CURS 3 Investigarea caracteristicilor de suprafa.

Planeitatea

Aprecierea uniformitii suprafeei de rulare - planeitatea

Abaterile de la planeitate afecteaz att confortul i sigurana n circulaie,
ct i costul de exploatare a drumului care se materializeaz prin ntrzieri n
parcurs, consum mai mare de carburani i lubrefiani, precum i uzura
vehiculelor. In profil longitudinal, abaterea de la planeitate apare prin
ondulri ale suprafeei de rulare, iar n profil transversal se manifest prin
existena fgaelor i alte defeciuni.Conform Comitetului tehnic pentru
caracteristici de suprafa al AIPCR, defectele de planeitate sunt
caracterizate prin lungime de und i amplitudine n urmtoarele limite:
- lungime de und : de la 0,50 m la 50 m pentru profil longitudinal,
ntre 0,20 m la 2,00 m pentru profilul transversal;
- amplitudinea de la 3 milimetri la 20 cm.
Defectele de planeitate pot fi grupate in doua categorii :
- defecte cu lungime de unda scurta 0-3 m in domeniu planeitate -
securitate
- defecte cu lungime de unda peste 13 m in domeniul planeitate- confort
Exist o gam foarte divers de aparate cu complexiti diferite pentru
msurarea planeitii, de la dreptar, pn la instrumente foarte moderne.
Actualmente, n administraiile de drumuri se mai folosete nc dreptarul de
3 m care permite aprecierea abaterii de la linia dreapt cu ajutorul unei pene
gradate. Cu destul de larg utilizare este dreptarul-rigl (rigla mobil) care
are un sistem de deplasare pe roi i o roat palpatoare cu ajutorul creia se
nregistreaz denivelrile suprafeei de rulare.

1
 Profilometrele, care evideniaz neregularitile drumului n lung n
raport cu un element de referin geometric sau inerial, sunt echipamente
care au un bun randament, ofer posibilitatea calculului unei game de indici
de planeitate plecnd de la acelai profil determinat, dar prezint
dezavantajul c sunt costisitoare. Este de remarcat faptul c acest tip de
analiz, realizat cu ajutorul profilometrelor, ia n consideraie numai
abaterile mici de la planeitate (lungimi de und mici), nu i elemente de
relief.
Viagraful (fig.1), mai perfecionat, msoar diversele abateri de la
planeitate n raport cu linia medie a profilului drumului. Este echipat de
asemenea cu o roat palpatoare amplasat la mijlocul unui sistem de trei
grinzi articulate care se sprijin pe roi aezate echidistant pe lungimea de
6 m. Inregistrarea profilului real se face grafic i electronic.

Fig. 1 Viagraf

2
Metoda de determinare a planeitatii cu analizorul de profil longitudinal
APL 72 (Instr.AND 563) permite redarea continu a variaiilor profilului
longitudinal. Acest releveu geometric este utilizat pentru determinarea unor
indicatori ai defectelor de planeitate: coeficientul IRI (International
Roughness Index), coeficientul CAPL 25 (caracterizeaz uniformitatea la
recepia lucrrilor noi de drumuri la un pas de eantionare de 25 cm) pe
lungimea de drum analizat. Pentru viteza de msurare de 20 m/s (72 km/h)
se nregistreaz defecte de planeitate cu lungimi minime de und situate n
domeniul 0 - 3 m i lungimi maxime ntre 13 i 50 m.

Echipamentul APL este montat pe un ansamblu format din:

- vehicul de tip Renault care adpostete un calculator de bord

Fig. 2 APL
- aparatul pentru msurarea vitezei de msurare;

3
 - dou remorci APL (vezi fig.2) care au urmtoarele componente:
axul de rotaie a braului port-roat, pendulul inerial, asiul lestat,
amortizorul, resortul i roata de msurare prevzut cu un captor
de distan.

Msurtorile APL se efectueaz pe sectoare de minim 200 m n cazul

controlului calitii lucrrilor, respectiv 15.000 m n cazul evalurii strii
tehnice a drumurilor, n perioada martie-noiembrie, la temperaturi situate
ntre 00C i 350C.

Fig.3 Fi cu rezultate ale msurtorii APL

Metoda APL se utilizeaza la toate categoriile de drumuri cu imbracaminti

bituminoase in cazul :
- receptionarii drumurilor noi sau reabilitate
- controlului calitatii lucrarilor pe faze : strat de baza, legatura, uzura
- evaluarea starii tehnice

4
 Analizorul de profil longitudinal APL este compus din urmatoarele
subansamble:
- vehicul de tractare de tip Renault care adpostete un calculator de
bord
- doua remorci APL (vezi fig.2)
- interfata de legatura intre calculator si remorcile de masurare
- un aparat pentru controlul vitezei de masurare impusa
- calculator pentru colectarea datelor in timpul masurarii

Remorcile APL prezinta urmatoarele parti componente:

- articulatia de legatura la vehiculul de tractare
- axa de rotatie a bratului port-roata
- pendulul inertial
- sasiul lestat
- amortizorul
- resortul
- roata de masura prevazuta cu captor de distanta

Fig. 4. Remorca APL

5
 Interfata de legatura intre calculator si remorcile de masurare este
compusa din:
- 1 sau 2 blocuri alimentare care transforma tensiunea de 220V in
tensiuni necesare altor circuite (5V pentru circuitele numerice si
15V simetric pentru circuitele analogice)
- un bloc procesor care administreaza ciclurile de achizitionare la
comenzile calculatorului
- un bloc interfata GPIB care permite schimburile cu calculatorul
- bloc distanta care numara impulsurile captorului de distanta si
calculeaza viteza pentru a o indica conducatorului auto
- bloc temperatura care conditioneaza captorul de temperatura si
converteste valoarea analogica in data numerica

Analizorul de profil longitudinal permite reproducerea directa a

profilului longitudinal al drumului, defectele de planeitate fiind caracterizate
prin lungime de unda si amplitudine.
Pentru drumuri, domeniul de variatie al lungimilor de unda este 0,5m
50m, iar cel al amplitudinii 3mm 20 cm.
Metoda consta in redarea in continuu a variatiilor profilului
longitudinal al unui drum. Plecand de la acest releveu geometric, se
calculeaza un cuantificator al defectelor de planeitate. (coeficient IRI)
In figura de mai jos este prezentat principiul de functionare al
remorcii APL.

Fig. 5. Remorca APL , principiu de functionare

6
 Deplasarea verticala a rotii remorcii determina o deplasare unghiulara
() a pendulului inertial masurata fata de bratul port-roata.
Deplasarile relative () intre pendulul inertial si bratul port-roata sunt
inregistrate de un traductor conectat la pendulul inertial si transformate intr-
un semnal electric, transformat in valori numerice si inregistrat pe calculator,
a carei amplitudine (E) este proportionala cu denivelarile intalnite pe stratul
rutier verificat. Temperatura ambianta este inregistrata automat de sistem
care, daca e necesar, va aplica in timpul prelucrarii datelor un coeficient care
ia in considerare efectele temperaturii asupra masuratorilor.
Analizorul de profil longitudinal produce un semnal profil care
reproduce frecventa profilului longitudinal al drumului in gama de frecventa
intre 0,4 20 Hz, adica inregistreaza unde scurte intre 0,2 10m la viteza de
14,4 km/h si unde mai lungi intre 2 100m la viteze de 144 km/h.

Fig. 6. Lungimi de unda inregistrate de APL

7
 Inregistrarea semnalului APL permite reconstituirea imaginii
profilului existent al drumului (pseudo-profil). Fidelitatea acestei imagini
depinde de proprietatile fizice ale aparatului. (functia de transfer)
Functia de transfer armonica a echipamentului APL este esential
unitara, pentru o gama de frecvente cuprinsa intre 0,4 si 20 Hz, conform
figurii urmatoare.

Fig. 7. Functia de transfer APL

S
lungimea de unda () poate fi calculata utilizand formula
F
unde S este viteza de masurare in m/s iar F este frecventa in Hz

Masuratorile de planeitate se pot efectua cu o singura remorca sau cu

ambele remorci.
Pozitionarea firelor de masurare in profil transversal pe banda de
circulatie este conform figurii urmatoare.

8
Fig. 8. Pozitionarea firelor de masurare in profil transversal

E ecartament
Lst distanta de la axa drumului la firul de masurare stanga
Ld distanta de la marginea partii carosabile la firul de masurare
dreapta
L latime banda de circulatie

In cazul utilizarii celor 2 remorci, ecartamentul (E) este:

E= 1,50m 0,25m
iar firul dinspre marginea benzii se situeaza la distanta Ld = (L-E)/2 0,40m

Inceperea masuratorilor se face prin lansarea programului si alegerea

optiunii achizitii date. Se introduc data si numarul sectiunii, configuratia
remorcilor si conditiile de masurare (viteza de masurare, pas de esantionare
si pas de afisare a distantei). Pasul de esantionare a semnalului este multiplu
de 5cm.
In momentul inceperii masuratorii viteza de deplasare trebuie sa fie
corespunzatoare celei inscrise pe calculator. Viteza de masurare este
constanta de 72km/h 10km/h.

IRI este indicele care caracterizeaza uniformitatea suprafetei

drumurilor la evaluarea starii tehnice a drumurilor exprimat in m/km.

9
 Coeficientul IRI (indice international de uniformitate) este un
indicator care caracterizeaza oscilatiile suspensiei unui vehicul supusa la
solicitarile date de defectele de planeitate ale drumului.
Modelul utilizat (un sfert de vehicul) este obligat sa se deplaseze la o
viteza de 80 km/h pe un drum pe care se cunoaste profilul longitudinal z 0,
conform figurii urmatoare.

Fig. 9. Modelul APL

Functia de transfer a coeficientului IRI luand in considerare semnalul

de intrare are reprezentarea ca in figura urmatoare.

10
Fig. 10 . Functia de transfer IRI

Se observa ca IRI este semnificativ sensibil la lungimile de unda mici

si medii.

Programul permite obtinerea rezultatelor prelucrarii sub urmatoarele

forme:
- valorile individuale ale coeficientului IRI, pentru fiecare remorca
- histograma frecventelor valorilor IRI, incadrate in clasele de
cuantificare a uniformitatii drumurilor

Metoda de determinare a planeitii cu echipamentul BUMP Integrator

se folosete la drumuri naionale principale i secundare i, fiind un analizor
de oc, const n contorizarea valorilor deplasrilor cumulate ale axului din
spate a autovehiculului, fa de corpul acestuia.
Aceasta metoda se utilizeaza numai pentru evaluarea starii tehnice a
drumurilor.

11
 Viteza de msurare trebuie s fie constant, cele mai uzitate viteze
fiind: 32, 50 i 80 km/h. Lungimea sectorului de msurat se alege de 500 m
cnd exist borne hectometrice sau de 1 km cnd acestea lipsesc. Rezultatele
sunt raportate n valori IRI [m/km] prin calcul de corelare cu ajutorul unui
program propriu care ofer rezultatele n fiiere BUMP.xls.
Pentru msurarea uniformitii profilului transversal se poate utiliza
ablonul, care ofer valorile abaterilor de la profilul transversal proiectat n
puncte izolate, sau transversoprofilograful, care permite i nregistrarea pe
suport hrtie pentru compararea cu profilul proiectat.
In mod evident, i n acest caz au fost imaginate i alte modaliti de
determinare a planeitii n care tehnicile de msurare se bazeaz pe
utilizarea laserului.
In tabelele urmtoare sunt prezentate cteva astfel de echipamente
care pun n evidena i alte caracteristici ale suprafeei de rulare.
Tab1. Aparate de tip profilometru
Aparat Referin Viteza de Parametru Parametru Lungimi
i ara msur msurat oferit de unde
de [km/h] detectate
origine
Viagraf geometric mic releveu profil pn la de
(Fr) - rigl profil 2 ori
rigid lungimea
de referin
APL inerial - 20 - 140 releveu profil pn la 100
(Fr) pendul constant profil m
ARAN 0 - 110 acceleraia profil 0,5-100 m
(Can) maselor posibil
suspendate i nesistematic
nesuspendate
Laser distana 50-100 acceleraia profil 0,5 - 60 m
RST Intre asiului posibil
(Sw) asiu i (masei nesistematic

12
FHWA suprafaa suspendate)
(E.U.) drumului

Tab. 2. Aparate de tip rspuns

Aparat i Vehicul Parametru Parametru oferit Viteza de
ara de suport msurat msur
origine [km/h]
BUMP remorc cu deplasarea cumul de 32 - 50 -
Integrator o roat vertical a roii deplasri verticale 80
n raport cu ntr-o direcie
asiul [mm/km]
ARAN vehicul acceleraia Indice de 50 - 80
(Can) osiei din spate planeitate(variana
(mase acceleraiilor)
nesuspendate)

Conditii de planeitate a suprafeei mbrcaminilor bituminoase

executate

Verificarea planeitatii suprafeei mbrcminilor bituminoase se efectueaz

n termen de o lun de la execuia acestora, nainte de data recepiei la
terminarea lucrrilor.
Planitatea n profil longitudinal se determin fie prin msurarea indicelui de
planitate IRI, fie prin msurarea denivelrilor sub dreptarul de 3 m.

13
Tab. 3 Conditii de planeitate a suprafetei imbracamintilor bituminoase
conform AND 605 .

Condiii de
Caracteristica
Nr. admisibilitate
Metoda de ncercare
Crt. Uzura Legtura,
Strat (rulare) baza
1. Planeitatea n profil longitudinal, prin Reglementri tehnice n
msurarea cu echipamente omologate vigoare privind msurarea
Indice de planeitate, IRI, m/km: indicelui de planeitate.
2,5
- drumuri de clas tehnic III 1.5 Msurtorile se vor efectua
- drumuri de clas tehnic III din 10 n 10 m, iar n cazul
2,0
sectoarelor cu denivelri
- drumuri de clas tehnic IV 2,5 mari se vor determina
- drumuri de clas tehnic V 3,0 punctele de maxim.
2. Planeitatea n profil longitudinal, sub
dreptarul de 3m
Denivelri admisibile, mm: SR EN 13036-7
4,0
- drumuri de clas tehnic I i II 3,0
- drumuri de clas tehnic III 4,0
- drumuri de clas tehnic IVV 5,0
3. Planeitatea n profil transversal, Echipamente electronice
mm/m +1,0 +1,0 omologate sau metoda
ablonului.

14