IP-SSM-01 APROBAT

GENERALE
CUPRINS
Capitolul 1 Încadrarea şi repartizarea personalului pe locuri de muncă…………………… 2
Capitolul 2 Obligaţiile angajatorului…………………………………………………………… 2
Capitolul 3 D otarea cu echipament individual de protecţie (EIP)…………………………… 3
Capitolul 4 Protecţia împotriva incendiilor şi exploziilor…………………………………….. 3
Capitolul 5 Organizarea locului de muncă…………………………………………………….. 4
Capitolul 6 Obligaţiile conducătorului locului de muncă şi ale executantului………………. 4
Capitolul 7 Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă…………… 5
Capitolul 8 Procedura în cazul pericolului grav şi iminent de accidentare…………………. 7
Capitolul 9 Comunicarea evenimentelor………………………………………………………. 8
Capitolul 10 Accident de munca ………………………………………………………………… 8
Capitolul11 MANIPULAREA, TRANSPORTUL PRIN PURTARE ŞI CU MIJLOACE
NEMECANIZATE ŞI DEPOZITAREA MATERIALELOR ……………………...... 9
Capitolul 12 DEPLASAREA PERSONALULUI PE DRUMURILE PUBLICE……………… 11
Capitolul 13 PRELUCRAREA AUTOMATĂ A DATELOR………………………………….. 12
Capitolul 14 SUPRAFETELE DENIVELATE SI ALUNECOASE…………………………… 13
Capitolul 15 INSTALATIILE SI ECHIPAMENTELE ELECTRICE………………………… 14
Capitolul 16 ILUMINATUL……………………………………………………………………… 14
Elaborate în conformitate cu:
-prevederile art. 41 alin. (2) din Constituţia din 21 noiembrie 1991, republicată;
-prevederile art. 13 lit. e) din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006;
-prevederile art. 15 alin. (1) punctul 3 din H.G. nr. 1.425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
Legii nr. 319/2006.
Prezentele instrucţiuni proprii de prevenire şi protecţie privind activităţile desfăşurate la sediul social, sedii secundare sau in afara societăţii, au
aplicativitate în cadrul activităţilor desfăşurate de societate.
Realizarea efectivă a măsurilor dispuse revine atât lucrătorilor, cât şi persoanelor cu atribuţii în organizarea şi conducerea procesului de
muncă, în baza prevederilor art. 22 si 23 din Legea nr. 319/2006, pentru a nu expune la pericol de accidentare propria persoană, alţi lucrători sau
alţi participanţi la procesul de muncă care pot fi afectaţi de acţiunile sau omisiunile lucrătorului în timpul procesului de muncă.
Informarea lucrătorilor se realizează prin procedura de informare care cuprinde: informarea iniţială, materialele necesare de informare din
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi comunicările făcute de conducerea societăţii.
Consultarea lucrătorilor se realizează prin intermediul procedurii de consultare stabilite la nivelul societăţii, conform căruia orice lucrător,
reprezentant al acestuia sau, după caz, membru în comitetul de securitate şi sănătate în muncă îşi poate aduce contribuţia la îmbunătăţirea
condiţiilor de muncă şi la creşterea gradului de asigurare a securităţii şi sănătăţii în muncă, prin propuneri concrete formulate în scris, adresate
conducerii societăţii, aplicabile condiţiilor specifice de desfăşurare a activităţii în cadrul societăţii.
Întreg personalul este obligat să respecte prevederile prezentelor Instrucţiuni proprii de prevenire şi protecţie pentru activităţile desfăşurate la
sediul social, sedii secundare sau in afara societăţii.
Activitatea de prevenire şi protecţie reprezintă un ansamblu de activităţi care are ca scop:
-asigurarea condiţiilor optime de muncă;
-prevenirea accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale;
-acordarea primului-ajutor;
-stingerea incendiilor;
-evacuarea lucrătorilor;
-stabilirea legăturilor necesare cu serviciile specializate, îndeosebi în ceea ce priveşte primul-ajutor, serviciul medical de urgenţă,
salvare şi pompieri, printr-un sistem unitar de măsuri şi reguli, realizat şi prin informarea şi consultarea lucrătorilor, care acoperă activităţile
desfăşurate în procesul muncii şi toate categoriile de persoane fizice şi juridice angrenate în acesta.
Instrucţiunile proprii de prevenire şi protecţie sunt reglementări cu aplicabilitate internă care cuprind prevederi obligatorii pentru desfăşurarea
activităţilor în condiţii de securitate a muncii.
Adecvat condiţiilor concrete de desfăşurare a activităţilor se pot prevedea şi asigura ulterior şi alte măsuri de securitate a muncii, în
completarea celor existente, funcţie de condiţiile specifice de lucru.
Structura acestor instrucţiuni proprii de prevenire şi protecţie au la bază abordarea sistemică a aspectelor de securitate şi sănătate în muncă,
conform legislaţiei privind securitatea şi sănătatea în munca în vigoare.
Conform acestei abordări, procesul de muncă este tratat ca un sistem complex structurat, compus din următoarele elemente care
interacţionează reciproc:
 lucrătorul – persoana implicată nemijlocit în executarea unei sarcini de muncă;
 sarcina de muncă – totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul echipamentelor de muncă şi în anumite condiţii de mediu,
pentru realizarea scopului procesului de muncă;
 echipamente de muncă – orice maşină, aparat, unealtă sau instalaţie folosita în muncă;
 mediul de muncă – ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psihologice în care unul sau mai mulţi executanţi îşi realizează
sarcina de muncă.
Reglementarea măsurilor de securitate şi sănătate în muncă în cadrul prezentelor instrucţiuni proprii de prevenire şi protecţie, vizând global
desfăşurarea uneia sau mai multor activităţi, în condiţii de securitate şi sănătate în muncă, se realizează prin tratarea tuturor aspectelor de
asigurare a securităţii şi sănătăţii în muncă la nivelul fiecărui element al sistemului executant – sarcină de muncă – echipament de munca – mediu
de muncă propriu proceselor de muncă din cadrul activităţilor care fac obiectul activităţii de prevenire şi protecţie.

Page 1 of 9
 Capitolul 1
Încadrarea şi repartizarea personalului pe locuri de muncă
Art. 1.(1) Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze muncă
pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu.
(2) Contractul individual de muncă se încheie în baza consimţământului părţilor, în forma scrisă, în limba română.
Art.2.O persoana poate fi angajată în cadrul societatii numai în conformitate cu . HG nr. 355 / 2007 care stabileste cerintele minime pentru
supravegherea sanatatii lucratorilor fata de riscurile pentru securitate si sanatate, pentru prevenirea imbolnavirii lucratorilor cu boli profesionale
cauzate de agenti nocivi chimici, fizici, fizico-chimici sau biologici, caracteristici locului de munca, precum si a suprasolicitarii diferitelor organe
sau sisteme ale organismului în procesul de munca.
Art. 3.La repartizarea în muncă a tinerilor şi a persoanelor cu diverse infirmităţi vor fi respectate reglementările în vigoare privind angajarea
acestor categorii de personal.
Capitolul 2
Obligaţiile angajatorului
Art.4.Angajatorul are următoarele obligaţii:
a)să ia măsurile necesare pentru acordarea primului-ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor;
b)să stabilească legăturile necesare cu serviciile specializate, îndeosebi în ceea ce priveşte primul-ajutor, serviciul medical de urgenţă,
salvare şi pompieri;
Notă.Pentru aplicarea prevederilor art. 9 lit. a) şi b), angajatorul desemnează lucrătorii care aplică măsurile de prim-ajutor, de
stingere a incendiilor şi de evacuare a lucrătorilor.
c) să informeze, cât mai curând posibil, toţi lucrătorii care sunt sau pot fi expuşi unui pericol grav şi iminent despre riscurile implicate de
acest pericol, precum şi despre măsurile luate ori care trebuie să fie luate pentru protecţia lor;
d) sa ia măsuri şi să furnizeze instrucţiuni pentru a da lucrătorilor posibilitatea să oprească lucrul şi/sau să părăsească imediat locul de
muncă şi să se îndrepte spre o zonă sigură, în caz de pericol grav şi iminent;
e) să nu impună lucrătorilor reluarea lucrului în situaţia în care încă există un pericol grav şi iminent, în afara cazurilor excepţionale şi
pentru motive justificate.
Capitolul 3
D otarea cu echipament individual de protecţie (EIP)
Art.5.Se va face în conformitate cu prevederile H.G. nr. 1.048/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către
lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă (M.Of. nr. 722 din 23 august 2006).
Art.6.Orice echipament individual de protecţie trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să fie corespunzător pentru riscurile implicate, fără să conducă el însuşi la un risc mărit;
b) să corespundă condiţiilor existente la locul de muncă;
c) să ia în considerare cerinţele ergonomice şi starea sănătăţii lucrătorului;
d) să se potrivească în mod corect persoanei care îl poartă, după toate ajustările necesare.
Art.7.EIP se distribuie gratuit de către angajator, care asigură buna sa funcţionare şi o stare de igienă satisfăcătoare prin intermediul întreţinerii,
reparării şi înlocuirilor necesare.
Art. 8. (1) EIP este, în principiu, destinat purtării de către o singură persoană.
(2) Dacă împrejurările impun purtarea EIP de către mai multe persoane, se iau măsuri corespunzătoare pentru a se asigura că această
utilizare nu creează diferiţilor utilizatori nicio problemă de sănătate sau de igienă.
Art.9. Angajatorul informează mai întâi lucrătorul despre riscurile împotriva cărora îl protejează purtarea EIP.
Art.10.Angajatorul asigură instruirea lucrătorului şi, dacă este cazul, organizează antrenamente pentru modul de purtare a EIP.
Art.11.(1) EIP poate fi utilizat numai în scopurile specificate şi în conformitate cu fişa de instrucţiuni, cu excepţia împrejurărilor specifice şi
excepţionale.
(2) Instrucţiunile trebuie să fie pe înţelesul lucrătorilor.
Capitolul 4
Protecţia împotriva incendiilor şi exploziilor
Art.12.(1) Angajatorul stabileşte, prin dispoziţii scrise, responsabilităţile şi modul de organizare pentru apărarea împotriva incendiilor în unitatea
sa, le actualizează ori de câte ori apar modificări şi le aduce la cunoştinţa salariaţilor, utilizatorilor şi oricăror alte persoane interesate.
(2) Angajatorul asigură identificarea şi evaluarea riscurilor de incendiu din unitate şi asigură corelarea măsurilor de apărare împotriva
incendiilor cu natura şi nivelul riscurilor.
Art.13.(1) Fiecare salariat are, la locul de muncă, următoarele obligaţii principale:
a) să respecte regulile şi măsurile de apărare împotriva incendiilor, aduse la cunoştinţă, sub orice formă, de către administrator;
b) să utilizeze substanţele periculoase, instalaţiile, utilajele, maşinile, aparatura şi echipamentele potrivit instrucţiunilor tehnice, precum şi
celor date de administrator;
c) să nu efectueze manevre nepermise sau modificări neautorizate ale sistemelor şi instalaţiilor de apărare împotriva incendiilor;
d) să comunice, imediat după constatare, conducătorului locului de muncă orice încălcare a normelor de apărare împotriva incendiilor sau
a oricărei situaţii stabilite de acesta ca fiind un pericol de incendiu, precum şi orice defecţiune sesizată la sistemele şi instalaţiile de apărare
împotriva incendiilor;
e) să coopereze cu salariaţii desemnaţi de administrator, care au atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor, în vederea realizării
măsurilor de apărare împotriva incendiilor;
f) să acţioneze, în conformitate cu procedurile stabilite la locul de muncă, în cazul apariţiei oricărui pericol iminent de incendiu;
g) să furnizeze persoanelor abilitate toate datele şi informaţiile de care are cunoştinţă, referitoare la producerea incendiilor.
(2) În caz de incendiu, oricare salariat trebuie să acorde ajutor, când şi cât este raţional posibil, semenilor aflaţi în pericol sau în dificultate,
din proprie iniţiativă ori la solicitarea victimei, a reprezentanţilor autorităţilor administraţiei publice, precum şi a personalului serviciilor de
urgenţă.
Art.14.Periodic, angajatorul verifică dacă salariaţii cunosc şi respectă instrucţiunile necesare privind măsurile de apărare împotriva incendiilor.

Page 2 of 9
 Capitolul 5
Organizarea locului de muncă
Art.15.Amenajarea locului de muncă trebuie astfel realizată încât să ofere utilizatorilor confort şi libertate de mişcare şi să diminueze, în măsura
maxim posibilă, riscurile de natură vizuală şi mentală.
Art.16.În spaţiile de lucru se va asigura un iluminat corespunzător (natural, artificial sau mixt).
Art.17.Geamurile şi piesele de cristal sau semicristal din componenţa mobilierului vor fi întregi, fără spărturi, crăpături sau bucăţi lipsă.
Marginile acestora trebuie să fie şlefuite, fără porţiuni tăioase sau zgrunţuroase.
Art.18.Orice obiect de mobilier va fi finisat corespunzător, pentru a nu provoca accidente.
Art.19.Periodic va fi verificată stabilitatea pieselor de mobilier.
Art.20.Posturile de muncă trebuie concepute şi amenajate astfel încât să permită unor persoane diferite să realizeze o gamă diversă de sarcini de
muncă, într-un mod confortabil şi eficace, la nivelul de performanţe cerut.
Art.21.Amenajarea posturilor de muncă trebuie să permită adaptarea acestora la schimbări de cerinţe şi situaţii.
Art.22.Locul de muncă trebuie să permită o bună corelare între caracteristicile antropofuncţionale ale utilizatorilor şi munca lor prin asigurarea
posibilităţilor de reglare a diferitelor elemente componente ale acestuia.
Art.23.Înainte de începerea lucrului, conducătorul locului de muncă este obligat să ia toate măsurile necesare asigurării condiţiilor normale şi
sigure privind securitatea muncii pentru salariaţii din subordine.
Art.24.Utilizatorii trebuie să aibă posibilităţi de modificare a poziţiei de lucru, în timpul activităţii.
Art.25.Înaintea începerii lucrului, conducătorul locului de muncă este obligat să se asigure dacă:
a)salariaţii din subordine au instructajul de protecţie a muncii efectuat în terme
b)salariaţii sunt apţi de lucru,
c)salariaţii poartă echipamentul de lucru sau de protecţie, dacă este cazul.
Art.26.Salariaţii vor executa numai lucrările încredinţate şi numai pe acelea pentru care sunt calificaţi, instruiţi şi autorizaţi.
Art.27. (1) Conductorii electrici şi cablurile trebuie să respecte următoarele condiţii:
a) să nu prezinte risc de electrocutare la trecerea pe planul de lucru sau pe sol;
b)să aibă o lungime suficientă pentru a se adapta la nevoile reale şi previzibile ale utilizatorilor, inclusiv în cazul unei reamenajări a
încăperii;
c)să asigure accesul uşor, iar întreţinerea să se efectueze fără întreruperea activităţii;
d)cablajul trebuie să corespundă întregului domeniu de reglare a planurilor de lucru.
(2) Conductorii electrici nu vor traversa căile de acces fără a fi protejaţi împotriva deteriorărilor mecanice.
Capitolul 6
Obligaţiile conducătorului locului de muncă şi ale executantului
Art.28.Conducătorul locului de muncă are următoarele obligaţii:
a)să verifice vizual la începerea lucrului existenţa şi starea tehnică a protectorilor şi/sau dispozitivelor de protecţie, a aparatelor de măsură
şi control şi să ia măsuri pentru înlăturarea eventualelor deficienţe constatate;
b)să repartizeze salariaţii din subordine numai la activităţile pentru care aceştia posedă pregătirea corespunzătoare şi numai după instruirea
tehnică şi de protecţie a muncii;
c)să nu permită desfăşurarea oricărei sarcini de muncă de către salariaţii aflaţi într-o stare psiho-fiziologică necorespunzătoare;
d)să ia măsuri pentru asigurarea igienei, ordinii şi curăţeniei la locul de muncă, şi să menţină permanent libere căile de acces şi/sau
circulaţie din incinta societăţii;
e)să urmărească pe toata durata timpului de lucru menţinerea în stare corespunzătoare a căilor de acces şi evacuare şi a iluminatului;
f)să oprească imediat procesul de muncă în cazul apariţiei unor pericole iminente de accidentare sau de producere a avariilor;
g)în cazul producerii unui accident de muncă, să ia măsuri de acordare a primului-ajutor şi să informeze conducerea societăţii, corect şi
complet, asupra celor întâmplate;
h)să verifice existenţa semnalizării de securitate şi/sau sănătate la locurile de muncă, în conformitate cu Cerinţele minime generale din 26
iulie 2006, pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă;
i)să interzică folosirea de improvizaţii la utilizarea echipamentelor tehnice, indiferent de natura lor;
j)să ia măsuri pentru menţinerea în stare de curăţenie a zonelor din jurul echipamentelor tehnice;
k)să ia orice măsuri, în cadrul activităţii sale la locul de muncă, pentru prevenirea accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale.
Art.29.Conducătorii locurilor de muncă sunt obligaţi să coordoneze activitatea, în aşa fel încât să nu expună la pericole de accidentare sau
îmbolnăvire profesională atât persoana proprie, cât şi pe celelalte persoane participante la procesul de muncă.
Art.30.Pentru ca salariatul să îşi desfăşoare în siguranţă activitatea la locul de muncă este obligat să respecte dispoziţiile primite din partea
conducătorului locurilor de muncă, atribuţiile şi obligaţiile specifice postului pe care îl ocupă, cerinţele specifice fiecărui echipament tehnic în
parte, prezentate în cele ce urmează.
Art.31. Salariaţii sunt obligaţi să îşi desfăşoare activitatea în aşa fel încât să nu expună la pericole de accidentare sau îmbolnăvire profesională
atât persoana proprie, cât şi pe celelalte persoane participante la procesul de muncă.
Art.32.Pentru desfăşurarea proceselor de muncă în condiţii de securitate şi sănătate în muncă, salariaţii sunt obligaţi:
a)să verifice înainte de începerea lucrului dacă echipamentele tehnice pe care le vor utiliza sunt în stare tehnică corespunzătoare;
b)să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă eventualele defecţiuni constatate;
c)să nu părăsească locul de muncă fără aprobare, decât în cazul în care, din cauza unor defecţiuni apărute neaşteptat, i s-ar pune in pericol
viaţa sau integritatea fizică;
d)să nu părăsească locul de muncă atunci când echipamentele tehnice se află în stare de funcţionare;
e)să nu utilizeze echipamentele tehnice pentru alte operaţii decât cele pentru care au fost proiectate şi numai cu respectarea parametrilor
funcţionali prevăzuţi în Cartea tehnică;
f)să respecte tehnologia de lucru şi instrucţiunile de protecţie a muncii la locul de muncă;
g)să utilizeze echipamentul individual de protecţie corespunzător activităţii pe care o desfăşoară;
h)să menţină curăţenia la locul de muncă;
i)să nu introducă sau să consume băuturi alcoolice în incinta societăţii;
j)să nu fumeze decât în locurile special amenajate;

Page 3 of 9
 k)să respecte disciplina la locul de muncă;
l)să acorde primul-ajutor în cazul producerii unui accident de muncă;
m)să înştiinţeze imediat conducătorul locurilor de muncă despre producerea unui accident de muncă şi să nu schimbe starea de fapt a
evenimentului, decât numai dacă aceasta se impune, pentru a limita efectele produse de eveniment.
Art.33.De asemenea, personalul angajat este obligat:
a)să-şi însuşească măsurile de securitatea muncii;
b)să se prezinte la lucru înaintea orei de începere a programului pentru a avea timp să-şi ia toate măsurile necesare de verificare din punct
de vedere al securitatii muncii;
c)la terminarea programului de lucru să facă ordine şi curăţenie la locul de muncă şi să aducă la cunoştinţa conducătorului de muncă
eventualele defecţiuni ale maşinilor, utilajelor si instalaţiilor pe care le deservesc.
Art.34.Este strict interzis salariaţilor să intervină în vederea remedierii oricărei defecţiuni apărute la instalaţia electrică, indiferent de simplitatea
operaţiunii. În astfel de cazuri, au obligaţia să anunţe superiorul direct care va lua măsurile necesare în vederea remedierii.
Art.35.Se interzice ca salariaţii să intervină pentru remedierea defecţiunilor, curăţare sau revizii la echipamentele tehnice aflate în funcţiune sau
sub tensiune.
Art.36.Folosirea instalaţiilor, precum şi a sculelor necorespunzătoare la deservirea utilajelor sau maşinilor este interzisă cu desăvârşire.
Art.37.Prezentarea la locul de muncă într-o stare fizică şi/sau psihică necorespunzătoare este interzisă.
Art.38.Salariaţii sunt obligaţi să păstreze în bune condiţii amenajările efectuate de angajator, să nu le deterioreze şi să nu le descompleteze ori să
sustragă componente ale acestora.
Capitolul 7
Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă
Procedura instruirii lucrătorilor din punct de vedere al SSM s-a stabilit în conformitate cu prevederile art. 20 alin. (1) din Legea nr.
319/2006: „Angajatorul trebuie să asigure condiţii pentru ca fiecare lucrător să primească o instruire suficientă şi adecvată în domeniul SSM, în
special sub forma de informaţii şi instrucţiuni de lucru, specifice locului de muncă şi postului”.
Art.39.(1) Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă la nivelul societăţii se efectuează în timpul programului de lucru.
(2) Perioada în care se desfăşoară instruirea prevăzută la alin. (1) este considerată timp de muncă.
Art.40.Instruirea lucrătorilor în domeniul SSM cuprinde 3 faze:
a) instruirea introductiv-generală;
b) instruirea la locul de muncă;
c) instruirea periodică.
Art.41.La instruirea personalului în domeniul SSM vor fi folosite mijloace, metode şi tehnici de instruire, cum ar fi: expunerea, demonstraţia,
studiul de caz, vizionări de filme, diapozitive, proiecţii, instruire asistată de calculator.
Art.42.Angajatorul asigură baza materială corespunzătoare unei instruiri adecvate.
Art.43 .(1) Rezultatul instruirii lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă se consemnează în fişa de instruire individuală, cu
indicarea materialului predat, a duratei şi datei instruirii.
(2) Completarea fişei de instruire individuală se va face imediat după verificarea instruirii.
(3) După efectuarea instruirii, fişa de instruire individuală se semnează de către lucrătorul instruit şi de către persoanele care au efectuat
şi au verificat instruirea.
(4) Fişa de instruire individuală va fi păstrată de către conducătorul locului de muncă şi va fi însoţită de o copie a fişei de aptitudini,
completată de către medicul de medicină a muncii în urma examenului medical la angajare.
Art.44. (1) Pentru lucrătorii din întreprinderi şi/sau unităţi din exterior, care desfăşoară activităţi pe baza de contract de prestări de servicii în
societate, angajatorul va asigura instruirea lucrătorilor privind activităţile specifice societăţii, riscurile pentru SSM, precum şi măsurile şi
activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul societăţii, în general.
(2) Instruirea prevăzută la alin. (1) se consemnează în fişa de instruire colectivă.
(3) Fişa de instruire colectivă se întocmeşte în două exemplare, din care un exemplar se va păstra de către angajator şi un exemplar se
păstrează de către angajatorul lucrătorilor instruiţi sau, în cazul vizitatorilor, de către conducătorul grupului.
(4) Reprezentanţii autorităţilor competente în ceea ce priveşte controlul aplicării legislaţiei referitoare la SSM (inspectorii de muncă din
cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă) vor fi însoţiţi de către un reprezentant desemnat de către angajator, fără a se întocmi fişa de instructaj.
Instruirea introductiv-generală
Art.45.Instruirea introductiv-generală se face la angajarea lucrătorilor.
Art.46.Scopul instruirii introductiv-generale este de a informa despre activităţile specifice societăţii, riscurile pentru SSM, precum şi măsurile şi
activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul societăţii, în general.
Art.47.Instruirea introductiv-generală se face de către serviciul extern de prevenire şi protecţie.
Art.48.Instruirea introductiv-generală se face individual sau în grupuri de cel mult 20 de persoane.
Art.49.Durata instruirii introductiv-generale este de 8 ore.
Art.50.(1) În cadrul instruirii introductiv-generale se vor expune, în principal, următoarele probleme:
a) legislaţia de securitate şi sănătate în muncă;
b) consecinţele posibile ale necunoaşterii şi nerespectării legislaţiei de securitate şi sănătate în muncă;
c) riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice unităţii;
d) măsuri la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii privind acordarea primului-ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor.
(2) Conţinutul instruirii introductiv-generale trebuie să fie în conformitate cu tematica aprobată de către angajator.
Art.51. (1) Instruirea introductiv-generală se va finaliza cu verificarea însuşirii cunoştinţelor pe bază de teste.
(2) Rezultatul verificării va fi consemnat în fişa de instruire.
(3) Lucrătorii nu vor putea fi angajaţi dacă nu şi-au însuşit cunoştinţele prezentate în instruirea introductiv-generală.
Instruirea la locul de muncă
Art.52.(1) Instruirea la locul de muncă se face după instruirea introductiv-generală şi are ca scop prezentarea riscurilor pentru SSM, precum şi a
măsurilor şi activităţilor de prevenire şi protecţie la nivelul fiecărui loc de muncă, post de lucru şi/sau fiecărei funcţii exercitate.
(2) Instruirea la locul de muncă se face tuturor salariaţilor noi, precum şi la schimbarea locului de muncă în cadrul societăţii.
Art.53. (1) Instruirea la locul de muncă se face de către conducătorul direct al locului de muncă, în grupe de maximum 20 de persoane.

Page 4 of 9
 (2) Fişa de instruire se păstrează de către conducătorul locului de muncă.
Art.54. (1) Durata instruirii la locul de muncă depinde de riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă, precum şi de măsurile şi activităţile de
prevenire şi protecţie la nivelul fiecărui loc de muncă, post de lucru şi/sau fiecărei funcţii exercitate.
(2) Durata instruirii la locul de muncă este de 8 ore.
Art.55.(1) Instruirea la locul de muncă se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către serviciul extern de prevenire şi protecţie şi aprobate de
către angajator, care vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea.
(2) Instruirea la locul de muncă va cuprinde:
a) informaţii privind riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice locului de muncă şi/sau postului de lucru;
b) prevederile instrucţiunilor proprii elaborate pentru locul de muncă şi/sau postul de lucru;
c) măsuri la nivelul locului de muncă şi/sau postului de lucru privind acordarea primului-ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea
lucrătorilor;
d) prevederi ale reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă privind activităţi specifice ale locului de muncă şi/sau postului
de lucru;
e) instruirea la locul de muncă include demonstraţii practice privind activitatea pe care persoana respectivă o va desfăşura şi
exerciţii practice privind utilizarea EIP, a mijloacelor de alarmare, intervenţie, evacuare şi de prim-ajutor.
Instruirea periodică
Art.56. Instruirea periodică se face tuturor lucrătorilor şi are drept scop reîmprospătarea şi actualizarea cunoştinţelor în domeniul SSM.
Art.57.(1) Instruirea periodică se efectuează de către conducătorul locului de muncă.
(2) Intervalul dintre două instruiri periodice va fi de 3 luni.
(3) Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre două instruiri periodice va fi de 6 luni.
(4) Verificarea instruirii periodice se face de către serviciul extern de prevenire şi protecţie, care va semna fişele de instruire ale
lucrătorilor, confirmând astfel că instruirea a fost făcută corespunzător.
(5) Instruirea periodică se completează cu demonstraţii practice.
Art.58.Instruirea periodică se face suplimentar celei programate în următoarele cazuri:
a) când un lucrător a lipsit peste 30 de zile lucrătoare;
b) când au apărut modificări ale prevederilor de SSM privind activităţi specifice ale locului de muncă şi/sau postului de lucru sau
ale instrucţiunilor proprii, inclusiv datorită evoluţiei riscurilor sau apariţiei de noi riscuri în unitate;
c) la reluarea activităţii după accident de muncă;
d) la executarea unor lucrări speciale;
e) la introducerea unui echipament de muncă sau a unor modificări ale echipamentului existent;
f) la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru;
g) la introducerea oricărei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru.
Art.59.Durata instruirii periodice este de 8 ore.
Art.60.Instruirea periodică se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către serviciul extern de prevenire şi protecţie şi aprobate de către
angajator, tematici care vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea.
Capitolul 8
Procedura în cazul pericolului grav şi iminent de accidentare
Starea de pericol grav şi iminent de accidentare poate fi constatată de către orice lucrător din cadrul societăţii, precum şi de către serviciul
extern de prevenire şi protecţie cu care întreprinderea şi/sau unitatea a încheiat contract.
Art.61.La constatarea stării de pericol grav şi iminent de accidentare se vor lua imediat următoarele măsuri de securitate:
a) oprirea echipamentului de muncă şi/sau activităţii;
b) evacuarea personalului din zona periculoasă;
c) anunţarea serviciilor specializate;
d) anunţarea conducătorilor ierarhici;
e) eliminarea cauzelor care au condus la apariţia stării de pericol grav şi iminent.
Art.62.(1) În vederea realizării măsurilor prevăzute la art. 61 lit. a), angajatorul desemnează, prin decizie, lucrătorii care trebuie să oprească
echipamentele de muncă şi va asigura instruirea acestora.
(2) În vederea realizării măsurilor precizate la art. 61 lit. b), angajatorul:
a) întocmeşte planul de evacuare a lucrătorilor;
b) afişează planul de evacuare la loc vizibil;
c) instruieşte lucrătorii în vederea aplicării planului de evacuare şi verifică modul în care şi-au însuşit cunoştinţele.
(3) În vederea realizării măsurilor precizate la art. 61 lit. c), angajatorul:
a) desemnează lucrătorii care trebuie să contacteze serviciile specializate şi îi instruieşte în acest sens;
b) asigură mijloacele de comunicare necesare contactării serviciilor specializate.
(4) În vederea realizării măsurilor precizate la art. 61 lit. d), angajatorul stabileşte modul operativ de anunţare la nivel ierarhic superior.
(5) În vederea realizării măsurilor precizate la art. 61 lit. e), angajatorul:
a) desemnează lucrătorii care au capacitatea necesară să elimine starea de pericol grav şi iminent şi asigură instruirea şi dotarea lor cu
mijloace tehnice necesare intervenţiei;
b) stabileşte serviciile specializate care pot interveni.
Capitolul 9
Comunicarea evenimentelor
Eveniment – accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului, produs în timpul procesului de muncă ori în îndeplinirea
îndatoririlor de serviciu, situaţia de persoană dată dispărută sau accidentul de traseu ori de circulaţie, în condiţiile în care au fost implicate
persoane angajate, incidentul periculos, precum şi cazul susceptibil de boală profesională sau legată de profesiune.
Art.63.Orice eveniment va fi comunicat de îndată angajatorului, de către conducătorul locului de muncă sau de orice altă persoană care are
cunoştinţă despre producerea acestuia.
Art.64.Dacă printre victimele evenimentului se află şi lucrători ai altor angajatori, evenimentul va fi comunicat şi angajatorilor acestora.

Page 5 of 9
 Art.65.(1) Angajatorul va lua măsurile necesare pentru a nu se modifica starea de fapt rezultată din producerea evenimentului, până la primirea
acordului din partea organelor care efectuează cercetarea, cu excepţia cazurilor în care menţinerea acestei stări ar genera producerea altor
evenimente, ar agrava starea accidentaţilor sau ar pune în pericol viaţa lucrătorilor şi a celorlalţi participanţi la procesul muncii.
(2) În situaţia în care este necesar să se modifice starea de fapt rezultată din producerea evenimentului, se vor face, după posibilităţi, schiţe
sau fotografii ale locului unde s-a produs, se vor identifica şi se vor ridica orice obiecte care conţin sau poartă o urmă a evenimentului; obiectele
vor fi predate organelor care efectuează cercetarea şi vor constitui probe în cercetarea evenimentului.
Capitolul 10
ACCIDENT DE MUNCA
Conform Legeii nr. 319 / 2006 Legea securitatii si sanatatii in munca:
Art. 5. g) accident de munca - vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de
munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice, invaliditate
ori deces;
Art. 30. - (1) In sensul prevederilor art. 5 lit. g), este, de asemenea, accident de munca:
a) accidentul suferit de persoane aflate in vizita in intreprindere si/sau unitate, cu permisiunea angajatorului;
b) accidentul suferit de persoanele care indeplinesc sarcini de stat sau de interes public, inclusiv in cadrul unor activitati culturale, sportive, in
tara sau in afara granitelor tarii, in timpul si din cauza indeplinirii acestor sarcini;
c) accidentul survenit in cadrul activitatilor culturalsportive organizate, in timpul si din cauza indeplinirii acestor activitati;
d) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie initiativa pentru salvarea de vieti omenesti;
e) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie initiativa pentru prevenirea ori inlaturarea unui pericol
care ameninta avutul public si privat;
f) accidentul cauzat de activitati care nu au legatura cu procesul muncii, daca se produce la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei
fizice, in calitate de angajator, ori in alt loc de munca organizat de acestia, in timpul programului de munca, si nu se datoreaza culpei exclusive a
accidentatului;
g) accidentul de traseu, daca deplasarea s-a facut in timpul si pe traseul normal de la domiciliul lucratorului la locul de munca organizat de
angajator si invers;
h) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la locul de munca sau de la un loc de
munca la altul, pentru indeplinirea unei sarcini de munca;
i) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la care este incadrata victima, ori de la
orice alt loc de munca organizat de acestea, la o alta persoana juridica sau fizica, pentru indeplinirea sarcinilor de munca, pe durata normala de
deplasare;
j) accidentul suferit inainte sau dupa incetarea lucrului, daca victima prelua sau preda uneltele de lucru, locul de munca, utilajul ori
materialele, daca schimba imbracamintea personala, echipamentul individual de protectie sau orice alt echipament pus la dispozitie de angajator,
daca se afla in baie ori in spalator sau daca se deplasa de la locul de munca la iesirea din intreprindere sau unitate si invers;
k) accidentul suferit in timpul pauzelor regulamentare, daca acesta a avut loc in locuri organizate de angajator, precum si in timpul si pe
traseul normal spre si de la aceste locuri;
l) accidentul suferit de lucratori ai angajatorilor romani sau de persoane fizice romane, delegati pentru indeplinirea indatoririlor de serviciu in
afara granitelor tarii, pe durata si traseul prevazute in documentul de deplasare;
m) accidentul suferit de personalul roman care efectueaza lucrari si servicii pe teritoriul altor tari, in baza unor contracte, conventii sau in alte
conditii prevazute de lege, incheiate de persoane juridice romane cu parteneri straini, in timpul si din cauza indeplinirii indatoririlor de serviciu;
n) accidentul suferit de cei care urmeaza cursuri de calificare, recalificare sau perfectionare a pregatirii profesionale, in timpul si din cauza
efectuarii activitatilor aferente stagiului de practica;
o) accidentul determinat de fenomene sau calamitati naturale, cum ar fi furtuna, viscol, cutremur, inundatie, alunecari de teren, trasnet
(electrocutare), daca victima se afla in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu;
p) disparitia unei persoane, in conditiile unui accident de munca si in imprejurari care indreptatesc presupunerea decesului acesteia;
q) accidentul suferit de o persoana aflata in indeplinirea atributiilor de serviciu, ca urmare a unei agresiuni.
(2) In situatiile mentionate la alin. (1) lit. g), h), i) si l), deplasarea trebuie sa se faca fara abateri nejustificate de la traseul normal si, de
asemenea, transportul sa se faca in conditiile prevazute de reglementarile de securitate sisanatate in munca sau de circulatie in vigoare
Capitolul 11
INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA PENTRU MANIPULAREA,
TRANSPORTUL PRIN PURTARE ŞI CU MIJLOACE NEMECANIZATE ŞI DEPOZITAREA MATERIALELOR
A. Manipularea si transportul prin purtare a maselor
Art.66.In toate cazurile in care nu se poate evita manipularea sau transportul prin purtare a maselor, trebuie sa se organizeze locurile de munca
astfel incat la manipularea si transportul prin purtare sa fie eliminat sau redus riscul de accidentare.
Art.67.Conducerea persoanei juridice va organiza locurile de munca astfel incat activitatea sa se desfasoare in conditii de siguranta si cu risc cat
mai mic pentru sanatate.
Art.68.La efectuarea operatiilor de manipulare si transport prin purtare a maselor se vor repartiza numai salariati care corespund din punct de
vedere fizic.
Art.69.In timpul manipularii manuale a maselor lucratorul trebuie sa aiba vizibilitate. Se interzice transportul prin purtare a maselor care
impiedica vizibilitatea.
Art.70.Se interzice transportul prin purtare a maselor care nu au sisteme de prindere corespunzatoare.
Art.71.Traseul pe care il parcurge lucratorul in timpul transportului prin purtare nu trebuie sa fie cu obstacole, instabil sau alunecos.
Art.72.Manipularea si transportul prin purtare a maselor care au margini sau suprafete taietoare sau care datorita naturii lor pot produce leziuni ale
mainilor se va face numai cu palmare.
Art.73.Se interzice utilizarea salariatilor la manipularea si transportul manual al maselor daca nu au echipament individual de lucru si echipament
individual de protectie corespunzator si in stare buna.
Art.74.Manipularea materialelor lungi prin rostogolire se face de cel putin doua persoane.
Art.75.Se interzice descarcarea materialelor lungi prin cadere sau rostogolire libera.

Page 6 of 9
 B. Depozitarea materialelor
Art.76.Depozitarea materialelor se va face astfel incat sa se excluda pericolul de accidentare, incendii si explozii.
Art.77.Depozitarea materialelor pe rafturi se face in asa fel incat sa nu fie posibila caderea lor.
Art.78.Stivuirea se va face fara deteriorarea ambalajului. Stivele vor fi constituite din materiale cu aceleasi forme si dimensiuni sau din ambalaje
de acelasi tip si dimensiuni.
Art.79.Stivuirea materialelor sau ambalajelor cu forme geometrice diferite nu este permisa.
Art.80.In cazul depozitarii materialelor ambalate in cutii, lazi, butoaie sau alte ambalaje cu forme geometrice regulate, cand suprapunerea se face
direct pe ambalaje, peretii ambalajelor trebuie sa reziste presiunii exercitate de materialele situate deasupra, sa nu prezinte deformari sau
deteriorari, iar inaltimea de stivuire va fi determinate de rezistenta mecanica a ambalajelor.
Art.81.Scoaterea materialelor din stiva se va face astfel incat sa se evite prabusirea stivei.
Art.82.Se interzice accesul la locul de descarcare - incarcare manuala a persoanelor care nu au nici o atributie la aceste operatii.
C. Alte dispozitii
Art.83.Locurile de incarcare, descarcare si depozitare a materialelor corozive, toxice vor fi dotate cu solutii neutralizante, precum si cu surse de
apa curenta.
Art.84.Masele maxime admise pentru manipularea manuala sunt prezentate in tabelul urmator:
Tip de manipulare Frecventa operatiilor Barbati Femei

Varsta ( ani ) Varsta ( ani )

16 – 19 19 – 45 Peste 45 16 – 19 19- 45 Peste 45

Ridicare Rar 35 55 50 13 15 13
Frecvent 25 30 25 9 10 9
Foarte frecvent 20 25 20 8 9 8
Purtare Rar 30 50 40 13 15 13
Frecvent 20 30 25 9 10 9
Foarte frecvent 15 20 15 8 10 8
Tragere Rar 15 10
Frecvent 10 7
Impingere Rar 16 11
frecvent 11 7,5
Nota:
 Rar: sub 5 % din durata schimbului
 Frecvent : intre 6 – 10 % din durata schimbului
 Foarte frecvent : peste 10 % din durata schimbului.
Art.85.Masele admise a fi manipulate se reduc cu 75% pentru femeile insarcinate pana in luna a sasea. Femeile insarcinate dupa luna a sasea nu
vor mai transporta mase.
Art.86.Distantele de transport manual al maselor nu pot depasi 60 de metri, iar diferentele de nivel nu pot fi mai mari de 4 metri (pe scara sau
plan inclinat). Inaltimea maxima la care se pot ridica mase, manual, pe verticala este de 1,5 metri.
Capitolul 12
INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA PENTRU DEPLASAREA
PERSONALULUI PE DRUMURILE PUBLICE
1. Preambul
Conform prevederilor Legii nr.319 /2006, este considerat accident de munca si :
Art. 30. - (1)
g) accidentul de traseu, daca deplasarea s-a facut in timpul si pe traseul normal de la domiciliul lucratorului la locul de munca organizat de
angajator si invers;
h) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la locul de munca sau de la un loc de
munca la altul, pentru indeplinirea unei sarcini de munca;
i) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la care este incadrata victima, ori de la
orice alt loc de munca organizat de acestea, la o alta persoana juridica sau fizica, pentru indeplinirea sarcinilor de munca, pe durata normala de
deplasare;
2. Continut
Prezentele instructiuni proprii de securitate a muncii pentru deplasarea pe drumurile publice cuprind prevederi de securitate a muncii pentru
prevenirea accidentelor de munca la deplasarea personalului pe drumurile publice, indiferent de mijlocul de locomotie utilizat
3.Scop
Scopul prezentelor instructiuni este evitarea si combaterea riscurilor de accidentare care pot sa apara in timpul deplasarii pe drumurile publice
a personalului angajat al societatii.
I. Masuri generale de prevenire a accidentelor
Art.87.Deplasarea pe drumurile publice se va desfasura in conformitate cu prevederile H.G.R. 85 / 2003 privind circulatia pe drumurile publice si
celelalte reglementari legale in vigoare.
Art.85.In conformitate cu prevederile legii, traseul utilizat trebuie sa fie fara abateri nejustificate de la traseul normal, fara stationari nejustificate
si fara sa depasesca durata normala de deplasare.
Art.86.Itinerariul stabilit pentru deplasare trebuie sa evite zonele periculoase cum sunt :
- portiuni aflate in lucru

Page 7 of 9
 - portiuni afectate de calamitati naturale
- traversari nepermise ale liniilor C.F.R.
- alte zone cu risc sporit pentru deplasare
Art.87.La stabilirea traseului se vor evita zonele care nu confera siguranta deplasarii
Art.88.Momentul ales pentru plecarea la drum trebuie sa asigure o deplasare neprecipitata si posibilitatea respectarii tuturor reglementarilor si
restrictiilor de circulatie pe traseu
Art.89.Participantii la trafic trebuie sa manifeste o stare fizica si psihica buna
Art.90.Este strict interzisa circulatia pe drumurile publice in stare de ebrietate
II. Masuri de securitatea muncii la deplasarea pietonilor
Art.91.Pietonii sunt obligati sa respecte, in timpul deplasarii pe drumurile publice , semnificatia indicatoarelor de circulatie , a semaforului si a
celorlalte semne si marcaje care reglementeaza circulatia rutiera;
Art.92.Se va evita deplasarea in portiuni acoperite de apa , acestea putand masca eventule gropi sau canale descoperite;
Art.93.Traversarea drumurilor se va face doar prin locurile marcate sau special amenajate;
Art.94.Daca trotuarele destinate deplasarii pietonilor sunt blocate de schele sau alte amenajari pentru constructii , aceste zone vor fi ocolite pe o
distanta la care accidentele provocate de executia lucrarilor sa fie evitate.
Art.95.Daca , pe traseul deplasarii exista guri de canal , camine de vizitare sau alte constructii subterane , se va evita a se pasi pe capacele
acestora;
Art.96.Pe portiunile de drum nemarginite de trotuare , deplasarea pietonilor se va face pe partea stanga a drumului , cat mai aproape de marginea
carosabilului;
Art.97.Sunt interzise traversarile in alergare printre mijloacele de transport aflate in miscare;
Art.98.Inainte de traversare , pietonii sunt obligati sa se asigure ca din ambele sensuri nu exista riscul de a fi accidentati de mijloacele de
transport din trafic;
Art.99.In sezonul de vara , se vor evita deplasarile prelungite in soare , deplasari ce pot provoca insolatii sau deshidratarea organismului. Se
recomanda acoperirea capului si consumul sporit de lichide;
Art.100.In perioada de iarna , imbracamintea si incaltamintea trebuie sa asigure confortul termic necesar organismului , - pentru evitarea
imbolnavirilor si , in cazuri mai grave , a degeraturilor;
Art.101.Pentru deplasari pe distante mai lungi , este recomandata incaltamintea comoda , fara tocuri inalte sau care sa se desprinda de pe picior in
timpul deplasarii;
Art.102.In cazul in care vizibilitatea este redusa , deplasarea se va face exclusiv in afara partii carosabile si in masura posibilitatilor , marcand
prezenta cu surse de lumina si elemente reflectorizante.
III. Masuri de securitatea muncii la deplasarea cu mijloace de transport in comun
Art.103.Asteptarea mijloacelor de transport , in vederea deplasarii (inclusiv in cazul autostopului) se va face in afara carosabilului , interzicandu-
se sub orice motiv intrarea pe carosabil sau liniile de cale ale mijloacelor de transport in comun;
Art.104.Urcarea si coborarea in si din mijlocul de transport , se face doar dupa oprirea acestuia in statie;
Art.105.Nu se va stationa pe scarile de acces cu usile deschise sau pe alte elemente constructive aflate in afara vagonului pe perioada deplasarii
mijlocului de transport in comun intre statii;
Art.106.In timpul deplasarii , calatorii vor ocupa locuri pe scaune sau se vor prinde de barele sau manerele fixate in vagoane;
Art.107.Este interzisa conversatia calatorilor cu conducatorii mijloacelor de transport sau discutii cu un inalt nivel sonor care ar putea distrage
atentia conducatorului vehiculului;
Art.108.Calatorilor le este interzis sa forteze urcarea in mijlocul de transport in comun in conditiile in care numarul - calatorilor aflati in vagoane
a atins maximul de calatori admis pentru tipul de vehicul respectiv
Art.109.Este interzis transportul de substante toxice, explozive, caustice sau inflamabile in mijloacele de transport in comun.
IV. Masuri de securitatea muncii pentru deplasarea cu autoturisme si alte autovehicule
Art.114.Se vor respecta, la deplasarea pe drumurile publice a autoturismelor si a altor autovehicule, normele prevazute in Codul rutier.
Art.115.Se vor evita utilizarea mijloacelor de transport de ocazie
Art.116.Urcarea si coborarea din mijloacele de transport se va face pe partea dreapta a carosabilului in directia de mers si numai dupa o asigurare
temeinica.
Art.117.Este strict interzis consumul de alcool in timpul deplasarii cu mijlocul de transport
Art.118.Prezentele instructiuni nu sunt limitative sau exclusive, ele putand fi complectate permanent functie de noile situatii concrete existente .
Capitolul 13
INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA PRIVIND PRELUCRAREA
AUTOMATĂ A DATELOR
Art.119.Activitătile de prelucrare automată a datelor vor fi planificate si organizate astfel incât activitatea zilnică in faţa ecranului să alterneze cu
alte activităţi.
Art.120.În cazul in care alternarea activităţilor nu este posibilă, iar sarcina de muncă impune utilizarea ecranelor in cea mai mare parte a timpului
de lucru, se vor acorda pauze suplimentare faţă de cele obişnuite (7,5 - 10 minute la fiecare oră, sau o pauză de 15- 20 minute la fiecare două ore,
iar timpul total de lucru la videoterminale să nu depăşească şase ore / zi).
Art.121.Amenajarea locului de muncă trebuie astfel realizată incât să ofere utiiizatorilor confort şi libertate de mişcare şi să diminueze in măsură
maxim posibilă riscurile de natură vizuală,mentală şi posturală.
Art.122.Utilizatorii trebuie să aibă posibilităţi de modificare a poziţiei de lucru in timpul activităţii.
Art.123.Amenajarea locului de muncă in incăpere trebuie realizată astfel incât să se asigure:
-accesul uşor şi rapid ai utilizatorilor la locul de muncă;
-accesul rapid al personalului de intreţinere la toate părţile echipamentului, !a poziţiile cablurilor şi la prizele electrice, fără intreruperea
activităţii in desfăşurare sau cu o intrerupere minimă;
- un spaţiu de lucru care să răspundă nevoilor de spaţiu personal, de comunicare intre indivizi şi de intimitate.
Art.124.Conductorii electrici si cablurile trebuie sa respecte urmatoarele conditii :
-să nu prezinte risc de electrocutare la trecerea pe planul de lucru sau pe sol;

Page 8 of 9
 -sa aiba o lungime suficienta pentru a se adapta la nevoile reale şi previzibile aie utilizatoriior, inclusiv in cazul unei reamenajări a
incăperii;
-să asigure accesul uşor, iar intreţinerea să se efectueze fără intreruperea activităţii;
-cablajul trebuie să corespundă intregului domeniu de reglare a planurilor de lucru;
-conductorii electrici nu vor traversa căile de acces fără a fi protejaţi impotriva deteriorărilor mecanice.
Art.125.Este obligatoriu respectarea instructiunilor prevazute in cartea tehnica a echipamentului.
Art.126.Se interzice lucrătorilor să utilizeze echipamentele de calcul pe care nu le cunosc şi pentru care nu au instruirea necesară.
Art.127.Punerea sub tensiune ,a tablourilor de distribuţie va fi efectuată numai de către personalul autorizat in ,acest scop.
Art.128.Se interzice personalului de deservire a echipamentelor de calcul să intervină la tablouri electrice, prize, ştechere, cordoane de
alimentare, grupuri stabilizatoare, instalaţii de climatizare sau la orice alte instalaţii auxiliare specifice.
Art.129.Punerea in funcţiune,a unui echipament după revizii sau reparaţii se va face numai după ce personalul autorizat să efectueze revizia sau
reparaţia confirmă in scris că echipamentul respectiv este in bună stare de funcţionare.
Art.130.Se interzice indepărtarea dispozitivelor de protecţie ale echipamentelor de calcul.
Art.131.Funcţionarea echipamentelor de calcul va fi permanent supravegheată pentru a se putea interveni imediat ce se produce o defecţiune.
Art.132.Se interzice continuarea lucrului la echipamentul de calcul atunci când se constată o defecţiune a acestuia.
Art.133.Remedierea defecţiunilor se va realiza numai de către personalul de intreţinere autorizat.
Art.134.Se interzice conectarea echipamentelor de calcul la prize defecte sau fără legătură la pământ.
Art.135.Înlocuirea siguranţelor la instalaţiile electrice se va face numai de către personalul autorizat in acest scop.
Art.65.Se interzice consumul alimentelor pe masa de suport a calculatorului sau deasupra tastaturii.
Capitolul 14
INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA PRIVIND SUPRAFETELE
DENIVELATE SI ALUNECOASE
Art.136.Alegerea cu grijă a pardoselii, în special dacă există probabilitatea să devină umedă sau plină de praf din cauza proceselor de lucru;
păstraţi suprafeţele uscate.
Art.137.Dacă este necesar, tratarea suprafeţele alunecoase prin metode chimice; folosirea metodelor de curăţare corespunzătoare.
Art.138.Asigurarea verificării periodice a pardoselilor şi căilor de circulaţie.
Art.139.Înlăturarea găurilor, fisurilor, carpetelor sau covoarelor uzate etc.; păstrarea pardoselilor şi a căilor de circulaţie în stare de curăţenie.
Art.140.Îndepărtarea pragurilor sau limitarea denivelărilor acestora; îmbunătăţirea vizibilităţii acestora.
Art.141.Asigurarea încălţămintei adecvate pentru lucrători.
Art.142.Semnalizarea corespunzătoare a pardoselilor şi căilor de circulaţie.
Art.143.Asigurarea unui iluminat adecvat al pardoselilor şi căilor de circulaţie.
Art.144.Poziţionarea echipamentelor astfel încât să se evite cablurile care traversează căile pietonale; utilizarea protecţiei pentru cabluri în scopul
fixării sigure a acestora de suprafeţe.
Art.145.Utilizarea de materiale anti-derapante şi uşor de curăţat pentru pardoseli şi căile de circulaţie.
Art.146.Asigurarea unei scurgeri corecte a lichidelor de pe suprafaţa pardoselilor şi a căilor de circulaţie.
Capitolul 15
INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA PRIVIND INSTALATIILE SI
ECHIPAMENTELE ELECTRICE
Art.147.Efectuarea de verificări vizuale pentru detectarea defecţiunilor, înainte de începerea lucrului.
Art.148.Efectuarea de verificări periodice realizate de electricieni autorizaţi.
Art.149.Utilizarea echipamentelor certificate, conform legislaţiei.
Art.150.În cazul defectării sau deteriorării echipamentului electric se va opri alimentarea cu tensiune, se vor scoate fişele din priză imediat şi se
va raporta defecţiunea.
Art.151.Remedierea defecţiunilor numai de către electricieni autorizaţi.
Art.152.Alegerea tipului de echipament corespunzător ( grad de protecţie IP, protecţie mecanică etc.).
Art.153.Efectuarea lucrului conform instrucţiunilor.
Art.154.Scoaterea circuitelor electrice de sub tensiune.
Art.155.Verificarea echipamentului electric înainte de utilizarea acestuia, după reparare şi în mod periodic.
Art.156.Utilizarea legării la pământ.
Capitolul 16
INSTRUCTIUNI PROPRII PRIVIND ILUMINATUL
Art.157.Verificarea periodică a nivelului de iluminat şi a uniformităţii iluminatului în zona sarcinii de muncă şi în mediul de muncă.
Art.158.Verificarea periodică a iluminatului şi uniformităţii acestuia în zonele de circulaţie, coridoare, scări etc.
Art.159.Respectarea programului de întreţinere a sistemului de iluminat prevăzut de proiectant, referitor la frecvenţa înlocuirii corpurilor de
iluminat, intervalele de curăţare a camerelor şi metodele de curăţare.
Art.160.Respectarea principiilor de proiectare a sistemului de iluminat privind : amplasarea la locul de muncă, tipul şi specificaţiile corpurilor de
iluminat (putere, culoarea luminii, redarea culorilor) şi modul de finisare a suprafeţelor iluminate (grad de reflexie, culoare, mată sau lucioasă).
Art.161.Utilizarea iluminatului local sau localizat la locurile de muncă unde sunt necesare niveluri ridicate de iluminare.
Art.162.Utilizarea în special a iluminatului indirect şi a iluminatului local, în scopul eliminării zonelor de umbră în aria de desfăşurare a sarcinii
de muncă.
Art.163.Evitarea suprafeţelor lucioase la locul de muncă (mese, alt tip de mobilier etc.).
Art.164.Evitarea pâlpâirilor luminoase şi a efectului stroboscopic.
Art.165.Utilizarea periodică a unei liste de control sau realizarea de interviuri cu lucrătorii în legătură cu aspectele legate de iluminat.

SERV. SSM

Page 9 of 9