S.C. PERFECT CAR S.R.

L APROBAT,
J40/8806/2003 ADMINISTRATOR
RO 15547813 BOURGHAL MAZEN

INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA PENTRU SERIGRAFIE

IPSSM 02

Conţinut. Scop. Domeniu de aplicare

 Instrucţiunile proprii pentru activităţi de serigrafie cuprind măsuri de prevenire a accidentării în muncă şi
îmbolnăvirii profesionale, luând în considerare pericolele specifice acestor activităţi şi cerinţele desfăşurării proceselor de
muncă în condiţii de securitate.

Încadrarea şi repartizarea personalului pe locuri de muncă

 (1) La efectuarea operaţiilor de serigrafie vor fi repartizaţi numai lucrători care au corespuns controlului medical
solicitat prin prevederile Ministerului Sănătăţii, pentru lucrul în medii cu substanţe toxice.
 (2) Se interzice repartizarea pentru efectuarea de operaţii cu substanţe toxice a persoanelor sub vârsta de 18
ani, a femeilor gravide şi a celor aflate în perioada de alăptare.
 Se interzice lucrul persoanelor care prezintă alergii la unele substanţe. Acestea vor fi repartizate la alte operaţii
sau activităţi.
 Toate persoanele care lucrează în contact cu substanţele toxice vor fi examinate medical periodic, conform
instrucţiunilor Ministerului Sănătăţii.
 Se interzice lucrătorilor care prezintă leziuni ale pielii, mucoaselor etc. să desfăşoare activităţi în prezenţa
substanţelor toxice.
 Se interzice contactul prelungit sau frecvent al produselor de vopsire cu pielea sau mucoasele, inhalarea
frecventă sau prelungită a vaporilor acestor produse, precum şi ingerarea produselor.

Instruirea personalului
 Organizarea şi desfăşurarea activităţilor de instruire a lucrătorilor în domeniul securităţii muncii se vor realiza
conform prevederilor Legii nr.319/06.
 Lucrătorii vor fi instruiţi asupra pericolelor pe care le prezintă pentru propria securitate şi sănătate, substanţele şi
instalaţiile cu care lucrează, precum şi asupra măsurilor de prevenire stabilite.
 Lucrătorii vor fi instruiţi şi asupra măsurilor de autoprotecţie pe care trebuie să le aplice pentru a evita
accidentarea şi îmbolnăvirea profesională, precum şi pentru acordarea primului ajutor în cazul intoxicării cu substanţe
nocive.
 Măsurile de prim ajutor se vor stabili, în funcţie de substanţele utilizate, cu avizul medicului de specialitate, prin
instrucţiuni proprii.

Dotarea cu echipament individual de protecţie

 (1) Dotarea lucrătorilor cu echipament individual de protecţie şi alegerea sortimentelor adecvate, în raport cu
riscurile existente se vor realiza în conformitate cu prevederile H.G. 1048/06.
 (2) Acordarea sortimentelor de echipament individual de protecţie se va face astfel încât acestea să asigure
protecţia concomitentă a lucrătorilor contra tuturor riscurilor existente în procesele concrete de vopsire.
 (3) Sortimentele de echipament individual de protecţie trebuie să asigure şi prevenirea unor accidente cu
consecinţe grave în caz de incendiu, prin respectarea următoarelor cerinţe:
- să nu formeze topitură;
-să nu întreţină arderea.
 Îmbrăcămintea şi încălţămintea utilizată în timpul lucrului vor fi antistatice; se interzice utilizarea îmbrăcămintei
sintetice sau de lână, generatoare de sarcini electrice.
 Se interzice executarea lucrărilor cu substanţe nocive fără purtarea echipamentului individual de protecţie
adecvat, specific fiecărei categorii de lucrări sau substanţe.
 Se interzice purtarea echipamentului individual de protecţie în locurile amenajate pentru servirea mesei.
 (1) Echipamentul individual de protecţie va fi depus în vestiare special amenajate. Se interzice scoaterea din
unitate a echipamentului individual de protecţie în vederea curăţării.
 (2) La curăţarea echipamentului individual de protecţie, persoanele juridice sau fizice care desfăşoară activităţi
de vopsire vor lua măsuri de neutralizare a substanţelor toxice aflate vizibil sau individual pe echipament.

Organizarea locului de muncă şi a activităţilor

 În încăperile în care se desfăşoară activităţi de preparare a vopselelor sau de vopsire propriu-zisă sunt interzise
depozitarea alimentelor şi servirea mesei.
 În spaţiile de lucru în care se desfăşoară activităţi de vopsire se va menţine permanent curăţenia.
 Substanţele folosite în activităţi de vopsire, căzute pe pardoseală, vor fi neutralizate cu materiale specifice
fiecărei substanţe în parte, indicate de producător, după care vor fi evacuate şi depozitate în spaţii speciale amenajate.
 Pentru eliminarea posibilităţii de apariţie a electricităţii statice, pardoselile vor fi realizate din materiale
antistatice.
 La locurile de muncă unde sunt posibile contaminări cu substanţe nocive se vor prevedea grupuri sanitare dotate
cu duşuri prevăzute cu apă rece şi caldă şi după caz cu substanţe neutralizante.
 În toate cazurile efectuării de lucru cu substanţe care acţionează asupra pielii şi mucoaselor, lucrătorii vor
benefecia de substanţe neutralizante ale acţiunii nocive, care se vor stabili, de la caz la caz, cu avizul medicului de
specialitate. De asemenea, locurile de muncă vor fi dotate cu truse de prim ajutor, al căror conţinut va fi stabilit cu avizul
medicului de specialitate.
 Pentru servirea mesei şi fumat se vor amenaja încăperi separate, prevăzute cu surse de apă şi substanţe
neutralizante adecvate.
 Înainte de servirea mesei sau fumat, lucrătorii se vor spăla pe mâini şi pe faţă şi, în funcţie de caz, vor utiliza
soluţii neutralizante.
 Pentru evitarea surselor de aprindere, este interzisă folosirea flăcării deschise şi a sculelor care produc scântei.

Depozitarea
 Produsele de vopsire se vor depozita în spaţii distincte, închise, îngrădite, special amenajate şi marcate
corespunzător, în funcţie de natura materialelor.
 La amenajarea spaţiilor de depozitare a produselor toxice, inflamabile sau explozibile, pe lângă prevederile
prezentelor norme se vor aplica şi prevederile altor reglementări legale în vigoare referitoare la aceste substanţe.
 Depozitarea produselor de vopsire se va face în spaţii uscate, aerisite, asigurate, ferite de acţiunea intemperiilor
şi radiaţiilor solare, de sursele de foc deschis sau de alte surse de încălzire, temperatură cuprinsă între 5°C şi 25ºC.
 Clasa de inflamabilitate pentru fiecare produs, va fi consemnată în specificaţia tehnică aferentă produsului.
Depozitarea lichidelor combustibile din clasele I şi II se poate face în aceeaşi clădirile cu lichidele combustibile din clasele
III şi IV, cu condiţia ca spaţiile pentru lichidele din clasele I şi II să fie separate prin pereţii antifoc de cele pentru lichidele
din clasele III şi IV.
 În spaţiile de depozitare se interzic fumatul, intrarea cu flacără deschisă, precum şi accesul persoanelor străine.
 Depozitarea produselor se va face în recipiente perfect etanşe, a căror integritate iniţială va fi verificată şi
menţinută prin manipulări atente, fără şocuri mecanice.
 Produsele ambalate vor fi depozitate ordonat, pe loturi, şi vor fi prevăzute cu etchete referitoare la conţinutul şi
denumirea chimică uzuală a produsului, data fabricării şi indicatoare de avertizare asupra pericolului pe care îl prezintă.
 În spaţiile de depozitare se va menţine curăţenia, prin îndepărtarea imediată a oricăror scurgeri accidentalr de
produs, acestea prezentând în multe cazuri pericol de autoaprindere prin oxidare.
 În timpul depozitării se vor respecta indicatiile privind incompatibilitatea diverselor categorii de produse,
conform specificaţiei tehnice şi etichetării, fiind interzisă depozitarea în aceeaşi încăpere a produselor incompatibile.
 În spaţiile de depozitare se va asigura o circulaţie adecvată a aerului, prin ventilare naturală organizată sau
mecanică, în funcţie de caracteristicile substanţelor depozitate şi conform specificaţiilor producătorului, pentru a fi
menţinută permanent o atmosferă fără noxe sau amestecuri de vapori.
 Spaţiile de depozitare vor fi dotate cu substanţe neutralizante pentru cazuri de scurgeri accidentale şi cu mijloace
adecvate de stins incendii, în funcţie de natura produselor stocate şi de indicaţiile specificaţiilor tehnice aferente fiecărui
produs privind stingerea incendiilor.
 Dezgheţarea armăturilor, ventilelor, conductelor, pompelor etc. aferente depozitilor se va face numai cu apă
caldă, aburi etc., fiind interzisă folosirea în acest scop a focului deschis.
 După golire, ambalajele ce au conţinut materiale de vopsire vor fi depozitate în locuri special destinate în acest
scop.

Transportul
 Transportul substanţelor toxice, caustice inflamabile sau explozibile de la depozite la locurile de muncă se va face
cu mijloace de transport adecvate specificului substanţei respective şi tipului de ambalaj, conduse de personal special
instruit şi numit în acest scop.
 În timpul transportului, ambalajele (recipientele cu materiale de vopsire) vor fi asigurate înmpotriva răsturnării.
 Se vor respecta indicaţiile privind incompatibilitatea dintre diversele categorii de produse peliculogene şi
produse auxiliare, conform specificaţiilor tehnice şi etichetărilor, fiind interzis transportul acestor produse împreună, în
acelaşi mijloc de transport (exemple: componenţi acizi împreună cu produse puternic alcaline, acceleratori de cobalt sau
sicativi metalici împreună cu peroxizi organici sau cu alte substanţe oxidante etc.).
 Se interzice transportul substanţelor chimice în recipiente deschise şi neprotejate.
 Se interzice utilizarea mijloacelor de transport neamenajate special, pentru transportul substanţelor inflamabile
şi neechipate cu mijloace adecvate de stins incendii, în funcţie de natura produselor transportate şi de indicaţiile
specificaţiilor tehnice aferente fiecărui produs, privind stingerea incendiilor.
 Toate operaţiile de manipulare a produselor de vopsire, precum şi de distrugere a reziduurilor vor fi executate
respectându-se normele de prevenire a incendiilor şi caracteristicile produsului din specificaţia tehnică aferentă.
Cisternele pentru transportul produselor inflamabile vor fi legate la pământ.
 Personalul care execută operaţiile de manipulare, transport şi depozitare va fi instruit cu privire la caracterul
periculos al acestor produse şi la riscul de incendiu, accidentare sau îmbolnăvire profesională în caz de nerespectare a
măsurilor de prevenire stabilite prin normele specifice de securitate a muncii, normele PSI şi instrucţiunile proprii.
 În timpul manipulării produselor de vopsire, lucrătorii vor purta echipamentul individual de protecţie adecvat
pericolelor existente şi stabilit prin instrucţiunile proprii.
 (1) Operaţiile de transvazare a substanţelor se vor efectua cu dispozitive speciale, astfel încât să se evite
contactul lucrătorilor cu substanţele respective sau inhalarea de vapori nocivi.
 (2) La utilizarea dispozitivelor de sifonare se interzice aspirarea cu gura.
 (3) La transvazarea substanţelor inflamabile se va asigura scurgerea sub formă de jet continuu şi nu sub formă de
ploaie, pentru eliminarea posibilităţilor de apariţie a electricităţii statice.
 Deschiderea capacelor metalice se va face cu scule care nu produc scântei.
 Colectarea reziduurilor, cârpelor, bumbacului, hârtiei îmbibate cu substanţe sau cu produse auxiliare se va face în
recipiente speciale.
 (1) Cantităţile de substanţe şi materiale de vopsire scoate din depozit nu vor depăşi cantităţile necesare unui
schimb de lucru.
 (2) În cazul în care necesităţile producţiei imun scoaterea unor cantităţi necesare pentru o zi de lucru, în secţiile
de vopsire vor fi amenajate spaţii speciale şi mijloace tehnice care să permită depozitarea temporară în condiţii de
securitate. Spaţiile respective vor avea instalaţie de ventilare mecanică proprie.
 În timpul manipulărilor se vor evita deversările şi se va verifica închiderea etanşă a ambalajelor, care vor fi
depuse în spaţii special amenajate.

PREPARAREA MATERIALELOR DE VOPSIRE

 Prepararea materialelor de vopsire (lacuri, vopsele etc.) se va efectua numai în spaţii special amenajate, în
funcţie de natura produselor şi de tehnologia aplicată, cu respectarea normelor PSI în vigoare.
 Se interzice prepararea materialelor de vopsire în spaţiile de depozitare ale acestora sau în alte spaţii
neamenajate pentru aceasta.
 Se interzice folosirea surselor incandescente, a focului deschis, fumatul etc. în încăperile în care se prepară
cernelurile.
 Uşile încăperilor în care se prepară cernelurile vor fi inscripţionate cu indicatoare de avertizare şi de interdicţie
corespunzătoare.
 Încăperile în care se efectuează prepararea şi omogenizarea materialelor de vopsire vor fi prevăzute cu instalaţie
de ventilare mecanică generală sau locală pentru captarea, filtrarea, neutralizarea şi evacuarea noxelor precum şi cu
instalaţie de ventilare mecanică generală pentru introducerea aerului proaspăt (de compensare). Încăperile vor fi dotate
cu instalaţii proprii de stins incendii.
 Materialele pentru vopsire se vor păstra numai în vase închise. După golire, acestea vor fi evacuate imediat din
secţie, spălate şi depozitate în locuri destinate acestui scop şi care nu prezintă pericol de incendiu.
 La prepararea soluţiilor se vor respecta instrucţiunile producătorului, privind proprietăţile şi toxicitatea
substanţelor utilizate.
 La prepararea oricăror soluţii, prin simpla diluare sau prin amestec de mai multe substanţe, se va respecta
ordinea stabilită prin tehnologie.
 În timpul preparării soluţiilor se interzice depăşirea temperaturilor de regim ale procesului tehnologic şi
supraîncălzirea locală a recipientelor.
 La încălzirea solvenţilor, temperatura lor nu trebuie ridicate peste valoarea temperaturii de fierbere.
 Sunt interzise verificările organoleptice (gustare, mirosire etc.).
 În cazul în care prepararea soluţiilor se realizează în staţiile de preparare, se vor respecta instrucţiunile
oroiectantului referitoare la tehnologie şi la funcţionarea utilajului.
 Instalaţiile electrice aferente staţiei de preparare vor fi în construcţie antiex.
 Recipientele, vasele, conductele, rezervoarele şi instalaţiile pentru substanţe inflamabile vor fi legate la pământ şi
legate între ele prin legături echipotenţiale, pentru prevenirea apariţiei electricităţii statice.
 Se interzice orice improvizaţie la instalaţiile mecanice şi electrice.
 Executarea, exploatarea şi verificarea instalaţiilor electrice se vor face conform standardelor de securitate a
muncii în vigoare, privind funcţionarea în zone cu pericol de explozie.
 În cazul schimbării vopselei, utilajele şi instalaţiile folosite la prepararea ei se vor curăţa anterior.
 În cazul în care, accidental, se produc scurgeri de soluţii se va efectua imediat curăţarea şi, după caz,
neutralizarea şi deversarea reziduurilor în canalele racordate la staţia de neutralizare.

PROCEDEE DE VOPSIRE
Prevederi comune tuturor procedeelor de vopsire
 Se interzice desfăşurarea proceselor tehnologice fără funcţionarea instalaţiilor de ventilare.
 Cel puţin o dată pe lună se va face o verificare completă a instalaţiilor de ventilare, urmărindu-se eficienţa
acestora şi respectarea parametrilor prevăzuţi prin cartea tehnică a instalaţiilor.
 În cazurile în care constată scăderea eficienţei instalaţiilor de ventilare, se vor efectua curăţarea adecvată,
repararea sau înlocuirea, după caz, a unor elemente ale acestora.
 În încăperile de lucru se interzice accesul persoanelor care nu au atribuţii în cadrul procesului respectiv.
 Se interzice depozitarea materialelor combustibile pe o rază de 10m de la accesul la utilajele de vopsire.
 Uşile încăperilor de lucru vor fi prevăzute cu indicatoare de avertizare contra pericolului existent, conform
standardelor în vigoare şi se vor deschide spre exterior.
 Căile de acces şi circulaţie vor fi menţinute permanent libere şi curate.
 Se interzice începerea lucrului precum şi reluarea lucrului după orice întrerupere, fără ventilarea completă timp
de cel puţin 15 minute a încăperilor în care se desfăşoară procesele tehnologice.
 Ori de câte ori survin scurgeri, stropiri sau vărsări de soluţii pe pardoseală, se va proceda imediat la îndepărtarea
acestora cu mijloace adecvate substanţelor respective.
 După spălarea pardoselilor, apele de spălare vor fi dirijate la canalele de scurgere racordate la staţia de
neutralizare, în funcţie de natura soluţiei.
 În cazul în care nu se poate asigura ventilarea locului de muncă, se admite efectuarea de lucrări de vopsire în
camere cu un volum de cel puţin 30m³ şi cu o suprafaţă de 10m², cu condiţia să se respecte concentraţiile admise de
substanţe toxice în atmosfera zonei de muncă. În acest caz lucrătorul poate lucra fără echipament de protecţie a căilor
respiratorii.
 În atelierul de vopsire se va asigura o temperatură de minim 16°-18°C.
 Golirea utilajelor se va realiza numai cu avertizarea personalului staţiei de tratare a apelor uzate, pe baza unui
program stabilit în funcţie de schema de tratare a apelor.
 La semnalizarea sau anunţarea de către personalul staţiei de tratare a apelor uzate, a unei defecţiuni la staţia de
tratare, se va întrerupe lucrul până la efectuarea reparaţiilor necesare.
 În atelierele de vopsire se vor respecta toate măsurile de electrosecuritate prevăzute prin standardele în vigoare.
 În încăperile de lucru şi la operaţiile tehnologice care prezintă pericol de incendiu sau explozie, se interzic
fumatul, intrarea cu foc deschis, cu piese sau materiale incandescente, precum şi producerea de sântei. În acest scop se
vor instala indicatoare de interdicţie.
 Instalaţia electrică de semnalizare în caz de incendiu, aferentă atelier de vopsire, va fi racordată la remiza PSI.
 Utilajele de vopsire vor fi prevăzute cu mijloace de stins incendiul, amplasate în zone uşor accesibile.
 Materialele reziduale rezultate din operaţiile de vopsire, sub formă de vopsire uscată, materialele rezultate de la
curăţarea sculelor, reziduurile de vopsea de la hidrofiltre etc., vor fi colectate în recipiente etanşe, care vor fi amplasate în
locuri special amenajate.
 La locurile de muncă se admite păstrarea numai a unor cantităţi de lacuri, vopsele, solvenţi etc., necesare unui
schimb de lucru.
 Se interzice lucrul fără echipamentul individual de protecţie prevăzut pentru fiecare categorie de lucrări, prin
instrucţiunile proprii.
 Se interzice lucrul cu hainele îmbibate cu substanţe inflamabile.
 Se interzice personalului din vopsitorii să se aproprie de sursele de căldură cu foc deschis, în echipamentul de
lucru.
 Se interzice purtarea lenjeriei de corp din fibre sintetice.
 Instalaţiile de vopsire şi uscare vor fi întreţinute conform graficului de revizii şi reparaţii întocmit special în acest
scop, pe baza instrucţiunilor proiectantului sau furnizorului de utilaj şi care va fi afişat, cunoscut şi respectat.
 (1) Înainte de începerea operaţiilor de reparaţii, sudură, tăiere, se vor scoate din instalaţiile şi atelierele de
vopsire lacurile, cernelurile, diluanţii etc., şi se vor curăţa spaţiile de reziduurile inflamabile.
 (2) Instalaţiile electrice aferente se vor scoate sub tensiune.
 (3) Instalaţia de ventilare va funcţiona permanent pe toată durata reparaţiilor.
 (4) echipa care execută reparaţia va obţine în prealabil permisul de "lucru cu foc", în care se vor preciza măsurile
de securitate pentru prevenirea exploziilor şi a accidentelor. Pentru instalaţiile şi procedeeele speciale de vopsire se vor
elabora instrucţiuni proprii de lucru, pe baza instrucţiunilor proiectantului şi furnizorului de utilaj.
 Pentru lucrările de vopsire care se execută la exterior (în aer liber) se vor întocmi instrucţiuni proprii, după caz, la
nivelul fiecărui agent economic.
Vopsirea prin pulverizare
 Vopsirea prin pulverizare în afara utilajelor speciale este admisă numai dacă se execută ocazional şi cu un cosum
de materiale mai mic de 10 L pe schimb şi 20gr/h/mc de încăpere, asigurându-se în timpul vopsirii o ventilare
corespunzătoare.
 Se interzice aplicarea vopselelor pe bază de miniu şi sulfat de plumb prin pulverizare.
 Se interzice vopsirea prin pulverizare, fără funcţionarea integrală a utilajelor şi instalaţiilor conexe (perdele de
apă, filtre, ventilatoare etc.).
 Pentru evitarea electrocutării prin atingere indirectă, toate instalaţiile electrice care nu fac parte din circuitele
curenţilor de lucru, dar care accidental pot ajunge sub tensiune, trebuie să fie conectate la instalaţia de protecţie prin
legare la pământ.
 La executarea tuturor operaţiilor la care există pericolul de atingere indirectă, echipamente sau instalaţiile
electrice vor fi legate la pământ.
 Spaţiile de lucru pentru pulverizarea lacurilor pe bază de nitroceluloză vor avea sistem de ventilare de evacuare
separat faţă de cele pentru pulverizarea lacurilor poliesterice.
 Se interzice folosirea gazelor combustibile la pulverizare.
 La schimbarea sistemului de vopsire, de lăcuire etc., toate instalaţiile şi utilajele de pregătire, aplicare, uscare
etc., vor fi în prealabil curăţate de orice depuneri anterioare.
 Se interzice lucrătorilor care lucrează cu pistoale de pulverizare, să îndrepte jetul asupra altor persoane.
 Furtunurile de înaltă presiune, utilizate pentru materialele inflamabile şi combustibile, la pulverizarea fără aer,
vor fi verificate înainte de fiecare pulverizare şi întreţinute corespunzător.
  Furtunurile şi echipamentele de vopsire vor fi depozitate astfel încât, în eventualitatea unor scurgeri sau
distrugeri, materialul de aplicat să nu curgă într-un spaţiu unde să constituie sursă de aprindere.
 Curăţarea interiorului, a filtrelor uscate şi a tubulaturii de ventilare, aferentă cabinelor şi platformelor de vopsire,
se va efectua pe baza graficelor interne, în conformitate cu indicaţiile proiectantului sau furnizorului de utilaj.
 Ori de câte ori este nevoie, se va face curăţenia completă a atelierului de vopsitorie. Sculele şi dispozitivele
utilizate pentru curăţenie vor fi confecţionate din materiale care nu produc scântei.
 Ori de câte ori se constată îmbâcsirea filtrului de la utilajul de vopsire, acesta va fi înlocuit, fiind interzisă
înlocuirea materialului de filtrare cu un alt material decât cel prevăzut în cartea tehnică.

Vopsirea prin imersie

 Băile de imersie vor fi prevăzute cu mijloace de stins incendii corespunzătoare materialului conţinut.
 În timpul nefuncţionării, băile de imersie prevăzute cu capac vor fi acoperite, iar cele prevăzute cu sisteme de
golire rapidă vor fi evacuate într-un bazin de serviciu. Băile de imersie vor fi prevăzute cu sistem de supraveghere a
concentraţiei solventului.
 În cazul în care procesul tehnologic impune amplasarea băilor de imersie în spaţiul comun cu alte ateliere, se
interzice depozitarea de materiale combustibile pe o rază de 10m, iar pe o rază de 6m se interzice lucrul cu foc deschis
sau producerea de scântei.
 În cazul în care tehnologia impune imersarea manuală a pieselor, se vor lua toate măsurile PSI în vigoare.

USCAREA PIESELOR VOPSITE

 Uscarea naturală a pieselor vopsite în atmosfera atelierului de vopsire, se poate face numai dacă instalaţia de
ventilare asigură nedepăşirea concentraţiei admise a vaporilor de solvent în atmosfera zonei de lucru.
 Camerele şi tunelurile de uscare vor avea montate la loc vizibil plăcuţe indicatoare în care vor fi precizate în mod
obligatoriu:
a)Temperatura maximă de uscare;
b) Cantitatea maximă de solvent degajată pe oră;
c)Natura solventului.
De asemenea, se vor prevedea sisteme de semnalizare acustică şi optică a parametrilor.
 Personalul care lucrează la uscătoarele cu becuri incandescente (cu raze infraroşii) va fi dotat cu ochelari
de protecţie cu filtre corespunzătoare pentru protecţia ochilor împotriva acţiunii dăunătoare a razelor infraroşii.
 Uscătoarele cu becuri incadescente vor fi astfel construite, încât să nu permită scurgerea picăturilor de
vopsea pe lămpile incadescente.
 Pe tunelurile de uscare şi pe uscătoarele-cameră vor fi afişate la loc vizibil instrucţiuni de exploatare şi
întreţinere întocmite de utilizatorul acestora, pe baza instrucţiunilor proiectantului sau furnizorului de utilaj. Uscătoarele-
cameră vor avea ferestre sau clapete de siguranţă care să se deschidă în afară la o suprapresiune uşoară.

CERINTE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE

REFERITOARE LA UTILIZAREA ECHIPAMENTELOR
CU ECRAN DE VIZUALIZARE
DEFINITII
- „echipament cu ecran de vizualizare” reprezintă un ecran de vizualizare grafic sau alfanumeric, indiferent de procedeul
de vizualizare folosit ;
- „post de lucru” reprezintă un ansamblu care cuprinde un echipament cu ecran de vizualizare, prevăzut sau nu cu
tastatură sau un dispozitiv de introducere a datelor şi/sau un program care stabileşte interfaţa operator/maşină, accesorii
opţionale, periferice, inclusive unitate de dischetă, telefon, modem, imprimantă, intervalle pentru documente, scaun,
masă sau suprafaţă de lucru, precum şi mediul de lucru înconjurător ;
- „lucrător” reprezintă orice lucrător care foloseşte în mod obişnuit un echipament cu ecran de vizualizare ca parte
semnificativă a timpului normal de lucru.
Angajatorii au obligaţia de a face o analiză a posturilor de lucru pentru a evalua condiţiile de securitate şi sănătate
oferite lucrătorilor, în special în ceea ce priveşte eventualele riscuri pentru vedere, problemele fizice şi efortul mental.
Angajatorii trebuie să ia măsuri corespunzătoare pentru a remedia riscurile constatate pe baza evaluării, ţinând
seama de efectele suplimentare şi/sau combinate ale riscurilor constatate.
 Lucrătorii sunt informaţi asupra tuturor aspectelor legate de securitatea şi sănătatea la postul de lucru, în special
asupra măsurilor aplicabile posturilor de lucru. Lucrătorii sau reprezentanţii lor sunt informaţi cu privire la toate măsurile
de securitate şi sănătate luate.
e) fiecare lucrător este instruit cu privire la utilizarea postului de lucru înainte de a începe acest
tip de activitate şi ori de câte ori organizarea postului de lucru se modifică substanţial.
Desfăşurarea zilnică a activităţii – Angajatorul trebuie să planifice activităţile lucrătorului astfel încât utilizarea zilnică a
ecranului de vizualizare să fie întreruptă periodic prin pauze sau modificări ale activităţii, care să reducă munca excesivă
în faţa ecranului de vizualizare.
Protecţia ochilor şi a vederii lucrătorilor
1. Lucrătorii beneficiază de un examen corespunzător al ochilor şi vederii, efectuat de o persoană cu competenţa
necesară:
- înainte de începerea activităţii la ecranul de vizualizare,
- ulterior, la intervalle regulate
- atunci când apar tulburări de vedere care pot fi cauzate de activitatea la ecranul de vizualizare.
2. Lucrătorii beneficiază de un examen oftalmologic dacă rezultatele testului care face obiectul alin. (1) arată că acesta
este necesar.
3. Dacă rezultatele testului care face obiectul la alin. (1) sau examenul la care face referire alin. (2) arată că acesta este
necesar şi dacă nu se pot utiliza dispozitive normale de corecţie, lucrătorilor trebuie să li se furnizeze dispozitive de
corecţie speciale, care să corespundă activităţii respective.
4. Măsurile luate potrivit acestui articol nu trebuie să implice, în nici un caz, costuri financiare suplimentare pentru
lucrători.
5. Protecţia ochilor şi a vederii lucrătorilor poate fi asigurată în cadrul sistemului naţional de sănătate.
Utilizarea echipamentului de munca nu trebuie să prezinte riscuri pentru lucrători.

Ecran de vizualizare
Caracterele de pe ecran trebuie să fie bine definite şi distincte, de dimensiuni corespunzătoare şi cu spaţiu
suficient între caractere şi între rânduri.
Imaginea de pe ecran trebuie să fie stabilă, fără fenomene de scânteiere sau alte forme de instabilitate.
Strălucirea şi/sau contrastul dintre caractere şi fundal trebuie să poată fi uşor de reglat de către operator şi uşor
de adaptat la mediul înconjurător.
Pentru a se adapta nevoilor operatorului, ecranul trebuie să poată fi orientat şi înclinat cu uşurinţă.
Trebuie să fie posibilă utilizarea unui postament separat sau a unei mase reglabile pentru ecran.
Ecranul nu trebuie să prezinte străluciri supărătoare sau reflexii care ar putea deranja utilizatorul.

Tastatură
Tastatura trebuie să fie înclinabilă şi separată de ecran, astfel încât să permită lucrătorului găsirea unei poziţii de
lucru confortabile care să evite senzaţia de oboseală în braţe şi mâini.
Spaţiul dinaintea tastaturii trebuie să fie suficient pentru a permite sprijinirea mâinilor şi braţelor operatorului.
Pentru a evita strălucirile supărătoare, suprafaţa tastaturii trebuie să fie mată.
Poziţia tastaturii şi caracteristicile tastelor trebuie să faciliteze utilizarea tastaturii.
Simbolurile tastelor trebuie să prezinte contrast suficient şi să fie lizibile din poziţia normală de lucru.

Masă sau suprafaţă de lucru

Masa sau suprafaţa de lucru trebuie să aibă o suprafaţă puţin reflectantă, de dimensiuni satisfăcătoare şi să permită
o amplasare flexibilă a ecranului, tastaturii, documentelor şi echipamentului auxiliar.
Suportul pentru documente trebuie să fie stabil şi uşor de reglat şi trebuie poziţionat astfel încât să diminueze
mişcările incomode ale capului şi ochilor.
Trebuie să existe spaţiu suficient pentru a permite lucrătorilor o poziţie confortabilă.

Scaun de lucru
Scaunul de lucru trebuie să fie stabil şi să asigure operatorului libertate de mişcare şi o poziţie confortabilă.
 Scaunul trebuie să poată fi reglat pe verticală.
Spătarul scaunului trebuie să poată fi înclinat şi reglat pe verticală.
Un reazem pentru picioare trebuie pus la dispoziţia celor care îl doresc.

Spaţiu
Prin dimensiunile şi amenajarea sa, postul de lucru trebuie să asigure utilizatorului un spaţiu suficient, care să îi
permită să îşi schimbe poziţia şi să varieze mişcările.

Iluminat
Iluminatul general şi iluminatul local (lămpi de lucru) trebuie să asigure condiţii de iluminat satisfăcătoare şi un
contrast corespunzător între ecran şi mediul înconjurător, ţinând seama de tipul de activitate şi de necesităţile vizuale ale
utilizatorului.
Strălucirile sau reflexiile supărătoare ale ecranului sau ale altor echipamente trebuie evitate prin amenajarea
locului de muncă şi a postului de lucru în funcţie de poziţia şi caracteristicile tehnice ale surselor de iluminat artificial.

Reflexii şi străluciri
Posturile de lucru trebuie concepute astfel încât sursele de lumină, cum ar fi ferestrele şi alte deschizături, pereţii
transparenţi sau translucizi, precum şi accesoriile sau pereţii în culori strălucitoare să nu provoace străluciri orbitoare
directe şi, cu atât mai puţin, reflexii pe ecran.
Ferestrele trebuie prevăzute cu un sistem adecvat de acoperire reglabilă pentru a atenua lumina naturală la postul
de lucru.

Zgomot
La amenajarea postului de lucru, trebuie să se ţină seama de zgomotul emis de echipamentul care aparţine
postului(urilor) de lucru, în special pentru a evita distragerea atenţiei sau perturbarea comunicării verbale.

Căldură
Echipamentele care aparţin postului (posturilor) de lucru nu trebuie să creeze discomfort lucrătorilor prin
producerea de căldură în exces.

Radiaţii
Toate radiaţiile, cu excepţia părţii vizibile a spectrului electromagnetic, trebuie reduse la niveluri neglijabile în ceea
ce priveşte protecţia securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.

Umiditate
Trebuie atins şi menţinut un nivel de umiditate corespunzător.

INTERFAŢA OPERATOR/COMPUTER
La elaborarea, alegerea, achiziţionarea şi modificarea programelor, precum şi pentru definirea sarcinilor care
implică utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare, angajatorul ţine seama de principiile următoare :
a) programul trebuie adaptat sarcinii de lucru ;
b) programul trebuie să fie uşor de folosit şi, dacă este cazul, adaptat nivelului de cunoştinţe sau experienţei
operatorului ; nici un dispozitiv de verificare calitativă şi cantitativă nu poate fi folosit fără ştirea lucrătorilor ;
c) sistemele trebuie să furnizeze lucrătorilor indicaţii cu privire la derularea operaţiunilor;
d) sistemele trebuie să afişeze informaţiile într-un format şi într-un ritm adaptate operatorilor;
e) trebuie aplicate principii de ergonomie informatică, în special operaţiunilor de tratare a datelor de către operator.

INSTRUCTIUNI DE SECURITATE SI SANATATE

 PENTRU MUNCA LA BIROU

Stresul şi oboseala profesională

Stresul şi oboseala profesională, numite şi bolile secolului, sunt cele mai grave disfuncţionalităţi care apar în
munca de birou.
Stresul reprezintă o dimensiune constantă a vieţii noastre cotidiene. Dacă până în 1989 factorii stresanţi ţineau
mai mult de sistemul politic, de aspectele negative ale dictaturii comuniste, în prezent societatea de tranziţie aduce pe
scena vieţii noi tipuri de situaţii stresante cum ar fi : incertitudinea, schimbările rapide şi adesea imprevizibile,
concurenţa, şomajul, necesitatea reorientării şi recalificării rapide şi, nu în ultimul rând, scăderea nivelului de trai.
Oamenii, ca indivizi izolaţi, au rareori posibilitatea de a influenţa evenimentele stresante externe. Tot ce pot face
este să-şi însuşească nişte strategii adaptative care să-i facă mai rezistenţi la agresiunile psihice şi mai eficienţi în
activitatea profesională
Dacă stresul este prea mare fiecare dintre noi poate ceda psihic; chiar dacă persoana respectivă este una extrem
de echilibrată pot apărea tulburări psihologice temporare. Individul poate trăi o stare de disfuncţionalitate sau chiar o
cădere psihică bruscă în urma unei psihotraume severe (accident, incendiu, decesul unui membru apropiat din familie).
Reacţia la stres se instalează treptat atunci când individul este supus un timp îndelungat unor condiţii de tensiune psihică,
mai ales atunci când este atinsă imaginea sa, situaţia maritală, profesională sau materială. De obicei individul îşi revine când
situaţia stresantă a fost înlăturată, deşi uneori pot rămâne unele sechele sau o vulnerabilitate crescută faţă de anumiţi factori de
stres.
Reacţia organismelor biologice la stres:
1. Faza de alarmă, definită printr-o mobilizare generală a organismului pentru a face faţă agresiunii
2. Faza de rezistenţă, care cuprinde ansamblul reacţiilor sistemice provocate de o acţiune prelungită la stimuli
nocivi faţă de care organismul a elaborat mijloace de adaptare.
3. Faza de epuizare, în care adaptarea nu mai poate fi menţinută, reapar din nou semnele reacţiei de alarmă,
semne care acum sunt ireversibile. Această fază se încheie de regulă cu moartea organismului.
Organismul intră în alertă atunci când stresul este provocat atât prin acţiunea unor stimuli fizici, dar şi sub
influenţa unor emoţii puternice. În această situaţie organismul încearcă să facă faţă stresului printr-o mobilizare generală
a sistemului neuroendocrin, mobilizare caracterizată mai ales prin secreţie de adrenalină şi de steroizi. După o anumită
perioadă de acţiune a stresului, organismul se adaptează şi începe să se comporte normal. Dacă însă stersul continuă, se
produc din nou ample modificări hormonale şi în cele din urmă moare epuizat.
Factorii de mediu reprezintă, de asemenea, factori de stres pentru organismul uman, producând perturbări la
nivelul diferitelor sisteme fiziologice. Aceşti factori, dintre care amintim: temperatura (prea ridicată sau prea scăzută),
umiditatea, zgomotul, agenţii poluanţi pot produce traume fizice, dar şi psihice.
Există şi stresori de natură psihosocială cum ar fi: situaţiile conflictuale, presiunea socială prea mare, factori care
pun în pericol situaţia materială sau statutul social al individului, care sunt percepuţi ca o ameninţare pentru individ.
Stresul nu este influenţat numai de situaţiile externe ci şi de vulnerabilitatea, de toleranţa la stres a individului sau de
unele trăsături ale personalităţii acestuia.
Există, de asemenea, situaţii de viaţă care sunt considerate stresori universali, ca de exemplu: războiul, detenţia,
calamităţile naturale, accidentele care produc invaliditate sau bolile incurabile, pierderea unor persoane apropiate. Unele
situaţii de viaţă nu sunt la fel de stresante pentru toată lumea. De pildă, pierderea unui examen, dezaprobarea sau
critica şefului determină reacţii diferite de la un individ la altul. Chiar şi în cazul unor dezastre sau calamităţi naturale
există persoane care îşi păstrează calmul şi acţionează oportun şi eficient, în timp ce alţii intră în panică sau manifestă un
comportament bizar.
Pentru a preveni şi combate efectele negative ale stresului cele mai simple şi mai accesibile strategii de luptă sunt:
metodele de reglare şi de autoreglare a stărilor psihice şi relaxarea şi tehnicile derivate ale acesteia.
Un fenomen cu un caracter disfuncţional determinat de stres este oboseala. Aceasta apare în urma solicitărilor
organismului în activitatea umană şi este determinată de consumul de energie în timpul acestei activităţi.
Oboseala reprezintă o reacţie a organismului de readaptare, de refacere a funcţiilor sale. Ea reprezintă un fenomen
fiziologic normal care apare în urma solicitărilor prezente în activitatea umană.
În general oboseala este un fenomen reversibil, deoarece dacă este urmată de o perioadă de odihnă sau de somn,
organismul îşi reface plenitudinea funcţiilor sale. Ea nu este o boală, dar poate avea consecinţe temporare asupra
organismului precum slăbirea atenţiei faţă de munca îndeplinită şi faţă de mediu.
 Specialiştii clasifică oboseala în următoarele grupe:
Oboseala musculară (dinamică şi statică) - determinată de efortul muscular şi de contractarea musculară fixă.
Oboseala neurosenzorială - cauzată de tensiunea nervoasă a simţurilor (ochi, urechi).
Oboseala psihică - determinată de factori de natură psihică.
Oboseala poate fi provocată de o mulţime de cauze, dintre care cele mai des întâlnite sunt:
- intensitatea şi durata muncii fizice şi intelectuale;
- factorii de mediu (temperatura, lumina, zgomotul);
- factorii de natură psihică (responsabilităţi, griji, conflicte);
- monotonia sau rutina muncii;
- boli şi dureri.
Formele de manifestare a oboselii la om sunt multiple:
- scăderea atenţiei;
- încetinirea şi inhibarea percepţiei;
- inhibarea capacităţii de gândire;
- scăderea randamentului activităţii fizice şi intelectuale.
În birouri oboseala profesională este o stare produsă de stres şi afectează mai ales persoanele care lucrează cu
publicul. Cei mai mulţi cred că munca în birouri şi secretariate este lipsită de stres sau cu stres redus, însă lucrurile nu
stau deloc aşa. Tensiunile psihice şi stresul contactelor inter-umane determină oboseală sau chiar epuizare.
În general, persoanele care manifestă simptome de oboseală fizică şi psihică au o atitudine negativistă în relaţiile
cu ceilalţi şi resimt o diminuare a respectului de sine.
În afara programului normal de lucru, remedierea şi prevenirea oboselii se poate realiza prin reglementarea duratei zilei de
lucru, a duratei săptămânii de lucru şi a concediilor de odihnă.
Este foarte important să se prevină starea de oboseală profesională pentru că aceasta nu afectează un singur
membru al personalului ci este transmisă şi celorlalţi
Pentru a nu permite răspândirea acestor simptome, managerii trebuie să le recunoască şi să le prevină ori de câte
ori este posibil. De asemenea, managerul are un rol esenţial în găsirea unor corelaţii şi alternative optime între durata
perioadelor de muncă, durata pauzelor pentru odihnă, numărul, conţinutul şi momentul introducerii acestor pauze,
astfel încât să se asigure o eficienţă sporită, un nivel optim al capacităţii de muncă şi o bună stare a sănătăţii.

Stresul vizual indus de utilizarea calculatoarelor

Deşi computerul ne îmbunătăţeşte viaţa, acest avantaj nu ne scuteşte de anumite riscuri privind sănătatea. Studiile
făcute au arătat că tipul muncii şi numărul de ore pe zi de utilizare a terminalului video sunt factori importanţi în determinarea
nivelului problemelor cauzate de această activitate. Problemele ochilor sunt cele mai obişnuite pentru utilizatorii
calculatoarelor. Din nefericire nu există prea multe informaţii legate de computer şi de stresul vizual.
Milioane de oameni folosesc terminale video-display (TVD), aceştia prezintă dificultăţi cu focalizarea privirii asupra
obiectelor mai îndepărtate şi tulburări ale imaginii dincolo de planul apropiat după folosirea îndelungată a displayului.
În afara acestor simptome directe apar unele indirecte cum ar fi: încordare şi durere în ceafă şi în umeri; dureri de
spate; oboseală excesivă; iritabilitate excesivă; dureri în braţe, în încheieturi şi în umeri; nervozitate crescută; eficienţă
vizuală scăzută şi erori mai frecvente. În special operatorii dau dovadă de o scădere generală a productivităţii, inclusiv
erori frecvente şi viteză redusă în timpul desfăşurării activităţii.
Ochii oamenilor sunt adaptaţi totuşi pentru vederea la distanţă. Câmpul nostru vizual nu poate să facă trecerea de
la planul îndepărtat la cel apropiat în mod natural. Adaptarea trebuie să fie activă, prin modificarea mediului nostru de
lucru şi a comportamentului specific activităţii depuse .
Simptomele directe ale stresului vizual sunt:
- tensiune la nivelul ochilor;
- dureri de cap;
- dificultăţi de focalizare;
- miopie;
- dublarea imaginii;
- modificări în percepţia culorilor
Simptomele indirecte pot include:
- dureri la nivelul muşchilor şi oaselor (gât, umeri, spate, încheietura mâinii);
 - oboseală fizică excesivă;
- eficienţă vizuală scazută în desfăşurarea activităţii.

Corelaţia dintre numărul de ore de utilizare a terminalului video pe săptămână şi problemele de sănătate
apărute
Simptome <15 h 15-30 h >30 h
Tensiune ochi 33% 37% 63%
Dureri de cap 20% 27% 47%
Ameţeli 4% 6% 5%
Tulburări somn 13% 11% 11%
Dureri de spate 23% 26% 40%

Probleme de focalizare
Ochiul nu se poate focaliza asupra informaţiilor de pe ecranul displayului cu aceeaşi precizie cu care se focalizează
asupra unei pagini tipărite. Dacă terminalul video este folosit mai mult timp, punctul de focalizare al ochiului trece
dincolo de ecran şi se apropie de punctul de relaxare, ceea ce în timp duce la degradarea imaginii percepute pe ecran. De
aceea sunt necesare măsuri corective (ochelari speciali prescrişi pentru terminalul video şi/sau formarea, antrenarea
vizuală).

Miopia
Miopia ar putea fi cauzată de condiţii improprii de desfăşurare a activităţii (lumină insuficientă, poziţie incorectă,
cititul la distanţe prea mici ce determină apariţia stresului) sau este o moştenire genetică.

Schimbări în percepţia culorilor

Acestea sunt determinate de urmărirea ecranului în mod constant pentru perioade lungi de timp, alternând cu
mutarea privirii asupra fundalului. Privitorul poate percepe culori opuse sau complementare celor care alcătuiesc fondul
imaginilor de pe ecran (urmărirea constantă a unui ecran verde conduce la perceperea culorii roz la schimbarea focalizării
privirii). Acest fenomen poate fi alarmant dar nu este periculos şi dispare după puţin timp.

Dublarea imaginii
Displopia (vederea dublă) se datorează unei scăderi a capacităţii de coordonare a ochilor. Este o afecţiune
temporară, totuşi trebuie consultat un medic oftalmolog spre a îndepărta posibilitatea existenţei unei disfuncţionalităţi
neurologice serioase.

Factorii care influenţeză stresul vizual

Mediul de lucru cu computerul este determinat de o serie de factori fizici, cum ar fi :
- iluminatul;
- poziţia utilizatorului;
- amplasarea computerului;
- zgomotul;
- calitatea aerului.
Pe lângă aceştia există şi aspecte adiacente ale activităţii care pot contribui la stresul vizual :
- specificul muncii desfăşurate;
- planificarea şi organizarea acesteia;
- profilul fiziologic şi psihologic al utilizatorului;
- eficienţa vizuală a operatorului;
- caracteristicile staţiei de lucru.
Afecţiunile vizuale ale lucrătorilor pot fi depistate şi tratate în urma examenelor oftalmologice. Pe lângă grija
pentru întreţinerea ochiului, de mare importanţă în asigurarea condiţiilor optime de lucru ale operatorilor este
îmbunătăţirea aspectului ergonomic.
 Limitele contrastului
Pentru a mări confortul vizual este de preferat o cameră mai slab luminată atunci când privim ecranul
computerului. O lampă de birou corect amplasată va permite citirea simultană a documentelor cu care se lucrează.

Culorile
Caracterele care apar pe ecran pot avea efect hotărâtor asupra confortului vizual. Caracterele negre pe fundal alb
asigură confortul vizual maxim. Alte culori preferate pentru caractere sunt: verde, galben şi portocaliu. Este bine să fie
evitate cele scrise cu roşu sau cu albastru. Displayurile color sunt mult mai obositoare pentru sistemul vizual decât cele
monocrome. Fundalul ecranului are efect asupra sistemului vizual. Un ecran alb asigură o focalizare foarte bună

Luminozitatea
Operatorul trebuie să regleze luminozitatea ecranului şi contrastul pentru a obţine confortul vizual maxim. Unii
utilizatori au declarat că luminozitatea variabilă a ecranului pe parcursul zilei de lucru asigură relaxarea ochilor obosiţi.

Tipul şi dimensiunea caracterelor

Înălţimea recomandată pentru caractere este între 2,5 mm şi 3,00 mm, fiecare dintre ele trebuind să fie foarte clar
definită pe ecran. Standardele internaţionale stabilesc 80 de caractere pe linie şi 25 de linii pentru un ecran. Terminalul
video trebuie verificat la fiecare şase luni pentru a ne asigura că funcţionează conform prescripţiilor. Verificarea periodică
se va desfăşura conform prescripţiilor producătorului. Ea va asigura şi o calitate corespunzătoare a caracterelor.

Tastatura
În conceperea tastaturii trebuie să se ţină seama de anumiţi factori:
- dispunerea tastelor ;
- dimensiunea acestora ;
- unghiul şi înălţimea tastaturii ;
- rezistenţa la apăsare ;
- culorile folosite pentru diferite funcţii ale tastelor.
Tastaturile proiectate neergonomic pot determina dureri ale încheieturilor mâinii ce se pot transforma în
incapacităţi permanente de mişcare. Sunt de preferat tastaturile mobile şi folosirea unui wrist pad (suport pentru
încheieturi).

Distanţa de lucru
Preocupările recente legate de riscurile radiaţiilor cu frecvenţă scăzută au stabilit că distanţa optimă până la ecran este de
70 cm. Ea poate fi obţinută prin mărirea caracterelor pe ecran. Ochelarii speciali pentru computer (lentilele lor echilibrează
sistemul vizual, reducând stresul) pot deveni un accesoriu obişnuit al utilizatorului de computere.

Strălucirea supărătoare
Se poate diminua prin iluminarea adecvată a spaţiului de lucru, prin îndepărtarea computerului de sursa de lumină
sau prin instalarea de paravane. Filtrele anti-strălucire sau acoperirile anti-reflexie pe lentilele ochelarilor pot fi utile.
S-a demonstrat că folosirea acestor ochelari duce la creşterea confortului vizual. Se pare că vor deveni accesorii
pentru utilizatori. Lentilele ochelarilor obişnuiţi nu pot asigura flexibilitatea necesară lucrului cu computerul. Lentilele
speciale bifocale pentru computer au porţiunea de sus proiectată pentru urmărirea ecranului, în timp ce partea de jos
este realizată pentru a urmări textul scris. Lentilele trifocale sunt şi mai specializate, asigurând zone pentru computer,
pentru text şi pentru privirea la distanţă. Există şi lentile noi, cu design modern, care permit modificări gradate ale puterii
lentilelor în funcţie de variaţia distanţei. Lentilele colorate acoperite cu straturi anti-reflexie sunt câteodată utile ca
elemente adiţionale pentru creşterea confortului la urmărirea ecranului computerului. Persoanele trecute de 40 de ani
suferă deja din cauza dificultăţilor de concentrare asupra obiectelor aflate la mici distanţe. Acest lucru este un rezultat al
modificărilor ce survin în structura aparatului vizual, din cauza înaintării în vârstă. În această situaţie se recomandă
utilizarea ochelarilor obişnuiţi pentru citit şi a ochelarilor speciali pentru lucrul cu calculatorul, care echilibrează această
disfuncţie naturală. În lucrul cu calculatorul nu se recomandă folosirea lentilelor de contact, acestea produc senzaţii de
disconfort după un număr de ore petrecute în faţa monitorului.
 Munca pe calculator necesită îngrijiri speciale ale vederii. Dintre acestea menţionăm necesitatea unui examen
periodic al vederii. Operatorii pe computer trebuie să facă un control al vederii şi al stării de sănătate a ochilor în fiecare
an.
Iată ce aspecte trebuie să cuprindă un astfel de examen:
- sănătatea ochiului;
- acuitatea vederii la distanţă;
- acuitatea vederii de aproape;
- cât de bine lucrează ochii împreună (bi-ocularitatea);
- capacitatea de lucru la distanţe mici;
- evaluarea capacităţilor de focalizare;
- semne sau simptome precoce de stres vizual.
În birourile în care există aparatură hardware, există filtre de aer pentru a capta eventuala umezeală care ar putea
afecta această aparatură şi pentru a îmbunătăţi condiţiile de siguranţă a calculatoarelor. Folosirea acestor filtre generează
însă apariţia prafului care la rândul său conduce la apariţia altor probleme de ordin tehnic.
Operatorii pe calculator au tendinţa de a clipi mai rar, din cauza lucrului la distanţe mici şi de aceea suferă de
senzaţia exterm de neplăcută a “prăfuirii” globilor oculari. În această situaţie se recomandă folosirea unor picături
speciale recomandate de către medicul oftalmolog.

Iluminarea încăperii
Iluminarea în încăpere trebuie să fie de 3 ori mai puternică decât fundalul ecranului. Este de preferat să se
folosească lămpi de birou în locul iluminării din plafon. Cu cât este mai mic contrastul între ecran şi mediul înconjurător,
cu atât este mai bine. Astfel se reduce oboseala ochiului care nu mai trebuie să facă eforturi de adaptare de la o
luminozitate la alta.

Suprafaţa pereţilor şi culoarea lor

Pereţii trebuie să fie maţi şi într-o culoare pastel.

Poziţia la locul de muncă

Situaţia ideală a lucrului pe calculator ar fi cea în care toate condiţiile de mai jos sunt satisfăcute simultan:

1. Ecranul, documentul şi consola se află toate la aceeaşi distanţă de ochii utilizatorului. Suporturile documentelor
au posibilitatea să poziţioneze documentul la aceeaşi distanţă cu ecranul computerului.

2. Ţineţi picioarele bine aşezate pe pământ atunci când sunteţi aşezat. Utilizatorii scunzi pot folosi un suport
pentru picioare.

3. Trunchiul stă drept dar înclinat cu aproape 20 de grade din şolduri.

4. Nu îndoiţi mâna din încheietură atunci când tastaţi. Îndoirea încheieturii poate duce la afecţiuni date de
încordare repetată. Asiguraţi-vă că încheieturile nu se sprijină pe o margine ascuţită atunci când tastaţi.

5. Menţineţi coapsele în poziţie orizontală cu picioarele aşezate cu toată talpa pe sol sau pe un suport dacă este
nevoie.

6. Partea de sus a braţului va fi în poziţie verticală atunci când folosim terminalul video.

7. Antebraţul va fi în poziţie orizontală sau uşor coborât.

8. Suprafeţele terminalului şi/sau ale documentului vor fi la o înălţime astfel încât picioarele să nu atingă partea de
dedesubt a mesei.
 Computerul ne îmbunătăţeşte viaţa, dar nu ne fereşte de anumite riscuri privind sănătatea. Aici am analizat numai
influenţa asupra vederii. În plus, pe lângă ochi, problemele care mai pot apărea sunt:

1. probleme musculare şi ale scheletului;

2. stresul;

3. efectele datorate radiaţiilor.

INTOCMIT,

SERVICIU EXTERN SSM

INSPECTOR BOGDAN PATRU