAŢII:

9. DATA / ORA COMUNICĂRII:

10. NUME, PRENUME ŞEF SUBUNITATE:

11. SEMNATURA:

ANEXA 4
Unitatea ……………………………
Subunitatea…………………………

CONVENTIE DE LUCRU
Data ……………………
CAP. A – SCOATEREA DE SUB TENSIUNE A LINIEI DE CONTACT:
1. Conform solicitării nr.…………………………….., a …………………………………………..., se dispune :
a) Scoaterea de sub tensiune a liniei de contact aferenta zonei de lucru : …………………………………...........
b) Separări electrice la: …….……………………………………………………………………………………..
c) Legări la pământ (şină)…………………………………………………………………………………………
d) Legările la pământ (şină) pentru protecţia frontului de lucru se execută de către: ……......................................

2. Emitent ………………………… 3. Admitent ………………………….....….

Semnătura……………………… Semnătura………………………………..
Nr. conv. telefon……..
CAP. B – ADMITEREA LA LUCRU
1. Am legat la pământ (şină) : ………………………………………………………........……………...…….
2. S-a asigurat gabaritul de liberă trecere la data.................……………….ora…..........
3. Şeful formaţiei de lucru a fost instruit asupra limitelor frontului de lucru.
4. Aprobarea de începere a lucrării s-a dat şefului formaţiei de lucru la data................................,ora............. prin
transmitere directă.
5. Subsemnatul……………………..……………………………………şef formaţie de lucru, confirm următoarele:
a) În zona de lucru, linia de contact a fost scoasă de sub tensiune şi legată la şină;
b) Am luat la cunoştinţă de condiţiile de executare a lucrării.

6. Admitent……………….........……… 7. Şef formaţie.…………...…………………………

Semnătura…………………………… Semnătura………………………………...………
CAP.C – DESFĂŞURAREA LUCRĂRII
1. Subsemnaţii, executanţi confirmăm că am fost instruiţi asupra conţinutului lucrării, riscurilor instalaţiei şi cele
ale tehnologiei de lucru, am primit fiecare sarcinile concrete de lucru şi le-am înţeles:
…………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………….
CAP. D – FORMALITĂŢI LA TERMINAREA LUCRĂRII

37
1. Subsemnatul ……………………………………………………………… şef lucrare, declar următoarele:
a) Lucrarea a fost încheiată, sculele şi materialele s-au strâns, iar membrii formaţiei au fost evacuat din zona de
lucru.
b) Comunicarea privind terminarea lucrării şi posibilitatea punerii sub tensiune a instalaţiei a fost transmisă la data
de..................……ora……prin transmitere directă admitentului……………….……………………………
Admitent……………………………… Şef formaţie de lucru.………………………….
Semnătura :…………………………… Semnătura :……………………………………
În acest tabel se vor consemna numele şi prenumele lucrătorilor care nu încap în spaţiul rezervat pe prima
pagină la cap. C pct.1.

Nr. Executanţi Nr. Executanţi

Semnătura Semnătura
crt. ( numele şi prenumele) crt. (numele şi prenumele)
1 11
2 12
3 13
4 14
5 15
6 16
7 17
8 18
9 19
10 20

Măsuri de securitate la executarea lucrărilor în zona căii ferate electrificate

1) Orice lucrare în zona căii ferate electrificate, care necesită scoaterea liniei de contact de sub tensiune, va
fi executată în baza documentului « Convenţie de lucru ».
2) Convenţia de lucru se va emite de către un lucrător autorizat al subunităţii aparţinând SC Electrificare
CFR SA, care are în întreţinere linia de contact ce trebuie scoasă de sub tensiune.
3) Convenţia de lucru va fi completată cu toate datele cerute de document. Se vor preciza clar limitele zonei
de lucru, separările şi legările la şină, numele şi prenumele lucrătorilor implicaţi.
4) Lucrarea va începe numai după confirmarea scoaterii de sub tensiune şi asigurarea frontului de lucru de
către admitent (lucrător aparţinând SC Electrificare CFR SA).
5) Orice neînţelegere sau nelămurire referitoare la măsurile luate va fi clarificata imediat, nefiind permisă
trecerea la faza următoare.
6) După asigurarea frontului de lucru şeful formaţiei de lucru răspunde în totalitate de asigurarea securităţii
lucrătorilor proprii.
7) Procedurile de repunere sub tensiune a liniei de contact vor fi începute numai după confirmarea încheierii
lucrării de către şeful formaţiei de lucru.
8) Nu se admit nici un fel de ştersături şi corecturi pe documentul « Convenţie de lucru ».
9) Convenţia de lucru va fi completată în 2 exemplare, din care unul va fi arhivat la emitent (district
întreţinere linie de contact) şi unul va fi arhivat la subunitatea de care aparţine şeful formaţiei de lucru, care
execută lucrarea, timp de 30 zile.

38
 ANEXA 5

DECLARAŢIE DE TRASEU

Subsemnatul(a)………………………………………………, fiul(fiica) lui…………………… şi al

(a)………………………., născut în data de……………………., cu domiciliu în localitatea
…………………………, str.…………………..……………………..., nr.……, bloc………, ap……, jud.
………………..., declar următoarele trasee pe care le parcurg de la domiciliu la locul de muncă şi
invers :

1………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………………………
………...
…………………………………………………………………………………………………………...
……………………………………………………………………………………………………………...
Deplasarea o fac cu……………………………………………..Durata …ore….minute.

2………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………………………
………...
…………………………………………………………………………………………………………...
……………………………………………………………………………………………………………...
Deplasarea o fac cu……………………………………………..Durata …ore….minute.

3………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………………………
………...
…………………………………………………………………………………………………………...
……………………………………………………………………………………………………………...
Deplasarea o fac cu……………………………………………..Durata …ore….minute.

39
Data……………… Semnătura……………..

ANEXA 6
Extras din Codul Rutier
(Legea nr. 49/2006 publicată în M.Of.nr.246/20.03.2006)
Art. 7 Orice vehicul care circulă pe drumurile publice trebuie să corespunda normelor tehnice privind
siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi utilizarea conform destinaţiei.
Art. 81 Pentru a fi conduse pe drumurile publice, autovehiculele şi tramvaiele trebuie să fie dotate cu
truse medicale de prim ajutor, triunghiuri reflectorizante şi stingătoare de incendiu, omologate.
Art. 10(1)Este interzisă circulaţia pe drumurile publice a vehiculelor care nu corespund din punct de
vedere tehnic, a celor al căror termen de valabilitate a inspecţiei tehnice periodice a expirat, precum şi a
celor neasigurate pentru răspundere civila pentru caz de pagube produse terţilor prin accidente de
circulaţie.
(2)Constatarea defecţiunilor tehnice ale vehiculelor se face de către politia rutiera, iar verificarea stării
tehnice a vehiculelor aflate în trafic pe drumurile publice se face de către politia rutiera, împreuna cu
instituţiile abilitate de lege.
Art. 12 (1)Pentru a circula pe drumurile publice, vehiculele, cu excepţia celor trase sau împinse cu mâna
şi a bicicletelor, trebuie să fie înmatriculate ori înregistrate, după caz, şi să poarte plăcute cu numărul de
înmatriculare sau de înregistrare, cu forme, dimensiuni şi conţinut prevăzute de standardele în vigoare.
(2)Vehiculele care nu sunt supuse înmatriculării sau înregistrării pot circula pe drumurile publice numai
în condiţiile prevăzute prin regulament.
Art. 20 (1)Pentru a conduce un autovehicul pe drumurile publice, conducătorul acestuia trebuie să
posede permis de conducere corespunzător şi să aibă vârsta minimă de 18 ani împliniţi, cu excepţia celor
care conduc autovehiculele din subcategoriile A1 şi B1, care trebuie să aibă vârsta minimă de 16 ani
împliniţi.
(2)Pentru a conduce pe drumurile publice tractoare, maşini şi utilaje autopropulsate agricole, forestiere
sau pentru lucrări, conducătorii acestora trebuie să posede permis de conducere valabil pentru categoriile
sau subcategoriile prevăzute în regulament.
(3)Conducătorii de tramvaie sau vehicule care efectuează transport public de persoane, precum şi cei care
conduc autovehicule cu masă maxima autorizata mai mare de 7,5 tone sau cu gabarite depăşite ori care
transporta produse sau substanţe periculoase trebuie să aibă vârsta minimă de 21 de ani împliniţi.
(4)Condiţiile de obţinere a permisului de conducere se stabilesc prin regulament.
Art. 21 (1)Conducătorii de autovehicule sau tramvaie trebuie să aibă cunoştinţele şi îndemânarea
necesare conducerii şi să fie apţi din punct de vedere medical şi psihologic.

40
(2)Conducătorii de autovehicule sau tramvaie vor fi verificaţi periodic din punct de vedere medical şi
psihologic, în condiţiile stabilite prin reglementările în vigoare.
Art. 291 (1)Circulaţia pe drumurile publice se desfăşoară în conformitate cu regulile de circulaţie şi cu
respectarea semnificaţiei semnalizării rutiere realizate prin mijloacele de semnalizare, semnalele şi
indicaţiile poliţistului rutier care dirijează circulaţia, semnalele speciale de avertizare luminoase sau
sonore, de semnalizare temporara şi semnalele conducătorilor de vehicule.
(2)Participanţii la trafic sunt obligaţi să respecte şi semnalele poliţiştilor de frontiera, ale îndrumătorilor
de circulaţie ai Ministerului Apărării Naţionale, agenţilor căilor ferate, ale persoanelor desemnate pentru
dirijarea circulaţiei pe sectoarele de drum pe care se executa lucrări de reabilitare a acestora, ale
membrilor patrulelor şcolare de circulaţie care acţionează în imediata apropiere a unităţilor de
învăţământ, precum şi ale nevăzătorilor, potrivit prevederilor din regulament.
Art. 30 (1)Mijloacele de semnalizare rutiera sunt:
a)sistemele de semnalizare luminoasă sau sonora;
b)indicatoarele;
c)marcajele;
d)alte dispozitive speciale.
(2)Mijloacele de semnalizare rutiera se constituie într-un sistem unitar, se realizează şi se instalează astfel
încât să fie observate cu uşurinţă şi de la o distanta adecvata, atât pe timp de zi, cât şi pe timp de noapte,
de cei cărora li se adresează şi trebuie să fie în deplină concordanta între ele, precum şi într-o stare
tehnica de funcţionare corespunzătoare.
(3)Semnalele luminoase pentru dirijarea circulaţiei în intersecţii au următoarele semnificaţii:
a)semnalul de culoare verde permite trecerea;
b)semnalul de culoare roşie interzice trecerea;
c)semnalul de culoare galbena împreuna cu cel de culoare roşie interzic trecerea.
(4)Mijloacele de semnalizare rutiera, precum şi alte dispozitive speciale de acest fel se asigură, se
instalează şi se întreţin prin grija administratorului drumului public respectiv ori al căii ferate, după caz.
Instalarea mijloacelor de semnalizare rutiera şi a dispozitivelor speciale se executa numai cu avizul
prealabil al politiei rutiere.
(5)Mijloacele de semnalizare şi presemnalizare a intersecţiilor dintre doua drumuri de categorii diferite se
asigură, se instalează şi se întreţin de către administratorul fiecărui drum, cu respectarea modului de
reglementare a circulaţiei stabilit în nodul rutier respectiv.
(6)Mijloacele de semnalizare rutiera pot fi însoţite şi de dispozitive speciale de avertizare.
(7)Se interzic:
a)amplasarea, în zona drumului public, de construcţii, panouri sau dispozitive ce pot fi confundate cu
indicatoarele sau cu instalaţiile ce servesc la semnalizarea rutiera ori realizarea de amenajări sau alte
obstacole care sunt de natura să limiteze vizibilitatea ori eficacitatea acestora, să stânjeneasca
participanţii la trafic sau să le distragă atenţia, punând în pericol siguranţa circulaţiei;
b)lipirea de afişe, inscripţii sau înscrisuri pe indicatoarele ori dispozitivele ce servesc la semnalizarea
rutiera, inclusiv pe suporturile acestora.
Art. 31Participantii la trafic trebuie să respecte regulile de circulaţie, semnalele, indicaţiile şi dispoziţiile
poliţistului rutier, precum şi semnificaţia diferitelor tipuri de mijloace de semnalizare rutiera, în
următoarea ordine de prioritate:
a)semnalele, indicaţiile şi dispoziţiile poliţistului rutier;
b)semnalele speciale de avertizare, luminoase sau sonore, ale autovehiculelor, prevăzute la art. 32 alin.
(2) lit. a) şi b);
c)semnalizarea temporara care modifica regimul normal de desfăşurare a circulaţiei;
d)semnalele luminoase sau sonore;
e)indicatoarele;
f)marcajele;
g)regulile de circulaţie.
Art. 32(1)Semnalele speciale de avertizare luminoase sunt emise intermitent de dispozitivele de
iluminare montate pe autovehicule şi au următoarele semnificaţii:
a)lumina roşie obliga participanţii la trafic să oprească în direcţia de mers cât mai aproape de marginea
drumului;
b)lumina albastra obliga participanţii la trafic să acorde prioritate de trecere;
c)lumina galbena obliga participanţii la trafic să circule cu atenţie.
(2)Sunt autorizate să utilizeze semnale speciale de avertizare luminoase:

41
a)pentru lumina roşie - autovehiculele aparţinând politiei şi pompierilor;
b)pentru lumina albastra - autovehiculele aparţinând politiei, jandarmeriei, politiei de frontiera,
serviciului de ambulanta sau medicină legala, protecţiei civile, Ministerului Apărării Naţionale care
însoţesc coloane militare, unităţilor speciale ale Serviciului Român de Informaţii şi ale Serviciului de
Protecţie şi Paza, Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiţiei, precum şi
autovehiculele de serviciu ale procurorilor criminalişti din Ministerul Public, atunci când se deplasează în
acţiuni de intervenţie sau în misiuni care au caracter de urgenta;
c)pentru lumina galbena - autovehiculele cu mase şi/sau dimensiuni de gabarit depăşite ori care însoţesc
asemenea vehicule, cele care transporta anumite mărfuri sau substanţe periculoase, cele destinate
întreţinerii, reparării ori verificării unor lucrări efectuate în partea carosabilă sau executării unor lucrări
de drumuri, curăţeniei străzilor, deszăpezirii sau tractării, transportului şi depanării autovehiculelor
ramase în pana sau avariate, precum şi tractoarele care tractează utilajele agricole şi tehnologice
agabaritice. Inspectoratul General al Politiei Române poate autoriza utilizarea dispozitivelor speciale
luminoase de culoare galbena pentru autovehiculele stabilite prin prezenta ordonanţa de urgenta.
(3)Autovehiculele prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b) trebuie să fie echipate şi cu mijloace speciale sonore
de avertizare.
(4)Pe autovehiculele aparţinând politiei şi pe cele prevăzute la alin. (2) lit. c) pot fi instalate şi dispozitive
luminoase cu mesaje variabile, destinate participanţilor la trafic.
(5)Mijloacele speciale de avertizare, luminoase sau sonore, se certifica sau se omologhează de autoritatea
competenta, potrivit legii. Condiţiile de utilizare a acestora se stabilesc prin regulament.
Art. 35 (1)Participanţii la trafic trebuie să aibă un comportament care să nu afecteze fluenta şi siguranţa
circulaţiei, să nu pună în pericol viata sau integritatea corporala a persoanelor şi să nu aducă prejudicii
proprietăţii publice ori private.
(2)Participanţii la trafic sunt obligaţi ca, la cererea poliţistului rutier, să înmâneze acestuia documentul de
identitate sau, după caz, permisul de conducere, documentul de înmatriculare ori de înregistrare a
vehiculului condus, documentele referitoare la bunurile transportate, precum şi alte documente prevăzute
de lege.
(3)În exercitarea atribuţiilor care îi revin, poliţistul rutier are dreptul să verifice vehiculul, precum şi
identitatea conducătorului sau a pasagerilor aflaţi în interiorul acestuia atunci când exista indicii despre
săvârşirea unei fapte de natura contravenţională sau penala.
(4)În exercitarea atribuţiilor de dirijare a circulaţiei rutiere, poliţiştii rutieri sunt obligaţi să poarte
uniforma cu înscrisuri şi însemne distinctive.
(5)Poliţiştii de frontiera, îndrumătorii de circulaţie ai Ministerului Apărării Naţionale, agenţii căilor
ferate, personalul autorizat din zona lucrărilor pe drumurile publice, precum şi membrii patrulelor şcolare
de circulaţie sunt obligaţi ca, pe timpul exercitării atribuţiilor, să poarte echipament de protecţie-
avertizare fluorescent-reflectorizant.
(6)Conducătorii autovehiculelor cu masă maxima autorizata mai mare de 3,5 tone sunt obligaţi să poarte
echipament de protecţie-avertizare fluorescent-reflectorizant atunci când executa intervenţii la vehiculul
care se afla pe partea carosabilă a drumului public.
(7)Nevăzătorii sunt obligaţi să poarte, în deplasarea pe drumurile publice, baston de culoare alba.
Art. 36(1)Conducătorii de autovehicule şi persoanele care ocupa locuri prevăzute prin construcţie cu
centuri sau dispozitive de siguranţa omologate trebuie să le poarte în timpul circulaţiei pe drumurile
publice, cu excepţia cazurilor prevăzute în regulament.
(2)Pe timpul deplasării pe drumurile publice, conducătorii motocicletelor, mopedelor şi persoanele
transportate pe acestea au obligaţia să poarte casca de protecţie omologata.
(3)Conducătorilor de vehicule le este interzisă folosirea telefoanelor mobile atunci când aceştia se afla în
timpul mersului, cu excepţia celor prevăzute cu dispozitive tip «mâini libere».
Art. 37(1)Conducătorii de vehicule sunt obligaţi să oprească imediat, pe acostament sau, în lipsă
acestuia, cât mai aproape de marginea drumului sau bordura trotuarului, în sensul de deplasare, la
apropierea şi la trecerea autovehiculelor cu regim de circulaţie prioritara care au în funcţiune mijloacele
speciale de avertizare luminoasă de culoare roşie şi sonore.
(2)Conducătorii de vehicule sunt obligaţi să reducă viteza, să circule cât mai aproape de marginea
drumului în sensul de deplasare şi să acorde prioritate la trecerea autovehiculelor cu regim de circulaţie
prioritara care au în funcţiune mijloacele speciale de avertizare luminoasă de culoare albastra şi sonore.
(3)În situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), pietonilor le sunt interzise traversarea şi circulaţia pe carosabil
până la trecerea vehiculelor respective.

42
Art. 41(1)Vehiculele şi animalele, atunci când circula pe drumurile publice pe care le este permis
accesul, trebuie conduse pe partea din dreapta a drumului public, în sensul de circulaţie, cât mai aproape
de marginea părţii carosabile, cu respectarea semnificaţiei semnalizării rutiere şi a regulilor de circulaţie.
(2)Numerotarea benzilor de circulaţie pe fiecare sens se efectuează în ordine crescătoare de la marginea
din partea dreapta a drumului către axa acestuia. În cazul autostrăzilor, banda de urgenta nu întra în
numerotarea benzilor de circulaţie.
(3)Dacă un drum este prevăzut cu o pista speciala destinată circulaţiei bicicletelor, acestea, precum şi
mopedele vor fi conduse numai pe pista respectiva.
Art. 43(1)Dacă un drum este prevăzut cu o banda destinată vehiculelor lente sau transportului public de
persoane, semnalizata ca atare, acestea vor circula numai pe banda respectiva
(2)Conducătorul de vehicul care circula pe banda situată lângă marginea părţii carosabile trebuie să
acorde prioritate de trecere vehiculelor care efectuează transport public de persoane numai atunci când
conducătorii acestora semnalizează intenţia de a reintra în trafic din staţiile prevăzute cu alveole şi s-au
asigurat ca prin manevra lor nu pun în pericol siguranţa celorlalţi participanţi la trafic.
Art. 44(1)În circulaţia pe drumurile publice conducătorii de vehicule pot folosi, în condiţiile prevăzute
de regulament, mijloacele de avertizare sonora şi luminoasă aflate în dotare şi omologate.
(2)În circulaţia pe autostrăzi, pe drumurile expres şi pe cele naţionale europene (E) conducătorii de
autovehicule sunt obligaţi să folosească şi în timpul zilei luminile de întâlnire.
(3)Conducătorii motocicletelor şi mopedelor sunt obligaţi să folosească luminile de întâlnire pe toata
durata deplasării acestora pe drumurile publice.
(4)În circulaţia pe drumurile publice se interzice deţinerea la vedere, montarea şi folosirea mijloacelor
speciale de avertizare sonora şi luminoasă pe şi în alte autovehicule decât cele prevăzute la art. 32 alin.
(2), precum şi deţinerea, montarea sau folosirea pe autovehicule a sistemelor care perturba buna
funcţionare a dispozitivelor de supraveghere a traficului.
(5)Conducătorii de autovehicule pot fi avertizaţi de politia rutiera în legătură cu prezenta în trafic a
dispozitivelor de măsurare a vitezei, prin mass-media sau panouri de avertizare. Conducătorii de
autovehicule pot folosi mijloace proprii de detectare a dispozitivelor de măsurare a vitezei.
Art. 59(1) Participanţii la trafic trebuie să dea dovadă de prudenţă sporită la apropierea şi traversarea
liniilor de cale ferată curentă sau industrială, după caz.
(2) La trecerea la nivel cu o cale ferată curentă, prevăzută cu bariere sau semibariere, conducătorii de
vehicule sunt obligaţi să oprească în dreptul indicatorului ce obligă la oprire, dacă acestea sunt în curs de
coborâre ori în poziţie orizontală şi/sau semnalele sonore şi luminoase care anunţă apropierea trenului
sunt în funcţiune.
(3) La trecerea la nivel cu o cale ferată industrială, semnalizată corespunzător, conducătorii de vehicule
sunt obligaţi să se conformeze semnificaţiei semnalelor agentului de cale ferată.
Art. 64(1) Pentru a conduce un moped pe drumurile publice, conducătorul acestuia trebuie să aibă vârsta
de cel puţin 16 ani.
(2) Pentru a conduce o bicicletă pe drumurile publice, conducătorul acesteia trebuie să aibă vârsta de cel
puţin 14 ani.
(3) Bicicletele şi mopedele care circulă pe drumurile publice trebuie să fie echipate cu mijloace de
iluminare şi dispozitive reflectorizant-fluorescente. Este interzisă circulaţia acestora pe timp de noapte
fără aceste mijloace şi dispozitive în stare de funcţionare.
Art. 66(1) Pietonii sunt obligaţi să se deplaseze numai pe trotuar, iar în lipsă acestuia, pe acostamentul
din partea stângă a drumului, în direcţia lor de mers. Când şi acostamentul lipseşte, pietonii sunt obligaţi
să circule cât mai aproape de marginea din partea stângă a părţii carosabile, în direcţia lor de mers.
(2) Pietonii au prioritate de trecere faţă de conducătorii de vehicule numai atunci când sunt angajaţi în
traversarea drumurilor publice prin locuri special amenajate, marcate şi semnalizate corespunzător, ori la
culoarea verde a semaforului destinat pietonilor.
(3) Traversarea drumului public de către pietoni se face perpendicular pe axa acestuia, numai prin
locurile special amenajate şi semnalizate corespunzător, iar în lipsă acestora, în localităţi, pe la coltul
străzii, numai după ce s-au asigurat ca o pot face fără pericol pentru ei şi pentru ceilalţi participanţi la
trafic.
(4) Pietonii surprinşi şi accidentaţi ca urmare a traversării prin locuri nepermise, la culoarea roşie a
semaforului destinat acestora, sau a nerespectării altor obligaţii stabilite de normele rutiere poartă
întreaga răspundere a accidentării lor, în condiţiile în care conducătorul vehiculului respectiv a respectat
prevederile legale privind circulaţia prin acel sector.

43
(5) Sunt asimilate pietonilor persoanele care conduc un scaun rulant de construcţie specială, cele care
conduc vehicule destinate exclusiv tragerii sau împingerii cu mâna, precum şi cele care se deplasează pe
patine sau dispozitive cu role.
(6) Se exceptează de la respectarea regulilor stabilite pentru pietoni poliţistul rutier şi persoanele care se
află pe platforma drumului public şi sunt autorizate, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, să îndrume sau
să dirijeze circulaţia rutieră, în condiţiile stabilite prin regulament.
(7) Este interzisă ocuparea trotuarelor cu vehicule imobilizate, iar când aceasta este permisă, conform
indicatoarelor sau marcajelor, lăţimea minimă a trotuarului lăsat la dispoziţia pietonilor trebuie să fie de
cel puţin un metru.
Art. 69(1) Conducătorul unui vehicul implicat într-un accident de circulaţie în urma căruia a rezultat
moartea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii unei persoane este obligat să ia măsuri de
anunţare imediată a poliţiei, să nu modifice sau să şteargă urmele accidentului şi să nu părăsească locul
faptei.
(2) Orice persoană care este implicată sau are cunoştinţă de producerea unui accident de circulaţie în
urma căruia a rezultat moartea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau a mai multor
persoane, precum şi în situaţia în care în eveniment este implicat un vehicul care transportă mărfuri
periculoase este obligată să anunţe de îndată poliţia şi să apeleze numărul naţional unic pentru apeluri de
urgenţă 112, existent în reţelele de telefonie din România.
(3) Este interzis oricărei persoane să schimbe poziţia vehiculului implicat într-un accident de circulaţie în
urma căruia a rezultat moartea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau a mai multor
persoane, să modifice starea locului sau să şteargă urmele accidentului fără încuviinţarea poliţiei care
cercetează accidentul.

ANEXA 7

BIBLIOGRAFIE

1. Legea securităţii şi sănătăţii muncii nr. 319/2006

2. Hotărârea Guvernului nr.1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii
securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006
3. Hotărârea Guvernului nr.971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate
şi /sau de sănătate la locul de muncă
4. Hotărârea guvernului nr.1048/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protective la locul de muncă

44
5. Hotărârea de Guvern nr.1146/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă,
6. Hotărârea Guvernului nr.1091/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul
de muncă
7. Hotărârea Guvernului nr.493/2006 privind cerinţele minime de securitate sănătate referitoare la
expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot
8. Hotărârea Guvernului nr.300/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
şantierele temporare sau mobile
9. Hotărârea Guvernului nr.355/2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor
10. Ordinul MMSSF nr.753/2006 privind protecţia tinerilor în muncă
11. Ordinul MMSSF nr.3/2007 privind aprobarea Formularului pentru înregistrarea accidentului de
muncă-FIAM
12. Ordinul MMSSF nr.242/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind formarea specifica de
coordonator în materie de securitate pe durata elaborării proiectului şi/sau a realizării lucrării
pentru şantiere temporare ori mobile
13. Ordonanţa de Urgenta a Guvernului României nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile
publice modificata şi completata prin HG nr.1351/2006

45