MINISTERUL TRANSPORTURILOR Şl T E L E C O M U N I C A Ţ I I L O R

D E P A R T A M E N T U L CĂILOR F E R A T E
Direcţia Generală Linii şi Instalaţii

Nr. 329 Pentru uz intern

INSTRUCTIA
PENTRU

FOLOSIREA VAGOANELOR DE MĂSURAT CALEA

1972
Centrul de D o c u m e n t a r e şi P u b l i c a ţ i i Tehnice
 INTRODUCERE

Vagoanele de m ăsurat calea pun la îndemîna personalului

de întreţinere mijlocul rapid de a putea cunoaşte în toate
punctele liniei m ărim ea diferitelor elemente geometrice ale
suprastructurii supuse la sarcina dinamică a m aterialului
rulant.
Pe baza indicaţiilor date de vagon, secţiile de întreţinere
şi districtele îşi programează lucrările de înlăturare a defec­
telor înregistrate, precum şi lucrările de întreţinere a căii.
De asemenea, prin com pararea datelor furnizate la dife­
rite verificări, se poate cunoaşte evoluţia în tim p a stării
căii, apreciindu-se astfel activitatea unităţilor de întreţinere
şi stabilindu-se m ăsurile care trebuie luate.
Tot după constatările date de vagon se face :
a) clasificarea liniilor din punct de vedere al stării lor,
în ceea ce priveşte ecartam entul, poziţia în plan orizontal,
nivelurile în lung ale celor două fire, nivelul transversal şi
ram pa supraînălţării (torsionarea căii) ;
b) clasificarea unităţilor de întreţinere din punct de vedere
al stării liniilor şi al activităţii în ceea ce priceşte înlătura­
rea defectelor constatate la m ăsurătorile anterioare şipreve­
nirea apariţiei defectelor noi.
Vagonul de m ăsurat calea se mai foloseşte în cazurile cînd
se studiază posibilitatea ridicării vitezelor pe anum ite por­
ţiuni de linie.
De asemenea, se foloseşte pentru recepţionarea liniilor
nou construite, în cazurile stabilite de Direcţia generală linii
şi instalaţii.
3
 CAPITOLUL 1

EXPLOATAREA VAGOANELOR DE MASURAT

CALEA

1.1. M ăsurarea liniilor cu vagoanele de m ăsurat calea se

face pe baza unui program anual minimal.
In program ul minim al se prevede frecvenţa m ăsurării
fiecărei linii. La stabilirea frecvenţei de m ăsurare a unei linii
se va avea in vedere intensitatea traficului, viteza maximă
de circulaţie admisă, starea liniei, tipul de şină, etc.
1.2. In afara m ăsurărilor prevăzute la art. 1.1. se pot
face m ăsurări suplim entare în cazuri justificate.
1.3. înregistrările efectuate se descifrează şi se calculează
punctajul de calitate şi activitate
1.4. Vagoanele de m ăsurat calea, în funcţiune sau m er-
gînd fără măsurare, circulă ataşate la trenurile de călători,
cu viteza acestor trenuri, indiferent de rangul lor, conform
program ului de circulaţie dinainte stabilit şi aprobat de orga­
nele de mişcare centrale sau regionale.
1.5. Vagoanele de m ăsurat calea în funcţiune vor circula
de regulă pe liniile directe din staţii. în acest scop regionala
v a aproba la cererea organelor L schim barea liniei de garare
a trenului respectiv în cazul cînd linia de garare a acestuia
n u este linia directă.
1.6. în cazuri justificate (trenuri nepotrivite, linii pe
care circulaţia se face cu automotoare etc.) la cererea orga­
nelor L., vagonul poate circula rem orcat de o locomotivă pusă
la dispoziţie de către regionala de căi ferate respectivă în
acest scop.
 1.7. Reviziile periodice ale vagoanelor de m ăsurat calea
se fac în cursul trim estrului I, cînd activitatea de m ăsurare
a liniilor este redusă. Aceste revizii se fac indiferent de te r­
menul de scadenţă, adm iţîndu-se efectuarea lor prem atură
la aceste vagoane.
1.8. Revizia generală a aparatajului de m ăsurat şi înre­
gistrat se face cel puţin o dată pe an.
1.9. Instalaţiile de m ăsurare a căii montate pe vagonui
de m ăsurat calea, inclusiv instalaţiile fixate nearcuit faţă de
osiile boghiurilor, în stare de funcţiune sau de transport,
trebuie să se găsească în gabaritul C.F.R. pentru locomotive,
tendere şi automotoare de cale normală.
1.10. Se interzice din motive tehnice circulaţia vagoanelor
în curbe cu raza mai mică decît 150 m.
1.11. Patinele de Ja dispozitivele de m ăsurat ecartam entul
şi săgeţile se vor controla prin dem ontare cel puţin o dată pe
lună.
Patinele în funcţiune trebuie să corespundă urm ătoare­
lor condiţii :
a) muchia de jos a patinei trebuie să se găsească cu 5
mm mai sus de sfoara întinsă între partea periferică a buzelor
bandajelor celor două roţi ale boghiului ;
b) nici o parte a patinei, cînd ea este apăsată pe suprafaţa
laterală a ciupercii şinei, nu trebuie să se găsească la o dis­
tan ţă m ăsurată orizontal mai m are de 26 mm de aceasta
suprafaţă ;
c) forţa de apărare a patinei de suprafaţă laterală a ciu­
percii şinei nu va fi mai mică ca 10 kg şi mai mare ca 15 kg ;
d) suprafaţa de frecare a patinei de şină va fi simetrică
faţă de axa patinei ;
e) patinele să nu fie lovite, deformate, fisurate, ru p te
sau cu piesele de fixare lipsă sau deteriorate.
1.12. Bandajele tu tu ro r osiilor montate ale vagonului au
profil cilindric pe partea de rulare.
P entru precizia m ăsurării denivelărilor uzura bandajelor
nu trebuie să depăşească 2 mm atunci cînd este m ăsurată cu
ajutorul unei rigle aplicată pe generatoarea părţii cilindrice
a roţii.
1.13. Vagonul este deservit în mod perm anent de un m eca­
nic şi un însoţitor. Mecanicul vagonului este obligat să asigure

6
funcţionarea fără defecte şi întreruperi a aparataj ului de măsu­
ra t şi înregistrat în tim pul efectuării măsurărilor. El răspunde
de satisfacerea condiţiilor privind siguranţa circulaţiei de
către instalaţiile specifice ale vagonului.

CAPITOLUL 2

PRINCIPIILE DE MĂSURARE ŞI DIAGRAMELE

CARE SE ÎNREGISTREAZĂ

2.1. Vagoanele C.F.R. de m ăsurat calea sînt de două

tipuri : tipul A-64 şi tipul B-71. Aceste vagoane avînd ace­
leaşi principii de m ăsurare şi înregistrare au urm ătoarele
caracteristici principale :
Tip A-64 Tip B-71
— Distanţa între pivoţii boghiu­
rilor e x t r e m e ..................... 13,2 m 17,2 m
— Lungimea corzii de măsu­
rare a săgeţilor . . . . 13.2 m 17,2 m
— Baza de m ăsurare a deni­
velărilor în lung . . . . 15,4 m 19,7 m
— Baza de m ăsurare a to r­
sionării c ă i i ..................... 7,0 m 7,0 m

2.2. Cu ajutorul dispozitivelor de m ăsurat şi înregistrat

se trasează pe o bandă de hîrtie, care se desfăşoară continuu
şi propoţional cu drum ul parcurs de vagon, un num ăr de
înregistrări şi diagrame.
Diagramele dau elementele privind param etrii geometrici
ai căii pe baza cărora se stabileşte starea ei, iar înregistrările
dşu elementele ajutătoare pentru determinarea vitezei de cir­
culaţie şi a poziţiei kilometrice a defectelor din cale.
Aceste diagrame şi înregistrări pe bandă, succesiv de sus
In jos, sîht urm ătoarele :
 La vagoanele de tipul A-64
a) înregistrarea tim pului p en tru calculul vitezei de cir­
cu laţie;
b) înregistrarea poziţiei hectometrilor, kilom etrilor şi a
punctelor caracteristice ale lin ie i;
c) diagram a supraînălţărilor în curbe (scara 1 : 5);
d) diagram a săgeţilor (poeiţiei căii îq plan) pe unul din
firele căii, m ăsurate cu o coardă de 13,25 m ;
e) diagram a ecartam entului (scara 1 : 1 ) ;
f) diagram a denivelărilor în lung pe un fir. m ăsurate pe
o bază de 15,4 m ;
g) diagram a ca la pct. f. m ăsurată pe celălalt fir ;
h) diagram a torsionării căii m ăsurată pe o bază de 7 m ;
i) se repetă înregistrarea de la pct. b.
La vagoanele de tipul B-71
a) înregistrarea poziţiei hectometrilor, kilom etrilor şi a
punctelor caracteristice ale lin ie i;
b) diagram a oscilaţiilor cutiei v ag o n u lu i;
c) diagrama supraînălţărilor în curbe (scara 1 :10) ;
d) diagram a săgeţilor (poziţiei căii în plan) pe unul din
firele căii, m ăsurate cu o coardă de 17,2 m ;
e) diagram a ca la pct. d. m ăsurată pe celălalt fir ;
f) diagram a ecartam entului (scara 1 : 1) ;
g) diagrama denivelărilor în lung pe un fir, m ăsurate
pe o bază de 19,7 m :
h) diagram a ca la pct. g. m ăsurată pe celălalt fir ;
i) diagram a torsionării căii m ăsurată pe o bază de 7 m ;
j) înregistrarea tim pului pen tru calculul vitezei de cir­
culaţie ;
k) se repeta înregistrarea de la pct. a.
Observaţie : Diagramele firului drept în sensul creşterii kilometrajului
se înregistrează cu culoare roşie.

2.3. Scara norm ală a lungim ilor este de 1 :4 0G0 (1 km

pe teren 250 mm pe b a n d ă ; 1 mm pe bandă ==4 m pe
teren). Construcţia vagoanelor perm ite efecuarea înregistră­
rilo r şi la scâra de 1 :2 000 sau 1 : 8 OQO, care vor fi folosite
la nevoie,

8
 2.4. înregistrarea tim pului se face p rin trasarea pe bandă
a unui semn la fiecare 4,8 s. Semnele servesc pentru stabili­
rea vitezei de circulaţie p rin m ăsurarea pe bandă a distanţei
d (în mm) între două semne consecutive. în cazul scării lun-
pimilor de l 14 000, viteza rezultă din form ula :
v=* '3 d km/h.
2.5. Înregistrarea hectom etrilor şi kilom etrilor se face
prijn trasarea unui semn în d rep tat în sus în dreptul hectome­
trilor şi a unui sem n îndreptat în jos în dreptul kilom etrilor.
Această înregistrare se face cu ajutorul unui dispozitiv auto­
m at care se reglează iniţial astfel, ca înregistrarea să se facă
în m om entul cînd boghiul m ăsurător (central) trece în dreptul
bornei hectometrice, respectiv kilometrice. In caz de nevoie
se fac rectificări pe parcurs de către u n observator de la
fereastra vagonului. De asemenea, cu ajutorul unui dispozitiv
special autom at se trasează pe bandă, printr-o linie verticală
peste toate diagramele, lim itele în tre kilometri.
înregistrarea punctelor caracteristice fixe ale liniei se
face p rin semne îndreptate în sus, prin apăsarea unui buton
electric de către acelaşi observator, după urm ătorul c o d :
a) podeţe, viaducte — butonul se ţine apăsat pe toată
lungim ea lucrării de artă ;
b) treceri de nivel două semne scurte ;
c) restricţii — trei semne scurte în dreptul paletelor cu
diag o n ale;
d) tuneluri, axele clădirilor de călători din staţii •— patru
semne scurte.
2.6. Uu aju to ru l diagramei supraînălţărilor tn curbe se
poate determ ina în orice punct, cu aproximaţie, m ărim ea în
mm a supraînălţării, p rin m ăsurarea distanţei pe verticală între
liniat de referinţă şi linia diagramei.
Ă îura diagramei in curbe cîteodată se înclină, fiind readusă
autom at înapoi în aliniam ente. Linia de referinţă se trage la
aprecierea operatorului.
Această diagram ă dă indicaţii orientative asupra mărimii
şi variaţiei supraînălţărilor în curbe.
2.7. P rin diagram a săgeţilor (poziţiei căii în plan orizontal)
se determ ină în orice punct al liniei m ărimea săgeţilor la

9
coarda şi ia scara corespunzătoare tipului de vagon respectiv
(vezi art. 2.1.). Săgeţile se măsoară cu ajutorul a trei patine,
montate pe cele trei boghiuri ale vagonului şi apăsate în per­
m anenţă pe faţa interioră a ciupercii şinei. Patinele de la bo-
ghiurile extrem e formează punctele de contact ale extrem ită­
ţilor corzii, iar patina boghiului central măsoară continuu
săgeţile la această coardă. Mărimea săgeţii rezultă din însu­
m area distanţelor orizontale între punctele de contact ale
celor trei patine cu şina şi axa longitudinală a şasiului vago­
nului după formula :

în care a şi c reprezintă distanţele corespunzătoare pati­

nelor extrem e iar b — distanţa patinei centrale.
Această însum are este asigurată de sistemul de transm i­
sii arătate schematic în fig. 1.
Diagramele pentru un fir se înregistrează peste un porta­
tiv form at din linia de referinţă corespunzătoare căii în ali­
niam ent (raza egală cu infinit) şi liniile paralele distanţate
cu m ărimea săgeţilor la scara vagonului respectiv, corespun­
zătoare irazelor de 500 m, 400 m, 300 m, 250 m, 200 m şi 150 m.
în afara liniilor de mai sus, portativul mai conţine cîte patru
linii de delim itare a gradelor de abatere a căii în aliniam ent.
In partea de jos linia portativului corespunzătoare razei de
200 m se suprapune cu linia ecartam entului de 1 426 mm, iar
cea de 150 m cu linia ecartam entului de 1 435 mm. La vagoa­
nele tip B-71 portativul are două linii de referinţă, corespun­
zătoare celor două fire de şine, iar razele se determ ină pe
firul exterior al curbelor.
2.8. Diagrama prartam entulni determ ină m ărimea ecarta­
m entului în mm, în orice punct al căii, prin m ăsurarea distan­
ţei între linia de referinţă (1 435 mm) şi linia diagramei.
Ecartam entul se măsoară cu ajutorul a două patine insta­
late pe boghiul central (servesc şi pentru m ăsurarea săgeţilor),
apăsate în perm anenţă de partea interioară a ciupercii şine­
lor celor două fire. Apropierea sau îndepărtarea între ele a
muchiilor inferioare ale acestor patine în ritm ul variaţiei
ecartam entului, se transm ite cu ajutorul sistem ului de trans-

10
 Fig . 1. Schema cinematică de principiu a instalaţiei de măsurat săgeţile

11
misii arătat schematic în figura 2 la peniţa înregistratoare,
elim inîndu-se totodată influenţa diferitelor deplasări ale boghi-
ului faţă de cutia vagonului asupra înregistrărilor.
Diagram a se înregistrează peste un portativ form at din :
linia de referinţă care corespunde ecartam entului de 1 435 mm,
două linii în partea de sus corespunzătoare ecartam entului de
1 430 respectiv 1 426 mm şi opt linii din 5 în 5 mm în partea
de jos corespunzătoare supralărgirilor de la 1 440 mm la
1 475 mm.
Din motive tehnice, ecartam entul se măsoară la o distanţă
ce variază în tre 20 şi i25 mm sub faţa de rulare a ciupercii
şinelor. De aceea, în cazul cînd şina firului exterior în curbe
prezintă uzura laterală cu suprafaţa înclinată, ecartam entul
m ăsurat şi înregistrat de vagon poate să apară mai îngust cu
pînă la 5 mm faţă de cel m ăsurat cu tiparul de m înă în ace­
laşi punct.
2.9. P rin diagram a denivelărilor In lung se determ ină valoa
rea săgeţilor verticale ale firului de şină respectiv m ăsurate pe
o bază de 15,4 m în cazul vagoanelor tip A-64 şi de 19,7 m în
cazul vagoanelor tip B-71. M ărimea acestora rezultă din însu­
m area distanţelor verticale dintre osiile celor trei boghiuri ale
vagonului în d reptul cercului de ru lare a roţilor şi şasiul aces­
tu ia (considerat practic nedeformabil), după urm ătoarele for­
mule :
d b
-4 - c
- i-f - j-
în cazul vagoanelor tip A-64 : c — ---- --------------
4

în cazul vagoanelor tip B-71 : c — - - - - --

în care a, b, e, /, sînt distanţele corespunzătoare osiilor
boghiurilor extrem e ;
c şi d — distanţele corespunzătoare osiilor boghiului cen­
tral.
Această însum are este asigurată de sistem ul de transm i­
sii arătat schematic în figura 3.
Diagram a se înregistrează peste un portativ form at din
linia de referinţă (întreruptă) corespunzătoare unui nivel ideal
la declivitatea constantă. Deasupra acestei linii se înregistrează
cocoaşele liniei, iar dedesubt lăsăturile şi joantele căzute.
D easupra şi dedesubtul liniei de referinţă sînt trase cîte trei
linii ce delimitează gradele de abatere ale defectelor.

12
13
14
 2.10. Cu ajutorul diagramei torsionării se determ ină deni­
velările transversale bruşte (locale) precum şi ram pele supra-
înăltărilor.
Se consideră p atru puncte care formează un dreptunghi
{ABCD), aşa cum se arată în figura 4. Aceste puncte se găsesc
pe cele două fire de şină, cîte două pe fiecare fir (AD pe un
lir şi BC pe celălalt fir). Torsionarea căii este distanţa h pe
verticală a unuia din aceste puncte pînă la planul definit de
celelalte trei puncte. Se înregistrează continuu m ărimea dis­
tanţei h. M ăsurarea torsionării se face pe o bază de 7 m (dis­
tanţele AD = BC = 7 m).
Scara de înregistrare este astfel aleasă, încît mărimea
m ăsurată pe diagramă în mm reprezintă variaţia denivelării
transversale pe o lungime de 6 m.
Dacă această m ărim e m ăsurată se raportează (împarte)
la 6, se obţine valoarea rampei supraînălţării în mm/m.
De exemplu, dacă m ărimea m ăsurată de la linia de refe­
rin ţă pînă la linia diagramei în punctul A este de 15 mm,
înseam nă că nivelul transversal în punctul A diferă cu 15 mm
fa ţă de nivelul m ăsurat la o distanţă de 6 m (diferenţa între
citirile la tipar a două m ăsurări făcute la distanţa de 6 m) iar
in cazul ram pei supraînălţării, valoarea acesteia este de
15/6 = 2,5 mm/m sau 2,5/1 000 == 1 : 400.

P en tru m ăsurarea torsionării se foloseşte unul din boghiu-

rile extrem e şi osia boghiului central (fig. 5) iar planul de refe-
15
rin ţă faţă de care se măsoară distanţele la şină (a, b, c, d) este
şasiul vagonului. Sistem ul de transm isii arătat schematic în
figura 5 însumează m ărim ile a, b, c, d după form ulă
a — b + c — d.
Diagram a se înregistrează peste un portativ care are o
linie de referinţă ce corespunde ram pei zero (punctele A, B,
C, D se găsesc în acelaşi plan) şi cîte p atru linii trase la distan­
ţele de 5, 10, 15, 20 mm de o parte şi de alta a liniei de
referinţă corespunzătoare raippelor de 1 :1 200, 1 : 600, 1 :400
şi 1 :300 sau dacă ele se exprim ă în mm/m valoarea acestor
ram pe este : 0,83 mm/m, 1,67 mm/m, 2,50 mm/m şi 3,33 mm/m.
2.11. Diagram a oscilaţiilor cutiei vagonului (vagoanele
tip B-71) dă indicaţii asupra efectului pe care îl au anum ite
defecte, sau suprapunerea, sau succesiunea lor asupra calităţii
de mers a vagonului şi serveşte în special pentru stabilirea
urgenţei şi ordinei de efectuarea lucrărilor de remediere.
P rin această diiagramă se măsoară şi se înregistrează com­
ponenta mişcărikxr verticale (x) şi orizontale (y) ale şasiulm
vagonului faţă de cadrul unuia din boghiurile de cap, după
form ula , ~\j x 2 + y 1.

CAPITOLUL 3

NORME PENTRU DESCIFRAREA DIAGRAMELOR

ÎNREGISTRATE ŞI CALCULUL PUNCTAJULUI
PENTRU APRECIEREA CALITĂŢII LINIILOR

3.1. Diagramele înregistrate dau posibilitatea unei apre­

cieri asupra stării căii, prin raportarea lor la liniile de refe­
rin ţă şi la cele ce delimitează gradele de abatere ale defecte­
lo r date de portative.
Cu cît abaterea faţă de linia de referinţă este mai mare,
cu atît linia este mai puţin bună. După gravitatea lor, aceste
abateri se îm part în şase grade de abateri (L 2, 3, 4, 5, 6).
3.2. Toate abaterile se notează după un cod form at dintr-o
literă care reprezintă felul defectului şi o cifră care reprezintă
gradul de abatere aşa cum se arată în tabelul 1.
3.3. A baterile care depăşesc un anum it grad se punctează
cu num ărul de puncte prevăzute în tabelele 1, 2, 3, 4, 5 din
2 - c. 83
17
 Tabelul I
Gradul de abatere
D iagram a Felul d efectu lu i
1 1 * 3 4 5 6

sSăgeţilor Coturi şi deripări Q c2 ^3 Q c5 Q

Ecartamen­ îngustări li — —■ .—
tului
Lărgiri L, l2 L5 L6
L*
Denivelărilor Puncte ridicate
în lung (cocoaşe) A, A2 A3 — —
Puncte căzute (lă-
sături, joante
căzute) h J3 J4
Torsionării în aliniamente
căii sau curbe cu su-
praînălţarea con­ vx v2 V3 v4 VB v6 :
stantă -- -- Nâ N4 — 1
Pe porţiuni cu i
supraînălţarea i:
variabilă (pe lun­ î-
gimea rampei su­
praînălţării) r2 R. R4 r5 r6 I

N O T Ă : Pentru diagramele denivelărilor în lung se indică şi

poziţia firelor respective în raport cu creşterea kilometrajului, cu li­
tera d pentru firul drept şi litera s pentru cel stîng. Ex. :
Asly Ad>, J d z etc.
Tabel ul 2

Categoria E cartul de v ite z ă km /h C oeficientul K.

50 de la 31 pînă la 50 km /h inclusiv 1,0

80 de la 51 pînă la 80 km /h inclusiv 1,0
100 de la 81 pînă la 100 km /h inclusiv 1,5
120 de la 101 pînă la 120 km /h inclusiv 2 ,0
140 de la 121 pînă la 140 km /h inclusiv 3,0

N O T Ă : Coeficienţii K în cazul categoriilor 80, 100 120, 140, care

au aceleaşi norme de descifrare, sînt sensibil proporţionali cu pătratele
vitezelor maxime admise sau cu forţele de interacţiune dintre vehicul
şi caie.

18
 Anexa I, în funcţie de felul defectului şi gradul de abatere
al acestuia.
3.4. Toate liniile sau porţiunile de linii, se îm part din
punct de vedere al normelor de descifrare şi de calculare a
punctajului în cinci categorii, după vitezele de circulaţie
maxime admise.
Fiecare categorie de linie are afectat coeficientul de viteza
K care se înm ulţeşte cu num ărul de puncte stabilit» rezultînd
astfel punctajul total al unul kilom etru de cale sau al unui
defect.
Categoriile, ecarturile de viteză şi valorile coeficienţilor
K sînt date în tabelul 2.
3.5. Stabilirea categoriei unei porţiuni de linie între două
staţii se face după viteza de circulaţie admisă a trenurilor
celor mai rapide luată din livretele de mers.
Limitele între diferitele categorii de linii se vor stabili de
regulă în dreptul axei clădirii de călători a staţiei respective.
3.6. Porţiunile de linie cu restricţii de viteză se vor con­
sidera la categoria de viteză corespunzătoare treptei de viteză
a restricţiei.
3.7. Urm ătoarele linii sau porţiuni de linii se consideră
de categoria 50, indiferent de categoria liniei curente :
ia) liniile din staţii la care se circulă peste aparatele
de cale în abatere (staţiile paralelogram etc.), inclusiv zonele
schim bătoarelor extrem e ;
b) liniile din staţii afectate prim irii şi expedierii tre ­
nurilor.
3.8. Sînt. excluse de la calcularea punctajului urm ătoarele
porţiuni de linii :
a) porţiunile de linie cu o viteză maximă de circulaţie
de 30 km /h sau mai mică ;
b) porţiunile de linie care au restricţii de viteză de
30 km /h sau mai mică ;
c) porţiuni cu lucrări radicale, consolidări şi refacţii în
curs de execuţie între paletele galbene fără diagonale;
d) toate liniile din staţiile term inus ; pentru direcţiile
secundare, staţiile noduri se consideră ca staţii terminus.
Şeful secţiei L., este obligat să remedieze defectele con­
statate pe porţiunile de linie de mai sus în cel mai scurt timp.
3.9. Calcularea punctajului de calitate a unui defect se
face prin înm ulţirea num ărului de puncte stabilit pentru defec­

19-
tu l respectiv luat din tabelele 1, 2, 3, 4, 5 sau 6 din Anexa I,
cu coeficientul de viteză K luat din tabelul 2, în funcţie de
categoria liniei.
3.10. A precierea calităţii liniei pe 1 km se face prin tota-
lizarea punctelor stabilite pentru toate defectele de pe kilo­
m etrul respectiv şi înm ulţirea sumei lor cu coeficientul de
viteză K,
3.11. Calcularea punctajului unor porţiuni de linie mai
mici de 1 km se face după cum urmează :
— în cazul cînd porţiunea este de 500 m sau mai m are
se consideră ca un kilom etru întreg ;
—- în cazul cînd porţiunea este mai mică de 500 m, ea
se include în kilom etrul vecin ; calificativul se obţine prin
îm părţirea punctajului cu lungimea în kilometri.
3.12. în cazul cînd pe anum ite linii sau porţiuni de linie,
se im pun exigenţe mai ridicate în vederea sporirii vitezei
de circulaţie, Direcţia generală linii şi instalaţii poate dispune
trecerea porţiunii de linie respective din punct de vedere al
norm elor de punctare la o categorie superioară.
3.13. P unctajul de calitate se calculează pentru fiecare
kilom etru în parte. De asemenea se calculează şi un punctaj
m ediu de calitate pe porţiuni de linie şi unităţi L.

CAPITOLUL 4

CALCULAREA PUNCTAJULUI PENTRU APRECI­

EREA ACTIVITĂŢII UNITĂŢILOR DE ÎNTREŢINERE
(PUNCTAJUL DE ACTIVITATE)

4.1. Punctajul de activitate se calculează pe unităţi L.

4.2. P en tru calcularea punctajului de activitate a unită­
ţilor de întreţinere, organul care conduce m ăsurarea înseamnă
pe diagrame cu un semn distinctiv anum ite defecte ale căii, pe
care unitatea L, respectivă este obligată să le înlăture pînă la
m ăsurarea urm ătoare. Aceste defecte sînt :
— supraînălţări necorespunzătoare Instrucţiei de norme
şi toleranţe ;

20
 — depăşirea anum itor toleranţe la săgeţi îh curbe cu raze
sub 1 000 m şi in funcţie de raza prescrisă ;
— defectele de gradul 3* 4, 5 şi 6..
4.3. In cazul cînd la m ăsurarea urm ătoare se constată că
unitatea L. nu a în lătu rat defectele astfel însem nate, ele se în-
cercuiesc pe bandă cu creion colorat şi se punctează cu un punct
de activitate.
4.4. Punctajul de activitate al unităţii L. rezultă din însu­
m area tu tu ro r punctelor la activitate, indiferent de num ărul de
km descifraţi.

COPITOLUL 5

APRECIEREA GENERALĂ A STĂRII CĂII

5.1. P en tru a se aprecia starea unui kilom etru de linie sau
a unei porţiuni de linie, se ia în considerare punctajul de calita­
te al kilom etrului, respectiv punctajul de calitate al porţiunii în
cauză stabilit conform prevederilor articolului 3.
5.2. P unctajul m ediu de calitate al unei porţiuni de linie se
calculează p rin însum area punctajelor de calitate ale kilom etri­
lor şi îm părţirea sumei rezultate cu num ărul de kilom etri ai
porţiunii de linie respective, ro tu n jiţi la o zecimală.
5.3. în raport de punctajul de calitate obţinut, kilom etrii
se clasifică din punct de vedere al stării de întreţinere la para­
m etrii geom etrici în trep te de calitate de la 1 la 6 afectîndu-se
fiecărei trepte calificativul respectiv, conform tabelului 3.
T abelul 3

Punctajul de c a lita te pe k ilo m e tr ii

sau m ediu T reapta de
c a lita te C a lifica tiv

De la j La

0 60 1 Foarte bun
61 200 2 Bun 1
201 50Q 3 Bun 2
501 900 4 Satisfăcător 1
901 1 500 5 Satisfăcător 2
1 501 — 6 Nesatisfăcător

21
 Starea de întreţinere a porţiunilor de linie sau a liniilor din
cu p rin su l unei u nităţi L. (echipa, districtul, secţia L., divizia
L.I.) se califică în acelaşi mod, pe baza punctajului m ediu de
calitate.
5.4. Un defect depistat cu ajutorul vagonului de m ăsurat
calea al cărui punctaj de calitate pe una din diagramele săge­
ţilor, ecartam entului sau torsionării este mai m are ca 1 500
puncte, se consideră că nu poate fi tolerat în cale la viteza ca­
tegoriei de linie respectivă. Porţiunea se declară în stare neco-
respunzătoare p entru viteza stabilită şi se vor lua m ăsuri im e­
d iate de remediere.
Pînă la term inarea lucrărilor de rem ediere se va reduce
viteza de circulaţie la treap ta de viteză corespunzătoare unui
punctaj de 1 500 puncte.
Reducerea vitezei şi sem nalizarea pe teren se va face de
către secţia L. respectivă, cu respectarea prevederilor instruc-
ţionale.
In tabelul 6 din A nexa I sînt date vitezele maxime cu
care se poate circula peste defectele de cale depistate de vagon
care im pun restricţii de viteză.
5.5. P en tru porţiunile de linie pe care se execută lucrări
de alte u n ităţi (secţiile L.R. I.C.C.F. etc.), predate de către
secţia L acestora, punctajul de calitate se calculează separat
şi nu in tră în punctajul mediu al liniei respective.
Defectele constatate vor fi aduse la cunoştinţa unităţilor
executante de către şeful secţiei L., întocm indu-se în comun
un program de lucru în ved'erea înlăturării lor în cel mai
scu rt timp.
5.6. în calculul punctajului mediu de calitate se includ
num ai porţiunile de linie curentă, inclusiv liniile directe din
staţii.
P en tru restu l liniilor din staţii, precum şi a porţiunilor de
linii care sînt în situaţia arătată la art. 5.5 se ţine o evidenţă
separată a punctajului de calitate.

CAPITOLUL 6

EFECTUAREA MĂSURĂRILOR
6.1. La m ăsurarea liniilor cu vagonul de m ăsurat calea
iau parte directă urm ătorii salariaţi :

22
 a) un salariat care conduce m ăsurarea ; acesta este un
organ competent din Direcţia generală linii şi instalaţii' sau
din regională ;
b) un descifrator a u to riz a t;
c) un salariat din secţia L. care întocmeşte pe im prim at
nota cu defecte ;
d) un salariat instruit care urm ăreşte înregistrarea corectă
şi precisă a poziţiei kilom etrilor şi hectom etrilor şi care
înregistrează pe bandă după codul adoptat de la art. 2.5,
punctele caracteristice ale liniei (de regulă este mecanicul
vagonului).
6.2. La efectuarea m ăsurărilor, obligator participă şeful
secţiei L. şi picherul districtului L., precum şi alte organe
ale regionalei stabilite de şeful diviziei L.I. sau de Direcţia
generală linii şi instalaţii.
La m ăsurarea liniilor noi construite, în curs de refacţie
sau reparaţii radicale participă in mod obligatoriu, pe porţiu­
nile in lucru sau executate şi nepredate secţiilor L., condu­
cătorul şantierului sau şeful sau subşeful secţiei L.R.
Participarea la m ăsurarea liniilor cu vagonul se consideră
ca activitatea de revizie a liniei în cadrul Instrucţiei 305,
articolul 10, aliniatul 1.
6.3. Organul care conduce m ăsurarea este obligat să asi­
gure înregistrarea corectă a diagramelor prin reglarea corectă
a dispozitivelor înregistratoare faţă de liniile de referinţă
ale portativului. Liniile diagramelor, ale portativelor, ale lim i­
telor între kilometri trebuie să fie clare şi vizibile.
Sarcinile ce-i revin organului care conduce m ăsurarea
sînt urm ătoarele :
— observă buna funcţionare a dispozitivelor înregistra­
toare ;
— manipulează (cînd este necesar) butoanele de reglaj
pentru aducerea în poziţia corectă a dispozitivelor înregistra­
toare faţă de portativul diagramelor ;
— stabileşte şi evidenţiază pe diagramă defectele de gra­
dul 3, 4, 5 şi 6 precum şi defectele la supraînălţări şi
săgeţi în curbe, după care urmează a se calcula la m ăsură­
toarea urm ătoare punctajul de activitate, conform prevederilor
de la art^ 4.2.
— notează pe bandă categoria liniei, limitele kilometrilor,
num erotarea lor, m ărim ea razelor şi a supraînăltărilor în
curbe ;
 — trasează la apreciere linia de referin ţă a diagramei
suprâînălţărilor in curbe ;
— confruntă diagram ele în curs de înregistrare cu dia­
gram ele înregistrate anterior şi notează p rin încercuire cu
creion colorat defectele răm ase nerem ediate după care se
calculează punctajul de activitate :
6.4. D escifrarea diagram elor se face de regulă în tim pul
înregistrării.
Sarcinile ce-i revin celui care descifrează diagramele
s î nt :
— Identifică porţiunile de linie cu defectele din diagra­
mele ce se descifrează. D eterm ină felul şi gradul de gravitate
al defectelor cu ajutorul portativelor im prim ate peste care
s-au înregistrat diagram ele sau cu ajutorul şabloanelor
mobile .
— Calculează punctajul de calitate p en tru fiecare kilo­
m etru conform norm elor prevăzute la cap. 3. Fiecare defect
care se punctează, se bifează iar defectele de gradul 3 4, 5 şi
6 se atenţionează prin semne distinctive (săgeată cu creion
colorat).
— înscrie punctajele rezultate în nota cu defecte si efec­
tuează toate calculele privind punctajele medii de calitate şi
cele de activitate conform prevederilor de la art. 6.5.
6.5. în tim pul efectuării m ăsurării liniei, salariatul sec­
ţiei de întreţinere întocm eşte nota cu defectele depistate, indi-
cîndu-se după codul adoptat din tabelul 2 num ărul şi felul
defectelor de gradul 2, ia r p en tru defectele de gradul 3, 4, 5 şi
6 se indică şi poziţia lor kilometrică.
La parcurgerea distanţei unui district, o copie din această
notă se predă picherului şef de district respectiv. O riginalul
notei şi cealaltă copie se predă descifratorului.
O riginalul şi. a doua copie a notei cu defectele depistate
se com pletează după descifrarea benzii cu punctajele de cali­
ta te şi activitate, pe fiecare kilom etru, precum şi cu punctajele
de la ultim a m ăsurare anterioară, calculîndu-se punctajul me­
diu şi făcîndu-se clasificarea kilom etrilor. Apoi, se aranjează
foile în ordinea kilom etrajului şi se introduc între coperte for-
m îndu-se două caiete. Caietele, astfel completate, servesc unul
ca docum entaţie pen tru D irecţia generală linii şi instalaţii iar
celălalt pen tru regională.

24
 Copertele caietelor şi a benzii cu diagrame se întocmesc
conform modelului arătat în Anexa II.
6.6. Şeful secţiei L. este obligat să predea la începerea
m ăsurării, organului care conduce m ăsurarea, banda înregis­
trată şi descifrată la ultim a m ăsurare anterioară, întregită
prin lipirea în tre ele a fragm entelor folosite de districte şi pliată
astfel, încît kilom etrii cu soţ să fie în interior. Pe această
bandă secţia va face notări din tim p privind urm ătoarele
date :
— razele şi supraînălţările curbelor conforme cu album ul
curbelor, al secţiei L., notate în dreptul fiecărei curbe ;
— porţiunile de linie pe care s-au executat în cursul anu­
lui curent lucrări de reparaţii periodice, radicale sau RK ;
— porţiunile de linie predate altor unităţi p entru execu­
tarea lucrărilor şi p entru care se ţine o evidenţă separată a
punctajelor.
6.7. La term inarea m ăsurării distanţei districtului, piche­
ru l şef de district care a prim it copia notei cu defecte este
obligat să ia im ediat m ăsuri pentru înlăturarea defectelor de
gradul 3, 4, 5 şi 6 în ordinea gravităţii lor.
Defectele de gradul 4, 5 şi 6, iar la liniile de categoria
120 şi 140 şi ceie de gradul 3, se vor înlătura in prezenţa
picherului în 24 ore. Defectele de gradul 3 la liniile de cate­
goria 80 si 100 şi cefe de grarhiJ & ia liniile de categoria 50
se vor înlătură în term en de zece zile şi recepţionate în mod
obligatoriu de către picheri.
Organele de conducere şi control ale regionalei şi secţii­
lor L., sînt obligate să urm ărească prin verificare pe teren
executarea acestor măsuri.
6.8. Banda înregistrată, după ce este analizată de şeful
secţiei L. în prezenţa picherului, se predă acestuia pentru
m ăsuri de remediere. Picherul analizează pe teren îm preună
cu şefii de echipă n atura şi cauzele care au provocat defectele
Ia cale, program înd înlăturarea acestora, term enele şi modul
în care se vor face lucrările.
Se interzice secţionarea şi predarea benzii şefilor de
echipă.
Banda se păstrează la district pînă la m ăsurarea urm ă­
toare, cînd se trim ite la secţia L. pentru a fi prezentată la
vagon, conform prevederilor de la art. 6.6. Apoi, banda va
răm îne în păstrarea secţiei L. tim p de cinci ani.

25
 <D
c-
3 T3
G Q,
* d <
t-=L r-i
H P w
a>
.O
*- C
* & ctf ri o <D
s t— 1 I— < o
^ I
N <3
m
O
Cr~
ai
CC
> 6
CC
O

<
bcudo 3
a
<u a; a>
S Q< P< •a»Pi
os-< u0a>
3
<
S- aî
MP .P £
s-'
5^ <»
< rt ^ a
^ 05
u a> 5!
5-( Cd ^
< s scd 'Ss
H- g 5 s î-i
wo .1 o &0+-*
N 2 a; <D <u cd
O ~ P< a & & 1! nd .5
fe h
wO o XJ <1)
« <î ca o. 'd 5 ^
J SI X) —
o Ctf
*0
-M
O CC O
N cu
a W 03 «M £<D ’cc
>
C *-■ a>
o T5 B „
«s B cd o >cd
xn cc
o cd X c
W <1) <L> <d <D
Q <L>
.fcS-53 •+-»
o 5-i T3
£ § a> 0) <u <1) >&rt BtZ G O
P a P< a a P
u V
'O
o a (u -a
£ cu o ^
02
Ch CC* ® <2
S-t <,H
^ P
ti W a> o ^ i in '-j
O H m £ 3
CD O
•-H ---1
aS *w O to 3
w § Nm
|^ °
H s lO^ cO<D <rH ^
O < aT ■tttt a
w o
fa G cd a> s s
ti <1) D a> d ■o £
â a a a; a cd
< a ft ft P< & D ^ . o
tifi 2 3O
< 3 O > .h g -
K
o o o ,*H O ;
B5 o >o o ^ “ S 1S
o io o - 3 c! N
H M ^ O « S 3
O O Cn I i i
fc
P înţnpopp < P-( %&%
A< j’npejo U O CJ U

27
 ANEXA I (continuare)
FUNCTAREA DEFECTELOR PRIVIND ECARTAMENTUL CAII

Tabelul 2

Felul şi
gradul
defec­ Punctaj Intervalul gradului de abatere
tului

i« 10 ecartamentul mai mic de 1 430 mm la 1 426 mm

I3 100 ecartamentul mai mic de 1 426 mm

mm plus faţă de supralărgirea prescrisă

u 10 mai mult de 10 la 15
u 100 mai mult de 15 la 20

u 1000 mai mult de 20 la 25

u 1500 mai mult de 25 la 30

2000 mai mult de 30

La liniile de categoria 50, precum şi pe porţiunile de linie

curbă cu raze de 400 m sau mai mici, defectele l2 şi L2 nu se
punctează

N O T Ă : Punctajele din tabel se dau pentru un defect. Se consi­

deră un defect una sau mai multe depăşiri ale gradului de abatere
respectiv, pe o lungime de 40 m în cazul defectelor L2 (40 m pe teren
= 10 mm pe banda cu diagramele înregistrată la scara lungimilor de
1 :4000) şi pe o lungime de 10 m (2,5 mm pe bandă) în cazul defec­
telor de la L3 la 1^.
în curbele la care ^supralărgirea prescrisă este de 25 mm, aba­
terile care depăşesc linia portativului corespunzătoare ecartamentului
de 1470 mm şi pînă la 1475 mm se vor considera ca defecte de
gradul 3.
Abaterile care depăşesc linia portativului corespunzătoare ecarta­
mentului de 1475 mm se consideră ca defecte de gradul 6.
Pentru calcularea punctajului unui defect, valorile din tabel se
înmulţesc cu coeficientul de viteză K.

28
 ANEXA 1 (continuare)
PUNCTAREA DEFECTELOR PRIVIND DENIVELĂRILE ÎN LUNG
(COCOAŞE, LASĂTURI, JOANTE CÂZUTE)

T a b e lu l 3

Feîul şi l
gradul Punc­ i
defec­ taj Mărimea abaterii 1
tului

A2.F J .2 10 m ai m are ca lim ita gradului 1 , pînă la lim ita g ra­

dului 2
A*, J 3 100 m ai m are ca lim ita gradului 2 pînă la lim ita gra­
dului 3
A4, J 4 1 000 m ai m are ca lim ita gradului 3

La liniile de categoria 50 defectele A 2 şi J 2 nu se punctează

N O T Ă : P unctarea defectelor se face pentru fiecare fir de şină,

separat, conform tabelului.
Se punctează cu num ărul de puncte din tabel fiecare porţiune de
linie cu toleranţele respective depăşite, indiferent de lărgim ea acestei
porţiuni (pe bucată).
Porţiunile de linie în drepul aparatelor de cale în abatere nu se
descifrează în cazul razelor mai mici ca 500 m, din motive construc­
tive ale vagonului.
La parcurgerea unor curbe cu raza m ică şi supraînălţarea mare,
diagram ele se deplasează în jos. P entru descifrarea porţiunii, liniile
de referinţă se vor coborî în mod corespunzător, iar pentru descifrare
se va folosi un şablon mobil.
M ărimile în m m cu care se deplasează în jos diagram ele nivelelor
Iii lung la vagoanele tip B-71 sînt date în tabelul 7, anexa I.

29
 ANEXA I (continuare)
PUNCTAREA DEFECTELOR PRIVIND TORSIONAREA CÂII
PE PORŢIUNI FÂRA SUPRAÎNĂLŢARE SAU CU SUPRAÎNĂLŢARE
PRESCRISA CONSTANTA

Tabelul 4
Intervalul gradului de abatere I
Felul
mai mare de la
?i .
gradul
Punc­
taj
defec­ mm măsurat! valoarea mm măsuraţi valoarea
tului pe diagramă rampei pe diagramă rampei

1
v2 10 5 1 : 1 200 10 1 : 600
v3 ; 100 10 I: 600 15 1 : 400
Vt 1 000 15 1: 400 20 1 : 300
V, 1500 20 I: 200 25 1 : 240
V, 2 000 25 1: 240

N, 100 15 25
{l
n4 1 000 20
i

La liniile de categoria 50 defectele V2 nu se punctează

N O T Ă : Defectele V sînt abateri măsurate pe verticală de la

linia de referinţă. Se va puncta cu numărul de puncte din tabel fie­
care depăşire a liniilor de delimitare a gradelor de abateri situate dea­
supra sau dedesubtul liniei de referinţă.
Defectele N sînt abateri măsurate pe verticală între două vîrfuri
vecine de şens contrar ale liniei diagramei, cu condiţia ca ambele vîr­
furi să depăşească cel puţin liniile gradelor de abatere de 5 mm şi
nici unul să nu depăşească linia corespunzătoare rampei de 1 :300
(20 mm).* în acest caz, defectul se consideră ca defect V5, respectiv
Vg. Se punctează pe bucata cu numărul de puncte din tabel fiecare
variaţie a liniei diagi^mei, atunci cînd amplitudinile acestor variaţii
depăşesc valorile din iabel.
Pentru calcularea punctajului unui defect, valorile din tabel se
înmulţesc cu coeficientul de viteză K.
 ANEXA I (continuare)
PUNCTAREA DEFECTELOR PRIVIND TORSIONAREA CĂII
PE PORŢIUNI CU SUPRAÎNĂLŢAREA PRESCRISĂ VARIABILĂ
(RAMPA SUPRAINÂLŢĂRII)
Tabelul $

In tervalu l gradului de abatere

F elu l mm măsuraţi pe diagram ă
şi gradul Punctaj
d e fe c tu lu i
mai mare de la

r 2 10 10 15
r 3 100 15 20
R4 1 000 20

’R . 1500 20 25
Re 2 000 25
La liniile de categoria 50 defectele R2 nu se punctează

N O T Ă : Pe porţiuni de linie cu supraînălţarea prescrisă varia­

bila (rampa supraînălţării), diagrama se deplasează de la linia de
referinţă cu o distanţă proporţională cu valoarea rampei şi în cazul
ideal are forma unui trapez. In cazul defectelor R2, R3 şi R* se punc­
tează pe bucată variaţiile înălţimii trapezului deformat cînd ampli­
tudinile acestor variaţii depăşesc valorile din tabel.
Amplitudinea variaţiei laturilor laterale ale trapezului nu se con­
sideră ca defect.
Defectele R5 şi Rn sînt abateri măsurate pe verticală de la linia
de referinţă. Se va puncta pe bucată cu numărul de puncte din tabel
fiecare depăşire a liniilor de delimitare a gradelor de abatere (cînd
se depăşeşte rampa de 1 : 300, resnectiv 1 :240).
Pentru calcularea punctajului unui defect, valorile din tabel se
înmulţesc cu coeficientul de viteză K.

DEFECTELE DIN CALE ŞI VITEZELE MAXIME CU CARE

SE POATE CIRCULA PESTE ELE
Tabelul 6
V ite z a m axim ă de
F elu l şi gradul defectu lu i după cod c ir cu la ţie adm isă
km /h

c4 L4 v* R4 100
c3 La V* R. 80
Ce v6 R. 30 sau mai mică

31
 A N E X A I (continuare)
MĂRIMILE ÎN mm CU CARE SE DEPLASEAZĂ ÎN JOS
DIAGRAMELE NIVELELOR IN LUNG LA VAGOANELE TIP B-71,
IN FUNCŢIE DE RAZA ŞI SUPRAÎNÂLTAKEA CURBEI
Tabelul 7

Raza S u ]p r a î n ă 1 ţ a r e a h mm
m
150 140 130 120 100 90 80 70 | 60 50 40

2 2 2 r; 2 1 1 î 1 0 0
1 000
900 3 2 2 2 2 2 1 1 1 1 1

800 3 3 3 2 2 #2 2 1 1 1 1

700 3 3 3 3 2 2 2 2 2 1 1

600 4 4 3 3 2 2 2 2 2 1 1

500 uc 4 4 4 3 3 3 2 2 2 1

400 6 5 5 5 4 4 3 3 2 2 2

350 7 6 6 5 5 4 4 3 3 2 2

300 8 7 7 6 5 5 4 4 3 3 2

250 10 9 8 8 6 6 5 4 4 3 3

200 12 11 10 10 8 7 6 5 5 4 3
i

32
 A N E X A II
VERIFICAREA STĂRII CĂII CU VAGONUL Nr. 69™................
Regionala C. F. .................. Data m ăsurării...................... 197__
Secţia L. ............................... . Linia ............. ...............................................
Dela km. .......... la km. ______ _________________ ______
Dela km......................................... la km. ....................... ...................................
Nr. de km măsuraţi ................................Nr. Benzii 6 9 ......... .........................
REZULTATUL DESCIFRĂRII
Pe porţiuni de linie în exploatare normală (întreţinute de secţia L)
Punctaj m ed iu de ca lita te
Nr. de Nr. km .
puncte descifr. anterior
actual d in ...

Pe întreaga linie
Pe porţiune de :
Categoria 121—140 km /h
Categoria 101—120 km /h
Categoria 81—100 km /h
Categoria 51—80 km /h
Categoria 31—50 km /h

Clasificarea kilometrilor pe întreaga linie :

Categoria de calitate 1
Numărul de km
Punctaj de activitate
Porţiuni de linii cu lucrări (predate unităţilor executante)
U n ita te a ex ecu ta n tă Nr. d e puncte N r.-km . descifr. Punctaj mediu

Categoria 81—100 km/h

Categoria 51—80 km /h
Categoria 31—50 km /h
Clasificarea kilometrilor :
Categoria de calitate | 1 | 2 1 3 | 4 | 5 |i 6
Numărul de km | | 1 1 1 1 1
Măsurarea a fost condusă (numele, prenumele, funcţia)
Descifrarea diagramelor şi stabilirea punctajelor pe km a fost făcută
de subsemnatul ........................ ............. din Div. L. I.................................
Observaţiile privind desfăşurarea măsurării sînt notate pe verso.
VERIFICAT, ' Data ................................
............................................. Semnătura,
33