S.C. ANTENA TV GROUP S.A.

INSTRUIRE COLECTIVA
VIZITATORI / COLABORATORI

CUPRINS:

1. LEGEA 319/2006 – EXTRAS (Art. 5, 12, 20, 22, 23)

2. HG 1425 / 2006, MODIFICATA CU HG 955 / 2010 – EXTRAS (Art. 14; 95,-102;)

3. HG 971 / 2006 – EXTRAS (Art. 5 - 7; Anexa 1, 2)

4. INSTRUCTIUNI PROPRII DE:

4.1. PRIM AJUTOR

4.2. EVACUARE IN CAZ DE INCENDII

4.3. EVACUARE IN CAZ DE CUTREMUR

5. UTILIZARE STINGATOARE

6. INSTRUCŢIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE

IN MUNCA PRIVIND SEMNALIZAREA DE SECURITATE LA LOCUL

DE MUNCA
7. INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
PRIVIND UTILIZAREA APARATELOR DE BUCATARIE SI A
USTENSILELOR DE GATIT.

1|Page
 S.C. ANTENA TV GROUP S.A.

1. Legea 319/2006 – extras

Art 5 - În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles:
a) lucrător - persoană angajată de către un angajator, potrivit legii, inclusiv studenţii, elevii în
perioada efectuării stagiului de practică, precum şi ucenicii şi alţi participanţi la procesul de
muncă, cu excepţia persoanelor care prestează activităţi casnice;
b) angajator - persoană fizică sau juridică ce se află în raporturi de muncă ori de serviciu cu
lucrătorul respectiv şi care are responsabilitatea întreprinderii şi/sau unităţii;
c) alţi participanţi la procesul de muncă - persoane aflate în întreprindere şi/sau unitate, cu
permisiunea angajatorului, în perioada de verificare prealabilă a aptitudinilor profesionale în
vederea angajării, persoane care prestează activităţi în folosul comunităţii sau activităţi în regim
de voluntariat, precum şi şomeri pe durata participării la o formă de pregătire profesională şi
persoane care nu au contract individual de muncă încheiat în formă scrisă şi pentru care se poate
face dovada prevederilor contractuale şi a prestaţiilor efectuate prin orice alt mijloc de probă;
d) reprezentant al lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii
lucrătorilor - persoană aleasă, selectată sau desemnată de lucrători, în conformitate cu prevederile
legale, să îi reprezinte pe aceştia în ceea ce priveşte problemele referitoare la protecţia securităţii
şi sănătăţii lucrătorilor în muncă;
e) prevenire - ansamblul de dispoziţii sau măsuri luate ori prevăzute în toate etapele procesului de
muncă, în scopul evitării sau diminuării riscurilor profesionale;
f) eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului, produs în timpul
procesului de muncă ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, situaţia de persoană dată
dispărută sau accidentul de traseu ori de circulaţie, în condiţiile în care au fost implicate persoane
angajate, incidentul periculos, precum şi cazul susceptibil de boală profesională sau legată de
profesiune;
g) accident de muncă - vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută
profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de
serviciu şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice,
invaliditate ori deces;
h) boală profesională - afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau
profesii, cauzată de agenţi nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de muncă,
precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul de
muncă;
i) echipament de muncă - orice maşină, aparat, unealtă sau instalaţie folosită în muncă;
j) echipament individual de protecţie - orice echipament destinat a fi purtat sau mânuit de un
lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea să îi pună în pericol
securitatea şi sănătatea la locul de muncă, precum şi orice supliment sau accesoriu proiectat
pentru a îndeplini acest obiectiv;

2|Page
 S.C. ANTENA TV GROUP S.A.

k) loc de muncă - locul destinat să cuprindă posturi de lucru, situat în clădirile întreprinderii
şi/sau unităţii, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii şi/sau unităţii la care lucrătorul are
acces în cadrul desfăşurării activităţii;
l) pericol grav şi iminent de accidentare - situaţia concretă, reală şi actuală căreia îi lipseşte doar
prilejul declanşator pentru a produce un accident în orice moment;
m) stagiu de practică - instruirea cu caracter aplicativ, specifică meseriei sau specialităţii în care
se pregătesc elevii, studenţii, ucenicii, precum şi şomerii în perioada de reconversie profesională;
n) securitate şi sănătate în muncă - ansamblul de activităţi instituţionalizate având ca scop
asigurarea celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de muncă, apărarea vieţii, integrităţii
fizice şi psihice, sănătăţii lucrătorilor şi a altor persoane participante la procesul de muncă;
o) incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul
tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfuncţionalitatea unei activităţi sau a unui
echipament de muncă sau/şi din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat
lucrătorii, dar ar fi fost posibil să aibă asemenea urmări şi/sau a cauzat ori ar fi fost posibil să
producă pagube materiale;
p) servicii externe - persoane juridice sau fizice din afara întreprinderii/unităţii, abilitate să
presteze servicii de protecţie şi prevenire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, conform
legii;
q) accident uşor - eveniment care are drept consecinţă leziuni superficiale care necesită numai
acordarea primelor îngrijiri medicale şi a antrenat incapacitate de muncă cu o durată mai mică de
3 zile;
r) boală legată de profesiune - boala cu determinare multifactorială, la care unii factori
determinanţi sunt de natură profesională.

Art.12 (1) Angajatorul are următoarele obligaţii:

a) să realizeze şi să fie în posesia unei evaluări a riscurilor pentru securitatea şi sănătatea în
muncă, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice;
b) să decidă asupra măsurilor de protecţie care trebuie luate şi, după caz, asupra echipamentului
de protecţie care trebuie utilizat;
c) să ţină evidenţa accidentelor de muncă ce au ca urmare o incapacitate de muncă mai mare de 3
zile de lucru, a accidentelor uşoare, a bolilor profesionale, a incidentelor periculoase, precum şi a
accidentelor de muncă, astfel cum sunt definite la art. 5 lit. g);
d) să elaboreze pentru autorităţile competente şi în conformitate cu reglementările legale rapoarte
privind accidentele de muncă suferite de lucrătorii săi.
(2) Prin ordin al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei, în funcţie de natura
activităţilor şi de mărimea întreprinderilor, se vor stabili obligaţiile ce revin diferitelor categorii
de întreprinderi cu privire la întocmirea documentelor prevăzute la alin. (1).

Art.20 (1) Angajatorul trebuie să asigure condiţii pentru ca fiecare lucrător să primească o
instruire suficientă şi adecvată în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, în special sub formă
de informaţii şi instrucţiuni de lucru, specifice locului de muncă şi postului său:
a) la angajare;
b) la schimbarea locului de muncă sau la transfer;
c) la introducerea unui nou echipament de muncă sau a unor modificări ale echipamentului
existent;
d) la introducerea oricărei noi tehnologii sau proceduri de lucru;
e) la executarea unor lucrări speciale.
(2) Instruirea prevăzută la alin. (1) trebuie să fie:
a) adaptată evoluţiei riscurilor sau apariţiei unor noi riscuri;
b) periodică şi ori de câte ori este necesar.

3|Page
 S.C. ANTENA TV GROUP S.A.

(3) Angajatorul se va asigura că lucrătorii din întreprinderi şi/sau unităţi din exterior, care
desfăşoară activităţi în întreprinderea şi/sau unitatea proprie, au primit instrucţiuni adecvate
referitoare la riscurile legate de securitate şi sănătate în muncă, pe durata desfăşurării activităţilor.
(4) Reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă
au dreptul la instruire corespunzătoare.

Art.22 Fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu pregătirea şi

instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu expună
la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât şi alte persoane
care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă.

Art.23 - (1) În mod deosebit, în scopul realizării obiectivelor prevăzute la art. 22, lucrătorii au
următoarele obligaţii:
a) să utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele de
transport şi alte mijloace de producţie;
b) să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după utilizare, să îl
înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare;
c) să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea arbitrară
a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale maşinilor, aparaturii, uneltelor, instalaţiilor
tehnice şi clădirilor, şi să utilizeze corect aceste dispozitive;
d) să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de muncă despre
care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor,
precum şi orice deficienţă a sistemelor de protecţie;
e) să aducă la cunoştinţă conducătorului locului de muncă şi/sau angajatorului accidentele suferite
de propria persoană;
f) să coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, atât timp cât este necesar, pentru a
face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de către inspectorii de muncă şi
inspectorii sanitari, pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor;
g) să coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, pentru a
permite angajatorului să se asigure că mediul de muncă şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără
riscuri pentru securitate şi sănătate, în domeniul său de activitate;
h) să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă şi măsurile de aplicare a acestora;
i) să dea relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari.
(2) Obligaţiile prevăzute la alin. (1) se aplică, după caz, şi celorlalţi participanţi la procesul de
muncă, potrivit activităţilor pe care aceştia le desfăşoară.

2. HG 1425 / 2006, modificata cu HG 955 / 2010 – extras

Art.14 Organizarea activităţilor de prevenire şi protecţie este realizată de către angajator, în

următoarele moduri:
a)prin asumarea de către angajator, în condiţiile art. 9 alin. (4) din lege, a atribuţiilor pentru
realizarea măsurilor prevăzute de lege;
b)prin desemnarea unuia sau mai multor lucrători pentru a se ocupa de activităţile de prevenire şi
protecţie;
c) prin infiintarea unuia sau mai multor servicii interne de prevenire si protectie.

4|Page
 S.C. ANTENA TV GROUP S.A.

Art.95 Instruirea periodică se face tuturor lucrătorilor şi are drept scop reîmprospătarea şi
actualizarea cunoştinţelor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

Art.96 (1) Instruirea periodică se efectuează de către conducătorul locului de muncă.

(2) Durata instruirii periodice, intervalul intre 2 instruiri si periodicitatea veririficarii instruirii vor
fi stabilite prin nstructiuni proprii, in functie de conditiile locului de munca si / sau postului de
lucru;
(2.1.) Intervalul dintre 2 instruiri periodice nu va fi mai mare de 6 luni.
(3) Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre două instruiri periodice va fi de cel
mult 12 luni.
(4) Verificarea instruirii periodice se face de către şeful ierarhic al celui care efectuează instruirea
şi prin sondaj de către angajator/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi
protecţie/serviciile externe de prevenire şi protecţie, care vor semna fişele de instruire ale
lucrătorilor, confirmând astfel că instruirea a fost făcută corespunzător.
(5) Instruirea periodică se va completa în mod obligatoriu şi cu demonstraţii practice.

Art.97 Instruirea periodică se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către angajatorul care
şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă/lucrătorul desemnat/serviciul
intern de de prevenire şi protecţie/serviciul extern de prevenire şi protecţie şi aprobate de către
angajator, care vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea.

Art.98 Instruirea periodică se face suplimentar celei programate în următoarele cazuri:

a)când un lucrător a lipsit peste 30 de zile lucrătoare;
b)când au apărut modificări ale prevederilor de securitate şi sănătate în muncă privind activităţi
specifice ale locului de muncă şi/sau postului de lucru sau ale instrucţiunilor proprii, inclusiv
datorită evoluţiei riscurilor sau apariţiei de noi riscuri în unitate;
c)la reluarea activităţii după accident de muncă;
d)la executarea unor lucrări speciale;
e)la introducerea unui echipament de muncă sau a unor modificări ale echipamentului existent.
f)la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru;
g)la introducerea oricărei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru.

Art.99 Durata instruirii periodice prevăzute la art. 98 nu va fi mai mică de 8 ore şi se stabileşte în
instrucţiuni proprii de către conducătorul locului de muncă respectiv, împreună cu:
a)angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; sau
b)lucrătorul desemnat; sau
c)un lucrător al serviciului intern de protecţie şi prevenire; sau
d)serviciul extern de protecţie şi prevenire.

Art.100 Instruirea periodică prevăzută la art. 98 se va efectua pe baza tematicilor întocmite de

către angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/serviciul extern de prevenire
şi protecţie şi aprobate de către angajator, care vor fi păstrate la persoana care efectuează
instruirea.

Art.101 Starea de pericol grav şi iminent de accidentare, astfel cum este el definit la art. 5 lit. I)
din lege, poate fi constatată de către orice lucrător din întreprindere şi/sau unitate, lucrător al
serviciului extern de prevenire şi protecţie cu care întreprinderea şi/sau unitatea a încheiat
contract, precum şi de către inspectorii de muncă.

5|Page
 S.C. ANTENA TV GROUP S.A.

Art.102 La constatarea stării de pericol grav şi iminent de accidentare se vor lua imediat
următoarele măsuri de securitate:
a)oprirea echipamentului de muncă şi/sau activităţii;
b)evacuarea personalului din zona periculoasă;
c)anunţarea serviciilor specializate;
d)anunţarea conducătorilor ierarhici;
e)eliminarea cauzelor care au condus la apariţia stării de pericol grav şi iminent.

3. HG 971 / 2006 – extras

Art. 5 - Pentru aplicarea prezentei hotarari expresiile de mai jos semnifica dupa cum urmeaza:
a) semnalizare de securitate si/sau de sanatate - semnalizarea care se refera la un
obiect, o activitate sau o situatie determinata si furnizeaza informatii ori cerinte referitoare
la securitatea si/sau sanatatea la locul de munca, printr-un panou, o culoare, un semnal
luminos ori acustic, o comunicare verbala sau un gest-semnal, dupa caz;
b) semnal de interzicere - semnalul prin care se interzice un comportament care ar
putea atrage sau cauza un pericol;
c) semnal de avertizare - semnalul prin care se avertizeaza asupra unui risc sau unui
pericol;
d) semnal de obligativitate - semnalul prin care se indica adoptarea unui comportament
specific;
e) semnal de salvare sau de prim ajutor - semnalul prin care se dau indicatii privind
iesirile de urgenta ori mijloacele de prim ajutor sau de salvare;
f) semnal de indicare - semnalul prin care se furnizeaza alte indicatii decat cele
prevazute la lit. b)-e);
g) panou - semnalul care, prin combinarea unei forme geometrice, a unor culori si a
unui simbol sau a unei pictograme, furnizeaza o indicatie specifica, a carui vizibilitate este
asigurata prin iluminare de intensitate suficienta;
h) panou suplimentar - panoul utilizat impreuna cu un panou descris la lit. g), care
furnizeaza informatii suplimentare;
i) culoare de securitate - culoarea careia ii este atribuita o semnificatie specifica;
j) simbol sau pictograma - imaginea care descrie o situatie sau indica un comportament
specific si care este utilizata pe un panou ori pe o suprafata luminoasa;
k) semnal luminos - semnalul emis de un dispozitiv realizat din materiale transparente sau
translucide, iluminate din interior ori disau translucide, iluminate din interior ori din spate, astfel
incat sa se creeze o suprafata luminoasa;
l) semnal acustic - semnalul sonor codificat, emis si difuzat de un dispozitiv realizat in
acest scop, fara folosirea vocii umane sau artificiale;
m) comunicare verbala - mesajul verbal predeterminat, comunicat prin voce umana sau
artificiala;
n) gest-semnal - miscarea si/sau pozitia bratelor si/sau a mainilor intr-o forma codificata,
avand ca scop ghidarea persoanelor care efectueaza manevre ce constituie un risc sau un
pericol pentru lucratori.

Art. 6. - (1) Atunci cand riscurile nu pot fi evitate sau reduse suficient prin mijloace tehnice de

6|Page
 S.C. ANTENA TV GROUP S.A.

protectie colectiva ori prin masuri, metode sau procedee de organizare a muncii,
angajatorul trebuie sa prevada semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de
munca, in conformitate cu prevederile prezentei hotarari, si sa verifice existenta acesteia.
(2) Pentru alegerea semnalizarii adecvate, angajatorul trebuie sa ia in considerare orice
evaluare a riscurilor realizata in conformitate cu art. 7 alin. (4) lit. a) din Legea nr.
319/2006.
Art. 7. - Semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca trebuie sa
satisfaca cerintele minime prevazute in anexele nr. 1-9 care fac parte integranta din
prezenta hotarare.

ANEXA Nr. 1
CERINTE MINIME GENERALE
privind semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca
1. Observatii preliminare
1.1. In cazul in care este necesara semnalizarea de securitate si/sau de sanatate, in
conformitate cu obligatiile generale prevazute la art. 6 din hotarare, aceasta trebuie sa fie
in conformitate cu cerintele specifice prevazute in anexele nr. 2-9 la hotarare.
1.2. Prezenta anexa introduce cerinte specifice privind semnalizarile de securitate si/sau
de sanatate, descrie diferitele utilizari si stabileste regulile generale privind
intersanjabilitatea si complementaritatea acestora.
1.3. Semnalizarile de securitate si/sau de sanatate trebuie sa fie utilizate numai pentru a
transmite mesajul sau informatiile prevazute in prezenta hotarare.
2. Modalitati de semnalizare
2.1. Semnalizare permanenta
2.1.1. Semnalizarea referitoare la o interdictie, un avertisment sau o obligatie, precum si
semnalizarea privind localizarea si identificarea mijloacelor de salvare ori prim ajutor
trebuie sa se realizeze prin utilizarea panourilor permanente.
Trebuie sa se foloseasca panouri si/sau o culoare de securitate pentru semnalizarea
permanenta destinata localizarii si identificarii materialelor si echipamentelor de prevenire
si stingere a incendiilor.
2.1.2. Semnalizarea de pe recipiente si de pe conducte trebuie sa se faca conform
prevederilor anexei nr. 3.
2.1.3. Locurile in care exista risc de coliziune cu obstacole si de cadere a persoanelor
trebuie sa fie semnalizate permanent cu o culoare de securitate si/sau cu panouri.
2.1.4. Caile de circulatie trebuie sa fie marcate permanent cu o culoare de securitate.
2.2. Semnalizarea ocazionala
2.2.1. Cand imprejurarile o impun, trebuie sa se foloseasca semnale luminoase,
semnale acustice si/sau comunicare verbala, tinandu-se seama de intersanjabilitatea si
combinatiile prevazute la pct. 3, pentru semnalizarea pericolelor, mobilizarea persoanelor
pentru o actiune specifica, precum si pentru evacuarea de urgenta a persoanelor.
2.2.2. Orientarea persoanelor care efectueaza manevre ce presupun un risc sau un
pericol trebuie sa se realizeze, in functie de imprejurari, printr-un gest-semnal si/sau prin
comunicare verbala.
3. Intersanjabilitatea si combinarea semnalizarilor
3.1. Daca eficienta este aceeasi, se poate alege intre urmatoarele:
a) o culoare de securitate sau un panou, pentru a marca locurile cu obstacole ori
denivelari;
b) semnale luminoase, semnale acustice sau comunicare verbala;
c) gesturi-semnal sau comunicare verbala.
3.2. Pot fi utilizate impreuna urmatoarele modalitati de semnalizare:

7|Page
 S.C. ANTENA TV GROUP S.A.

a) semnal luminos si semnal acustic;

b) semnal luminos si comunicare verbala;
c) gest-semnal si comunicare verbala.
4. Instructiunile din tabelul de mai jos se aplica tuturor mijloacelor de semnalizare care
contin o culoare de securitate:
Culoare Semnificatie sau scop Indicatii si precizari
Rosu Materiale si echipamente de Identificare si localizare
prevenire si stingere incendii
Galben sau galben - oranj Semnal de avertizare Atentie, precautie, verificare
Albastru Semnal de obligatie Comportament sau actiune
specifica
Obligatia purtarii
echipamentului de protectie
Verde Situatie de securitate Revenire la normal

5. Eficienta semnalizarii nu trebuie sa fie afectata de:

5.1. prezenta unei alte semnalizari sau a unei alte surse de emisie de acelasi tip care
afecteaza vizibilitatea ori audibilitatea, ceea ce implica, mai ales, urmatoarele:
a) evitarea amplasarii unui numar excesiv de panouri la o distanta prea mica unul fata
de celalalt;
b) a nu se utiliza concomitent doua semnale luminoase care pot fi confundate;
c) a nu se utiliza un semnal luminos in apropierea altei surse luminoase asemanatoare;
d) a nu se folosi doua semnale sonore concomitent;
e) a nu se utiliza un semnal sonor daca zgomotul din mediu este prea puternic;
5.2. designul deficitar, numarul insuficient, amplasamentul gresit, starea
necorespunzatoare ori functionarea necorespunzatoare a mijloacelor sau dispozitivelor de
semnalizare.
6. Mijloacele si dispozitivele de semnalizare trebuie, dupa caz, sa fie curatate,
intretinute, verificate, reparate periodic si, daca este necesar, inlocuite astfel incat sa se
asigure mentinerea calitatilor lor intrinseci si/sau functionale.
7. Numarul si amplasarea mijloacelor sau dispozitivelor de semnalizare care trebuie
instalate se stabilesc in functie de importanta riscurilor, a pericolelor ori de zona care
trebuie acoperita.
8. Semnalizarile care necesita o sursa de energie pentru functionare trebuie sa fie
prevazute cu alimentare de rezerva, pentru cazul intreruperii alimentarii cu energie, cu
exceptia situatiei in care riscul dispare odata cu intreruperea acesteia.
9. Un semnal luminos si/sau sonor trebuie sa indice, prin declansarea sa, inceputul
actiunii respective; durata semnalului trebuie sa fie atat cat o impune actiunea.
Semnalul luminos sau acustic trebuie sa fie reconectat imediat dupa fiecare utilizare.
10. Semnalele luminoase si acustice trebuie sa faca obiectul unei verificari a bunei lor
functionari si a eficientei lor reale, inainte de punerea in functiune si, ulterior, prin verificari
periodice.
11. Trebuie sa fie luate masuri adecvate suplimentare sau de inlocuire in cazul in care
auzul sau vederea lucratorilor in cauza este limitata, inclusiv datorita purtarii
echipamentelor individuale de protectie.
12. Zonele, salile sau incintele utilizate pentru depozitarea substantelor ori a
preparatelor periculoase in cantitati mari trebuie sa fie semnalizate printr-un panou de
avertizare corespunzator, ales dintre cele enumerate la pct. 3.2 din anexa nr. 2 sau trebuie
identificate in conformitate cu pct. 1 din anexa nr. 3, exceptand cazul in care etichetele

8|Page
 S.C. ANTENA TV GROUP S.A.

diferitelor ambalaje sau recipiente sunt suficiente in acest scop.

ANEXA Nr. 2
CERINTE MINIME GENERALE
privind panourile de semnalizare
1. Caracteristici intrinseci
1.1. Forma si culorile panourilor sunt definite la pct. 3, in functie de obiectul lor specific,
respectiv panouri de interzicere, avertizare, obligativitate, salvare sau de prim ajutor,
precum si panouri privind materiale si echipamente de stingere a incendiilor.
1.2. Pictogramele trebuie sa fie cat mai simple posibil si trebuie evitate detaliile inutile.
1.3. Pictogramele utilizate pot fi usor diferite sau mai detaliate decat cele prezentate la
pct. 3, cu conditia ca semnificatia lor sa ramana neschimbata si nicio diferenta sau
adaptare sa nu provoace confuzie asupra semnificatiei.
1.4. Panourile trebuie confectionate dintr-un material cat mai rezistent la socuri,
intemperii si agresiuni cauzate de mediul ambiant.
1.5. Dimensiunile si caracteristicile colorimetrice si fotometrice ale panourilor trebuie sa
asigure o buna vizibilitate si intelegere a mesajului acestora.
2. Conditii de utilizare 2.1. Panourile trebuie instalate, in principiu, la o inaltime
corespunzatoare, orientate in
functie de unghiul de vedere, tinandu-se seama de eventualele obstacole, fie la intrarea
intr-o zona in cazul unui risc general, fie in imediata apropiere a unui risc determinat sau a
obiectului ce trebuie semnalat, si intr-un loc bine iluminat, usor accesibil si vizibil.
In cazul in care conditiile de iluminare naturala sunt precare, trebuie utilizate culori
fosforescente, materiale reflectorizante sau iluminare artificiala, fara a aduce atingere
prevederilor legislatiei nationale care transpun Directiva 89/654/CEE.
2.2. Panoul trebuie inlaturat cand situatia care il justifica nu mai exista.

4. INSTRUCTIUNI PROPRII DE PRIM AJUTOR,

EVACUARE, STINGERE INCENDII

4.1. PRIMUL AJUTOR ÎN CAZ DE ACCIDENTARE

(1) Conducerea unităţii trebuie să doteze toate locurile de muncă cu truse conţinând materiale
sanitare şi substanţe adecvate luării de măsuri urgente, corespunzătoare unor accidente posibile în
procesele de muncă respective, după caz.
(2) Conţinutul truselor trebuie să fie conform reglementărilor Ministerului Sănătăţii şi Familiei
pentru riscurile specifice proceselor de muncă desfăşurate în unitate.
Primele îngrijiri medicale ce pot fi acordate victimelor (primul ajutor) şi modul de
solicitare a asistenţei medicale trebuie să fie cunoscute de întregul personal, aşa încât toţi lucrătorii
să poată acţiona ca salvatori.
În cazul unui accident, intervenţia imediată trebuie să aibă în vedere:
– analizarea situaţiei pentru ca să se identifice natura accidentului, eventualele riscuri
care persistă şi căile prin care pot fi anihilate, pentru a proteja victima şi a preveni
extinderea accidentului;
– protejarea victimei prin suprimarea sau izolarea riscurilor sau prin scoaterea victimei
de sub acţiunea riscului respectiv;
– examinarea victimei – dacă sângerează abundent, răspunde la întrebări, respiră, îi bate

9|Page
 S.C. ANTENA TV GROUP S.A.

inima;
– anunţarea accidentului;
– acordarea primului ajutor;
– supravegherea victimei (victimelor) şi aşteptarea echipei de specialitate.

(1) Primul ajutor se acordă la locul unde se găseşte victima. Se va acţiona rapid după următoarele
reguli:
– examinarea exterioară completă a accidentatului, având grijă să nu se agraveze starea sa
prin acţiuni bruşte şi greşite;
– respectarea unei asepsii perfecte;
(2) În cazul unui accident colectiv, dacă nu sunt suficiente persoane care să acorde primul ajutor
simultan tuturor accidentaţilor, se va respecta ordinea gravităţii:
– extrema urgenţă – hemoragiile la cap, gât, axilă, coapse; hemoragiile interne; răniţii în
zona toracelui; cei cu arsuri mari; cei cu mai multe răni grave;
– prima urgenţă – răniţii care au pierderi de sânge sau membrele zdrobite;
– a doua urgenţă – fracturile (de craniu, de coloană vertebrală, deschise, rănile adânci);
– a treia urgenţă – fracturile mici închise; rănile puţin adânci etc.

(1) Accidentaţii vor fi transportaţi cu autosanitara (ambulanţa).

(2) Numai victimele cu leziuni uşoare, care nu influenţează funcţiile vitale ale organismului, pot
fi transportate cu mijloace improvizate.
(3) Accidentaţii grav pot fi transportaţi cu mijloace improvizate numai în condiţii excepţionale.
(4) Nici un accidentat nu va fi transportat înainte de fi adus în starea de a suporta în bune condiţii
transportul, adică înainte de a fi examinat şi a i se acorda primul ajutor. În mod obişnuit, numai
cadrele medico-sanitare de specialitate au dreptul să dispună ridicarea şi transportul victimelor de la
locul accidentului.
(5) Odată cu sosirea autosanitarei, cadrele de specialitate preiau cazul.
Persoana care anunţă accidentul serviciilor medicale trebuie să dea relaţii corecte şi
suficiente: unde este locul accidentului, ce s-a întâmplat, dacă răniţii sunt blocaţi, dacă drumul
este accesibil, câte victime sunt, dintre care câte în stare gravă, ce tipuri de leziuni s-au produs,
descrierea în special a leziunilor care pot provoca deces, numele său şi numărul de telefon de la care
sună.
Până la sosirea ambulanţei, salvatorul (salvatorii), pe lângă manevrele de prim ajutor,
trebuie să urmărească semnele vitale ale victimei: prezenţa respiraţiei, a pulsului, starea de
conştienţă, precum şi efectele primului ajutor acordat: restabilirea respiraţiei şi a circulaţiei
sanguine, oprirea hemoragiilor, starea pansamentelor, imobilizarea fracturilor, poziţia de siguranţă etc.
Acţiunile salvatorului depind de starea victimei:
– dacă victima nu vorbeşte (este inconştientă), dar respiră şi îi bate inima (are puls) sunt
necesare: aşezarea în poziţia de siguranţă; acoperirea victimei, alarma; supravegherea
semnelor vitale;
– dacă victima nu răspunde, nu respiră, dar are puls, sunt necesare: degajarea căilor
respiratorii; manevra Heimlich; respiraţie „gură la gură” sau „gură la nas”;
– dacă victima nu răspunde, nu respiră, nu are puls, este necesară reanimarea cardio-
respiratorie;
– dacă victima sângerează abundent, se aplică: compresie manuală locală; pansament
compresiv; compresie manuală la distanţă;
– dacă victima prezintă arsuri provocate de:
– foc sau căldură: se face spălare pentru a evita întinderea arsurii şi pentru răcorire;
– substanţe chimice: se face spălare abundentă cu apă (nu se încearcă neutralizarea

10 | P a g e
 S.C. ANTENA TV GROUP S.A.

substanţei);
– dacă victima vorbeşte, dar nu poate efectua anumite mişcări, se va acţiona ca şi cum ar
avea o fractură, evitându-se deplasarea sa şi respectându-se toate eventualele deformări
la nivelul membrului superior, al celui inferior, al coloanei vertebrale.

Persoanele care au suferit traumatisme grave nu trebuie deplasate înainte de sosirea unei
persoane calificate, în afara cazurilor în care este absolut necesar ca să fie scoase dintr-o poziţie
sau situaţie periculoasă, care ar putea agrava vătămărea.
Momentele cele mai importante ale transportului (scoaterea victimei de la locul
accidentului, ridicarea ei de la sol, transportul ei, aşezarea în pat) trebuie executate în mod
diferenţiat, în funcţie de circumstanţele în care s-a produs accidentul, de gravitatea şi tipul leziunilor
provocate, cât şi de numărul salvatorilor prezenţi.
În ambele situaţii, respectiv când accidentatul nu se poate desprinde de instalaţia
electrică şi când accidentatul s-a desprins de instalaţia electrică, nemaifiind în contact cu aceasta
şi nici în imediata ei apropiere, persoana care acţionează pentru acordarea primului ajutor trebuie
să constate cu operativitate situaţia concretă a victimei şi să hotărască modul de acţionare, aşa
încât să nu-şi pericliteze integritatea corporală sau chiar viaţa, expunându-se aceluiaşi risc.
În cazul în care victima este în contact cu instalaţia electrică:
– se acţionează pentru întreruperea tensiunii;
– dacă întreruperea tensiunii necesită timp mai îndelungat, se scoate accidentatul de
sub tensiune prin utilizarea oricăror materiale sau echipamente electroizolante aflate
la dispoziţie;
– se aşează victima în poziţie de siguranţă, pe o parte, pentru a evita inundarea căilor
sale respiratorii şi înecarea.

Dacă din cauza arcului electric provocat de accidentat ca urmare a atingerii instalaţiei
electrice, acestuia i s-au aprins hainele, fără ca el să fie în contact sau în imediata apropiere a
instalaţiei electrice sub tensiune, se va acţiona pentru stingerea hainelor aprinse prin înăbuşire. De
preferinţă, în timpul acestor intervenţii accidentatul va fi culcat la pământ.
După scoaterea accidentatului de sub tensiune şi în afara pericolului generat de aceasta,
se va determina starea clinică a victimei printr-o examinare rapidă:
a) Dacă accidentatul este conştient, concomitent cu acţiunea de calmare a acestuia, se stabileşte un
contact verbal de tipul: „aşază-te”, „respiră adânc şi regulat”, „cum s-a întâmplat
accidentul?”, „te supără ceva”, „ai ameţeli?”, „ai greaţă?”, „ai dificultăţi în respiraţie?”, „te
supără inima?”. În acelaşi timp se caută vizual eventuale semne exterioare ale stării de rău
(culoarea pielii, în mod special culoarea feţei, transpiraţia feţei şi a palmelor, prezenţa şi
caracteristicile respiraţiei şi ale pulsului). La apariţia acestora, se solicită salvarea.
b) Dacă victima este inconştientă, iar în urma producerii accidentului nu rezultă vătămări şi
leziuni care ar contraindica în mod evident mişcarea şi deplasarea acesteia (cădere cu grave
leziuni şi vătămări, fracturi, hemoragii), va fi aşezată într-o poziţie care să permită
examinarea sa – culcată pe spate pe o suprafaţă plană şi suficient de rigidă, fără a fi mişcată
inutil, i se desfac hainele la gât, piept şi zona abdominală, se verifică starea respiraţiei şi
existenţa pulsului. În cazul lipsei funcţiilor vitale, nu se va mai ţine seama de eventuale
interdicţii de mişcare şi i se va face victimei respiraţie artificială sau reanimare cardio-respiratorie.
În cazul accidentaţilor care şi-au pierdut cunoştinţa, cercetarea vătămărilor se va face
abia după ce s-a constatat starea satisfăcătoare a respiraţiei şi circulaţiei sanguine, iar examinarea
trebuie realizată numai vizual, fără a mişca şi a dezbrăca victima.
După constatarea stării accidentatului, se va decide modul de acordare a primului
ajutor în funcţie de tipul vătămării: arsuri, fracturi, plăgi etc.
Chiar dacă în urma electrocutării, accidentatul nu acuză stări de rău (nici măcar

11 | P a g e
 S.C. ANTENA TV GROUP S.A.

trecătoare), el trebuie ţinut în repaus timp de 0,5 – 1 oră, după care trebuie supus unei consultaţii
medicale.
Dacă starea de rău persistă sau se agravează, accidentatul va fi aşezat în poziţie
culcat, cu picioarele ridicate. Îmbrăcămintea trebuie descheiată şi slăbită în zona gâtului, pieptului
şi abdomenului şi se va asigura transportul la un serviciu medical de urgenţă.
Orice electrocutat va fi transportat la spital pentru supraveghere medicală, deoarece
tulburările de ritm cardiac pot surveni ulterior.

4.2. EVACUAREA LUCRĂTORILOR IN CAZ DE INCENDIU

Actiunile de evacuare se planifica si se organizeaza in functie de tipul de risc, avandu-se

in vedere parametrii specifici ce caracterizeaza evolutia si amploarea consecintelor expunerii
la risc.
Prezenta instructiune are scopul de a asigura instruirea lucratorilor privitor la :

 realizarea in timp scurt, in mod organizat si intr-o conceptie unitara a masurilor si

actiunilor de evacuare in cazul producerii unei situatii de urgenta;
 reducerea impactului asupra securitatii si sanatatii lucratorilor si a altor participanti la
procesul de munca, calitatii factorilor de mediu si integritatii bunurilor materiale;
 informarea si alarmarea oportuna a lucratorilor si a altor participanti la procesul de
munca;
 stabilirea procedurilor de actiune a echipei constituite la nivelul unitatii pentru
acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea in caz de pericol grav si
imminent.

BAZA LEGALA
In conformitate cu art.6 alin.1 din Legea nr.319/2006 – Legea securitatii si sanatatii in
munca, “ Angajatorul are obligatia de a asiura securitatea si sanatatea lucratorilor in toate
aspectele de munca.”
Si in acest scop, art.10 din aceeasi reglementare stabileste ca:
“(1) Angajatorul are urmatoarele obligatii:
a) sa ia masuile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea
lucratorilor, adaptate naturii activitatilor si marimii intreprinderii si/sau unitatii, tinand seama
de alte personae prezente;
b) sa stabileasca legaturile necesare cu serviciile specializate, indeosebi in ceea ce priveste
primul ajutor, serviciul medical de urgenta, salvare si pompieri.

(2) Pentru aplicarea prevederilor alin.(1), angajatorul trebuie sa desemneze lucratorii care aplica
masurile de prim ajutor, de stingere a incendiilor si de evacuare a lucratorilor.
(3) Numarul lucratorilor mentionati la alin. (2), instruirea lor si echipamentul pus la dispozitia
acestora trebuie sa fie adecvate marimii si/sau riscurilor specifice intreprinderii si/sau unitatii.”

De asemenea, potrivit art.11 alin.3, “ Angajatorul trebuie sa se asigure ca, in cazul unui
pericol grav si iminent pentru propria securitate sau a altor personae, atunci cand seful ierarhic
imediat superior nu poate fi contactat, toti lucratorii sunt apti sa aplice masurile corespunzatoare,

12 | P a g e
 S.C. ANTENA TV GROUP S.A.

in conformitate cu cunostintele lor si cu mijloacele tehnice de care dispun, pentru a evita

consecintele unui astfel de pericol”.

CONTINUTUL INSTRUIRII
Instructiunea pentru activitatea de evacuare in caz de incendiu este structurata in trei
capitole:

Capitolul I se adreseaza tuturor persoanelor, care se pot afla la un moment dat in unitate
– chiar si cand acestea sunt pentru scurt timp (de ex. persoane aflate in unitate cu acordul
angajatorului). Instructiunea cuprinde reguli privind comportamentul de urmat de aceste categorii
de persoane in cazul in care este necesara evacuarea.

COMPORTAMENTUL CORECT IN CAZ DE ALARMARE

 -Orice semnal de alarma trebuie sa fie luat in serios;

 -Fiecare persoana trebuie sa cunoasca calea de evacuare spre exterior din incaperea
si/sau cladirea in care se afla;
 -Toate trecerile, coridoarele si scarile, care, in caz de pericol, sunt cai de evacuare si
salvare trebuie sa fie mentinute libere;
 -Salvarea oamenilor primeaza stingerii incendiilor ! In caz de incendiu, prioritate
are evacuarea oamenilor din cladire;
 -Comportament in caz de incendiu: se paraseste incaperea si/ sau cladirea in ordine
si liniste, dar rapid; nu se iau obiecte personale sau imbracaminte;
 -Conducatorul locului de munca se convinge ca nu a ramas nimeni in incapere;
 -Usile se inchid, dar nu se blocheaza;
 -Nu trebuie lasata lumina aprinsa;
 -Nu alergati, dar nu mergeti nici agale;
 -Nu utilizati ascensoarele ;
 -In cazul in care nu puteti sa va evacuate in conditii de siguranta (culoare pline de
fum sau diverse obstacole pe caile de evacuare) : reveniti intr-o zona neafectata de
incendiu si va asezati in dreptul ferestrei pentru a fi vazuti de pompieri;
 -Pe timpul evacuarii, oamenii trebuie sa ramana impreuna. La locul de adunare
conducatorul locului de munca face prezenta. Persoanele lipsa sunt anuntate
angajatorului.
 -Alarma este oprita doar de angajator sau reprezentantul sau. Cand semnalul de
alarma se opreste nu inseamna neaparat oprirea alarmei;
 -De eventualele persoane cu handicap se ingrijesc membrii echipei constituite penru
acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuare. Este valabil si pentru cei
cu handicap temporar (de exemplu: un picior in gips);
 -La declansarea intentionata a unei alarme false, autorul va suporta consecintele
determinate de fapta sa. Sanctiunea va fi decisa si aplicata de conducerea unitatii (de
exemplu: plata cheltuielilor determinate de evacuare, de deplasarea fortelor
specializate, intreruperea activitatii, etc.).
In unitati aceste instructiuni trebuie sa fie amplasate la locuri vizibile (de exemplu in casa
scarii sau lift, in apropierea intrarii in unitate sau langa stingatoare).
Capitolul I se refera si la marcarea cailor de evacuare in caz de urgenta.

Capitolul II se adreseaza lucratorilor care isi desfasoara permanent activitatea in cladire,

deci care nu sunt doar in trecere.

13 | P a g e
 S.C. ANTENA TV GROUP S.A.

La fiecare loc de munca vor fi afisate intr-un loc vizibil extrase din acest capitol
cuprinzand reguli pe care lucratorii trebuie sa le cunoasca si sa le respecte in cazul declansarii
alarmei de evacuare.
Este important ca :
-Usile de evacuare catre exterior trebuie sa fie accesibile permanent pe timpul functionarii unitatii
si sa poata fi deschise usor din interior, fara dificultate.
Dimensiunile si numarul cailor de evacuare si salvare se asiura respectand prevederile
Normativului de siguranta la foc a constructiilor, Indicativ P 118/99.

La realizarea masurilor privind evacuarea se tine seama de urmatoarele conditii:

Evacuarea rapida a cladirii
Siuranta primeaza rapiditatii
La evacuare fluxurile de persoane trebuie sa fie conduse compact spre exterior
Supravegherea si ordinea pot evita panica
Salvarea oamenilor primeaza stingerii incendiilor

Un punct important il constituie stabilirea locului de adunare. Locul de adunare va fi

astfel ales incat sa indeplineasca urmatoarele conditii principale :
 asigura un spatiu suficient pentru toate persoanele care urmeaza a se evacua din
cladire
 este desemnat individual pentru fiecare cladire in parte
 drumul pana la locul de adunare este accesibil si fara pericole
 sa fie sigur , urmarindu-se ca persoanele aflate pe locul de adunare sa nu poata fi
afectate ca urmare a dezvoltarii incendiului sau interventiei pompierilor
(intoxicatii cu fum, caderea unor parti de constructie, accidente cu vehiculele de
interventie, etc.)
 sa nu incomodeze interventia pompierilor

Capitolul III se adreseaza persoanelor, care pe langa obligatiile generale au si atributii

speciale in domeniul apararii impotriva incendiilor (de ex. angajatorul, sefii locurilor de munca
si asimilati acestora, cadrul ethnic cu atributii in domeniul apararii impotriva incendiilor,
lucratorii desemnati, membrii echipei constituite pentru acordarea primului ajutor, stingerea
incendiilor si evacuare).

Astfel, in caz de urgenta, personalul cu functii de conducere are ca atributie principala

“EVACUAREA CLADIRII”. Obligatiile personalului cu functii de conducere sunt reglementate
prin instructiuni de serviciu. In acest context mai trebuie clarificate si alte aspecte, precum :
 Cine verifica realizarea evacuarii totale ?
 Cine ii intapina pe pompieri si lnformeaza pe seful de interventie ?

REGULI DE ORGANIZARE A ACTIVITATII DE EVACUARE, IN CONDITII DE

SECURITATE, A PERSOANELOR IN CAZUL PRODUCERII UNOR SITUATII DE
URGENTA

RESPONSABILITATI

14 | P a g e
 S.C. ANTENA TV GROUP S.A.

RESPONSABILITATEA CONDUCERII

Persoanele responsabile pentru implementarea si administrarea producerii de evacuare

sunt sefii locurilor de munca sau asimilati acestora, care detin autoritate de control asupra cladirii.

Sefii locurilor de munca sunt responsabili pentru :

o Repartizarea membrilor echipei constituite pentru acordarea primului ajutor, stingerea
incendiilor si evacuare pentru fiecre zona din cladirea in care sunt responsabili cu
evacuarea;
o Asigurarea resurselor necesare tuturor membrilor echipei constituite pentru acordarea
primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuare, pentru a-si putea indeplini atributiile;
o Asigurarea implementarii masurilor si recomandarilor facute de pompierii militari, cu
ocazia controalelor de specialitate, pe timpul aplicatiilor si exercitiilor;
o Asigurara implementarii eficiente si a gestionarii modului de evacuare.
Membrii echipei constituite pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si
evacuare sunt responsabili pentru:
o Indeplinirea atributiilor, in cazul unui incendiu, asa cum reiese din procedura de fata;
o Participarea la o analiza, dupa efectuarea unui exercitiu simulative de evacuare;
o Raportarea, catre Dispeceratul pentru Situatii de Urgenta, la numarul de telefon 112, a
oricarui inceput de incendiu, incendiu sau alt accident tehnic, generator de incendii sau
explozii, care impune necesitatea evacuarii persoanelor sau a altor situatii de risc
deosebit, care presupune interventie organizata, cu mijloace adecvate;
o Organizarea si efectuarea de controale si verificari periodice pe linie PSI, dar n mai putin
de 1/luna si de exercitii practice de stingere si evacuare a persoanelor, in caz de incendiu.

Membrii echipei constituite pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor

si evacuare, potrivit prezentei instructiuni, au si urmatoarele obligatii:
o Cunoasterea locurilor in care sunt amplasate stingatoarele de incendiu, iesirile de urgenta
si punctele de declansare manuala a alarmei de incendiu din zona de care raspund;
o Asigurarea zonei de care raspund, impotriva izbucnirii unui eventual incendiu, precum si
controlul practicabilitatii si neobstructionarii cailor de evacuare;
o Anuntarea telefonica a Dispeceratului pentru Situatii de Urgenta, la numarul 112, sau
instruirea altei personae in acest sens, care sa apeleze, in caz de urgenta. Pompierii
militari apelati vor pune intrebari cu privire la eveniment. Nu incheiati convorbirea pana
cand nu raspundeti la aceste intrebari. Nu parasiti locul de unde ati apelat telephonic
pompierii, deoarece acestia vor suna imediat, pentru confirmarea apelului de urgenta
efectuat.

Sefii locurilor de munca sau asimilati acestora (sefii formatiilor de lucru) sunt
responsabili pentru:
o Informarea celor din subordine asupra procedurilor ce trebuie adoptate in cazul unei
evacuari a cladirii, inclusive prezentarea cailor de evacuare, a itinerariilor de iesire si a
locului final de adunare;
o Instruirea celor din subordine de a evacua imediat cladirea in cazul activarii unei alarme
in timpul orelor de lucru;
o Anuntarea echipei constituite penru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si
evacuare despre orice persoana care lipseste in cazul unei alarme (pompierilor militari si
celorlalte forte, in caz real de incendiu).

15 | P a g e
 S.C. ANTENA TV GROUP S.A.

4.3. EVACUAREA LUCRĂTORILOR IN CAZ DE CUTREMUR

Măsuri de pregătire a locului de muncă pentru prevenirea distrugerilor

provocate de efectele unui seism.
Reguli de comportare în caz de cutremur
conform Ordinului M.A.I. nr. 1160/2006

I. Reguli de comportare raţională, individuale şi de grup la locul de muncă, în timpul

producerii seismului

1. Păstraţi-vă calmul, nu intraţi în panică, linistiţi-i şi pe ceilalţi, protejaţi copiii, bătrânii şi

femeile. Nu vă speriaţi de zgomotele din jur.
2. Preveniţi tendinţele de a părăsi camera, deoarece faza seismică iniţială are o durată redusă,
astfel încât tocmai faza puternică a mişcării seismice vă poate surprinde pe scări, holuri, paliere,
în aglomeratie şi panică, conducând la accidente grave, nedorite.
Atenţie! Scările sunt elemente de construcţii foarte sensibile la deplasările diferenţiate ale
etajelor şi, chiar dacă ar rezista, deplasarea persoanelor pe scări sub efectul oscilaţiei seismice
este extrem de periculoasă. Chiar dacă ieşirea de la etajele inferioare ar fi în principiu posibilă
şi fezabilă în scurt timp, în special pentru persoane tinere, afară sunt multe alte riscuri: calcane
şi coşuri de fum, parapete, ornamente, vitraje etc..
3. Rămâneţi în încăpere, departe de ferestre care se pot sparge şi vă pot accidenta, protejati-
va sub o grindă, toc de uşă solid, sub un birou sau masă care sunt suficient de rezistente spre a
vă feri de căderea unor obiecte, lămpi, tencuieli ornamentale etc.
În lipsa unor astfel de posibilităţi vă puteţi proteja stând la podea lângă un perete solid, pe
genunchi şi coate, cu faţa în jos iar cu palmele împreunate vă veţi proteja capul, ceafa, iar cu
antebraţele pe lateral capul. Această recomandare implică o cunoaştere prealabilă a acelor
elemente de construcţie rezistente, prin consultarea unui specialist atestat.
4. Dacă este posibil, închideţi sursele de foc cât puteţi mai repede iar dacă a luat foc ceva
interveniţi imediat după ce a trecut şocul puternic.
5. Nu fugiţi pe uşă, nu săriţi pe fereastră, nu alergaţi pe scări, nu utilizaţi liftul, evitaţi
aglomeraţia, îmbulzeala, iar dacă este posibil deschideţi uşa spre exterior, spre a preveni
blocarea acesteia, în vederea evacuării după terminarea mişcării seismice.
6. Nu alergaţi în stradă.
7. Dacă vă aflaţi în afara unei clădiri, deplasaţi-vă cât mai departe de clădire, feriţi-vă
de tencuieli, cărămizi, coşuri, parapete, cornişe, geamuri, ornamente care de obicei se pot
prăbuşi în stradă. Nu fugiţi pe stradă, deplasaţi-vă calm spre un loc deschis şi sigur.
8. Acordaţi prim ajutor persoanelor rănite.
9. În cazul în care sunteţi surprinşi de căderea unor tencuieli sau obiecte de mobilier
răsturnate, căutaţi să vă protejaţi capul şi membrele sau să vă asiguraţi supravieţuirea;
10.Ulterior veţi căuta să alarmaţi prin diferite metode echipele de salvare-intervenţie de
prezenţa dvs.

II. Comportarea după producerea unui cutremur:

1. Nu părăsiţi imediat spaţiul, clădirea în care v-a surprins seismul. Acordaţi mai întâi primul
ajutor celor afectaţi de seism. Calmaţi persoanele intrate în panică sau speriate.

16 | P a g e
 S.C. ANTENA TV GROUP S.A.

2. Ajutaţi pe cei răniţi sau prinşi sub mobilier, obiecte sau elemente uşoare de construcţii, să
se degajeze. Nu mişcaţi răniţii grav, dacă nu sunt în pericol imediat de a fi răniţi suplimentar
din alte cauze până la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat.
3. Îngrijiţi-vă de siguranţa copiilor, bolnavilor, bătrânilor, asigurându-le îmbrăcăminte şi
încălţăminte corespunzătoare sezonului în care s-a declanşat seismul, în vederea unei eventuale
evacuări din clădire pentru o perioadă anume, de la câteva ore la câteva zile.
4. Nu utilizaţi telefonul decât pentru apeluri la salvare, pompieri sau de către organismul cu
însărcinări oficiale în privinţa intervenţiei post-dezastru, în cazuri justificate, spre a nu bloca
circuitele telefonice.
5. Dacă s-a declanşat un incendiu, cautaţi să-l stingeţi prin forţe proprii.
6. Verificaţi preliminar starea instalaţiilor electrice, gaze, apă, canal, verificaţi vizual starea
construcţiei în interior. În cazul constatării de avarii, închideţi alimentarea locală sau generală
şi anunţaţi unitatea pentru intervenţie. Nu folosiţi foc deschis.
7. Părăsiţi cu calm clădirea, fără a lua cu dvs. lucruri inutile, dar verificaţi mai întâi scara şi
drumul spre ieşire spre a nu vă expune la pericole.
8. Pentru orice eventualitate, preveniţi rănirea provocată de căderea unor tencuieli, cărămizi
etc. la ieşirea din clădire utilizând o cască de protecţie sau în lipsa acesteia un scaun/taburet ori
alt obiect protector: geantă, cărţi groase etc..
9. Dacă la ieşire întâlniţi uşi blocate, acţionaţi fără panică pentru deblocare. Dacă nu reuşiţi,
iar acestea au vitraje, procedaţi cu calm la spargerea geamului şi curăţirea ramei şi a zonei de
cioburi, utilizând un scaun, o vază etc. Dacă se constată că în ascensor sunt persoane blocate,
linistiţi-le, mai întâi, după care solicitaţi concursul persoanelor autorizate.
10. Evitaţi clădirile grav avariate, cu excepţia unor cazuri de ajutor sau salvare, măsuri ce
trebuie întreprinse cu un minimum de măsuri de securitate şi fără riscuri inutile. Evitaţi să fiţi
confundat cu răufăcătorii patrunşi în astfel de clădiri, nu aglomeraţi fără rost zonele calamitate.
11. Ajutaţi echipele de intervenţie pentru ajutor sau salvare.
12. Ascultaţi numai anunţurile posturilor de radioteleviziune naţionale şi recomandările de
acţiune imediată ale organelor în drept.
13. Fiţi pregătiţi psihic şi fizic pentru eventualitatea unor şocuri ulterioare primei mişcări
seismice, aşa numitele replici, fără a intra în panică. Nu daţi crezare zvonurilor care apar
frecvent imediat după seisme, chiar dacă aparent sunt vehiculate de aşa zişi specialişti!
14. La evacuare daţi prioritate celor răniţi sau copiilor, bătrânilor, femeilor şi ascultaţi
întocmai recomandările salvatorilor.
15. Experienţa cutremurelor precedente a dovedit că este util să aveţi cunoştinţe necesare
supravieţuirii până la intervenţia echipelor de salvare în cazul unei situaţii extreme în care, de
exemplu, aţi fi surprinşi sub nişte dărâmături, mobilier răsturnat sau într-o cameră, incintă,
ascensor etc. blocată, prin înţepenirea uşilor sau din alte cauze.
16. În primul rând trebuie să fiţi calmi, să îi liniştiţi pe cei şocaţi, să nu permiteţi reacţii de
panică, să acordaţi primul ajutor celor răniţi iar dacă dumneavoastră sau altă persoană din grup
are posibilitatea de mişcare să faceţi un mic plan de salvare. Deblocarea căii de acces se poate
încerca numai dacă prin aceasta nu se înrăutăţeşte situaţia, de exemplu prin mişcarea
dărâmăturilor sau a mobilierului.
O variantă clasică de comunicare cu cei din afară, este să bateţi la intervale regulate cu un
obiect tare în conducte învecinate sau în pereţii incintei, iar dacă aţi stabilit contactul verbal,
furnizaţi informaţiile cerute şi cereţi primul ajutor necesar. Inspectoratul judeţean/local pentru
Situaţii de Urgenţă va concentra personal specializat şi aparate de ascultare ca să identifice
locurile cu persoane blocate.
Nu vă preocupaţi de durata timpului scurs până la salvare, deoarece în astfel de condiţii, deşi
timpul pare nesfârşit, corpul uman îşi mobilizează resurse nebănuite pentru a trece peste o
perioadă critică. În acest mod se explică durate extreme de rezistenţă de sute de ore în condiţii

17 | P a g e
 S.C. ANTENA TV GROUP S.A.

de blocare la cutremur a unor persoane aparent fragile, înregistrate în ţara noastră în 1977 şi în
mod similar în întreaga lume.

5. UTILIZARE STINGATOARE

Tipuri de stingatoare de incendiu

Amplasarea stingătoarelor se face respectând următoarele :
- la locuri vizibile şi uşor accesibile (pe căi de evacuare, coridoare, holuri, în zona
ieşirilor şi alte asemenea spaţii) ;
- la distanţă de minimum 2 m faţă de focarele posibile ;
- între 0 m şi maximum 1,4 m înălţime faţă de pardoseală, dar uniform în toată
hala .
Exista 4 tipuri de agenti de stingere care sunt incarcati in stingatoare de diverse capacitati.
PULBERE
 rapid si eficient in cazul incendiilor cu flacara deschisa
 timp de descarcare: 10….20s
 Precautii:
 pagube colaterale dupa stingere :
- pulberea se imprastie peste tot
- limiteaza vizibilitatea

CO2
 foarte eficient in cazul incendiilor cu flacara deschisa
 timp de descarcare: 10…20s
 Precautii:
- se utilizeaza pentru incendii de mica anvergura
- CO2 poate afecta, prin contact, epiderma (- 78°C)
SPUMA MECANICA ( agent de stingere + apa )
 eficient in cazul incendiilor cu flacara deschisa
 timp de descarcare: 30….60s
 pagube minime dupa stingere
 Precautii:
 pericol de electrocutare
 timp relativ mare de descarcare

dioxid de
clasa de incendiu pulbere spuma
carbon
MATERIALE SOLIDE:
A hartie, lemn, textile,
cauciuc, paie etc.

18 | P a g e
 S.C. ANTENA TV GROUP S.A.

MATERIALE
LICHIDE: benzina,
B
petrol, ulei, alcool, vopsea
etc.

GAZE: metan, hidrogen,

C
propan, acetilena etc.

METALE: litiu, aluminiu,

D potasiu, sodiu, magneziu
etc.
INSTALATII
ELECTRICE:
E
intrerupatoare, motoare,
transformatoare etc.

Stingătorul portabil cu pulbere

 Stingătorul portabil cu pulbere si CO2
În funcţie de construcţia elementelor de declanşare se disting două variante şi anume:
- Cu buton de acţionare tip ciupercă;
- Cu două pârghii de acţionare, din care cea de jos este fixă şi cea superioară este
mobilă.
Din punct de vedere costructiv, indiferent dacă este P1, P3, P5, P6 sau P10, sunt identice,
cu menţiunea că diferă ca mărime, de la 1 la 10 kg şi sunt compuse din:
▪ Corpul stingătorului – care se încarcă cu un praf special ;
▪ Butelia care este introdusă în interiorul corpului şi se încarcă cu bioxid
de carbon la o presiune de 65-70 atmosfere, având la partea superioară o
membrană, care menţine bioxidul de carbon în butelie ;
▪ O serpentină prin care se face evacuarea amestecului de praf şi bioxid de
carbon când se declanşează stingătorul ;
▪ Capul de acţionare, care are înglobat în el un cui percutor şi o agrafă de
siguranţă ;
▪ Furtunul de refulare al amestecului de praf şi CO2.

Funcţionarea stingătorului
 Cu buton de acţionare tip ciupercă
Se ia stingătorul de la locul fixat(care trebuie sa fie vizibil si usor accesibil) şi se aduce în
apropierea focului. Se recomandă agitare de 3-4 ori pentru afânarea prafului.
Se fixează stingătorul pe sol; se scoate agrafa de siguranţă de la cuiul percutor; se prinde cu
mâna stângă furtunul de refulare al amestecului de praf şi CO2 şi se îndreaptă spre centrul
focului şi cu podul mâinii drepte se loveşte puternic butonul percutor tip ciupercă, pentru
perforarea membranei.
În timpul folosirii, poziţia stingătorului trebuie să fie verticală. După declanşare,
funcţionează până la golirea totală a buteliei de CO2.

 Cu două pârghii de acţionare

19 | P a g e
 S.C. ANTENA TV GROUP S.A.

Se ia stingătorul de la locul fixat(care trebuie sa fie vizibil si usor accesibil) şi se

aduce în apropierea focului. Se recomandă agitarea de 3-4 ori pentru afânarea prafului.
Se fixează stingătorul pe sol, se scoate agrafa de siguranţă de la pârghia mobilă
(superioară) care acţionează asupra cuiului percutor.
Se prinde cu o mâna furtunul de refulare a amestecului de praf şi CO2 şi se îndreaptă
spre centrul focului. Cu mâna cealalta se apasă scurt pârghia mobilă care coboară până se
suprapune peste pârghia fixă şi cuiul percutor perforează membrana. Pârghia mobilă, după
perforarea membranei, se lasă liberă şi revine la poziţia iniţială. După aproximativ 5-8 secunde,
timp în care se produce presurizarea prafului prin amestecarea cu bioxidul de carbon din
butelie, se acţionează din nou asupra pârghiei mobile, care permite ieşirea amestecului
presurizat, numai când este apăsată.
Dacă pârghia este acţionată cu întrerupere, şi evacuarea amestecului se întrerupe
(funcţionarea este identică cu cea a sifonului).
Foarte important
Dacă pârghia mobilă, după prima acţionare respectiv perforarea membranei, nu este
lăsată liberă cele 5-8 secunde, atunci bioxidul de carbon din butelie iese în atmosferă, nu se mai
produce pesurizarea prafului şi efectiv am ratat funcţionarea stingătorului.
 Stingătorul portabil cu pulbere presurizat permanent (cu manometru)
Este compus din corpul stingătorului în care este introdus sub presiune amestecul de praf
şi gaz propulsor (azotul - gaz ecologic fara variatii de presiune la variatiile de temperatura), iar
capul de acţionare prevăzut cu pârghie fixă şi una mobilă, are montat pe el şi un manometru care
ne arată dacă avem sau nu presiune în corpul stingătorului.
Domeniul de utilizare
- Se utilizeaza la stingerea inceputurilor de incendii din clasele A,B,C, in spatii inchise
sau deschise (statii PECO, magazine, depozite, magazii, centrale termice etc.), precum si asupra
echipamentelor electrice cu tensiuni pana la 1000 V.
- Se utilizeaza cu eficienta maxima in zone cu arii intinse si potential mare de risc la
incendiu.
- Sunt usor de manevrat de o singura persoana. Jetul de pulbere este suficient de
puternic si performant, permitand rezultate optime in actiunea de stingere, chiar si de catre o
persoana mai putin experimentata.
- Verificarea stingatorului se face cel putin o data la 30 zile, prezenta acului indicator
al manometrului in zona verde confirmand functionalitatea stingatorului.
Nu se folosesc la calculatoare sau componente electronice.
Funcţionarea stingătorului
Se scoate agrafa de siguranţă şi cât timp pârghia superioară (mobilă) este apăsată,
amestecul iese din stingător. Dacă stingătorul este dotat şi cu furtun, atunci cu o mâna se ţine
furtunul care se va îndrepta spre baza focului,iar cu cealalta mina se apasa pirghia mobila.
Atenţie! -Stingătorul portativ cu pulbere nu se recomandă la stingerea incendiilor
la calculatoare sau componente electronice si este interzis a se utiliza la stingerea incendiilor la
reţele electrice de înaltă tensiune.

Stingator cu pulbere
Stingatoare portative Stingator carosabil
P1 P2 P3 P5 P6 P9 P10 P50 P125

20 | P a g e
 S.C. ANTENA TV GROUP S.A.

Autocamioane, autoturisme, autobuze, microbuze, autoutilitare,remorci, apartamente,

produse petroliere, lichide combustibile, statii PECO, gaze, electrice, magazii, cladiri,
Destinatie
tablouri electrice, magazine, cladiri, nave, vogoane CFR, metrou, depozite de mobila,
cherestea, textile, cauciuc, materiale plastice.

 Stingătorul carosabil cu pulbere tip P 50 şi P 125

Se compune dintr-un recipient pentru praf şi o butelie cu bioxid de carbon ataşată exterior
şi care comunică cu interiorul recipientului cu praf.
Funcţionarea stingătorului (P 50 sau P 125)
Se aşează stingătorul în poziţia de lucru (verticală); se întinde furtunul de refulare de către
un operator (o persoană) care va dirija jetul către centrul focarului şi va manevra pistolul montat
la capătul furtunului. A doua persoană va deschide robinetul buteliei care se va goli în recipientul
de praf, va creea o presiune în acesta şi va declanşa evacuarea amestecului de praf şi bioxid de
carbon prin furtunul de evacuare.
Pistolul de la capătul furtunului va fi deschis înainte de deschiderea robinetului de la
butelie şi se va menţine deschis până se va goli amestecul din recipient.
Dacă pistolul s-a închis, praful se depune pe interiorul furtunului formând o masă
compactă şi putând genera accidente în afara faptului că stingătorul nu mai funcţionează (practic
praful se depune şi formează dop pe calea de evacuare).

Stingătorul portabil cu bioxid de carbon (CO2) tip G3 sau G6

Încărcătura :
Butelii de CO2 (3 şi 6 kg) la o presiune de aproximativ 60-70 atmosfere, la temperatura
de 20ºC.
Funcţionarea stingătorului
Se ia stingătorul de la locul fixat şi se transportă până în apropierea incendiului, se scoate
agrafa de siguranţă, se apasă pe mânerul declanşator sau, după caz, se roteşte rozeta
declanştatoare, în sensul deschis. Pentru a se obţine bătaia maximă a jetului de zăpadă carbonică,
se ridică stingătorul şi se îndreaptă cu ţeava de evacuare asupra centrului focului.

Domeniul de utilizare :
Instalaţii electrice, centrale telefonice, calculatoare electronice, transformatoare electrice,
obiecte fragile, produse petroliere, staţii de pompare, grăsimi, materiale combustibile, textile,
fibre, arhivă, motoare electrice sau cu ardere internă, nave, avioane.
Se utilizeaza la stingerea inceputurilor de incendii din clasele B si C, fiind recomandate
pentru stingerea incendiilor de natura electrica (echipamente electrice cu tensiuni pana la 1000 V)
: computere, centrale telefonice, incaperi cu aparatura electica si electronica, tranformatoare,
materiale combustibile, textile, fibre, arhivă, motoare electrice sau cu ardere internă, nave,
avioane etc.
Acest tip de stingătoare are eficacitate bună în spaţii închise.

Date generale
Domeniul de utilizare
Se utilizeaza la stingerea inceputurilor de incendii din clasele B si C, fiind recomandate
pentru stingerea incendiilor de natura electrica (echipamente electrice cu tensiuni pana la
1000 V):

21 | P a g e
 S.C. ANTENA TV GROUP S.A.

computere, centrale telefonice, incaperi cu aparatura electica si electronica, tranformatoare etc.

Agentul de stingere: CO2
Atenţie ! La utilizarea stingătoarelor cu bioxid de carbon în spaţii închise,în cantităţi mai
mari, este obligatoriu să folosim masca de protecţie racordată la butelia de aer,pentru a respira
aer din butelie, pentru că in momentul cînd procentul de bioxid de carbon a depăşit 30% în
compoziţia aerului din spaţiul închis, oxigenul devine minoritar şi focul se stinge iar persoana
din interior,dacă nu are masca, nu mai are aer să respire,fiind expusă pericolului. Dacă nu avem
masca de protecţie şi trebuie să stingem incendiul din spaţiul închis, vom acţiona din exteriorul
spaţiului respectiv deschizînd puţin uşa şi golind un număr de stingătoare cu bioxid de carbon
prin spaţiul dintre uşa şi toc pînă ce focul se stinge ( s-a atins procentul de 30 % ).

Stingator cu CO2
Stingatoare portative Stingator carosabil
G1 G2 G3 G5 G6 G15 G21 G30 G60
Echipamente electrice si electronice, imobile, birouri dotate cu PC, centrale
Destinatie telefonice, lichide combustibile sau materiale ce se topesc usor, depozite de
combustibili.

Stingătorul portabil cu spuma mecanica presurizat permanent

Date generale
Domeniul de utilizare
Se utilizeaza la stingerea inceputurilor de incendii din clasele A si B, in spatii inchise sau
deschise (statii PECO, magazine, depozite, magazii, centrale termice etc.).
Se utilizeaza cu eficienta maxima in zone cu arii intinse si potential mare de risc la
incendiu.
Sunt usor de manevrat de o singura persoana. Jetul de spuma este suficient de puternic si
performant, permitand rezultate optime in actiunea de stingere, chiar si de catre o
persoana mai putin experimentata.
Verificarea stingatorului se face cel putin o data la 30 zile, prezenta acului indicator al
manometrului in zona verde confirmand functionalitatea stingatorului

Stingator cu spuma mecanica

Stingatoare portative Stingator carosabil
SM3 SM6 SM9 SM50 SM100
Destinatie Depozite de combustibili, magazii, statii de benzina

 Personalul din bucatarii este obligat sa poarte echipamentul de protectie si de

lucru acordat.
 Se va acorda o atentie deosebita menevrarii recipientilor a caror temperatura pot
provoca opariri, personalul fiind obligat sa foloseasca mijloacele de protectie din
dotare.
 ESTE INTERZISA interventia pentru remedierea unor defectiuni aparute la
echipamentele tehnice si electrice de catre personal neautorizat.

22 | P a g e
 S.C. ANTENA TV GROUP S.A.

 Transarea carnii, a pestelui, legumelor si zarzavaturilor se va efectua cu atentie,

folosind cutite speciale. Cutitele utilizate vor fi tinute in suporturi speciale,
FIIND INTERZISE cu desavirsire purtatea acestora in buzunare.
 Manevrarea tuturor intrerupatoarelor, echipamentelor de munca, a ustensilelor
de bucatarie se va face cu mainile uscate!
 ESTE INTERZISA racirea plitei electrice cu apa pentru a se evita fisurarea
acesteia si producerea de scurtcircuite la instalatia electrica.
 Manevrarea tavilor si a produselor supuse procesului de coacere la temperature
ridicate, se va efectua cu ajutorul materialelor izolante (manusi cu palma de
azbest, bucati de panza).
 In cuptorul cu microunde ESTE INTERZISA introducerea obiectelor din metal!
 ESTE INTERZISA folosirea uneltelor si sculelor pentru bucatarie fara manere,
cu margini agatatoare, bavuri, reparate improvizat, cu fisuri, etc.
 In caz de incendii sa ia imediat masuri de stingere si de salvare a persoanelor, a
bunurilor si a valorilor, sa sesizeze pompierii si sa anunte conducerea unitatii.
 ESTE INTERZIS a se urca pe scaune, mese, orice alte obiecte improvizate!
 La manevrarea cutitelor se vor avea in vedere urmatoarele:
- Nu faceti miscari de taiere spre corp sau spre mana de sprijin.
- Nu faceti miscari de taiere largi sau exagerate.
- Nu mergeti NICIODATA cu cutitul sau orice alt obiect ascutit in mana.
- Dupa folosire asezati cutitul la locului lui special.
- ESTE INTERZIS a se efectua orice alte activitati in timpul operatiei de taiere.
Aceste va pot distrage atentia si pot aparea accidente!
 Orice eveniment (accident, incendiu, situatii cu potential accidentogen, etc) se vor
anunta imediat catre responsabilii de platou sau, dupa caz, la serviciul unic de urgent
112.

23 | P a g e