Sunteți pe pagina 1din 4

MEGA CONECT S.R.L.

INSTRUCTIUNI PROPRII SSM

INSTRUCŢIUNI PROPRII DE SSM NR. 3 DE PREVENIRE ŞI PROTECŢIE


IMPOTRIVA ELECTROCUTARII

Art. 1. Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa trebuie sa se aplice masuri
tehnice si organizatorice. Masurile organizatorice le completeaza pe cele tehnice in realizarea
protectiei necesare;
Art. 2. Masurile tehnice care pot fi folosite pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere
directa sunt urmatoarele :
a) acoperiri cu materiale electroizolante ale partilor active (izolarea de protectie) ale instalatiilor si
echipamentelor electrice;
b) inchideri in carcase sau acoperiri cu invelisuri exterioare;
c) ingradiri;
d) protectia prin amplasare in locuri inaccesibile prin asigurarea unor distante minime de securitate;
e) scoaterea de sub tensiune a instalatiei sau echipamentului electric la cre urmeaza a se efectua
lucrari si verificarea lipsei de tensiune;
f) utilizarea de dispozitive speciale pentru legaturi la pamant si in scurtcircuit;
g) folosirea mijloacelor de protectie electroizolante;
h) alimentarea la tensiune foarte joasa (redusa) de protectie;
i) egalizarea potentialelor si izolarea fata de pamant a platformei de lucru;
Art. 3. Masurile organizatorice care pot fi aplicate impotriva electrocutarii prin atingere directa sunt
urmatoarele:
a) executarea interventiilor la instalatiile elctrice (depanari, reparari, racordari, etc) trebuie sa se faca
numai de personal calificat in meseria de electrician, autorizat si instruit pentru lucrul respectiv;
b) delimitarea materiala a locului de munca (ingradire);
c) esalonarea operatiilor de interventie la instalatiile electrice;
d) elaborarea unor instructiuni de lucru pentru fiecare interventie la instalatiile electrice;
e) organizarea si executarea varificarilor periodice ale masurilor tehnice de protectie impotriva
atingerilor directe;
Art. 4. Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se realizeze si sa se
aplice numai masuri si mijloace de protectie tehnice. Este interzis inlocuirea masurilor si mijloacelor
tehnice de protectie cu masuri de protectie organizatorice.
Art. 5. Pentru evitarea electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se aplice doua masuri de
protectie: o masura de protectie principala, care sa asigure protectia in orice conditii, si o masura de
protectie suplimentara, care sa asigure protectia in cazul deteriorarii protectiei principale.
Cele doua masuri de protectie trebuie sa fie astfel alese incat sa nu se anuleze una pe
cealalta. In locurile putin periculoase din punctul de vedere al pericolului de electrocutare este
sufienta aplicarea numai a unei masuri, considerate principale.
Art. 6.(1) Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare, prin atingere indirecta, masurile de protectie
care pot fi aplicate sunt urmatoarele:
a) folosirea tensiunilor foarte joase de securitate TFJS;
b) legarea la pamant;
c) legarea la nul de protectie;
d) izolarea suplimentara de protectie, aplicata utilajului, in procesul de fabricare;
e) izolarea amplasamentului;
f) separarea de protectie;
g) egalizarea si/sau dirijarea potentialelor;
h) deconectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni sau a unui curent de defect periculoase;

COD: IPSSM 03 – EDITIA 1/02.2020, REV. 0 22


MEGA CONECT S.R.L.
INSTRUCTIUNI PROPRII SSM

i) folosirea mijloacelor de protectie electroizolante.


2) Este interzisa folosirea drept protectie principala a masurilor indicate in pct. e), g), h) si i).
Fac exceptie instalatiile electrice casnice, la care deconectarea automata la curenti de defect poate
constitui mijloc principal de protectie, si stalpii liniilor electrice aerienede joasa tensiune, la care
dirijarea distributiei potentialelor constituie mijloc principal de protectie.
(3) Pentru instalatiile si echipamentele electrice de inalta tensiune, sistemul de protectie
impotriva electrocutarii prin atingere indirecta se realizeaza prin aplicarea uneia sau, cumulativ, a mai
multor masuri de protectie, dintre care insa legarea la pamant de protectie este totdeauna obligatorie.
Art.7. Intervenţiile la instalaţiile electrice se fac numai de lucrătorii calificaţi şi autorizaţi în meseria de
electrician.
Art.8. Este interzisa dispunerea de lucrări sau intervenţii în instalaţiile şi echipamentele electrice de
câtre personalul care nu este calificat şi autorizat.
Art.9. Toate intervenţiile la instalaţiile electrice se fac numai după scoaterea de sub tensiune a
instalaţiei.
Art.10. Conducătorii locurilor de muncă au obligaţia să sesizeze imediat existenţa unor tablouri
electrice neinscripţionate , aflate cu uşile deschise sau închise dar neîncheiate ,existenţa unor
conductoare electrice căzute la pământ, atârnate sau rupte şi neizolate;
Art.11. Este interzisa atingerea conductoarelor căzute la pământ sau rupte.
ART.12. Este interzis a se pune în funcţiune echipamente electrice ce nu au fost în prealabil legate la
instalaţia de împământare, precum şi la instalaţia de nul de protecţie.
Art.13. Siguranţele fuzibile deteriorate vor fi înlocuite numai cu siguranţe calibrate, activitate ce se va
executa numai de către un electrician autorizat.
Art.14. Toate prizele vor avea inscripţionată tensiunea de lucru, inclusiv prizele cu tensiune redusă.
Art.15. Este interzis alimentarea direct din buşoanele siguranţelor, folosirea de instalaţii improvizate
sau alimentarea unor echipamente improvizate, necorespunzătoare normelor de protecţie a muncii.
Art.16. Se interzice introducerea sau consumul de băuturi alcoolice precum şi facilitarea introducerii
acestora în incinta unităţii, atât în timpul cât şi în afara programului de lucru.
Art.17. Sărbătorirea unor evenimente se va desfăşura în cadru organizat, cu aprobarea
administratorului societăţii şi în locurile special amenajate, de preferabil după terminarea programului.

PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENTE ELECTRICE


Accidentele datorate curentului electric apar in urma trecerii acestuia prin
corpul uman sau datorita producerii unui arc electric.
Ţesuturile interne ale corpului, umede si sarate, sunt bune conducatoare de electricitate, bariera
principala la trecerea curentului venind din partea pielii. Pielea uscata este un bun izolator si prezinta o
rezistenta mai mare spre deosebire de pielea umeda.
Consecinţele accidentelor electrice pot fi variate:
 sindroame cardio-vasculare (tulburari de ritm cardiac, colaps, soc etc). De exemplu este
suficienta o descarcare cu intensitatea de 10 amperi pentru a produce tulburari de ritm
cardiac;
 sindroame respiratorii (insuficienta respiratorie, stop respirator, pneumotorax);
 sindroame neurologice (convulsii, paralizii, tulburari de comportament);
 arsuri (la locurile de intrare/iesire ale curentului si la nivelul mucoaselor etc.)
Uneori aceste sindroame specifice actiunii curentului electric asupra organismului uman pot fi însoţite si de
patologie asociata de obicei traumatica (fracturi, plagi).
In cazul unui accident electric, prima masura consta in scoaterea accidentatului de sub tensiune. Atingerea
persoanei care se gaseste sub tensiune, fara respectarea masurilor de precautie, prezinta pericol pentru viata celui
care intervine, deci se va folosi echipament de protecţie, chiar improvizat.
Retinem ca masura care trebuie intreprinsa este deci deconectarea acelei parti a instalatiei cu care

COD: IPSSM 03 – EDITIA 1/02.2020, REV. 0 23


MEGA CONECT S.R.L.
INSTRUCTIUNI PROPRII SSM

accidentatul se afla in atingere.


Daca accidentatul se gaseste la inaltime, deconectarea instalaţiilor si scoaterea accidentatului de sub tensiune
pot produce caderea lui, ceea ce presupune masuri de securitate. De asemenea, se va tine seama ca deconectarea
instalatiei poate provoca si stingerea luminii, lucru care impune asigurarea altor surse de iluminat ( torte,
lumanari, iluminat de siguranta, lanterne cu acumulatoare, etc. ), fara a se intarzia interventia si acordarea
primului ajutor accidentatului.
Daca deconectarea instalatiei nu se poate executa suficient de repede, trebuie luate masuri pentru
indepartarea accidentatului de sursele conducatoare de curent cu care vine in contact.
La curent de joasa tensiune se pot intrebuinta o haina uscata, o scandura sau orice material izolant uscat. Nu
se admite folosirea obiectelor metalice sau umede. Accidentatul poate fi apucat de haina, daca aceasta este
uscata si se desface ( de exemplu de poale ), fara a se atinge obiectele metalice inconjuratoare sau partile
corpului care nu sunt acoperite cu imbracaminte. Se interzice tragerea accidentatului de picioare, fara ca mainile
persoanei care da ajutorul sa fi fost in prealabil bine izolate, deoarece incaltamintea poate fi umeda, iar cuiele si
capsele ochiurilor pentru sireturi sunt bune conducatoare de electricitate.
In cursul operatiilor de salvare, pentru izolarea mainilor, se vor lua manusi de cauciuc si cizme
electroizolante, sau se vor înfăşura mainile cu o esarfa, o sapca de stofa, manecile de la haina, etc.; se poate
arunca peste accidentat o panza impregnata in cauciuc ( impermeabil ) sau chiar o panza uscata. Se admite, de
asemenea, urcarea pe o scandura uscata, pe un sul de haine sau orice alt material uscat rau conducator de
electricitate.
In limita posibilitatilor, se recomanda actionarea cu o singura mana.
La joasa tensiune, cand curentul se scurge prin accidentat in pamant, iar acesta strange convulsiv in maini un
conductor, se va intrerupe curentul. Se vor respecta masurile de precautie mentionate anterior, atat in ceea ce
priveste persoana care acorda ajutorul, cat si in ceea ce priveste accidentatul insusi.
La nevoie, conductorul de joasa tensiune va fi taiat cu un topor cu maner de lemn uscat, sau cu o scula oarecare
prevazuta cu maner electroizolant.
Trebuie taiat fiecare conductor in parte, fara a se atinge conductoarele, si numai după ce s-au imbracat
manusi si s-au incaltat cizme electroizolante.
Masurile de prim ajutor depind de starea in care se afla accidentatul după scoaterea lui de sub curent.
Daca accidentatul este lucid, insa a fost anterior in nesimtire, sau a stat un timp indelungat sub curent, i se va
asigura o liniste perfecta pana la venirea medicului si va fi tinut sub observatie 2-3 ore. Daca medicul nu poate fi
chemat imediat, accidentatul va fi transportat de urgenta la primul spital sau punct sanitar.
Daca accidentatul si-a pierdut cunostinta, pana la venirea medicului va fi culcat, i se vor descheia hainele, se
va asigura un curent de aer proaspat, i se va da sa miroasa amoniac si va fi frictionat pentru a i se incalzi corpul.
Daca accidentatul respira neregulat, foarte rar si spasmodic, i se va face respiratie artificiala. Chiar daca
respiratia, bataile inimii, pulsul lipsesc accidentatul nu trebuie considerat decedat, ci i se va acorda primul ajutor
prin efectuarea respiratiei artificiale pana la sosirea medicului.
După scoaterea de sub tensiune a accidentatului si asezarea lui pe un loc uscat, se trece de urgenta la primul
ajutor, care consta in aplicarea respiratiei artificiale.
Inainte de a se recurge la respiratia artificiala, este necesar :
a. sa se elibereze accidentatul de imbracamintea care ii stanjeneste respiratia (fularul, gulerul, cureaua de
pantalon, pantalonii, etc.);
a. daca gura este inclestata puternic, se va deschide; in acest scop, se impinge in afara maxilarul inferior,
asezand cate patru degete de la ambele maini, in spatele unghiurilor maxilarului inferior, sprijinind degetele

COD: IPSSM 03 – EDITIA 1/02.2020, REV. 0 24


MEGA CONECT S.R.L.
INSTRUCTIUNI PROPRII SSM

mari de extremitatea ei si deplasand-o inainte, in asa fel incat dintii de jos sa-i depaseasca pe cei de sus.
Respiratia artificiala se poate face prin mai multe metode:
a. Metoda Schafer. Accidentatul va fi culcat cu fata in jos, asezandu-i-se un rulou in regiunea abdomenului.
Capul, rotit spre dreapta, se sprijina pe mana indoita in unghi drept. Mana dreapta i se aduce in extensie de-a
lungul capului. Salvatorul sta in genunchi, calare peste coapsele victimei.
Expiratia se realizeaza activ printr-o compresiune energica efectuata prin apasarea cu ambele palme la baza
toracelui. Palmele se aseaza pe fetele laterale ale toracelui, astfel incat varful omoplatilor sa fie cuprins in
primul spatiu interdigital. Inspiratia va fi pasiva, prin revenirea toracelui ca urmare a redarii presiunii, fara
ca salvatorul sa ridice palmele de pe torace. Se efectueaza 10-12 respiratii pe minut.
b. Metoda Howard-Thompson. Accidentatul va fi culcat pe spate. Cel care acorda primul ajutor ii introduce
sub umeri un sul, astfel incat membrele superioare ale accidentatului sa ajunga in extensie de-a lungul capului.
Salvatorul, cu palmele desfacute si degetele rasfirate in evantai, cuprinde toracele accidentatului imediat sub
mameloane si executa o apasare puternica pe fetele laterale ale cutiei toracice, in asa fel incat bratele
victimei, parasind solul, sa ramana usor in extensie.
După aceasta expiratie fortata, inspiratia are loc pasiv, prin incetarea apasarii si coincide cu caderea bratelor.
Acestea, in tendinta de revenire la pozitia initiala, exercita o tractiune brusca asupra toracelui, prin
intermediul muschilor pectorali, favorizand inspiratia.
Respiratia artificiala se aplica numai in cazurile in care accidentatul nu respira deloc sau respira extrem de
greu, rar, spasmodic.
Respiratia artificiala trebuie continuata fara intrerupere pana la sosirea medicului.
In timpul respiratiei artificiale, trebuie supravegheata fata accidentatului. Daca misca buzele sau pleoapele
sau daca face o miscare de inghitire (cu marul lui Adam),se va verifica daca respiratia nu a revenit la
normal. Nu se recomanda continuarea respiratiei artificiale după ce accidentatul incepe sa respire normal si
uniform; daca după cateva clipe de asteptare se constata ca accidentatul inceteaza sa mai respire, se va relua
si continua respiratia artificiala.

S.C. CONSPRO EXPERT S.R.L.

ing. DANCIU CONSTANTIN

COD: IPSSM 03 – EDITIA 1/02.2020, REV. 0 25

S-ar putea să vă placă și