M I N I S T E R U L C A I L O R F E R A T E

DIRECŢIA GENERALA A ÎNTREŢINERII CAII

Nr. 329 Pentru uz intern

ÎNDRUMĂTOR
PENTRU FOLOSIREA

VAGOANELOR Şl
CĂRUCIOARELOR
DE MĂSURAT CALEA

C E N T R U L D E O O C U M E N T A R E Şl P U B L I C A Ţ I I T E H N I C E
__ 1966
 INTRODUCERE

Vagoanele de măsurat calea pun la îndemîna organelor de

Întreţinere mijlocul rapid de a putea cunoaşte în toate punc­
tele liniei mărimea diferitelor elemente geometrice ale supra­
structurii supuse la sarcina dinamică a materialului rulant.
Pe baza indicaţiilor date de vagon, secţiile de întreţinere
şi districtele îşi programează lucrările de înlăturare a defec­
telor înregistrate.
De asemenea, prin compararea datelor furnizate la dife­
rite verificări, se poate cunoaşte evoluţia în timp a stării
căii, apreciindu-se astfel activitatea unităţilor de întreţinere
şi stabilindu-se măsurile de luat.
Tot după constatările date de vagon se face :
a) clasificarea liniilor din punct de vedere al stării lor,
în ceea ce priveşte ecartamentul, nivelurile în lung ale celor
două fire, nivelul transversal şi rampa supraînălţării, precum
şi poziţia căii în plan (coturi şi deripări);
b) clasificarea unităţilor de întreţinere din punct de ve­
dere al stării liniilor şi al activităţii în ceea ce priveşte înlă­
turarea defectelor constatate la măsurătorile anterioare şi
prevenirea apariţiei defectelor noi.
Vagonul de măsurat calea se mai foloseşte, în cazurile
cmd se studiază posibilitatea ridicării vitezelor şi tonajelor
pe osie, pe anumite porţiuni de linie.
De asemeneat se foloseşte pentru recepţionarea liniilor nou
construite> în cazurile stabilite de Direcţia generală a între­
ţinerii căii (D.G.I.C*).
Căruciorul de măsurat calea este un mijloc la dispoziţia
secţiilor de întreţinere cu care se măsoară de regulă liniile
din staţii, precum şi cele curente de ecartament îngust.

3
 Brin aceste măsurări personalul de întreţinere poate
urmări apariţia şi dezvoltarea unor defecte şi poate lua mă­
surile netesare pentru înlăturarea lor.
Diagrama căruciorului mai serveşte în unele cazuri şi
la recepţia lucrărilor de reparaţii capitale sau periodice de
linie.
A. ÎNDRUMĂTOR pentru f o l o s ir e a vagoanelor
DE MĂSURAT CALEA

1. EXPLOATAREA VAGOANELOR DE MĂSURAT CALEA

1.1. Măsurarea liniilor cu vagoanele de măsurat calea se

face :
a) trimestrial (măsurare periodică) ;
b) ocazional sau la cerere (măsurare informativă).
1 .2 . Măsurarea periodică se face pe baza unui plan anual
elaborat de Direcţia Generală a întreţinerii Căii (D.G.I.C.)
şi comunicat în prealabil direcţiilor regionale, astfel ca toate
liniile curente să fie măsurate o dată pe trimestru. Excepţie
fac unele linii care din diferite cauze tehnice nu se măsoară
(linii cu raze mici, linii scurte care îngreuiază exploatarea
raţională a vagonului de măsurat calea, linii neexploatate
ete.). Tabloul acestor linii se va aproba anual de D.G.I.C. şi
se va comunica direcţiilor regionale.
Reducerea sau anularea programului de măsurare perio­
dică, datorită cdndiţiilor tehnice sau meteorologice, se poate
face numai cu aprobarea D.G.I.C.
La această măsurare se face descifrarea şi calcularea
punctajului de calitate şi de activitate,
1.3. Măsurarea informativă se face în urma dispoziţiilor
D.G.I.C., în scopul verificării suplimentare a stării unei li­
nii la un moment dat. Calcularea punctajului la efectuarea,
acestor măsurări nu este obligatorie.
1.4. D.G.I.C. poate să aprobe ca măsurarea şi descifra­
rea anumitor porţiuni de linie (cu terasamente nestabile,
linii noi nestabilizate ete.) să se facă numai informativ în ca­
drul măsurării periodice.
 De asemenea, D.G.I.C. poate dispune măsurarea infor­
mativă a unor linii, ce sînt trecute în tabloul liniilor ce nu
se măsoară, de la punctul 1.2.
1.5. Vagoanele de măsurat calea în funcţiune sau mer-
gînd în gol circulă ataşate la trenurile de călători, cu viteza
acestor trenuri indiferent de rangul lor, conform programului
dinainte stabilit şi aprobat de Direcţia generală a mişcării.
In cazuri justificate (trenuri nepotrivite, linii pe care
circulaţia se face cu automotoare etc.) la cererea organelor
L. vagonul circula remorcat de o locomotivă specială.
In caz de nevoie, la cererea şefului vagonului, se poate
face modificarea programului pe baza aprobării serviciului
de mişcare regional respectiv sau a regulatorului de mişcare.
1.6. Circulaţia vagoanelor în curbe cu raza mai mică
decît 150 m este interzisă.
1.7. Staţia de domiciliu a vagoanelor se stabileşte Bucu­
reşti Griviţa linia W.M.C. „ACEX“ .
1.8. Reviziile şi reparaţiile vagoanelor de măsurat calea
se vor face conform normelor stabilite pentru vagoane de
serviciu.
Pentru a se evita staţionarea neproductivă a vagoanelor
la reviziile periodice, reparaţiile generale, precum şi eventua­
lele restrunjiri de bandaje. Direcţia generală a vagoanelor va
acorda prioritate la introducerea acestor vagoane în atelierele
de reparaţii.
1.9. Bandajele tuturor osiilor montate ale vagonului vor
avea profilul cilindric pe partea de rulare.
1.10. Pentru precizia măsurării denivelărilor, uzura ban­
dajului nu trebuie să depăşească 2 mm. atunci cînd este mă­
surată cu ajutorul unei rigle aplicată pe generatoarea părţii
cilindrice a roţii.
Cînd şeful vagonului de măsurat calea constată că uzu­
ra bandajului depăşeşte 2 mm, va lua măsuri pentru intro­
ducerea vagonului în ateliere, în vederea restrunjirii banda­
jelor.
1.11. Instalaţiile de măsurare a căii montate pe vagonul
de măsurat calea, inclusiv instalaţiile de măsurat fixate ri­
gid pe balansierele boghiurilor, trebuie să se găsească în ga­
baritul de încărcare C.F.R. pentru vagoane.
1.12. Sistemul de fixare normal al acestor instalaţii pe
boghiuri va fi dublat printr-un sistem de siguranţă.
1.13. Revizia aparatajului de măsurat şi înregistrat se va
face la termenele stabilite de şeful secţiei vagoane de măsu-
rat calea, însă nu mai puţin decît o dată pe an. Reviziile se
vor executa la atelierele stabilite de D.G.I.C.
Patinele de la dispozitivele de măsurat ecartamentul şi
săgeţile se vor controla de şeful vagonului prin demontare, cel
puţin o dată pe lună.
1.14. Este interzisă circulaţia vagoanelorcu patinele u-
zate peste toleranţele admise, deformate, rupte, cu piesele de
fixare lipsă sau deteriorate.
1.15. Este interzisă efectuarea măsurărilor periodice cu
unul sau mai multe dispozitive de măsurat scoase din func­
ţiune sau defecte. Porţiunea de linie parcursă de vagon în
această situaţie se consideră ca nemăsurată.

2 . PRINCIPIILE DE M Ă SU R A R E ŞI D IA G R A M E L E ÎNREGISTRATE

2 .1 . Cu ajutorul dispozitivelor de măsurat şi de înregis­

trat existente pe vagon, se trasează neîntrerupt pe o bandă
de hîrtie de 415 mm lăţime, care se desfăşoară în mod con­
tinuu şi proporţional cu spaţiul parcurs de vagon, un număr
de nouă înregistrări şi diagrame în ordinea ce se va arăta
mai jos.
Diagramele de la punctele 3...8 inclusiv dau elementele
stării căii, pe cînd înregistrările de la punctele L 2 şi 9 dau
elemente ajutătoare, pentru determinarea vitezei de circula­
ţie şi a poziţiei defectelor din cale.
Pe bandă, începînd de sus în jos, în mod succesiv, aceste
înregistrări sînt următoarele :
1 — viteza de circulaţie ;
2 — poziţia hectometrilor, kilometrilor şi a punctelor
caracteristice ale liniei :
3 — supraînăltările în curbe (se înregistrează la scara
1:5);
4 — poziţia căii în plan — diagrama săgeţilor pe un
fir — (se înregistrează la scara 1 : 3 ) ;
5 — ecartamentul (se înregistrează la scara 1 : 1 ) ;
6 — denivelările în lung ale unui fir (se înregistrează
la seara 1 : 1) ;
7 — denivelările în lung ale celuilalt fir (se înregis­
trează la scara 1 : 1) ;
8 — torsionarea planului căii — denivelările transver­
sale bruşte şi rampele supraînălţării (se înregistrează rampele
în mm/m la scara 6 : 1) ;
9 — se repetă înregistrarea de la poziţia 2 .

7
 2t2 . Scara normala a lungimilor este de 1 : 4 000
(1 t e i = 250 mm). Construcţia vagonului permite efectuarea în­
registrărilor şi la scara de 1 : 8 000 sau 1 : 2 000 .
2 .3 . înregistrarea vitezei de circulaţie se face prin trasa­
rea pe bandă a unui semn la fiecare şase secunde. Stabilirea
vitezei de circulaţie se face prin măsurarea pe bandă a dis­
tanţei d (în nun) între două semne consecutive, după urmă­
toarea formulă în cazul scării de 1 :4 000 :
V = 2,4 d km/h.
2.4. Poziţia hectometrică şi kilometrică (înregistrarea 2
şi 9) se face automat cu ajutorul unui dispozitiv electric.
Dispozitivul se reglează iniţial, astfel ca înregistrarea să se
facă în momentul trecerii indicatorului hectometric sau ki-
lometric în dreptul mijlocului vagonului, făcîndu-se în caz de
nevoie rectificări în parcurs de către un observator de la
fereastra vagonului.
înregistrarea punctelor caracteristice fixe ale liniei se
face manual prin apăsarea unui buton electric de către obser­
vatorul de la fereastră, după un cod stabilit.
Acest cod este următorul:
a) podeţe, poduri, viaducte — butonul se ţine apăsat pe
toată lungimea podului sau viaductului;
b) treceri de nivel — două semne scurte consecutive;
c) tuneluri — trei semne scurte consecutive la intrarea
şi la ieşirea din tunel;
d) restricţii — patru semne scurte consecutive în drep­
tul paletelor cu diagonale.
2.5. Supraînălţarea (diagrama 3) se obţine prin integra­
rea mărimii torsionării planului căii în raport cu drumul par­
curs de vagon. Diagrama obţinută are scara 1 :5.
2.6. Poziţia căii în plan (diagrama 4) se măsoară cu aju­
torul a trei patine montate pe cele trei boghiuri ale vagonu­
lui şi amplasate între osiile acestora, astfel ca mijlocul pati­
nelor să se găsească în dreptul axei pivoţilor boghiului.
Patinele sînt permanent apăsate pe faţa interioară a ciu­
percii şinei. Patinele extreme formează punctele de contact al
extremităţilor unei coarde de 13,25 m, iar patina mijlocie
măsoară în mărime naturală săgeţile respective la coarda de
mai sus. Mărimile măsurate se reduc la scara 1 :3 şi se în­
registrează sub formă de diagramă a curbei săgeţilor.
 Diagrama se înregistrează peste un portativ format din
linia de referinţă corespunzătoare căii în aliniament (trasata
cu linie întreruptă) şi paralele de o parte şi de alta la aceas­
tă linie, distanţate cu mărimea săgeţilor la scara 1 : 3.
Aceste linii corespund săgeţii curbelor cu raza de 1 000 m,
500 m, 400 m, 300 m, 250 m, 200 m, 150 m. In spaţiul din­
tre linia de referinţă şi linia corespunzătoare săgeţii pentru
raza de 1 000 m sînt trasate două linii la 3,5 respectiv 5 mm,
ce delimitează gradele de gravitate ale defectelor poziţiei căii în
plan din aliniamente (coturi). Curbele la dreapta se înregis­
trează pe o parte a liniei de referinţă pentru aliniament, iar
cele la stînga pe partea opusă.
2.7. Diagrama ecartamentului (diagrama 5) se înregis­
trează la scara 1: 1. Dispozitivul de măsurat ecartamentul
se compune din două patine instalate pe boghiul din mijloc
(una din ele serveşte şi pentru măsurarea săgeţilor), care
sînt apăsate permanent pe partea interioară a ciupercii şine­
lor celor două fire. Apropierea sau îndepărtarea între ele a
acestor patine, cauzate de variaţia ecartamentului, se înregis­
trează sub forma de diagramă a ecartamentului la scara 1 : 1 .
2 .8 . Dispozitivul de măsurat diagrama denivelărilor în
lung (diagramele 6 şi 7) este format din osiile vagonului, fo-
losindu-se pentru efectuarea măsurătorilor cele patru osii de la
cele două boghiuri extreme şi una din osiile boghiului din
mijloc, denumită osia măsurătoare.
Se măsoară pentru fiecare fir deplasarea pe verticală în
planul roţii a osiei măsurătoare faţă de coarda care uneşte
mijlocul balansierelor celor două boghiuri extreme. Această
coardă are lungimea de 13,25 m.
Diagrama se înregistrează la scara 1 :1 peste un portativ
format din linia întreruptă de referinţă corespunzătoare unui
nivel ideal la deelivitatea constantă. Deasupra acestei linii,
se înregistrează punctele ridicate ale firului (cocoaşe), iar de­
desubt cele lăsate (lăsături, joante căzute).
Deasupra liniei de referinţă sînt trasate trei linii ce
delimitează gradul de gravitate a defectelor (cocoaşe) cores­
punzătoare denivelărilor de 8 mm, 14 mm şi 22 mm ; dedesub­
tul liniei de referinţă sînt trasate de asemenea patru linii de
delimitare a gravităţii defectelor (lăsături, joante căzute) co­
respunzătoare denivelărilor de 12 mm (pentru calea fără joan­
te 8 mm), 18 mm şi 26 mm.
2.9. Torsionarea căii (rampa supraînălţării) — (diagrama 8)
rezultă din înregistrarea diferenţei între două supraînălţări

9
(denivelări) măsurate în două profiluri transversale ale căii la
distanţa de 7 m unul de altul.
XF&learea ordonatelor diagramei faţă de linia de referinţă
reprezintă rampa supraînălţării în mm/m la scara 6 : 1.
Diagrama se înregistrează peste un portativ care are o li­
nie de referinţă ce corespunde rampei zero şi cîte patru linii
de deiîmitare trase la distanţe de 5, 10, 15 şi 20 mm, de o
parte şi alta a liniei de referinţă, corespunzătoare rampelor de
1 :1 200 ; 1 : 600 ; 1 : 400 şi 1 : 300.

S. NORME PENTRU DESCIFRAREA DIAGRAM ELOR ÎNREGISTRATE

3.1. Diagramele înregistrate se descifrează de şeful va­

gonului.
Pe baza descifrării se stabilesc două feluri de punctaje
de penalizare :
— punctaj de calitate a liniei;
— punctaj de activitate a unităţilor L.
La operaţia de descifrare :
a) se indentifică porţiunile de linie cu defecte de pe dia­
gramele 4 (în aliniament), 5, 6 , 7 şi 8 , se determină felul şî
gradul de gravitate al acestor defecte cu ajutorul portativu­
lui peste care s-au înregistrat diagramele şi se calculează
punctajul de calitate ;
b) se constată defectele neînlăturate de la ultima măsu­
rare periodică, se înseamnă în mod distinctiv şi se calculează
punctajul de activitate al unităţilor L ;
c) se înseamnă pe bandă în mod distinctiv cu creion
colorat abaterile de la Instrucţia 314 la diagrama 3 şi varia­
ţia peste anumite toleranţe a săgeţilor în curbe la diagrama
4, care în caz de neînlăturare pînă la măsurarea periodică
următoare, vor fi tratate conform punctului b).
3.2. Punctajul de calitate se calculează pentru fiecare
kilometru în parte. De asemenea se stabileşte şi un punctaj
de calitate mediu, pe porţiuni de linie, secţii L şi servicii L
regionale.
3.3. Punctajul de activitate se calculează pe secţii L. Sec­
ţiile L la rîndul lor calculează acest punctaj pe districte.
3.4. Toate liniile sau porţiunile de linii se împart, din
punct de vedere al normelor de descifrare, în patru categorii.

10
după vitezele maxime de circulaţie, prevăzute în caietul cu
datele caracteristice ale liniilor :
Categoria 0 V > 120 km/h ;
Categoria I 80 <C V 120 km/h ;
Categoria II 50 < V ^ 80 km/h ;
Categoria III V^ 50 km/h.
Descifrarea porţiunilor de linii de categoria 0 se face după
norme speciale.
3.5. Porţiunile de linie de pe liniile principale cu şina tip
40 sau mai mare, care au vitezele maxime de circulaţie de
50 km/h sau mai mici, se descifrează după normele pentru
linii de categoria a Ii-a. Excepţie fac porţiunile de linie
unde limitarea de viteză se datoreşte terasamentelor nesta­
bile. Stabilirea liniilor principale se face după prevederile
Instrucţiei de remorcare şi frînare, anexa VIII.
3.6. Următoarele linii sau porţiuni de linie se vor con­
sidera de categoria a IlI-a, indiferent de categoria liniei cu­
rente :
a) liniile din staţii la care se circulă peste schimbătoare
in abatere (staţiile paralelogram ete.), inclusiv zonele schim­
bătoarelor extreme ;
b) schimbătoarele în abatere din linia curentă cu tg
1 :1 0 sau mai mare, pe porţiunea lungimii lo r ;
e) liniile din staţii afectate primirilor şi expedierilor
de trenuri.
3.7. Nu fac parte din nici o categorie de mai sus şi nu
se calculează punctajul pentru următoarele porţiuni de li­
nie ;
a) cu restricţie de viteză de 25 km/h sau mai mică, în­
tre paletele galbene cu diagonale ;
b) cu lucrări radicale, consolidări şi refacţii în curs de
execuţie, între paletele galbene fără diagonale ;
c) liniile directe şi abătute din staţiile terminus inclu­
siv zona schimbătoarelor de ca le;
d) liniile terminus din staţii, inclusiv zona schimbătoare­
lor de cale respectivă;
e) liniile din staţii care nu sînt afectate primirilor şi ex­
pedierilor de trenuri.
Defectele constatate pe aceste porţiuni de linie se aduc
la cunoştinţa şefului secţiei L, care este obligat să le reme­
dieze în cel mai scurt timp.
3.8. Porţiunile de linie pe care se execută lucrări de alte
unităţi (secţiile Lr, I.C.C.F. etc.) şi neluate în primire de sec-

li
jia lt vor fi considerate ca aparţinînd unităţilor executanta
de lucrări, iar punctajul se pune în sarcina acestor unităţi.
Defectele constatate vor fi aduse la cunoştinţa unităţilor
executante de către şeful secţiei L în vederea înlăturării lor
în cel mai scurt timp.

.
4 CALCULUL PUNCTAJULUI PENTRU APRECIEREA STĂRII
LINIEI (PUNCTAJUL DE CALITATE)

4.1. Diagramele înregistrate dau posibilitatea unei apre­

cieri asupra stării căii prin raportarea lor la liniile de refe­
rinţă şi la cele care delimitează gradele de gravitate ale de­
fectelor.
Cu cît abaterea faţă de linia de referinţă este mai mare,
cu atît linia este mai puţin bună.
După gravitatea lor, aceste abateri se împart în „grade
de abateri*6, care se penalizează cu un număr de puncte.
4.2. Toate abaterile se notează după un cod compus din-
tr-o literă ce reprezintă felul defectului şi o cifră ce repre­
zintă gradul de abatere (tabela 1).

Tabela î
Codul peatru notarea defectelor căii
G radul de abatere
D ia gra ­
ma nr. F e lu l d efectulu i
1 2 3 4

4 Coturi şi deripări Ci C2 c3 c4
5 îngustări la ecartament h h I3
5 Lărgiri la ecartament Li L2 L3 u
6 şi 7 Puncte înalte (cocoaşe) A, A2 a3 A4
6 şi 7 Puncte joase (lăsături, joante căzute) Ji h J3 J4
8 Denivelări transversale bruşte
şi încrucişate în aliniamente
şi în curbe cu supraînălţare
constantă sau fără supraînăl­
ţare Vi V3 V3 V4
8 Denivelări transversale bruşte şi în­
crucişate pe rampa supraînăl-
ţării şi depăşirea rampei de
1/300 Rt Ra r3 R4
Observaţii. Pentru defectele din diagramele 6 şi 7 se indică
şi poziţia firelor respective în raport cu creşterea kilometraj ului.
cu litera d pentru firul drept şi cu litera s pentru firul stîng.

12
 4.3. Stabilirea punctajului pentru ecartament se face con­
form tabelei pentru diagrama 5 (tabela 2)

Tabela 2
Punctajul de penalizare a defectelor privind
ecartamentul căii
Punctaj de penalizare
Interval de penalizare în
Felul mm m ăsuraţi pe diagramă L inie de ca teg o ria :
defectului
de la la III II

II 0 5 0 0 0
Ia > & 9 10 io 20
Is > 9 — 100 100 200
Li 0 10 0 0 0
l2 >10 15 10 10 20
U >15 20 100 100 200
U >20 -- 2 000 2 000 2 000

Observaţii. Punctele din tabelă se dau pentru fiecare patru

metri din lungimea abaterii, rotunjită în plus (corespunzător cu
1 mm pe banda înregistrată la scară normală).
în curbe cu raza R < 200 m, defectele ce depăşesc linia co­
respunzătoare ecartamentului de 1470 mm se vor considera ca
defecte de grad imediat superior.

4.4. Stabilirea punctajului pentru denivelările în lung

se face pentru fiecare Tir de şină separat, conform tabelei
pentru diagramele 6 şi 7 (tabela 3).
Se penalizează cu numărul de puncte din tabelă fiecare
porţiune de linie cu toleranţele respective depăşite, indiferent
de lungimea acestei porţiuni (pe bucată).
4.5. Stabilirea punctajului pentru defectele privind deni­
velările transversale ale căii (denivelări transversale bruşte
sau încrucişate şi rampele supraînălţării necorespunzătoare)
se face după cum urmează :
a) Stabilirea punctajului pentru defecte aflate în alinia­
mente şi în curbe fără supraînălţare sau cu supraînălţare
constantă.
Se penalizează cu numărul de puncte din tabela 4 fiecare
depăşire a liniilor de delimitare a gradelor de abateri si­
tuate deasupra şi dedesubtul liniei de referinţă (pe bucată).

13
 Tabela 3
Punctajul de penalizare t defectelor privind denivelările în lung
Pu n ctaj de penalizare
5 In terval de
2 L in ii de categoria
0 pen alizare în
<D mm m ăsuraţi
*oî*d I
*00 p e diagram ă III II
80 < v < 120 k în ' h
3 a V ^ 60 km/ h 50 < ^ < 8 0 km/h
&3 de Ia | la cu joante fără joante

0 8 0 0 0 0

Az > 8 14 0 10 20 20

A* >14 22 100 100 200 200

A* >22 — 1000 1000 2 000 2 000

0 8 — — — 0
0 12 0 0 0 —

> 8 18 — — — 20
>12 18 0 10 20

J. >18 26 100 100 200 500

>26 — 1000 1000 2 000 2 000

b) Stabilirea punctajului pentru defectele aflate pe rampa

supraînălţării (pe porţiuni cu supraînălţare variabilă) :
Pe aceste porţiuni de linie, diagrama denivelărilor trans­
versale se deplasează de la linia de referinţă cu o distanţă
proporţională cu valoarea rampei supraînălţării şi în cazul
ideal are foripa unui trapez.
Se penalizează pe bucată fiecare variaţie a înălţimii tra­
pezului deformat, atunci cînd amplitudinea variaţiilor vecine
depăşeşte valorile date în tabela 4. Amplitudinea variaţiei
laturilor laterale ale trapezului nu se consideră ca defect.
Orice depăşire a liniei care delimitează rampa de 1 :300
se consideră ca defect R4.
..
4 6 Stabilirea punctajului pentru defectele privind pozi­
ţia liniei în plan (coturişi deripări) în aliniamenteşi curbe
cu 1000 m.
Se penalizează pe bucată fiecare depăşire a liniilor de
delimitate, conform tabelei 5.
4.7. Defectele A 2, A 3, J2, J3, V 2, V3, la liniile de categoria
a Il-^a şi I, se penalizează ca defecte de grad imediat interior
pe următoarele porţiuni de lin ii:

14
 Tabela 4
Punctajul de penalizare a defectelor privind denivelările transversale
bruşte sau încrucişate şi depăşirea valori! maxime
a rampei admisă 314
Pu n ctaj de penalizare
Interval de

Felul defec
tuiui după
penalizare în L in ii de categoria
mm m ăsuraţi
pe diagram ă
III H I

cod
de la la V ^ 50 km/h 50 < V ^ 80 km/h 80 < v < 120 k m 'h

v, 0 5 0 0 0

V2 > 5 10 0 10 20

V3 >10 Î5 100 100 200

V4 >15 — 1 000 1 000 2 000

Ri 0 10 0 0 0

r2 >10 15 0 10 20

r3 >15 20 100 100 200

R4 >20 — 2 000 2 000 2 000

Tabela 5

Punctajul de penalizare a defectelor privind coturile şi deripările

aflate în aliniamente şi curbe ca B > 1000 m
, P u n ctaj de pen alizare
Interval de
^ o. penalizare în L in ii de categoria
<u 3 mm m ăsuraţi
pe diagram ă
III II I
Ş â-o
8 de la la V 50 km/h 50 < v < 80 k lîl/h 80 < v < ! 120 km/h

C, 0 3,5 0 0 0

C2 > 3,5 5 0 10 20

C3 >5 6,5 10 100 200

C, > 6.5 ; --- 100 500 1 000

Observaţii: Coturile şi deripările din dreptul zonei schimbă­
toarelor se penalizează ca defecte de grad imediat inferior.

— schimbătoarele de cale, în dreptul inimilor :

— porţiuni de linii cu cocoaşe de îngheţ în perioada
dintre 1 noiembrie — 1 aprilie.

15
 4.8. Aprecierea stării liniei pe 1 km se face prin tota-
iizarea punctelor de penalizare de pe kilometrul respectiv,
4.9* Pentru punctajele unor porţiuni mai mici decît un
kilometru se va proceda în modul următor :
— porţiunea respectivă se va rotunji la un număr întreg
de hectometri;
—•punctajul ei se va aduna cu cel al kilometrului vecin;
— suma punctelor se va împărţi cu lungimea în kilometri
respectivă;
— punctajul mediu obţinut va fi punctajul de calitate,
atît al kilometrului, cît şi al porţiunii în cauză.
4.10. Aprecierea stării generale a liniei sau a porţiunii
de linie se face pe baza punctajului mediu care se stabileşte
calculîndu-se numărul total de puncte al liniei sau al porţi­
unii de linie respective şi împărţind rezultatul cu lungimea
în kilometri a liniei descifrate.

5. CALCULUL PUNCTAJULUI PENTRU APRECIEREA ACTIVITĂŢII

UNITĂŢILOR DE ÎNTREŢINERE (PUNCTAJUL DE ACTIVITATE)

5.1. Pentru calcularea punctajului de activitate a unită­

ţilor de întreţinere, şeful vagonului în timpul verificării liniei
respective face următoarele operaţii:
a) înseamnă pe bandă cu un semn distinctiv (săgeată vi­
zibilă trasă cu creion colorat) :
— pe diagrama 3, curbele care au supraînălţări neco­
respunzătoare Instrucţiei 314 pentru norme şi toleranţe, indi-
cînd pe bandă cu creion colorat, de acord cu şeful secţiei L,
forma diagramei sau valoarea supraînălţării ce urmează a se
aplica;
— pe diagrama 4, variaţiile săgeţilor din curbe care în­
trec anumite limite, în care scop se va utiliza un şablon
special;
b) înseamnă cu un semn distinctiv (săgeată încercuită),
defectele semnalate conform punctului a de mai sus, la mă­
surarea periodică anterioară şi rămase neînlăturate ;
c) verifică faţă de ultima bandă a măsurării perio­
dice dacă defectele de gradul III şi IV s-au remediat şi în
Cazul în care unitatea nu a micşorat gradul acestor defecte,
sau se constată agravarea lor, le înseamnă cu un semn dis­
tinctiv (săgeată încercuită).
5.2. In cazul cînd unele defecte de gradul III sau din
cele însemnate conform poziţiei 5.1. a nu pot fi înlăturate

16
cu mijloacele secţiei L respective (deformări la trecerile de
nivel de la drumurile naţionale, amplasarea defectuoasă a
unui podeţ, amplasamente impuse de gabarit şi alte cazuri
asemănătoare de natură tehnică), acestor porţiuni nu li se
aplică punctaj de activitate.
Tabloul acestor cazuri, certificat de conducerea servi­
ciului L regional, se predă, la începerea măsurărilor, şefului
vagonului, care va informa conducerea D.G.I.C. asupra situa­
ţiei respective.
Serviciul L regional are obligaţia de a trata aceste ca­
ruri pentru rezolvarea lor în cel mai scurt timp.
5.3. Fiecare defect însemnat conform punctelor h şi
c de la poziţia 5.1. se penalizează la activitate cu un punct.
5.4. Punctajul de activitate al unităţii rezultă din însu­
marea tuturor punctelor de penalizare la activitate, indife­
rent de numărul de kilometri descifraţi.

8, APRECIEREA GENERALA A STĂRII CĂII ŞI A A CTIV ITĂ ŢII

UNITĂŢILOR DE ÎNTREŢINERE

6.1. Pentru a se aprecia starea unui kilometru de linie

sau a unei porţiuni de linie, se ia în considerare punctajul
de calitate al kilometrului, respectiv punctajul mediu al por­
ţiunii în cauză.
Punctajul mediu de calitate al unei porţiuni de linie se
calculează prin însumarea tuturor punctelor de penalizare
de pe această porţiune şi împărţirea sumei rezultate cu nu­
mărul de kilometri ai porţiunii respective, rotunjiţi la o zeci­
mală în plus.
6.2. După punctajul de calitate obţinut, starea de întreţi­
nere a fiecărui kilometru se califică în : foarte bună, bună,
satisfăcătoare şi nesatisfăcătoare.
Limitele de punctaj pentru calificare se stabilesc de
D.G.I.C.
Starea de întreţinere a porţiunilor de linii sau a liniilor
din cuprinsul unei unităţi L (echipă, district, secţie L, ser­
viciu L regional) se califică în acelaşi mod pe baza punctajului
mediu de calitate.
6.3. In cazul în care în urma parcurgerii cu vagonul de
măsurat calea se găsesc porţiuni de linie ale căror defecte
le fac necorespunzătoare pentru circulaţia cu viteza maximă
admisă, norţiunea în cauză se declară necorespunzătoare şi
6e introduce restricţie de viteză.

17
 Constatarea se face prin proces-verbal încheiat de şeful
vagonului cu delegatul serviciului L regional care însoţeşte
vagonul.
Descifrarea acestor porţiuni de linie, precum şi a kilo-
merilor cu calificativul nesatisfăcător, se verifică de către şeful
secţiei de vagoane de măsurat calea, iar rezultatul se prezintă
conducerii D.G.I.C. cu un referat în care se vor arăta mă­
surile luate şi se vor face propuneri.
6.4. Punctajul de calitate rezultat din descifrarea infor­
mativă a unor porţiuni de linie conform punctului 1 .4 . intră
în calculul punctajului mediu numai al serviciului L re­
gional.

7. DISPOZIŢII FINALE

7.1. Măsurarea periodică a liniilor se face după un pro­

gram ce se comunică dinainte Direcţiei regionale de către
D.Gi.C.
Subdirectorul regional de resort participă la măsurare
acolo unde socoteşte necesar.
în timpul efectuării măsurării periodice, vagonul trebuie
să fie însoţit de următoarele organe ale Direcţiei regionale :
— delegatul serviciului L regional, care nu poate fi decît
şeful de serviciu, subşeful de serviciu sau controlorul de
sector;
— şeful de secţie L ;
— picherul districtului respectiv.
Delegatul serviciului L regional este stabilit la primirea
programului de către subdirectorul regional de resort.
Şeful serviciului L regional participă la cel puţin V4 din
distanţa măsurată periodic, astfel ca în decurs de un an să
parcurgă toate liniile ce se măsoară.
Participarea la măsurarea liniei cu vagonul se consideră
ca activitate de revizie a liniei în cadrul Instrucţiei 305.
7.2. La măsurarea informativă ordonată de D.G.I.C.
însoţirea vagonului de către organele prevăzute la pct. 7.1.
este facultativă şi se stabileşte de la caz la caz de D.G.I.C.
în cazul cînd măsurarea informativă este cerută de Direcţia
regională, delegaţii respectivi pentru însoţire se stabilesc de
către subdirectorul regional de resort.
7.3. La prezentarea pentru însoţirea_ vagonului în cadrul
măsurării periodice, şeful secţiei L este obligat să predea
şefului vagonului banda înregistrată la ultima măsurare peri-

18
odică, întregită pHn lipirea între ele a fragmentelor folosite
de districte şi pliată astfel, încît kilometrii cu soţ să fie în
interior. Această bandă va cuprinde următoarele date :
— razele şi supraînălţările curbelor, luate din albumul
de curbe al secţiei L şi notate în dreptul fiecărei curbe ;
— categoria liniei şi viteza maximă admisă precum şi
limitele între porţiuni de linie de categorii diferite ;
— porţiunile de linie pe care se execută lucrări de către
alte unităţi şi neluate în primire de secţia L ;
— porţiunile de linie care sînt aprobate să fie descifrate
numai informativ conform prevederilor de la poziţia 1.4.
Datele de mai sus vor fi notate pe banda măsurării
periodice anterioare semnată pentru exactitate de şeful sec­
ţiei L.
în cazul neprezentării benzii sau a unui fragment de
bandă, unitatea respectivă (secţia L, districtul L) va fi pena­
lizată cu un punct la activitate.
Totodată şeful secţiei L prezintă, dacă este cazul, tabloul
defectelor prevăzut la poziţia 5.2.
7.4. In timpul parcursului şi înregistrării noii benzi, şeful
secţiei L notează pe un imprimat defectele înregistrate de
vagon, indicînd după codul adoptat felul defectului şi poziţia
kilometrică.
La terminarea parcurgerii distanţei unui district, el va
preda picherului copia de pe acest imprimat. Originalul şi
a doua copie a imprimatului se vor preda şefului vagonului,
care după descifrarea benzii le va completa cu punctajele de
calitate şi de activitate pentru fiecare kilometru, punctajul
mediu precum şi calificativele kilometrilor. Originalul va servi
ca documentaţie pentru D.G.I.C. iar copia se va înapoia
secţiei L.
7.5. La terminarea parcurgerii districtului său, picherul
este obligat să ia imediat măsurile necesare pentru înlătu­
rarea defectelor în ordinea gravităţii lor, arătată în nota pri­
mită, iar secţia L va urmări îndeaproape executarea acestor
măsuri.
7.6. Secţiile L vor primi de la şeful vagonului de măsu­
rat calea în termen de cel mult zece zile banda descifrată şi
punctajele respective.
La primirea benzii, organul tehnic instruit şi autorizat
de secţia L o va completa cu datele arătate la poziţia 7.3.
şi o va prezenta şefului de secţie pentru a face observaţiile
necesare şi analiza defectelor.

19
 Această analiză se va face pentru fiecare district în
parte, în prezenţa picherului.
Diagramele se vor compara cu diagramele anterioare cel
puţin ale ultimelor două măsurări periodice, urmărindu-se
evoluţia fecărui defect.
Pentru defectele ce se repetă, şeful secţiei L va cerceta
cauzele şi va lua măsuri pentru înlăturarea lor.
Porţiunea de bandă a fiecărui district se va detaşa şi se
va înmîna picherului, care la rîndul lui va face aceeaşi ana­
liză cu şefii de echipă în vederea întocmirii programeloi
chenzinale ale echipelor.
Picherul va păstra asupra lui banda districtului, iar la
recepţia lucrărilor executate de şeful de echipă va nota pe
diagramă în dreptul defectului respectiv data remedierii.
Banda va rămîne la district pînă la noua măsurare peri-
odică a liniei, cînd ea va fi trimisă secţiei L spre a fi pre­
zentată la vagon.
7.7. Benzile înregistrate la măsurările periodice vor fi
arhivate de secţia L şi se vor păstra clasate pe linii, timp de
zece ani.
7.8. Şeful serviciului L regional este obligat să orga­
nizeze urmărirea remedierii defectelor semnalate de vagon
şi să ia măsuri pentru înlăturarea cauzelor ce provoacă repe­
tarea defectelor.
7.9. Şeful vagonului este obligat să asigure înregistrarea*
exactă a diagramelor şi corecta lor descifrare.
Lui îi revin următoarele sarcini :
a) notarea pe bandă a categoriei liniei şi a porţiunilor
de linie la care nu se calculează punctajul sau se calculează
informativ ;
b) însemnarea în mod vizibil a defectelor după care se
calculează punctajul de activitate ;
c) stabilirea defectelor de la măsurarea anterioară şi ră­
mase neînlăturate, pe baza cărora se calculează punctajul
de activitate ;
cl) stabilirea şi rectificarea înregistrărilor la care depă­
şirea toleranţelor nu se datoreşte defectelor de linie, motivîn-
du-se pe bandă cauzele rectificării.
Şeful vagonului poate hotărî în înţelegere cu Direcţia
regională, în cazuri justificate, schimbări sau artulări de pro­
gram, cît şi eventuale remăsurări ale unor linii, numai în.
cazul cînd, din cauza defectelor tehnice ale vagonului, por-
ţiuni importante de linie nu au putut fi măsurate.

20
 7.10. Mecanicul vagonului este obligat să asigure func­
ţionarea fără defectări şi întreruperi a aparatajului de mă­
surat şi înregistrat în timpul efectuării măsurării. Lui îi
revin următoarele sarcini :
— înregistrarea cu precizie a limitelor între km şi hm ;
— înregistrarea pe bandă după codul adoptat a puncte­
lor caracteristice ale lin iei;
— măsurarea cu tiparul vagonului a liniei pentru re­
glarea dispozitivului de înregistrare a ecartamentului, obli­
gatoriu zilnic la plecare şi ori de cîte ori şeful vagonului
găseşte necesar, în parcurs ;
— întreţinerea în perfectă stare de curăţenie a între­
gului aparataj de măsurat şi înregistrat precum şi a boghiu-
rilor vagonului;
— are în primire inventarul de scule şi unelte de care
răspunde.
7.11. însoţitorului vagonului îi revin următoarele sarcini ;
— urmărirea îndeplinirii de către staţii a programului
de circulaţie a vagonului;
— întreţinerea în stare de perfectă curăţenie a cutiei
vagonului la exterior şi la interior şi a geamurilor ;
— asigurarea vagonului cu apă şi cu căldură ;
— este ajutorul mecanicului în timpul demontării şi mon­
tării pieselor grele ;
— înlocuieşte pe mecanic la înregistrarea limitelor de
km şi hm şi a punctelor caracteristice ale liniei, cînd acesta
este ocupat;
— are în primire întregul inventar al grupului social
şi răspunde de buna curăţenie a acestuia;
— în timpul serviciului va purta obligatoriu uniforma
C.F.R.
B. ÎNDRUMĂTOR p e n t r u f o l o s ir e a CĂRUCIOARELOR
DE MĂSURAT CALEA
1. GENERALITĂŢI

1 .1 . In afară de măsurarea ecartamentului şi nivelului căii

ce se face cu tiparul de măsurat linia de către personalul
de întreţinere, în conformitate cu instrucţiile în vigoare, se
face şi o măsurare mecanică a căii cu ajutorul căruciorului
de măsurat calea.
1.2. Măsurarea liniilor cu căruciorul se execută astfel :
a) La liniile cu ecartament normal :
lunar pe liniile curente şi directe din staţii, care figurează
pe tabloul liniilor care nu se măsoară cu vagonul de măsurat
calea ;
trimestrial pe celelalte linii din staţii, triaje şi depouri.
Liniile curente şi directe din staţii, care se măsoară cu
vagonul de măsurat calea, se măsoară informativ cu căruciorul
numai cînd şeful secţiei L consideră necesar.
b) La liniile cu ecartament îngust :
lunar pe liniile curente şi directe din staţii ;
trimestrial pe celelalte linii din staţii şi pe liniile din
depouri.
1.3. Atît liniile cu ecartament normal, cît şi cele tu
ecartament îngust se măsoară cu ocazia recepţiei lucrărilor
de reparaţie capitală, conformi instrucţiilor în vigoare.
1.4. Pe liniile curente şi directe căruciorul este însoţit de
picher şi de şeful de echipă, iar pe cele din staţii de şeful
de echipă.

2. DESCRIEREA CĂRUCIORULUI DE M Ă SU R A T C ALEA

2.1. Căruciorul de măsurat calea (planşa 1? 2, 3 şi 4) este

format dintr-un cadru 1, pe roţi 2, susţinînd trei dispozitive :
dispozitivul de măsurat ecartamentul, dispozitivul de măsurat
nivelul şi dispozitivul de înregistrare a măsurărilor.
2.2. Dispozitivul de măsurare a ecartamentului este for­
mat din cele patru roţi, axul 3 şi arcul 4 care transmit orice
lărgire sau îngustare a căii, stiloului 6 prin intermediul barei
îndoite 5.
Dispozitivul poate fi blocat în timpul transportului că­
ruciorului, cu ajutorul unui zăvor.
Diagrama trasată de stiloul acestui dispozitiv are scara
I :1 în sensul transversal şi 1 :3333 în sens longitudinal.
2.3. Dispozitivul de măsurat nivelul este compus din două
pendule 7 legate printr-o bară care transmite mişcările dato­
rite denivelărilor unui fir de şină faţă de celălalt fir, la
stiloul 9.
Dispozitivul se poate imobiliza printr-o placă de zăvorîre.
Diagrama trasată pe acest dispozitiv se execută la scara 1 : 2,5,
iar scara în sens longitudinal este 1 :3333.
2.4. Dispozitivul de înregistrare a măsurărilor (planşa 4 )
este compus din trei tambure : unul superior 10, unul inferior
II pe care se înfăşoară hîrtia şi altul conducător 12 prin faţa
căruia trece hîrtia. Tamburul conducător 12 precum şi cel
superior 10 sînt puse în mişcare cu ajutorul osiei cărucio­
rului, printr-un sistem de roti dinţate.
Dispozitivul de înregistrare este prevăztit cu un mîner
13, care întrerupe sau inversează mişcarea tamburului condu­
cător, astfel ca să permită funcţionarea căruciorului atît îna­
inte, cît şi înapoi.
în afară de stilourile care trasează graficele ecartamen­
tului şi nivelului, dispozitivul de înregistrare mai este prevă­
zut cu o bară portcreioane 14, care are două creioane desti­
nate să traseze pe banda de hîrtie liniile de reper zero şi o
mină de creion indicatoare ce poate fi acţionată fie prin mine­
rul ei, fie de la minerul căruciorului.
Această mină de creion trasează pe banda de hîrtie o
linie orizontală indicînd hectometrii.
Bara portcreioane 14 este înlocuită la unele cărucioare
cu dispozitive de trasat liniile zero şi liniile toleranţelor.

3. PREGĂTIREA CĂRUCIORULUI PENTRU FUNCŢIONARE

3.1. Se aşază sulul de hîrtie pe tamburul inferior 11 liber,

iar capătul liber al sulului se petrece peste tamburul con»
ducător 12 şi se înfăşoară strîns cu cîteva ture de tamburui
superior 10, urmînd liniă indicată punctat în planşa 4.
Această înfăşurare se va face rotind cămaşa mobilă 16
a tamburului 10 şi nicidecum tot tamburul care este ţinut de
angrenaj.
3.2. Se slăbeşte puţin piuliţa fluture 15, se depărtează
cu 6—7 cm bara portcreion 14 de tamburul conducător 12 şi
se introduc cu penseta în găurile barei cele două mine de
creion, în lungime de circa 15—20 mm şi cu vîrfurile bine
ascuţite. Se apropie bara portcreioane de tamburul conducător
la distanţa de 4 — 6 mm şi se strînge piuliţa fluture.
3.3. Se aşază stilourile 6 şi 9 în locaşurile lor şi se
montează minele indicatoare ale liniilor zero şi ale hecto-
metrajului.
Pentru aducerea liniilor de reper în dreptul înregistratoa­
relor, se învîrteşte axa roţilor dinţate conice 22, astfel ca
tamburul conducător să facă o mişcare de rotaţie de circa
90°, pînă cînd liniile trasate de cele două mine ale barei
portcreion vor ajunge în faţa minelor înregistratoare.
La această operaţie minerul 13 trebuie să fie în poziţia
„liber“ adică la mijloc.
Minele de creion întrebuinţate se vor alege de tărie potri­
vită. întrucît minele moi lasă o urmă groasă ce atrage erori
la descifrare, iar cele tari lasă o urmă slabă ce se distinge cu
greutate.

4. EXECUTAREA MĂSURĂRILOR

4.1. Se aşază căruciorul pe linie, cu dispozitivul de mă­

surare a ecartamentului blocat cu mînerul de inversare al
dispozitivului de înregistrare pe poziţia „liber“ adică la mij­
loc, iar zăvorul de blocare a pendulelor în poziţia „închis".
4.2. Se împinge căruciorul — în această situaţie — pînă
la locul unde trebuie să înceapă măsurarea liniei.
4.3. Pentru reglarea dispozitivului de măsurare a ecar­
tamentului se caută cu tiparul un punct al liniei, unde ecarta­
mentul este normal (1 435 mm) şi se înseamnă acest punct
cu creta pe ciuperca şinelor.
Se aduce căruciorul peste acest punct, pînă ce el se află
între roţi şi se face deblocarea dispozitivului prin scoaterea
zăvorului.
In cazul cînd stiloul înregistratorului de ecartament nu
se suprapune peste linia zero a bandei, se slăbesc contrapiu-

24
liţele manşonului de reglaj şi se deplasează acest manşon,
pînă cînd vîrful peniţei stiloului ajunge exact pe linia zero
a ecartamentului normal de pe bandă, apoi se strîng contra-
piuliţele.
4.4. Pentru reglarea dispozitivului de înregistrare a nive­
lului, se caută cu tiparul pe linie o porţiune de circa 1 m
lungime, unde şinele de pe ambele fire să fie la acelaşi
nivel.
Se aduce căruciorul peste această porţiune şi se deschide
zăvorul de blocare a pendulelor.
în cazul cînd peniţa înregistratorului de nivel nu se
suprapune peste linia zero a bandei, se slăbesc contrapiuli-
ţele. se deplasează manşonul în lungul barei de legătură a
pendulelor, pînă cînd vîrful peniţei 9 ajunge exact pe linia
zero a nivelului de pe bandă, apoi se strîng contrapiuliţele.
In timpul acestei operaţii, stiloul înregistratorului de nivel
trebuie scos, pentru a nu se produce frecări pe hîrtie şi se
dau uşoare lovituri în cadrul căruciorului pentru ca pendu­
lele să ia o poziţie strict verticală.
4.5. Măsurarea liniei se face prin împingerea căruciorului
de măsurat calea cu o viteză ce nu trebuie să depăşească
5 km/h (mersul normal la pas), observîndu-se tot timpul
desfăşurarea graficului care se înscrie pe banda de hîrtie.
4.6. In dreptul fiecărui indicator hectometric se va înre­
gistra poziţia hectometrică prin apăsarea minerului minei
de creion indicatoare.
4.7. La trecerea peste vîrful inimilor aparatelor de cale
se întrerupe funcţionarea dispozitivului de înregistrare a
ecartamentului, blocîndu-1 cu ajutorul zăvorului.
4.8. La fiecare început şi sfîrşit al curbei de racordare,
marcată pe teren (AR şi RC — planşa 6 —), operatorul opreşte
căruciorul şi deplasează stiloul înregistrator al nivelului căii
pînă la întretăierea cu linia „zero“ a aliniamentului, după
care creionul se aduce din nou în punctul de unde a fost
mişcat, iar parcursul se continuă pînă la sfîrşitul curbei, cînd
operaţia se repetă pentru punctele similare (CR şi RA).
Intersecţia respectivă arată hectometrajele celor două
puncte, care vor servi la verificarea rampei supraînălţării,
aşa cum se arată la punctul 9.
4.9. în tot timpul măsurării liniei cu căruciorul, se face
cu ajutorul tiparului controlul înregistrării exacte pe bandă
a ecartamentului şi nivelului căii.
Acest control se execută din km în km şi oriunde se
observă o depăşire mare a toleranţelor admise. în staţii

25
acest control se face la orice mutare a căruciorului de pe
o linie pe alta.
în cazul cînd se observă diferenţe între arătările tipa­
rului şi înregistrările căruciorului, care nu pot fi înlăturate
prin reglarea dispozitivelor de înregistrare, parcurgerea va
fi sistată, iar căruciorul va fi introdus pentru reparaţie în
atelierul secţiei.
Tiparul de măsurat calea utilizat va fi verificat în ate­
lierul secţiei în fiecare lună şi va însoţi incontinuu căru­
ciorul în deplasarea sa.

5. ÎNTREŢINEREA CĂRUCIORULUI DE MĂSURAT CALEA

5.1. Căruciorului de măsurat calea i se va da o îngri­

jire deosebită, fiind un aparat de precizie.
5.2. El va fi ferit de intemperii, iar părţile care pot ru­
gini vor fi în permanenţă bine unse cu vaselină consistentă»
5.3. In timpul transportului şi funcţionării, căruciorul va
fi ferit de lovituri şi de manipulări bruşte. Este cu desăvîr-
şire interzis a se transporta sau pune pe cărucior orice greu­
tate suplimentară.
5.4. în timpul funcţionării, căruciorul va fi uns periodic
cu vaselină, in special la lagăre şi la angrenajele dispozi­
tivului de înregistrare.
5.5. La îndepărtarea ruginii, ce eventual s-ar forma la
axe şi articulaţii, se va folosi spălarea cu o cîrpă curată mu­
iată în petrol şi şlefuirea cu lemn de esenţă moale. Este cu
desăvîrşire oprit a se întrebuinţa în acest scop pile, şmir-
ghel, hîrtie sticlată etc.. care dau naştere la jocuri ce pot influ­
enţa asupra preciziei măsurărilor şi înregistrărilor.
5.6. întreţinerea căruciorului se va face de către condu­
cătorul său cu concursul atelierului secţiei.
5.7. După terminarea fiecărei parcurgeri lunare, respectiv
trimestriale a liniilor, căruciorul se va verifica obligatoriu
de atelierul secţiei L care va emite un certificat de verifi­
care, din care să rezulte starea căruciorului şi a dispozitivelor
de măsurare şi îni’egistrare.

6. ÎNLĂTURAREA DEFECTELOR DE FUNCŢIONARE

6 .1 . în cazul cînd înregistrarea ecartamentului nu se face

în linii drepte şi se observă pe diagramă şerpuiri mici datorită.

26
jocului stiloului la trecerea peste joante, se va anihila acest
joc prin ungerea lagărelor axului 3 şi a manşonului de re-
glaj al barei înregistratoare (vezi planşa 3).
6 .2 . In cazul cînd indicaţiile pendulelor sînt prea puţin,
sensibile, se desface bara de legătură între pendule şi se
verifica dacă fiecare pendul are oscilaţii libere.
Se demontează axa care funcţionează greu şi se curăţă.
Stiloul care înregistrează denivelările va avea o peniţă po­
trivită, pentru a nu produce frecări care ar micşora sensibi­
litatea dispozitivului sau ar rupe hîrtia.
6.3. In cazul cînd dispozitivul de înregistrare rupe hîrtia.
se va proceda astfel :
— dacă ruperea se datoreşte neînfăşurării hîrtiei pe că­
maşa tamburului superior 10, se va acţiona aceasta pentru
a funcţiona (vezi planşa 4).
— dacă ruperea se datoreşte tragerii forţate a hîrtiei de
pe tamburul conducător 12 de către tamburul superior 10 ,
înseamnă că banda de hîrtie este prea lată şi se freacă de
discurile tamburului 10 şi deci hîrtia trebuie redusă în lăţime.

7. DESCIFRAREA BENZII CĂRUCIORULUI

7.1. După parcurgerea liniilor unui district, banda căru­

ciorului semnată de organele însoţitoare şi de conducătorul
căruciorului va fi detaşată, înfăşurată şi trimisă la secţie.
Pe banda trimisă se va ştampila, în dreptul fiecărui
kilometru de linie curentă sau al fiecărei linii din staţie, triaj
sau depou, data parcurgerii.
7.2. După primirea benzii, secţia procedează la descifrarea
ei printr-un desenator sau tehnician autorizat.
Acesta va completa banda primită cu următoarele ele­
mente în dreptul diagramei fiecărei curbe :
— raza curbei;
— viteza admisă în curbă;
— supralărgirea conform Instrucţiei de norme şi toleranţe :
— supraînălţarea conform Instrucţiei de norme şi tole­
ranţe cu eventualele derogări aprobate de direcţia regională.
7.3. Descifrarea benzii are ca scop identificarea porţiu­
nilor de linie cu toleranţe depăşite faţă de cele admise de in­
strucţia de norme şi toleranţe, clasificîndu-le, după gradul

27
de abatere şi numărul de puncte, conform celor stabilite în
prezentul îndrumător.
Pentru aceste porţiuni, urmează a se lua măsuri de înlă­
turarea defectelor.
7.4. La descifrarea benzii, desenatorul examinează cele
două înregistrări grafice corespunzătoare ecartamentului şi ni­
velului căii şi pentru obţinerea datelor necesare aprecierii
stării liniei procedează după indicaţiile din capitolele 8 şi 9.
La descifrare, desenatorul va face tot timpul comparaţie
cu banda din luna precedentă, raportînd şefului de secţie
toate nepotrivirile constatate.

8. APRECIEREA STĂRII LINIEI L A ECARTAMENT

8 .1 . Descifrarea benzii pentru linia normală.

Pe banda de hîrtie, pe lîngă diagrama înregistrată, se află
trasată linia AB, care reprezintă ecartamentul normal de
1 435 mm şi care se numeşte „linia 0“ (planşa 5).
Acestei linii de pe bandă îi corespunde o cale ideală fără
nici o abatere de la ecartamentul normal.
Paralel cu această linie AB — de o parte şi de alta a ei —
se trasează două linii (CD şi EF) la distanţele de 10 şi 3 mm
(la scara 1 1 , care corespund toleranţelor admisibile (+ 10 ;—3),
fixate de Instrucţia de norme şi toleranţe, respectiv unei lăr­
gimi a căii de 1 445 mm şi 1 432 mm. Aceste două linii indică
pe bandă, in aliniamente, limitele toleranţelor admisibile.
In curbă. ..linia zero“ se trasează deplasat faţă de „linia
zero“ din aliniament, la o distanţă egală cu supralărgirea în
curbă. De exemplu : pentru o curbă cu raza R = 200 m, cu
supralărgirea de 25 mm „linia zero“ din A±, Bi9 în curbă,
este trasată la 25 mm de „linia zero“ din aliniament AB, adică
la o lărgime de 1 460 mm (1 435 + 25), iar liniile toleranţelor
se trasează aşa cum s-a arătat mai sus şi vor fi C* D± şi
E± -Fy în porţiunile de racordare ale supralărgirii, „linia zero“
se trasează prin unirea în linie dreaptă a începutului şi sfîr-
şitului diagramei racordării. Pentru racordările la care creşte­
rea ecartamentului s-a aplicat pe teren conform tabelei 2
din Instrucţia de norme şi toleranţe, „linia zero“ se va trasa
conform datelor din această tabelă.
Abaterile de la norme, în ceea ce priveşte ecartamentul,
se împart în patru categorii denumite grade de abateri, con­
form tabelei 6 .

28
 Tabela 6
Gradele de abateri de la ecartamentul normal

Abateri
a d m isib ile Abateri care întrec toleran ţele adm isibie
Denum irea (tolerantele) în în mm
dc fee te lor mm

G rad ul I G radul II | G rad ul III 1 Gradul IV

îngustarea Pînă la 3 Pînă Ia 5 Pînă la 6 Mai m u lt de

că ii in clu s iv in clu siv in clu siv 6

Supralărgirea Pînă la 10 Pînă la 13 Pînă la 16 M ai m ult de

căii in clu siv in clu siv in clusiv 16

în conformitate cu R.E.T. nu se admite în nici un caz

ca lărgirea căii să fie mai mare ca 1 470 mm şi mai mica
decît 1 432 mm.
în consecinţă, în toate cazurile cînd ecartamentul depă­
şeşte 1 470 mm, defectul se consideră de gradul IV, chiar
dacă abaterea este mai mică decît 16 mm. De exemplu : la
o supralărgire de 25 mm şi o abatere de 11 mm, defectul
nu este de gradul II, ci de gradul IV, deoarece ecartamentul
este de 1435 + 25 + 11 = 1471 mm, deci mai mare decît cel
prescris de R.E.T.
8.2. Descrierea benzii pentru linia îngustă se face în
acelaşi fel ţinînd însă seama că gradele de abatere sînt dife­
rite, aşa cum se arată în tabela 7.

Tabela 7
Gradele de abateri de la ecartamentul îngust

Abateri
a d m isib ile Abateri care în trec toleran ţele adm isib ie
Denumirea (toleranţele) în în mm
defectelor mm

G rad u l I G rad ul II G radul III j G radul IV

îngustarea P în ă la 3 P înă la 5 Pînă la 6 M ai m ult de

că ii in clu s iv in clu s iv in clu siv 6

Supralărgirea P în ă la 5 Pîn ă la 8 P în ă la 10 Peste 10

căii in clu siv in clu siv in clu siv

8.3. Pentru aprecierea stării liniei la ecartament, în urma

clasificării pe grade de abateri, se foloseşte tabela 8 , care con-

29
 Tabela 8
Punctajul de penalizare a defectelor privind ecartamentul căii

N um ărul punctelor în raport cu gradele

Denumirea abaterilor
defectelor O b servaţii
G rad ul I | Gradul II G radul III 1G radul IV

îngustarea A ceste puncte se dau

că ii 0 1 10 1 000 pentru fiecare m e­
tru de lungim e a j
Supralărgi­ abaterilor j
rea căii 0 10 50 1 000

ţine ca notă convenţională, un număr de puncte afectat fie­

cărui grad de abatere.
Cu cît starea liniei este mai bună, cu atît numărul de
puncte este mai mic.
8.4. Pentru indicarea modului de descifrare a benzii, în
ceea ce priveşte aprecierea stării liniei la ecartament, se dă
următorul exemplu (planşa 5).
Graficul arată, că pe porţiunea măsurată cu căruciorul
există în total şase puncte cu abateri peste toleranţele admi­
sibile dintre care punctele 2 şi 5 sînt îngustări, iar punctele
1, 3, 4 şi 6 sînt lărgiri. După mărimea abaterilor se constată
că îngustarea nr. 2 se clasifică la gradul II iar nr. 5, la gra­
dul IV.
în mod analog, se constată că supralărgirile se clasifică
astfel : nr. 1 la gradul IV, nr. 3 la gradul III, nr. 4 la gradul IV
(deoarece se întrece ecartamentul de 1 435+25+10=1 470 mm)
şi nr. 6 la gradul II (deoarece ecartamentul este de 1 435 +
+ 20 + 13 = 1 468 mm), adică sub 1 470 mm.
Notele de apreciere sînt date pentru fiecare metru de
lungime a abaterilor.
Este necesar deci să se stabilească lungimea fiecărei por­
ţiuni cu abatere.
Pentru aceasta se deduce că întrucît un km de linie par­
cursă cu căruciorul corespunde cu 30 cm de pe graficul pe
bandă, un mm de pe bandă corespunde cu 3,3 m de pe teren
(rotunjit la calcule la 3 m).
Lungimea porţiunii cu abatere de un anumit grad se
măsoară pe linia care limitează gradul imediat inferior.
Astfel pentru punctul 1, care cuprinde porţiuni de gradul
IV, III şi II, lungimea acestor porţiuni se determină măsu-
rînd proecţia orizontală a diagramei ecartamentului pentru
fiecare grad în parte, pe linia gradului inferior.

30
 Pentru uşurinţă, se începe măsurarea porţiunii de gradul
maxim, apoi se măsoară întreaga porţiune de linie de grad
imediat inferior, din care se scade porţiunea de gradul maxim
şi aşa mai departe.
Măsurînd aceste lungimi, se constată :
Pentru punctul 1 : linia gradului IV are o lungime de
3 mm, a gradului III (5— 3) = 2 mm,iar gradului II (10—
—5) = 5 mm. Aceste lungimi corespund respectiv cu 3X3=9 m;
2 X 3 = 6 m şi 5 X 3 = 15 m pe teren.
Pentru punctul 3 : linia gradului III are o lungime de
1,5 mm, iar a gradului II (8— 1,5) = 6,5 mm. cărora le cores­
punde respectiv 1,5 X 3 “ 4,5 m şi 6 , 5 X3 = 19,5 m pe teren.
Pentru punctul 4 : abaterea fiind între 10 şi 13 m, defectul
ar urma să fie de gradul II.
Deoarece însă supralărgirea curbei este de 25 mm, rezultă
că ecartamentul depăşeşte 1 470 mm şi că deci defectul se
încadrează la gradul IV.
în acest caz, linia respectivă are o lungime de 6 mm,
căreia îi corespunde o distanţă de 6 X 3 = 18 m pe teren.
Aceste puncte au următoarele note de apreciere :
— punctul 1 . . . (9 X 1 000 ) + (6 X 50) + (15X10) = 9 450
puncte ;
— punctul 3. . . (4,5 X 50) + (19,5 X 10 ) = 420 puncte :
— punctul 4. . . 18 X 1 000 = 18 000 puncte.
în mod analog, măsurînd lungimile porţiunilor cu supra-
lărgire şi îngustare de la punctele 2 , 5 şi 6 , se obţine :
— punctul 2 . . . 2 X 3 ^ 1 = 6 puncte ;
— punctul 5. . . (5 X 3 X 1 000 ) + (3 X 3 X 50) + (4 X 3 X
X 1) = 15 570 puncte ;
— punctul 6 . . . 7 X 3 X 10 = 210 puncte.
Pentru simplificare, în loc de a se face calculul pe puncte,
se pot cumula lungimile defectelor de acelaşi grad pentru
fiecare kilometru, calculîndu-se punctajul corespunzător fie­
cărui grad în parte.

9. APRECIEREA STĂRII LINIEI LA NIVEL

9.1. Pe banda de hîrtie pe lîngă diagrama înregistrată

se află trasată linia „zero“ , care corespunde în aliniament
unei căi ideale (ambele fire la acelaşi nivel).

31
 Linia „zero“ în curbe se trasează faţă de linia „zero“ din
aliniament cu o distanţă corespunzătoare valorii supraînălţării
firului exterior faţă de cel interior şi ea reprezintă linia ideală
a firului exterior (supraînălţat faţă de firul interior). Supra-
înălţarea luată în considerare este cea din albumul de curbe
al secţiei L.
Paralel cu liniile „zero“ din aliniament şi din curbe, se
trasează de o parte şi de alta a lor cîte o linie, la distanţă
corespunzătoare toleranţelor admise la denivelarea în acelaşi
profil transversal a unui fir de şină faţă de celălalt fir, şi care
toleranţe sînt fixate de Instrucţia de norme şi toleranţe.
Abaterile de la norme, în ceea ce priveşte nivelul, se
împart, în patru categorii denumite grade de abateri, con­
form tabelei 9.
Tabela 9
Gradele de abateri de la nivelul transversal al căii in aliniamente
şi curbe cu supraînălţare constantă sau fără supraînălţare

A b a te r i A b a t e r i c a re în t r e c t o le r a n ţ e le
a d m is ib ile în m m
D e n u m ir e a ( t o le r a n ţ e ) în
d e f e c t u lu i V it e z a n mm

G rad u l G rad u l G rad u l G rad ul

I II in IV

Denivelări Peste Pînă la 5 Pînă la iO Pînă la 20 Peste

dulci 50 km/h inclusiv inclusiv inclusiv 20 |

Denivelări 50 km/h sau Pînă la 10 Pînă Ia 15 Pînă la 30 Peste

dulci mai mică inclusiv inclusiv inclusiv 30

Denivelări Peste Pînă la 5 Pînă la 10 Pînă la 15 Peste

încrucişate 50 km/h inclusiv inclusiv inclusiv 15
şi denive­
lări în loc 50 km/h sau Pînă la 10 Pînă la 15 Pînă la 20 Peste
mai mică ! inclusiv inclusiv inclusiv 20 |

în legătură cu cele cuprinse în tabela 9 se precizează

că :
a) denivelarea dulce admisibilă este lăsătura unui fir
faţă de celălalt cu cel mult 5 mm, pe liniile pe care se cir­
culă cu viteza peste 50 km/h, cu 10 mm pe liniile cu viteza de
50 km/h sau mai mică, cu condiţia ca lăsătura să se întindă
în mod uniform pe o distanţă egală cu cel puţin 1 200 ori,
respectiv 600 ori valoarea denivelării;

32
 b) denivelarea încrucişată este combinaţia a două deni­
velări consecutive, alternative, cîte una de fiecare fir, cînd
ele se află la o distanţă de cel mult 12 m una de alta ; suma
ambelor denivelări nu trebuie să depăşească 5 mm, respectiv
10 mm în raport cu vitezele de mai sus ;
c) denivelarea în loc admisibilă este lăsătura unui fir
fată de celălalt de cel mult 5 mm respectiv 10 mm în raport
cu vitezele de mai sus şi care se întinde pe o lungime mai
mică decît 1 200 ori, respectiv 600 ori valoarea denivelării.
9.2. Pentru aprecierea stării liniei, în urma clasificării
pe grade de abateri, se foloseşte tabela 10 , care conţine ca
note convenţionale un număr de puncte afectate fiecărui grad
de abatere.
Tabela 10
Punctajul de penalizare a defectelor privind nivelul transversal al căii,
în aliniamente şi curbe cu supraînălţare constantă sau
fără supraînălţare

Num ăru l p u n c te l o r în raport cu grade le

Denumirea abaterilor
defecfeîor Observaţii

Gradul I Gradul II | Gra d u l III Gradul IV

. i

D e n iv elă ri Pentru un m de
dul ci 0 1 10 100 lungime a abaterii

D e n iv e lă r i
în cr ucişate
şi de n ive ­
lări în loc 0 10 100 1 000 Pentru fiecare defect
1

9.3. Pentru indicarea modului de descifrare a benzii în

ceea ce priveşte aprecierea stării liniei la nivel, se dă urmă­
torul exemplu în ipoteza unei linii cu viteza de circulaţie
mai mare de 50 km/h (planşa 6 ).
Graficul arată, că pe porţiunea măsurată cu căruciorul
există în total şase puncte cu abateri peste toleranţele admi­
sibile, din care punctele 1 şi 2 sînt denivelări dulci, punc­
tele 3 şi 4 sînt denivelări încrucişate şi punctele 4 şi 6 sînt
denivelări în loc.
Lungimile de pe grafic se măsoară la fel ca la graficul
pentru ecartament, socotind că un mm de bandă corespunde
aproximativ cu 3 m pe teren. In ceea ce pliveşte scara trans­
versală a graficului se aminteşte că dispozitivul de înregis-

3 — îndrumător 33
trare al căruciorului este astfel construit, încît abaterile de
la nivel se înregistează pe grafic la scara 1/2,5. adică 1 mm de
pe bandă, corespunde cu 2,5 mm pe teren.
Măsurătorile făcute pe bandă conduc la întocmirea unei
tabele de felul celei din planşa 6 .
Pe baza acestui tablou şi a celui ce cuprinde punctele în
raport cu gradele de abatere, se obţin următoarele note de
apreciere :
Punctul 1, 6 X 3 X 1 = 18,0 (gradul II) ;
Punctul 2 , (8 X 3 X 10 ) +
+ (13,5— 8) X 3 X 1 = 256,5 (gradul III şi II) ;
Punctul 3, 1 X 1 000 = 1 000,0 (gradul IV) ;
Punctul 4, 1 X 100 = 100,0 (gradul III) ;
Punctul 5 , 1 X 1 000 = 1 000,0 (gradul IV) :
Punctul 6 , 1 X 1 000 - 1 000,0 (gradul_IV) ;
Total: 3 374,5
Suma tuturor notelor (3 374,5 puncte) reprezintă starea
liniei după nivel pe porţiunea cuprinsă în graficul din
planşa 6 .
Pentru simplificare, în loc de a se face calculul pe pun­
cte, se pot cumula lungimile defectelor de acelaşi grad pentru
fiecare kilometru, calculîndu-se punctajul corespunzător fie­
cărui grad în parte.
9.4. Creşterea supraînălţării de la valoarea „zero“ în ali­
niament pînă la valoarea „h“ , corespunzătoare curbei şi vite­
zei respective, se face pe porţiunea de linie L denumită ram­
pa supraînălţării. Valoarea rampei este egală cu aceea a ra­
portului — •
O valoare mai mare decît 1/300 a rampei supraînălţării,
sau existenţa denivelării mai mari decît 5 mm, respectiv
10 mm pe rampa supraînălţării, măresc mult pericolul de
deraiere a vehiculelor, deoarece pe această porţiune punctele
de contact ale roţilor vehiculului cu şinele nu se mai găsesc
în acelaşi plan, cum este cazul în aliniament sau în curbă.
De aceea, descifrarea diagramei căruciorului pe porţiu­
nile din rampa supraînălţării se va face cu atenţie şi precizie
mărite.
9.5. Linia „zero'*' a diagramei căruciorului pe porţiunea
de rampă a supraînălţării este aceea pe care ar descri-o stiloul
pe diagramă în cazul unei supraîncărcări, care creşte continuu

34
 Această linie „zero" este cu atît mai aplecată spre linia
*,zero“ a aliniamentului, cu cît valoarea rampei este mai mică.
Liniile „zero“ ale acestor rampe sînt arătate la scara
lungimilor Şi ia scara înălţimilor în planşa 7 (ram-
pe şablon).
9.6. Se verifică dacă rampa supraînălţării coincide cu
racordarea parabolică; în caz contrar se stabileşte dacă ne-
coincidenţa are la bază o derogare aprobată sau este rezulta­
tul unei întreţineri necorespunzătoare.
Se ia apoi desenul rampelor şablon copiat cu tuş pe o hîr­
tie de calc subţire sau pe celofan, după desenele din planşa 7
şi se aplică mai întîi rampa şablon peste diagrama rampei
supraînălţării corespunzătoare intrării în curbă.
Pot surveni următoarele cazuri (exemplul unei linii cu
v = 50 km/h).
a) Linia rampei din diagramă este mai apropiată de linia
„zero“ a aliniamentului decît rampa şablon de 1/400 (fig. 1
planşa 8). Aceasta înseamnă că situaţia pe teren este bună,
înclinarea rampei fiind mai mică decît 1/400.
b) Linia rampei din diagramă este cuprinsă între rampele
şablon 1/400 şi 1/300 (fig. 2 din planşa 8 ).
în acest caz, se recomandă a se studia de către şeful
secţiei L posibilitatea micşorării pe teren a înclinării rampei
la valoarea 1/400, iar dacă această posibilitate nu există, va
menţiona acest lucru într-o tabelă care se va păstra de des­
cifrator.
c) Linia rampei din diagramă este mai puţin apropiată de
linia „zero“ a aliniamentului decît rampa şablon de 1/300
(fig. 3 din planşa 8).
Aceasta înseamnă că înclinarea rampei supraînălţării pe
teren este mai mare decît 1/300 şi situaţia trebuie imediat
îndreptată, ea putînd duce la accidente.
d) Linia rampei din diagramă este în limita înclinării
admise, însă începutul şi sfîrşitul ei nu corespund cu înce­
putul şi sfîrşitul racordării parabolice.
Aceasta înseamnă, că rampa se întinde şi în aliniament
sau curbă, sau că ea lipseşte parţial de pe racordarea propriu-
zisă (fig.4 sau 5 din planşa 8 ).
In aceste cazuri, se va proceda la remedierea situaţiei,
iar în cazul cînd această remediere nu se poate face din cauza
situaţiei terenului» se va menţiona acest lucru în tabela

35
indicată la punctul b), cu arătarea aprobării menţinerii aces­
tei situaţii.
e) Linia rampei din diagramă indică în general o rampă
cu înclinarea de 1/400 sau cuprinsă între 1/400 şi 1/300. însă
la translaţia curbelor şablon (linia AB de-a lungul liniei „ze­
ro" a aliniamentului) se întîlnesc pe diagramă porţiuni cu
înclinarea mai mare decît 1/300 (fig .6 din planşa 8 ).
In acest caz, se va proceda la reparaţia imediată a ram­
pei pentru a elimina aceste porţiuni periculoase.
Pentru verificarea rampei supraînălţării la liniile cu
v > 50 km/h, se vor utiliza rampele şablon corespunzătoare
rampelor de 1/400 şi 1/500, în acelaşi mod ca cel descris mai
sus.
f) Linia rampei din diagramă prezintă succesiuni de ram­
pe şi pante (fig. 7 şi 8 din planşa 8). Aceasta înseamnă că pe
rampă există denivelări.
Aceste denivelări nu se admit, decît în cazul cînd nu de­
păşesc 5 mm pe liniile cu o viteză de circulaţie mai mare
de 50 km/h şi de 10 mm, pe liniile cu viteza de circulaţie
de 50 km/h sau mai mică, cu condiţia ca în ambele cazuri
rampa supraînălţării să nu depăşească valoarea de 1/300 res­
pectiv 1/400.
Cazurile de la punctele b, c, d şi f vor fi aduse imediat
la cunoştinţa şefului de secţie de către desenatorul însărcinat
cu descifrarea benzii căruciorului, iar şeful secţiei va lua mă­
suri pentru remedierea pe teren a situaţiei.
9.7. Pentru aprecierea stării liniei pe porţiunea rampei
supraînălţării se foloseşte tabela 11 , care conţine ca note
convenţionale un număr de puncte afectate fiecărui defect.

10. APRECIEREA GENERALĂ A STĂRII LINIFJ

10.1. a) Linia curentă

Aprecierea generală a stării liniei după ecartament şi ni­
vel rezultă din totalizarea notelor de apreciere la ecartament
cu a celor de apreciere la nivel, la care se adaugă notele de
apreciere ale rampelor supraînălţăriior.
Starea liniei pe lungimea unui kilometru este conside­
rată :
— foarte bună, dacă totalul punctelor nu depăşeşte 50 ;
— bună, dacă totalul punctelor nu depăşeşte 200 ;
— satisfăcătoare, dacă totalul punctelor nu depăşeş­
te 800;

36
 xo
■CU
B
o
-.o
03
fi
£ o
s o
C
C

A C A c
•c Z3 3
■+3
m *« di a.
O o
T3 O
o o
ci
u-
cg o
*3 bo
&

a C
a> £
cS £X
o o P
3
o oCO
*0 -M
« Z
3
«* 8
J32 V
§£
5 &>
.3 « c c G C
u u z3 o =3 3
o* cx
0 o P« o
a % o
o
g s
o
01 C
8
:s
*3
e
s
* £
C
J
* .2
fi
0>
o o
o
a ~|s
0) V V
^0

3 >c0o p a> 3<D1

. ti g re
► a şhio co T3 <
g «>6" 6
•a , £ o M CC
N
0t,j2 cq.
o
•§ S » o
'& p ° & ±a2
>
îCO
*s 2 -1 f t § >.S ' «£ a; £5 a
0J
)
>g S3S ^ 3 s t nâ îcwd c^o
o o >rH
o Iî~lg J>i sco .w CO a* S“
>c0p
rj a o
fiS o 2 oo
m & 3
<r-« U
CO c
■i 3
w^ Om
I O
Q, s-f tf
o
»d <U0co» 5«
85'° 3
a^
o
OJ w
co co e=5 >c0 ^3<, O» <d
c; JJîCO
’S
9a,S «S-c 2 Ctf'D O

»d ft •-2S
a-^xî
c g y 0) S C
C So
us §<£ Oi <
73
um g 8 S &BSB tO
O O

37
 — nesatisfăcătoare, dacă totalul punctelor depăşeşte 800
puncte.
Pentru înlesnirea unei aprecieri rapide a stării liniei la
consultarea benzii, se trasează pe bandă o linie verticală în
dreptul fiecărui kilometru, iar între două linii consecutive se
înscrie totalul punctelor de apreciere pentru fiecare defect.
De exemplu :
Intre km 78—79 :

î n g u s t ă r i ...........................23 puncte
S u p ra lă rg iri.......................59 puncte
Denivelări d u l c i ............... 112 puncte
Denivelări încrucişate . . 20 puncte
Denivelări în loc . . . . 200 puncte
Denivelări pe rampa su-
praînălţărilor . . . . . . 100 puncte
Total: 514 puncte

Aprecierea generală a stării după ecartament şi nivel a

unei linii oarecare se face stabilind numărul de kilometri în­
treţinuţi foarte bine, întreţinuţi bine, întreţinuţi satisfăcător
şi întreţinuţi nesatisfăcător.
Pentru a se putea compara starea de întreţinere a mai
multor porţiuni de linie (echipe, districte, secţii) şi pentru
calificarea lor, se totalizează punctele tuturor kilometrilor
şi suma se împarte la numărul total al kilometrilor stabilindu-
se punctajul mediu pe kilometru, menţionîndu-se însă în ob­
servaţie şi punctajul maxim şi minim obţinut pe bandă pe
un kilometru.
10.2. b) Linii din staţii
Pentru aprecierea liniilor din staţii se va proceda în fe­
lul următor :
— se vor totaliza pe fiecare staţie numărul de puncte ale
liniilor de primiri şi expedieri şi separat ale restului de linii
(inclusiv liniile din depouri) ;
— se vor totaliza numărul de kilometri respectivi mă­
suraţi ;
— se va stabili punctajul mediu pe kilometru pentru
liniile de primiri şi expedieri şi separat pentru celelalte li­
nii măsurate.
Calificativele se vor da pe staţii şi fel de linii, după va­
loarea punctajelor medii, de exemplu :

38
 staţia A., starea liniilor de primiri şi expedieri bună
starea restului de linii . . . . satisfăcătoare.
10.3, Răspunderea aprecierii căii după cărucior revine
şefului de secţie.
10.4. Aprecierea stării căii după cărucior se referă numai
la două elemente determinate la starea statică a căii, adică
ecartamentul şi denivelările în planul transversal. Din această
cauză aprecierea nu reprezintă situaţia completă a stării căii.
Determinarea acesteia se face ţinînd seama şi de rezul­
tatele verificării cu vagonul de măsurat calea precum şi de
starea celorlalte elemente ale căii.

11. ÎNDATORIRILE PERSONALULUI DE ÎNTREŢINERE IN

LEGĂTURĂ CU M ĂSURAREA LINIILOR CU CĂRUCIORUL

11.1. Conducătorul căruciorului de măsurat calea va avea

o practică de atelier şi linie în aşa măsură, încît să poată exe­
cuta micile reparaţii la cărucior în timpul parcursului şi toto­
dată să aprecieze just gravitatea defectelor liniei. El trebuie
să îngrijească de buna stare a căruciorului, luînd măsuri pen­
tru prevenirea deranjamentelor ce se pot ivi, precum şi de
a le înlătura pe cele produse, în deplasarea pe linie, cît şi la
depozitarea căruciorului, se va conforma celor prescrise în
capitolele 3, 4, 5 şi 6 , din îndrumătorul de faţă precum şi
punctului 7. 1 .
După fiecare parcurs înaintează secţiei L banda înregis­
trată pe distanţa respectivă, după ce a aplicat o ştampilă cu
data măsurării pe fiecare porţiune de bandă corespunzătoare
unui kilometru de cale sau unei linii din staţie.
11.2, Descifratorul de la secţie, autorizat cu descifrarea
benzii căruciorului, trebuie să descifreze benzile urgent pe
măsura primirii lor de pe linie şi să aducă la cunoştinţa şe­
fului de secţie — imediat — porţiunile de linie unde se con­
stată abateri mari de la toleranţele admise.
La descifrarea benzii se conformează celor cuprinse în
capitolul 7, 8 , 9 şi 10 din prezentul îndrumător.
Imediat după descifrare se trimit de secţia L fiecărui dis­
trict banda descifrată* cu un tablou al porţiunilor kilometrice
cu defecte, arătîndu-se felul şi gradul lor şi fixîndu-se ter­
mene pentru înlăturare.
Lunar, respectiv trimestrial, se întocmeşte de descifrator
situaţia descifrării benzii căruciorului pentru fiecare linie du­
pă formularul dat în anexă, în care se vor trece obligatoriu

39
distanţele sau liniile nemăsurate, arătîndu-se şi cauzele ne-
măsurării. Pe baza acestei situaţii se va întocmi graficul cali­
tăţii liniei după cărucior, conform modelului din planşa 9.
Banda căruciorului, tabela şi graficul se prezintă şefului
de secţie pentru examinare şi luarea măsurilor corespunză­
toare.
11.3. Şeful de echipă însoţeşte obligatoriu căruciorul de
măsurat linia pe distanţa echipei sale şi ia măsuri de sigu­
ranţă a circulaţiei în timpul deplasării căruciorului.
El îşi notează porţiunile de linie pe care căruciorul in­
dică abateri mari de la toleranţe şi marchează aceste porţiuni,
cu cretă uleioasă pe inima şinei, pentru a le identifica uşor,
luînd imediat măsuri de înlăturare a defectelor.
Şeful de echipă semnează banda căruciorului ce cuprinde
graficul pe porţiunea sa de linie, punînd data măsurării Tngă
semnătura sa.
El notează în carnetul său de şantier, la evenimente,
însoţirea căruciorului pe porţiunea sa de linie.
11.4. Picherul însoţeşte căruciorul de măsurat calea, a-
tunci cînd acesta circulă pe linie curentă şi directă din staţii,
şi semnează banda înregistrată.
Ia măsuri de înlăturare a defectelor, pe care le constată
cu ocazia însoţirii căruciorului şi la primirea benzii descifrate
şi a tabloului anexă, raportînd secţiei executarea.
Notează pe bandă, în dreptul fiecărui defect, data înlătu­
rării.
La parcursul următor al liniilor de pe districtul său pre­
dă operatorului banda anterioară, spre a o trimite cu banda
cea nouă la secţia L, în vederea comparării lor.
11.5. Şeful de secţie şi subşeful de secţie sînt obligaţi
să controleze dacă descifrarea benzii de către descifrator se
face corect şi la timp şi să semneze banda după descifrarea ei.
Ei trebuie să avizeze imediat (verbal sau telefonic) şi în
scris districtele asupra porţiunilor de linie, care, după indi­
caţiile benzii căruciorului, au abateri mari de la toleranţe
cerînd urgenta înlăturare a defectelor, iar după fiecare măsu­
rare trimit districtelor banda descifrată cu un tablou al por­
ţiunilor cu defecte şi un ordin privind măsurile ce trebuie
luate, în care se fixează şi termenele respective.
întocmesc raportul lunar, respectiv trimestrial, către ser­
viciul L regional cuprinzînd situaţia măsurării cu căruciorul
(anexa) şi măsurile luate.
In raport se arată kilometrajele porţiunilor nesatisfăcă­
toare.

40
 Cu ocazia reviziilor de linie, şeful şi subşeful de secţie L
trebuie să controleze amănunţit kilometrii de linie, la care se
constată defecte pe diagrama înregistrată, spre a vedea dacă
districtele au executat lucrările pentru înlăturarea lor.
De asemenea, compară graficele de la o măsurare la alta,
în vederea verificării modului în care echipele au executat
reparaţia liniei.
11.6. Şeful de serviciu L regional şi subşefii de serviciu,
examinează situaţiile trimise de secţie, notează kilometrii
nesatisfăcători şi cu ocazia reviziilor de linie cercetează banda
căruciorului şi verifică pe teren dacă s-au executat lucrările
pentru îndepărtarea defectelor.
Se sesizează de orice schimbare neobişnuită a puncta­
jelor liniilor de la d măsurare la alta şi cercetează cauzele,
luînd măsuri în consecinţă.
Organizează verificări prin sondaje de către serviciul L
regional a modului de înregistrare şi descifrare a benzilor.
Comunică trimestrial la Direcţia generală a întreţinerii
căii situaţia kilometrilor parcurşi cu căruciorul, a kilometrilor
descifraţi precum şi rezultatul obţinut (km foarte buni, km
buni, km satisfăcători şi km nesatisfăcători) şi punctajul me­
diu ponderaţ al liniilor din întreaga regională (anexa).
înaintează la cererea Direcţiei generale a întreţinerii
Căii benzile căruciorului pe anumite porţiuni de linie indicată
de aceasta.
11.7. Banda căruciorului după descifrare se depune şi se
păstrează în arhiva secţiei, pliată pe lungimi corespunzătoare
unui kilometru.
Termenul de păstrare al benzilor în arhiva secţiilor este
de cinci ani.