MODEL

Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă pentru lăcătuş montator în

domeniul construcțiilor

Prevederi generale
Conținut
Art. 1
Instrucțiunile proprii de securitate şi sănătate în muncă pentru lăcătuși montatori, sunt reglementări
specifice cu aplicabilitate internă, obligatorii, care cuprind prevederi şi măsuri de eliminare sau
diminuare a pericolelor de accidentare şi îmbolnăvire profesională, specifice acestui tip de activitate.
Conform abordărilor din Legea nr. 319/2006, a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor legii
aprobate prin H.G. nr.1425/2006, precum şi din alte acte normative, sistemul de muncă este tratat ca un
sistem compus din următoarele elemente ce interacţionează:

- executantul – omul implicat nemijlocit în executarea sarcinii de muncă;

- sarcina de muncă – totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul
echipamentelor de muncă şi în anumite condiţii de mediu, pentru realizarea procesului de
muncă;
- mijloacele de producţie - totalitatea echipamentelor de muncă (instalaţii, utilaje, maşini,
aparate, dispozitive, scule, unelte, etc.) şi a obiectelor muncii (materii prime, materiale,
etc.), care se utilizează în procesul de muncă;
- mediul de muncă – ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psiho-sociale, în
care unul sau mai mulţi executanţi îşi realizează sarcina de muncă.
Scop
Art. 2
Scopul acestor instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă constă în stabilirea unor măsuri de
eliminare sau diminuare a pericolelor de accidentare a lucrătorilor, specifice celor patru elemente ale
sistemului de muncă menţionate mai sus.

Art. 3
Cadrul legislativ de referință în vigoare (exemple)
- Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006;
- H.G. nr. 1.425/2006 privind normele metodologice de aplicare a Legii securității și sănătății în
muncă nr. 319/2006 cu modificările și completările ulterioare;
- H.G. nr. 1.028/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate în muncă referitoare la
utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare;
- H.G. nr. 971/2006 privind cerințele minime pentru semnalizarea de securitate și/sau de sănătate la
locul de muncă;
- H.G. nr. 1.091/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate la locul de muncă;
- H.G. nr. 355/2007 privind supravegherea sănătății lucrătorilor.

Terminologie:
a) lucrător - persoană angajată de către un angajator, potrivit legii, inclusiv studenţii, elevii în
perioada efectuării stagiului de practică, precum şi ucenicii şi alţi participanţi la procesul de
muncă, cu excepţia persoanelor care prestează activităţi casnice;
b) angajator - persoană fizică sau juridică ce se află în raporturi de muncă ori de serviciu cu
lucrătorul respectiv şi care are responsabilitatea întreprinderii şi/sau unităţii;

1
c) alţi participanţi la procesul de muncă - persoane aflate în întreprindere şi/sau unitate, cu
permisiunea angajatorului, în perioada de verificare prealabilă a aptitudinilor profesionale în
vederea angajării, persoane care prestează activităţi în folosul comunităţii sau activităţi în regim
de voluntariat, precum şi şomeri pe durata participării la o formă de pregătire profesională şi
persoane care nu au contract individual de muncă încheiat în formă scrisă şi pentru care se poate
face dovada prevederilor contractuale şi a prestaţiilor efectuate prin orice alt mijloc de probă;
d) reprezentant al lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii
lucrătorilor - persoană aleasă, selectată sau desemnată de lucrători, în conformitate cu
prevederile legale, să îi reprezînte pe aceştia în ceea ce priveşte problemele referitoare la protecţia
securităţii şi sănătăţii lucrătorilor în muncă;
e) prevenire - ansamblul de dispoziţii sau măsuri luate ori prevăzute în toate etapele procesului de
muncă, în scopul evitării sau diminuării riscurilor profesionale;
f) eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului, produs în timpul
procesului de muncă ori în îndeplînirea îndatoririlor de serviciu, situaţia de persoană dată
dispărută sau accidentul de traseu ori de circulaţie, în condiţiile în care au fost implicate persoane
angajate, încidentul periculos, precum şi cazul susceptibil de boală profesională sau legată de
profesiune;
g) accident de muncă - vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută profesională,
care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplînirea îndatoririlor de serviciu şi care
provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces;
h) boală profesională - afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii,
cauzată de agenţi nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de muncă, precum şi de
suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul de muncă;
i) echipament de muncă - orice maşină, aparat, unealtă sau instalaţie folosită în muncă;
j) echipament individual de protecţie - orice echipament destinat a fi purtat sau mânuit de un
lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea să îi pună în pericol
securitatea şi sănătatea la locul de muncă, precum şi orice supliment sau accesoriu proiectat
pentru a îndeplini acest obiectiv;
k) loc de muncă - locul destinat să cuprindă posturi de lucru, situat în clădirile întreprinderii și/sau
unităţii, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii şi/sau unităţii la care lucrătorul are acces în
cadrul desfăşurării activităţii;
l) pericol grav şi iminent de accidentare - situaţia concretă, reală şi actuală căreia îi lipseşte doar
prilejul declanşator pentru a produce un accident în orice moment;
m) stagiu de practică - instruirea cu caracter aplicativ, specifică meseriei sau specialităţii în care se
pregătesc elevii, studenţii, ucenicii, precum şi şomerii în perioada de reconversie profesională;
n) securitate şi sănătate în muncă - ansamblul de activităţi instituţionalizate având ca scop
asigurarea celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de muncă, apărarea vieţii, integrităţii
fizice şi psihice, sănătăţii lucrătorilor şi a altor persoane participante la procesul de muncă;
o) incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul
tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfuncţionalitatea unei activităţi sau a unui
echipament de muncă sau/şi din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat
lucrătorii, dar ar fi fost posibil să aibă asemenea urmări şi/sau a cauzat ori ar fi fost posibil să
producă pagube materiale;
p) servicii externe - persoane juridice sau fizice din afara întreprinderii/unităţii, abilitate să presteze
servicii de protecţie şi prevenire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, conform legii;
q) accident uşor - eveniment care are drept consecinţă leziuni superficiale care necesită numai
acordarea primelor îngrijiri medicale şi a antrenat incapacitate de muncă cu o durată mai mică de
3 zile;
r) boală legată de profesiune - boala cu determinare multifactorială, la care unii factori
determinanţi sunt de natură profesională;
2
 s) lăcătuş montator - lucrătorul care se ocupă în principal cu pregatirea elementelor componente
necesare realizării structurilor metalice în construcții şi realizarea de lucrări de cofrare-decofrare.

Art. 4
Prevederile prezentelor instrucțiui proprii se aplică în mod cumulativ cu prevederile instrucțiunilor
proprii generale elaborate de societate.

Revizuirea instrucțiunilor
Art. 5
Prezentele instrucțiui proprii se vor revizui ori de câte ori este necesar, ca urmare a modificărilor de
natură legislativă, a schimbărilor tehnologice, a modificării echipamentelor de muncă, cu ocazia
modificării proceselor de muncă, în situația producerii accidentelor de muncă sau ca urmare a măsurilor
dispuse de inspectorii de muncă în urma controalelor. Orice revizuire sau completare necesită aprobarea
conducerii instituției.

Obligaţiile lucrătorilor privind securitatea şi sănătatea în muncă

Art. 6
Fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea în conformitate cu pregătirea şi instruirea sa, precum şi
cu instrucțiunilor primite din partea angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau
îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau
omisiunile sale în timpul procesului de muncă.

(1) În mod deosebit, în scopul realizării obiectivelor prezentate, lucrătorii au următoarele obligaţii:
a) să utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele de transport şi
alte mijloace de producţie;
b) să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după utilizare, să îl înapoieze sau să îl
pună la locul destinat pentru păstrare;
c) să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea arbitrară a
dispozitivelor de securitate proprii, în special ale maşinilor, aparaturii, uneltelor, instalaţiilor tehnice şi
clădirilor, şi să utilizeze corect aceste dispozitive;
d) să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de muncă despre care au
motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, precum şi orice
deficienţă a sistemelor de protecţie;
e) să aducă la cunoştinţă conducătorului locului de muncă şi/sau angajatorului accidentele suferite de
propria persoană;
f) să coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, atât timp cât este necesar, pentru a face
posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari,
pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor;
g) să coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, pentru a permite
angajatorului să se asigure că mediul de muncă şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri pentru
securitate şi sănătate, în domeniul său de activitate;
h) să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi
măsurile de aplicare a acestora;
i) să dea relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari.
j) să participe la sedințele de instruire în domeniul securitătii și sănătății în muncă.

Examinarea medicală
Art. 7
Examinarea și avizarea medicală sunt obligatorii pentru exercitarea meseriei de lăcătuş montator, atât la
angajare, cât și periodic.
3
Instruirea personalului
Art. 8
Întervalul dintre două înstructaje periodice va fi stabilit prin programul anual de instruire-testare, dar nu va
depăși 6 luni.
Conducerea societăţii va urmări ca lăcătuşii montatori sa primească o instruire adecvată și informații privind
riscurile la care se expun în cazul în care aceste activități nu sunt executate corect.
Salariații vor fi informați, periodic, asupra măsurilor luate de conducerea societăţii pentru asigurarea
securității și sănătății în muncă.

Organizarea locului de muncă

Lucrări de lăcătușerie, ajustaj și montaj
Art. 9
Bancurile de lucru trebuie să fie stabilite, să aibă dimensiunile corespunzătoare operaţiilor care se
execută și înălţimea adecvată poziţiei comode de lucru a salariatului.

Art. 10
În cazul pardoselii de beton, la bancurile de lucru şi la maşini vor fi prevăzute grătare de lemn.

Art. 11
Menghinele de banc vor bine fixate la o înălţime care să asigure muncitorului o poziţie corectă de
lucru.

Art. 12
Locul unde se efectuează retezarea cu dalta, trebuie să fie protejat prin panouri mobile sau alte măsuri,
astfel încât aşchiile ce se desprind să nu poată lovi muncitorii ce lucrează în vecinătate şi pe cei care
trec prin apropiere.

Art. 13
La lucrările de ajustaj manual, operaţiile respective pot fi începute numai după ce piesa este bine fixată în
dispozitivul de strângere.

Art. 14
Pentru montajul elementelor a căror greutate unitară depăşeşte efortul fizic permis muncitorilor se vor
folosi mijloace de ridicare sau mecanizări.

Art. 15
Toate mijloacele de ridicat şi transportat vor respecta prevederile din prescripţiile tehnice ISCIR.

Reguli referitoare la utilizarea uneltelor de mână

Art. 16
Uneltele de mână vor fi confecţionate din materiale corespunzătoare operaţiilor ce se execută.

Art. 17
Uneltele de mână acţionate electric sau pneumatic, vor fi prevăzute cu dispozitive sigure pentru fixarea
sculei, precum şi cu dispozitive care să împiedice funcţionarea lor necomandată.
Dispozitivul de comandă va fi astfel conceput încât după încetarea acţionării lui, funcţionarea uneltei de
mână să se oprească imediat.

4
Art. 18
Dacă uneltele de mână cu acţionare electrică sau pneumatică sunt dotate cu scule ce reprezintă pericol
de accidentare, ca pietre de polizor, pânze de ferăstrău etc., acestea vor fi protejate împotriva atingerii.

Art. 19
Tuburile flexibile de aer comprimat trebuie să corespundă debitului şi presiunii de lucru. Fixarea lor pe
racordul uneltei va fi asigurată cu coliere metalice.

Art. 20
Uneltele de mână rotative, cu acţionare pneumatică, vor fi dotate cu dispozitive de reglare şi limitare a
presiunii şi debitului în vederea limitării turaţiei.

Art. 21
Pentru prevenirea accidentelor prin electrocutare, uneltele de mână, acţionate electric, vor fi
verificate periodic de către personalul de specialitate. Perioadele de verificare vor fi stabilite prin
instrucțiunilor conducerii unităţii în funcţie de frecvenţa folosirii lor.

Art. 22
Cozile şi mânerele uneltelor de mână vor fi netede, bine fixate şi vor avea dimensiuni care să permită
prinderea lor sigură şi comodă.
Pentru fixarea cozilor şi mânerelor în scule se vor folosi pene metalice corespunzătoare.
Utilizarea aceluiaşi mâner la mai multe unelte de mână se admite numai pentru trusele de scule
construite în mod special cu mânere detaşabile.

Art. 23
Folosirea uneltelor de mână cu suprafeţe de percuţie deformate, înflorite sau ştirbite, precum şi a
uneltelor de mână improvizate este interzisă.

Art. 24
Uneltele de mână folosite în mediu de gaze şi vapori explozivi vor fi confecţionate de materiale care să
nu producă scântei prin lovire sau frecare.

Art. 25
Uneltele de mână prevăzute cu articulaţii precum: foarfece, clește etc., vor avea o construcţie robustă
care să nu prezinte frecări mari sau joc în articulaţie, fapt care duce la eforturi suplimentare pentru
acţionare.

Lucrul la înălțime – Utilizarea scărilor

Art. 26
Scările portabile nu pot fi utilizate ca posturi de lucru la înălțime decât în cazul în care:
- utilizarea altor echipamente tehnice mai sigure nu este justificată datorită nivelului redus de risc;
- prezintă o durată redusă de utilizare;
- spațiul de acces este limitat și angajatorul nu îl poate modifica.

Art. 27
Pot fi utilizate metode de acces și de poziționare cu ajutorul frânghiilor numai în cazurile în care:
- în funcție de aprecierea riscului, lucrarea respectivă poate fi executată în condiții de securitate;
- nu este justificată utilizarea unui echipament tehnic mai sigur.

5
Art. 28
Atunci când executarea unei lucrări specifice necesită îndepartarea temporară a unui mijloc de protecție
colectivă împotriva căderilor, trebuie luate măsuri de securitate compensatorii, eficiente.
Lucrul nu poate fi efectuat fără adoptarea prealabilă a acestor măsuri.
Imediat după ce lucrarea specifică a fost terminată, definitiv sau temporar, trebuie montate la loc
mijloacele de protecție colectivă împotriva căderilor.

Art. 29
Lucrul temporar la înălțime trebuie efectuat numai atunci când condițiile meteorologice nu periclitează
securitatea și sănătatea angajaților.

Art. 30
- Scările vor fi amplasate astfel încât să le fie asigurată stabilitatea în timpul utilizarii.
- Picioarele scărilor portabile se vor amplasa pe un suport stabil, rezistent, de dimensiuni
corespunzătoare și imobil, astfel încât treptele să rămână în poziție orizontală.
- Scările suspendate, cu excepția celor din frânghie vor fi fixate în mod sigur, astfel încât să nu se
deplaseze și să fie evitată orice mișcare de balans.

Art. 31
Alunecarea picioarelor scărilor portabile va fi împiedicată în timpul utilizării, fie prin fixarea părții
superioare sau inferioare a lonjeroanelor, fie prin orice alt dispozitiv antiderapant sau procedeu de egală
eficiență.

Art. 32
Scările trebuie utilizate astfel încât, în orice moment, angajații să aibă posibilitatea de prindere cu mâna
și un support de susținere sigur. În special, purtarea cu mâna a sarcinilor pe o scară nu trebuie să
împiedice menținerea unei prinderi sigure cu mâna.

Lucrări montare/demontare a cofrajelor

Art. 33
La lucrările de montare și demontare la înălțime a cofrajelor va fi admis personalul muncitor care:
- este apt din punct de vedere medical pentru lucrul la înălțime;
- are vârsta minimă de 18 ani;
- are calificarea corespunzatoare;
- este instruit pentru acest gen de lucrări.

Art. 34
Conducătorii locurilor de muncă care execută cofraje la înalțime sunt obligați să verifice zilnic ca
lăcătușii montatori din formație să fie dotați cu echipamentul individual de protecție din dotare.

Art. 35
La utilizarea sculelor și dispozitivelor acționate mecanic și electric, fixe și portabile, vor fi respectate
instrucțiunile proprii de SSM. Se va face instructajul specific personalului muncitor care le acționează.

Art. 36
Conducătorii locurilor de muncă sunt obligați să verifice zilnic, înainte de începerea lucrului, dacă
sculele sunt în stare de funcționare corectă și dacă legarea la pământ – în cazul celor acționate electric –
e făcută corespunzător.

6
Art. 37
Montarea și demontarea cofrajelor se va executa de personalul muncitor instruit, sub supravegherea
maistrului lucrării și a șefului de formație.
La montare, după terminare, lucrările vor fi recepționate de către șeful de șantier.
La recepție vor participa atât maistrul, cât și șeful formației de lucru ce a condus lucrarea, și se va
întocmi un proces-verbal de recepție.

Art. 38
Zilnic, înainte de începerea lucrului, maistrul și șefii formațiilor de lucru vor controla starea cofrajelor
și, în mod deosebit, rezemările, ancorările, contravântuirile, îmbinările, podinele și elementele de
protecție.
Orice defecțiune constatată va fi urgent remediată, înainte de a se permite accesul personalului
muncitor.

Art. 39
În situația în care lucrările se opresc sau se întrerup provizoriu, cofrajul trebuie întreținut în bună stare.
Orice descompletare, în special a elementelor de protecție, trebuie marcată prin indicatoare avertizoare,
și trebuie oprit accesul personalului muncitor.

Art. 40
Depozitarea elementelor componente ale cofrajelor se va face pe un teren nivelat și compact, cu
respectarea normelor privind realizarea stabilității elementelor și stivelor, a celor PSI și cu asigurarea
zonelor de acces spre locul de depozitare.

Art. 41
Depozitarea se va face în locuri unde nu există conductori electrici aerieni sub tensiune, care ar putea fi
atinși de brațul macaralei în timpul manipulării acestor elemente.

Art. 42
Sprijinirea popilor și stâlpilor cofrajelor pe teren se va face prin intermediul unor elemente plate, de
grosime și rezistență suficientă pentru a asigura repartizarea uniformă a sarcinilor și presiunilor pe
teren, în limita capacității lor portante.
Elementele de repartizare pe teren a sarcinilor pe fața fundațiilor și pereților vor cuprinde doi stâlpi
transversali. Este interzisă așezarea stâlpilor pe căramizi, pietre, etc.

Art. 43
Zona unde se depozitează cofrajele va fi împrejmuită pe o distanța de 10 m de la baza lucrării și se vor
lua măsuri de împiedicare a accesului în zona de demontare și executare, iar dacă e cazul, se vor executa
copertine de protecție.

Art.44
Căile de acces din interiorul sau exteriorul construcției, în zona de demontare, vor fi închise.

Art.45
Platformele de lucru vor avea lățimea necesară care să asigure spațiu pentru circulația personalului
muncitor de cel puțin 0,75 m lățime și 1,8 m înălțime liberă, și în care nu se va depozita niciun fel de
material.

7
Art.46
În cazul în care transportul materialelor si elementelor de construcții se face pachetizat în unități de
încărcătură, lățimea platformei de lucru va fi astfel dimensionată, încât să rămână un spațiu liber de
circulație pentru personalul muncitor de minimum 0,75 m.

Lucrări montare/demontare schele

Art. 47
Toate componentele schelei vor fi supuse controlului vizual înaintea montării și a fiecărei utilizări.

Art. 48
Nu este permisă utilizarea componentelor defecte.

Art. 49
Schela pentru fațadă poate fi amplasată numai pe un sol cu rezistență suficientă.
În cazul terenului cu rezistență insuficienta se vor folosi elementele de distribuire a sarcinii.

Art. 50
Sub fiecare stâlp al schelei se va amplasa o talpă reglabilă. De regulă, tălpile pot fi deșurubate până la
20 cm.
În anumite condiții sunt acceptate și șuruburi cu o lungime de până la 50 cm.
În cazul terenului denivelat ca și pentru atingerea anumitor elevații se vor monta cadre de egalizare.

Art. 51
După amenajarea corespunzatoare a suprafetei de asezare se trece la montarea primului modul al
nivelului de baza al schelei. Acesta trebuie sa fie dotat cu o podina de acces cu scara.

Art. 52
După introducerea cadrelor verticale în tălpile reglabile se ajustează poziția orizontală a acestora.
Cadrele verticale trebuiesc poziționate astfel încât bolțurile pentru balustradele de protecție să fie spre
exterior, iar cealaltă țeavă verticală a cadrului să fie înspre clădire la aproximativ 30 cm de peretele
acesteia.

Art. 53
Distanța dintre cele două cadre se va stabili prin montarea unei balustrade în bolțuri. Urmează montarea
diagonalei după care se va așeza platforma de lucru în bolțurile din partea superioară a cadrului vertical.

Art. 54
Construirea primului nivel al schelei se va realiza prin asezarea cadrelor verticale pe talpile reglabile
ajustate corespunzator, distantate prin balustradele de protectie.

Art. 55
Pentru păstrarea unei distanțe simetrice față de ambii pereți se recomandă începerea montajului din
colțul clădirii.

Art. 56
La montarea, demontarea sau modificarea următoarelor nivele ale sistemului de schele se impun măsuri
tehnice și organizatorice de siguranță, cum ar fi:
- utilizarea personalului calificat și instruit pentru acest tip de lucrări de montaj;
- utilizarea schelelor de siguranță;
- utilizarea echipamentului personal de protecție.
8
Art. 57
În cazul ascensiunii la nivelele superioare ale schelei și la montarea finală a cadrelor și parapeților
există pericol de prăbușire. Ca metodă de siguranță se recomandă utilizarea parapeților de siguranță
pentru operațiile de montaj, ce oferă stabilitate și protecție laterală angajaților ce efectuează lucrări de
montaj ale schelei.

Art. 58
Parapeții de siguranță pentru operațiile de montaj se vor monta de la nivelul inferior celui în lucru.
Pentru a elimina orice pericol se va monta, în prealabil, la acest nivel un sistem de parapeți care oferă
protecție laterală pe trei laturi.

Art. 59
După ce s-a urcat la ultimul nivel și s-a închis trapa de acces, se vor monta ambele rame verticale ca și
balustradă intermediară a parapetului.

Art. 60
În final, se montează restul componentelor, cum ar fi: diagonalele, balustradele intermediare ale
parapetului și platformele.

Art. 61
Pentru schelele cu o înălțime mai mare de 8 m de la sol trebuie folosite sisteme de ridicare cum ar fi
scripeții cu acționare manuală.

Art. 62
Diagonalele verticale se montează conform descrierii în același timp cu montajul schelei.

Art. 63
Balustradele de protecție se montează minim una la fiecare modul, excepție făcând primul nivel al
schelei, lăsând astfel liberă trecerea.

Art. 64
Elementele de ancorare trebuie fixate, obligatoriu, pe suprafețe suficient de rezistente (ex.: perete de
zidărie).

Art. 65
Este interzisă montarea mijloacelor de fixare necorespunzătoare cum ar fi sârmele și sforile.

Art. 66
Pentru demontarea schelei se va inversa ordinea de montare descrisă anterior.

Art. 67
Ancorele se vor demonta numai după demontarea completă a nivelului superior.

Art. 68
Pentru evitarea accidentelor componentele demontate nu se vor depozita pe căile de acces.

Art. 69
Este interzisă aruncarea componentelor demontate de pe schelă.

9
Acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor și evacuarea lucrătorilor
Art. 70
La locul unde s-a produs accidentul și până la intervenția cadrelor medicale de specialitate, primul
ajutor trebuie acordat de către persoane care sunt pregătite în acest scop – salvatori. Salvatorul nu
înlocuiește medicul, dar, prin măsurile pe care le aplică, el trebuie sa reușească să evite:
- înrăutățirea stării accidentatului;
- apariția complicațiilor;
- producerea morții victimei.

O persoana care nu este pregatită ca salvator nu trebuie să intervină cu orice preț, obligațiile sale fiind
urmatoărele:
- să nu atingă victima;
- să cheme cel mai apropiat salvator;
- să anunțe accidentul și să solicite ajutor calificat;
- să organizeze protecția victimei;
- să prevină extinderea stării de accident.

Măsuri la nivelul locului de muncă privind stingerea incendiilor și evacuarea lucrătorilor:

- să anunțe imediat incendiul;
- să încerce sa stingă focul, dacă nu este prea riscant (nu se va utiliza mai mult de 1 stingător; dacă focul
nu s-a stins, se evacuează imediat zona);
- să anunțe telefonic pompierii militari, din cea mai apropiată zona neafectată;
- să comunice conducerii unității detaliile referitoare la locație și la amploarea incendiului.

La declanșarea alarmei de incendiu, salariații sunt obligați sa acționeze astfel:

- încetează orice activitate;
- abandonează obiectele personale;
- lasă ușile deschise;
- părăsesc imediat clădirea prin ieșirile de urgență sau prin locurile indicate de membrii echipei de
intervenție;
- merg către locul de adunare stabilit;
- mențin libere căile de acces către clădire;
- urmează toate indicațiile primite de la membrii echipei de intervenție;
- asistă, dacă este posibil, evacuarea în siguranță a persoanelor din afara societății;
- rămân în afara clădirii până la încheierea defînitivă a evenimentului.

Întocmit, Data

Prezentele instrucțiuni proprii se vor revizui ori de câte ori este necesar, ca urmare a modificărilor de
natură legislativă, a schimbărilor tehnologice, a modificării echipamentelor de muncă, cu ocazia
modificării proceselor de muncă, în situația producerii accidentelor de muncă sau ca urmare a măsurilor
dispuse de inspectorii de muncă în urma controalelor.
*Conținutul modelului prezentat nu este exhaustiv.

10