INSTRUCIUNEA PROPRIE DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA Nr.

11

UTILIZARE SCULE SI UNELTE ELECTRICE PORTATIVE SCULE SI UNELTE DE MANA

Art.1.-Uneltele de mina vor fi confecionate din materiale corespunztoare operaiilor ce se

executa.
Art.2.-Sculele si uneltele de orice categorie si pentru orice intrebuintare trebuie sa fie in perfecta
stare si sa corespunda caracterului lucrrilor care sunt executate.
Art.3.-Este interzisa cu desavarsire folosirea sculelor si uneltelor defecte.
-Toate uneltele de mina vor fi verificate cu atentie la inceputul lucrului. Periodic, in funcie
de frecventa de utilizare, uneltele de mana vor fi controlate sistematic.
-Uneltele de mina care nu corespund condiiilor normale de lucru vor fi inlocuite cu altele
corespunztoare.
Art.4.-Cozile si minerele uneltelor de mina vor fi netede, bine fixate si vor avea dimensini care
sa permit prinderea lor sigura si comoda.
-In cazul folosirii cozilor si minerelor din lemn, se va alege lemn de esena tare, cu fibrele
axiale drepte , fara noduri, crpturi si achii desprinse.
Art.5.-Fiecare scula trebuie sa fie bine fixata in miner; urubelniele si celelalte scule
asemanatoare , trebuie sa aiba inele metalice pentru strangerea minerului pe capatul sculei
introduse in miner.
Este interzisa folosirea sculelor fara miner.
-Pentru fixarea cozilor si minerelor la scule se vor folosi pene metalice corespunztoare.
-Utilizarea aceluiai miner la mai multe unelte de mina se admite numai pentru trusele de
scule construite in mod special cu miner detaabil.
Art.6.-Dimensiunile minerelor trebuie sa fie corespunztoare, pentru a rezista eforturilor mari si
continui la care sunt supuse, dar sa nu fie supradimensionate , deoarece mresc efortul fizic al
lucratorului.
Art.7.-Sculele pentru lovire trebuie sa aiba minerele cu seciunea ovala si montate cu partea
mai groasa la capatul liber al prtii metalice a sculei.
Art.8..-Uneltele de percuie din otel. ciocanele, daltile . foarfecele, dornurile, capuitoarele si
toate uneltele de mina similare vor fi executate conform standardelor in vigoare, in asa fel incat.
sub aciunea eforturilor la care sunt supuse in timpul lucrului, sa nu permit deformri
permanente, fisuri sau desprinderi de achii (stirbituri).

Este interzisa folosirea uneltelor de mina cu suprafee de percuie deformate,

nflorite sau tirbite si a uneltelor de mina improvizate. Aceste deformaii vor fi rectificate
zilnic la sculele si uneltele de mina; partea unde se bate cu ciocanul nu trebuie calita.
Art.9.-Este interzisa folosirea ciocanelor de orice greutate neprevzute cu pana de fixare, care
sa aiba lungmea cit 1/3 din inaltimea orificiului ciocanului.
Art.10.-La intrebuintarea penelor metalice pentru spargeri, se vor folosi dispozitive pentru
tinerea lor (clete, coada, etc.) iar la lucrrile cu dalta dreapta sau in cruce . lucratorii trebuie sa
utilizeze ochelarii pentru protejarea ochilor, contra achiilor ce ar putea sari.
Art. 11.-Sculele si uneltele de taiat se vor verifica daca sunt bine ascutite si daca au profilul
corect in raport cu operaiunea de executat. Panele de fierstru si joagar nu se vor utiliza daca
au trei dini lipsa pe metru , sau doi dini lipsa alaturati.
Sculele pentru taiat metale vor trebui sa indeplneasca urmatoarele condiii:
-nu trebuie sa fie degradate, cu crpturi sau ruginite;
-muchiile laterale nu trebuie sa prezinte margini taioase. in locurile unde acestea se ating cu
mana;
-la foarfecele pentru taiat tabla, lamele se vor strange in asa fel incat sa preseze una pe alta,
fara joc in axul de fixare;
-capatul dlilor unde muncitorul lovete cu ciocanul trebuie sa fie neted si sa nu aiba fisuri sau
oblicitati. iar lungimea lor sa fie de cel puin 150 mm.
Art.12.-La folosirea fierastraului pentru metale, pentru a mpiedica alunecarea lui se recomanda
pilirea in prealabil a unei adancituri cu o pila triunghiulara in piesa care se taie.
Art.13.-Clestii vor avea flcile complet suprapuse si fara stibituri.
Art.14.-Uneltele e mina prevzute cu articulaii ca foarfecele, cletii, etc. vor avea o constructie
robusta, care sa nu prezinte frecri mari sau joc in articulaii, fapt care ar duce la eforturi
suplimentare pntru acionare si in acelai timp la nesigurana in timpul lucrului.
-Braele de acionare ale acestor unelte vor fi astfel executate . incat la inchidere sa
ramana un spaiu suficient intre ele.pentru a se preveni prinderea degetelor.

Art.15.-Falcile de prindere vor avea forme si dimensiuni corespunztoare operaiilor de lucru

(plane, paralele, striate, cu muchii de prindere, etc.)
Cheile mecanice vor fi calibrate corespunznd exact dimensiunilor piulielor. Suprafeele de luau
ale acestora nu vor fi crapate sau rupte , iar lacasurile de prindere nu vor fi deformate.
Sunt interzise nurubarea si desurubarea piulielor prin interpunerea unor plcute
metalice intre piulie si cheie, precum si lungirea cheilor cu alte chei.

Art.16.-ln timpul gauririi cand burghiul incepe sa starapunga metalul, se micsoreaza avansul,
pentru a se evita nepenirea si ruperea burgiului. Cand se guresc piese mici, acestea nu
trebuie tinute in mina, ci se prind intr-o manghina sau se folosesc dispozitive de prindere.
Indepartarea achiilor se face cu peria nu cu mina.
Art.17.-La executarea lucrrilor la inaltime, uneltele de mina vor fi pastrate in geni rezistente si
vor fi fixate in mod corespunztor, pentru a fi asigurate mpotriva cderii..
Art.18.-ln cazul executrii lucrrilor la inaltime , sculele nu trebuie sa fie aruncate de pe sol la o
poziie de lucru, sau de pe poziia de lucru la sol. In acest scop, vor fi utilizai ntotdeauna saci
de panza penru scule, sau alte containere izolate, trase pe funii de ajutor.
Art.19.-La punctul de lucru sculele mrunte vor fi pastrate in geni, saci ori truse de scule, prinse
la centura sau la umar.
Art.20.-Sculele mari nu trebuie sa fie depozitate la punctul de lucru, ci la nevoie, ridicate cu
funia de ajutor si coborte imediat dupa intrebuintare.
Art.21.-Menghinele si nicovalele trebuie sa fie fixate pe bancul de lucru si montate asfel incat
lucratorii care le utilizeaza sa poata avea in timpul lucrului o poziie corecta . normala si
neobositoare. La menghine se va verifica paralelismul intre falei. continuitatea urubului spiral si
daca piesele sunt bine strnse in toate poziiile de fixare..
Art.22.-ln timpul lucrului cu dalti sau pene tinute de ajutori, la baterea cu barosul se vor folosi
cleti cu lungimea de cel puin 0,7 m.
Art.23.-Este interzisa efectuarea lucrrilor cu scule si unelte mecanizate , de pe scri
rezemate.
Art.24.-Capetele rngilor si dornurilor nu trebuie sa fie tocite.
Art.25.-ln timpul lucrului cu unelte de mina , la operaiile in care se pot produce scntei, achii
metalice, etc. angajaii vor purta ocheleri de protectie , iar zona de munca va fi protejata pentru
a se impedica accidentarea persoanelor din apropiere.
Art.26.-Pentru uneltele si sculele care prin forma lor devin periculoase in timpul transportului
(fierastraie. topoare.etc.) se vor lua masuri de acoperire a prtilor taioase. cu teci, geni, etc, iar
prile taioase , in cazul transportului cu autovehicule, se vor aeza in aceiai direcie si numai
inauntru.
Art.27-Uneltele de lucru vor fi pastrate , dupa caz, in dulapuri, lazi, rastele sau pe suporturi
speciale, in apropierea locurilor de munca si vor fi aezate astfel incat sa aiba spre exterior
partea de pindere, pentru a exclude contactul cu prile ascutite sau taioase.
Art.28.-Toate sculele vor fi controlate periodic, la cel mult 15 zile, de ctre o persoana
competenta, iar cele gsite defecte vor fi imediat reparate sau scoase din uz.

UNELTE ACIONATE ELECTRIC

Art.29.-Pentru prevenirea acidentelor prin electrocutare, uneltele de mina actionate electric
trebuie sa corespunda standardelor si normelor in vigoare si vor fi verificate periodic de ctre
personalul de specialitate.
Art.30.-Sculele si uneltele electrice se vor folosi numai de ctre lucratorii care cunosc bine
metodele de lucru si masurile de potectie contra electrocutrii, precum si masurile de prim ajutor
ce trebuiesc luate in caz de electrocutri.
Art.31 .-Uneltele electrice portative trebuie sa indeplineasca urmatoarele condiii: -prile
conductoare sa fie inaccesibile unei atingeri intamplatoare; -izolaia bobinajului sa reziste atat
ocurilor mecanice, cat si mediului in care functioneaza ;
-conductoarele de alimentare sa fie din cupru , flexibile, izolate, intr-o manta de cauciuc
sau de material plastic, care sa fie suficient de rezistenta atat electric cat si la solicitrile
mecanice. Fixarea conductoarelor de alimentare trebuie sa fie astfel facuta incat sa nu fie
posibila nici smulgerea si nici roaderea nveliului izolator la intrarea in carcasa uneltei de mana
sau in fisa.
Art.32.-ln timpul lucrului cu unelte electrice portative nu sunt permise:
-apucarea

uneltei electrice de partea sa activa (burghiu, etc.) sau de conductorul

pentru alimentarea cu energie electrica ;

-punerea

sau scoaterea uneltei din mandrina . inainte de oprirea completa a

acesteia;
-lucru

cu unelte electrice portative de pe o scara rezemata sau de pe o scara dubla

neasigurata..
-mentinerea uneltei in poziie "deschis" (in funciune) daca s-a ntrerupt tensiunea de
alimentare. In acest caz se va deconecta unealta de la reea imediat, ca si la terminarea
lucrului.
Art.33.-Uneltele si sculele electrice trebuie pastrate in magazii si verificate in fiecare luna si
dupa fiecare defectare.
Daca in timpul lucrului, muncitorul simte chiar si cea mai uoara aciune a curentului electric, el
este obligat sa intrerupa lucru si sa predea scula defecta la magazia de scule, pentru
verificare.
Art.34.-lnainte de nceperea lucrului se vor verifica toate sculele, in special care servesc pentru
probe sub tensiune electrica.

Art.35.-Sculele electrice care se predau lucratorilor trebuie sa fie in perfecta stare de

funcionare si da aiba o izolaie sigura. Dupa terminarea lucrului. toate sculele electrice se
predau persoanei care este responsabila pentru pastrarea lor in stare perfecta de funcionare si
care are are obligaia sa verifice zilnic starea sculelor.
Art.36.-Folosirea sculelor electrice ca maini de gurit, etc.fara legtur cu priza electrica de
pamant printr-un conductor special si fara echipamntul de protecie (manusi si cizme
eletroizolante) este cu desavasire interzisa.
Art.37.-lzolatia electrica la cablurile si sculele electrice se va controla de ctre electrician nainte
de inceperea lucrului.
Cablurile electrice utilizate la sculele electrice vor fi de tip flexibil (multifilare) pentru a se
manevra uor.
In timpul lucrului, cablurile electrice de la sculele portative se vor proteja prin jgheaburi, tevi sau
prin suspendare sigura la inaltimi inacesibile muncitorilor.
Art.38.-ln cazul ntreruperii curentului electric sau a lucrului, sculele electrice vor fi deconectate
de la reeaua electrica de alimenare (prize sau tablouri de distributie).
Art.39.-Uneltele electrice portative trebuie sa fie alimentate la tensiunea redusa de 12V sau 24
V. Alimentarea la tensiuni superioare este permisa numai in condiii speciale .
Art.40.-Alimentarea cu o tensiune de 24 V sau 12V se face in mod obligatoriu la executarea
lucrrilor foarte periculoae din punctul de vedere al manipularii uneltelor electrice portative.
Prizele si fisele de pe partea tensiunii reduse vor fi de constructie diferita fata de cele pentri
tensiunea normala a reelei, astfel incat fisele de tensiune redusa sa nu poata fi introduse in
prizele de tensiune mare.
Art.41 .-Realizarea tensiunii reduse prin folosirea autotransformatoarelor sau a rezistentelor
este interzisa.
In acest scop pot fi folosite numai transformatoare de constructie speciala , acumulatoare,
elemente galvanice sau convertizoare cu infasurari separate si bine izolate electric intre ele.
Art.42.-ln cazul alimentarii uneltelor electrice portative cu tensiuni reduse (12 V sau 24V) este
interzisa legarea carcaselor acestora la instalaiile de protectie prin legare la pamant sau la nul.

Art.43.-Daca unealta electrica portativa nu poate fi alimentata la o tensiune redusa , se admite

alimentarea ei la o tensiune mai mare , cu respectarea urmtoarelor condiii:
-in

cazul tensiunii de alimentare pana la 42 V se va aplica o izolaie inarita pe prile

conductoare interioare ale uneltei sau intre acestea si carcasa , sau in exteriorul
carcasei, care sa asigure o izolaie de protectie iritanta fata de prile uneltei accesibile
atingerii;
-in

cazul tensiunii de alimentare pana la 127 V se va asigura una din urmatoarele

condiii:
-reeaua de alimentare a uneltei sa aiba nulul izolat fata de pamant si sa se lege carcasa
uneltei la o instalatie de protectie prin legare la pamant, care sa asigure o tensiune de atingere
de maximum 24 V (12 V in cazul locurilor foarte periculoase)
-sa se creeze pentru alimentarea uneltei o reea cu nulul izolat fata de pamant ,fie cu
ajutorul unui transformator de separare, fie cu ajutorul unui convertizor sau a unui grup motor;

-unealta sa aiba o izolaie de protectie intarita ;

-in

cazul tensiunilor de alimentare pana la 380V se va asigura una din ultimile doua

condiii de la punctul 43 lit. "b";

-manerele

si reazamele pentru piept ale uneltelor sa fie din material electroizolant sau

din metal acoperit cu material electroizolant.

-uneltele

sa aiba inele de aparare sau aparatori care sa mpiedice atingerea prtilor

metalice:
-in cazul alimentarii uneltelor electrice portative de la o reea cu nulul izolat fata de
pamant. este interzis ca nulul acestei reele sa se lege la pmant sau la un alt element
aflat in contact cu pamantul;
-conectarea la reea sa se faca prin prize si fise cu contacte de protectie. In acest
mod . la conectarea uneltelor la reea . carcasa acestora se va lega in mod sigur la
instalatia de protectie;
-persoanele care lucreaza cu aceste unelte trebuie sa foloseasca manusi de protectie
electroizolante. sa stea pe o platforma electroizolanta sau covora de cauciuc
electroizolat, sa poarte imbracaminte uscta , cu mneci lungi, sa aiba capul acoperit pe
cat posibil si ceafa.
Intrebuinarea sculelor cu mnere izolate nu exclude folosirea mnuilor de cauciuc, oriunde
acestea sunt prescrise.