Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
S.C. ………………………………………….S.A.
Numele ____________________
Prenumele __________________
Semnatura __________________
VĂZUT,
DINCA ALEXANDRU
a) vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul
procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitate temporara
de munca de cel putin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces;
b) vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul
procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoaca invaliditate ori deces;
c) vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul
procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitate temporara
de munca de cel putin 5 zile calendaristice, invaliditate ori deces.
V. Se consideră accident de muncă (de traseu) dacă deplasarea lucrătorului s-a făcut:
a ) medicii de familie ;
b ) medicii de medicina muncii ;
c ) angajatori.
VIII. Cine trebuie să acorde prim ajutor, la locul de muncă, în caz de accident?
a) orice persoană aflată la locul de muncă;
b) orice persoană aflată la locul de muncă, care a fost instruită să acorde primul ajutor;
c) conducătorul locului de muncă;
d) medicul de medicina muncii.
XI. Urmarile imediate ale unui accident prin electrocutare pot fi:
XII. Pentru a scoate accidentatul de sub acţiunea curentului electric din instalaţiile cu
tensiunea de lucru sub 1000 V se va proceda prin:
a) Lasarea victimei in continuare sub tensiune
b) Prima actiune este apelul de urgenta la 112
c) se va scoate accidentatul de sub tensiune prin utilizarea oricăror materiale sau echipamente
electroizolante care sunt la îndemână
XIV. Măsurile tehnice care pot fi folosite pentru protecţia împotriva electrocutării prin
atingere directă sunt următoarele:
a) acoperiri cu materiale electroizolante ale părţilor active (izolarea de lucru) ale instalaţiilor şi
echipamentelor electrice;
b) închideri în carcase sau acoperiri cu învelişuri exterioare (protecţia prin carcasare);
c) îngrădiri fixe;
d) îngrădiri mobile;
e) protecţia prin amplasare (asigurarea unor distanţe minime de protecţie);
f) scoaterea de sub tensiune a instalaţiei sau echipamentului electric la care urmează a se efectua
lucrări şi verificarea lipsei de tensiune;
g) legări la pământ şi în scurtcircuit, direct sau prin dispozitive speciale (de ex. prin eclatoare -
descărcătoare, etc.);
h) folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante;
i) alimentarea la tensiune redusă de protecţie;
j) egalizarea potenţialelor şi izolarea faţă de pământ a platformei de lucru.
XV. Măsurile organizatorice care pot fi folosite pentru protecţia împotriva electrocutării
prin atingere directă sunt următoarele:
a) executarea intervenţiilor la instalaţiile electrice (depanări, reparări, racordări, etc.) trebuie să se
facă numai de personal calificat în meseria de electrician, autorizat şi instruit
corespunzător;
b) executarea intervenţiilor pe baza unei autorizaţii de lucru, a sarcinilor de serviciu sau a unui
proces verbal;
c) delimitarea materială a locului de muncă (îngrădire);
d) eşalonarea operaţiilor de intervenţie la instalaţiile electrice;
e) elaborarea unor instrucţiuni de lucru pentru fiecare intervenţie în instalaţiile electrice;
f) organizarea şi executarea verificărilor periodice a măsurilor tehnice de protecţie împotriva
atingerilor directe.
XVI. Pentru evitarea accidentelor prin atingere indirectă, măsurile de protecţie care pot fi
aplicate sunt următoare:
a) folosirea tensiunilor foarte joase de securitate (TFJS);
b) legarea la pământ;
c) legarea la nulul de protecţie;
d) izolarea suplimentară de protecţie aplicată utilajului sau amplasamentului;
e) separarea de protecţie;
4
f) egalizarea sau dirijarea potenţialelor;
g) deconectarea automată în cazul apariţiei unei tensiuni sau a unui curent de defect periculoase;
h) folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante.
XVII. În cazul lucrărilor care se execută cu scoaterea de sub tensiune a instalaţiei sau
echipamentelor electrice, trebuie scoase de sub tensiune următoarele elemente:
a) părţile active aflate sub tensiune, la care urmează a se lucra;
b) părţile active aflate sub tensiune la care nu se lucrează, dar care se găsesc la o distanţă mai
mică decât limita admisă la care se pot apropia persoanele sau obiectele de lucru (utilaje,
unelte, etc.), indicată în documentaţia tehnică specifică;
c) părţile active aflate sub tensiune ala instalaţiilor situate la o distanţă mai mare decât limita
admisă, dar care, datorită lucrărilor care se execută în apropiere, trebuie scoase de sub tensiune.
XVIII. Instalaţiile sau locurile unde există sau se exploatează echipamente electrice
trebuie să fie dotate, în funcţie de lucrările şi condiţiile de exploatare, cu următoarele
categorii de mijloace de protecţie:
a) mijloace de protecţie care au drept scop protejarea omului prin izolarea acestuia faţă de
elementele aflate sub tensiune sau faţă de pământ (prăjini electroizolante pentru acţionarea
separatoarelor, scule cu mânere electroizolante, mănuşi şi încălţăminte electroizolante, etc.
b) indicatoare mobile de tensiune, cu ajutorul cărora se verifică prezenţa sau lipsa tensiunii;
c) garnituri mobile de scurtcircuitare şi legare la pământ;
d) panouri, paravane, împrejmuiri şi semnalizări sau indicatoare mobile, folosite pentru a delimita
zona de lucru;
5
RASPUNSURI:
1. a,b,c,d
2. a
3. a,b,c,d,e
4. c
5. b
6. b
7. a
8. b
9. a,b,c,d
10. a,b,c,d
11. a,b,c
12. a,b,c
13. a,b,c
14. a–j
15. a–f
16. a–h
17. a,b,c,
18. a,b,c,d.