Disertatie Degradari Mixturi Asf.

EVALUAREA STĂRII DE DEGRADARE A ÎMBRĂCĂMINTEI BITUMINOASE DE PE
DJ281 KM 6+000 ȘI 6+150
CUPRINS
1. INTRODUCERE ŞI DATE GENERALE DESPRE DJ281

1.1.Introducere 2
1.2.Date generale despre sectorul de drum DJ281 4
1.3.Tipuri de degradări întâlnite pe sectorul studiat 5
2. STUDIU DE CAZ: EVALUAREA STĂRII DE DEGRADARE A

ÎMBRĂCĂMINTEI BITUMINOASE PE DJ281
2.1 Aspecte generale privind evaluarea stării de degradare 16
2.2 Determinarea indicelui de degradare al îmbrăcămintei – ID 18
2.3 Determinarea indicelui de stare al îmbrăcămintei – PCI 24
3. SOLUŢIA PROPUSĂ PENTRU REMEDIERE

3.1 Stabilirea traficului de calcul 44
3.2 Analiza structurii rutiere ranforsate la solicitarea osiei standard 45
3.3 Stabilirea comportării sub trafic a structurii rutiere existente ranforsate 47
4. CONCLUZII 48
5. BIBLIOGRAFIE 49
1
DJ281 KM 6+000 ȘI 6+150
1. INTRODUCERE ȘI DATE GENERALE DESPRE DJ281
1.1. Introducere
În prezenta lucrare a fost efectuată evaluarea stării de degradare a îmbrăcămintei

bitumioase de pe drumul DJ281 prin determinarea indicelui de degradare – ID – respectiv
indicelui de stare – PCI –.
Indicele de degradare – ID – este determinat pe baza evaluării cantitative a tuturor
degradarilor structurale şi ponderii acestora.
Indicele de stare al îmbracamintei – PCI – (Pavement Condition Index) este un numar
de clasificare al îmbrăcămintei bituminoase cu valori între 0 si 100, 0 indicând starea
nesatisfăcătoare si 100 starea excelentă. Metoda de determinare a Indicelui de Stare al
Îmbracamintei (Metoda PCI) a fost realizată de corpul de ingineri ai armatei U.S.A. ulterior a
fost verificat şi adoptat de DOD (Departament of Defense) şi APWA (American Public
Works Association).
Evaluarea stării de degradare se utilizează pentru :
 indetificarea și evaluarea defecțiunilor îmbrăcămintei bituminoase în vederea
determinării stării tehnice a drumului ;
 elaborarea expertizelor tehnice ;
 evaluarea/estimarea cât mai exactă a lucrărilor de întreținere și a cantităților de lucrări
și materiale pentru reparații ;
 urmărirea comportării în exploatarea sectoarelor experimentale, a sectoarelor cu
predispoziție ridicată la degradare.
Evaluarea stării de degradare se efectuează pe toate sectoarele cu îmbrăcăminte
bituminoasă, cu excepția celor pe care au fost executate lucrări de întreținere cu vechime mai
mică de 1 an.
Evaluarea stării de degradare a îmbrăcăminţilor bituminoase, ia în considerare
următoarele tipuri de degradări:
a) Degradări de tip structural:
- Degradări datorate oboselii structurii rutiere;
 Faianţări în pânză de păianjen (FPP);
- Faianţări în plăci (FP);
- Fisuri şi crăpături longitudinale (FL);
2
DJ281 KM 6+000 ȘI 6+150
- Plombe (Pb);
- Gropi (G);
- Făgaşe (F)
b) Degradări de suprafaţă:
- Fisuri şi crăpături transversale (FT);
- Fisuri şi crăpături datorate transmiterii rosturilor dalelor din beton de ciment
(FTR);
- Fisuri şi crăpături de margine (FM);
- Peladă;
- Văluriri;
- Suprafaţă exudată;
- Suprafaţă şlefuită;
- Suprafaţă cu ciupituri;
- Cedări de acostamente;
c) Degradări diverse:
- Fenomene de pompaj;
- Tasări locale;
- Defecţiuni apărute la intersecţiile cu CF şi linii de tramvai;
- Degradări între partea carosabilă şi capace cămine utilităţi;
- Degradări apărute în urma lucrărilor la utilităţi (tăieturi şi şanţuri).
3
DJ281 KM 6+000 ȘI 6+150
1.2. Date generale despre sectorul de drum DJ281

Drumul județean DJ 281 asigură legătura între Podu-Iloaie (DN28) și Sirețel.
Strabate pe rând comunele Erbiceni, Belcești, Ceplenița, Scobinți, Sticlăria, Sirețel pe
o lungime totală de 61.87 km .
Clima caracteristică acestei zone este climă continentală, caracterizată prin vânturi
uscate și fierbinți în timpul verii și cu un volum de precipitații reduse. Temperatura aerului
este caracterizată prin salturi termice mari și se înscrie în valori anuale între -32oC și +40oC.
Sectorul analizat se află pe raza comunei Erbiceni, sat Erbiceni, între poziția
kilometrică 6+000 și 6+150, partea carosabilă este realizată din două benzi de 3,00 m.
4
DJ281 KM 6+000 ȘI 6+150
1.3. Tipuri de degradări întâlnite pe sectorul studiat

1.3.1. Faianţări în pănză de păianjen – FPP –
Acest tip de defecţiune se datorează oboselii structurii rutiere sub efectul încărcărilor
repetate date de trafic. Fisurarea se dezvoltă de la partea inferioară a straturilor bituminoase şi
se propagă la suprafaţă, iniţial sub formă de fisuri longitudinale paralele, care în timp,
datorită solicitărilor repetate din trafic, se unesc sau se intersectează (în unghi ascuţit)
formând blocuri mici asemănătoare cu pielea de crocodil sau pânza de păianjen şi a căror
suprafeţe nu depăşesc 0,5mp. Zona preponderentă pe care apare acest tip de defecţiune este
“urma roţii“.
Nivel de gravitate:
a) Scăzut (Low) – S – pe suprafaţa investigată (urma roţii) apar fisuri logitudinale izolate
care nu se întrepătrund sau se intersectează foarte rar. Aceste fisuri nu sunt exfoliate şi nu
prezintă deschideri foarte mari.
b) Mediu (Medium) – M – fisurile longitudinale se întrepătrund fără a forma o reţea de
fisuri.
c) Ridicat (High) – R – fisurile longitudinale se întrepătrund, formând o reţea de fisuri bine
conturată, cu fisuri deschise şi uneori cu bucăţele mici de material, desprinse.
Evaluare - se face prin încadrarea suprafeţei afectate într-un dreptunghi,
apreciindu-se mărimea laturilor “a“ şi “b” în metri şi gradul de severitate (Figura 1).
Fig. 1 – Faianţări în pănză de păianjen – FPP

Suprafaţă cu FPP = a x b (m2)
5
DJ281 KM 6+000 ȘI 6+150
Cazuri speciale
Dacă pe aceiaşi suprafaţă se întâlnesc două sau trei niveluri de gravitate, şi pot fi uşor de
distins, se evaluează şi se înregistrează separat.
Dacă nivelurile de gravitate nu se pot diviza atunci întreaga zonă afectată este încadrată la
nivelul de gravitate cel mai ridicat.
Dacă pe aceiaşi suprafaţă apar pe lângă FPP şi Făgaşe longitudinale, acestea se
înregistrează separat. Dacă fenomenul de fisurare apare pe zone extinse sub formă de blocuri
cu suprafeţe mai mari de 0,5 m2, el nu se datorează solicitărilor repetate din trafic şi
degradările de acest tip nu se identifică cu FPP.
Fotografii de pe sectorul studiat cu degradări de tip faianţări în pănză de păianjen
6
DJ281 KM 6+000 ȘI 6+150
1.3.2. Faianţări în plăci – FP –

Această defecţiune constă din fisuri care se intersectează şi împart suprafaţa rutierp în
blocuri cu suprafaţă ce poate varia de la 0,30m x 0,30m până la 3,0m x 3,0m. Faianţările în
plăci nu sunt asociate cu solicitările repetate din trafic, cauzele fiind contracţia termică sau
hidraulică a straturilor suport. Faianţările în plăci apar pe suprafeţe întinse sau uneori numai
în zonele fără trafic indicând rigidificarea stratului bituminos (asfaltului).
Nivele de gravitate
a) Scăzut (Low) – S – suprafeţele afectate au forme neregulate si sunt mărginite de fisuri
transversale şi longitudinale cu grad scăzut de severitate. Fisurile nu au deschideri mai
mari de 5 mm sau sunt colmatate;
b) Mediu (Medium) – M - suprafeţele afectate au forme neregulate si sunt mărginite de
fisuri transversale şi longitudinale cu grad mediu de severitate. Fisurile ce formează
blocul au deschideri de până la 20 mm (5 mm < FP ≤ 20 mm) şi pot fi colmatate sau
nu;
7
DJ281 KM 6+000 ȘI 6+150
c) Ridicat (High) – R - suprafeţele afectate au forme neregulate si sunt mărginite de

fisuri transversale şi longitudinale cu grad ridicat de severitate. Fisurile ce formează
blocul au deschideri de până la 75 mm (20 mm < FP ≤ 75 mm) şi pot fi colmatate sau
nu sau indiferent de deschiderea fisurilor, pe aproximativ 100 mm în jurul lor prezintă
rupturi, dezgrădinări, etc.
Fig. 2 – Faianţări în plăci – FPP

Evaluare - se face în m2, prin determinarea suprafeţei mărginită de lungimea benzii
faianţate şi lăţimea benzii de circulaţie.
Cazuri speciale:
Nu se vor confunda Faianţările în plăci, FP, cu fisurile şi crăpăturile transversale sau
longitudinale, în special pe secţiunile cu structuri rutiere mixte sau cu structuri ce prezintă
strat de bază din beton de ciment;
Dacă pe aceiaşi suprafaţă se întâlnesc două sau trei nivele de gravitate, şi pot fi uşor de
distins, se evaluează şi se înregistrează separat. Dacă nivelurile de gravitate nu se pot diviza
atunci întreaga zonă afectată este încadrată la nivelul de gravitate cel mai ridicat;
Dacă pe aceiaşi suprafaţă apar pe lângă FP şi Faianţări în pânză de păianjen FPP, acestea
se înregistrează separat.
8
DJ281 KM 6+000 ȘI 6+150
Fotografii de pe sectorul studiat cu degradări de tip faianţări în plăci
1.3.3. Plombe şi suprafeţe plombate – Pb –

Plombele sunt suprafeţe, mai mari de 0,1 m2, din îmbrăcămintea rutieră care au fost
reparate prin înlocuire de material. Ele apar în urma reparaţiilor găurilor apărute în structura
rutieră sau în urma intervenţiilor făcute la reţelele de utilităţi aflate în corpul drumului.
Indiferent de modul în care a apărut, plomba este considerată un defect pentru că în general
ea afectează rugozitate şi planeitatea îmbrăcămintei rutiere.
Nivele de gravitate
a) Scăzut (Low) – S – Nivelul de gravitate Scăzut se stabileşte atunci când plombările
executate nu prezintă denivelări sau alte defecţiuni.
b) Mediu (Medium) – M – Nivelul de gravitate Mediu se stabileşte atunci când
plombările sunt executate peste sau sub nivelul suprafeţei îmbrăcăminţii din zona
apropiată sau când pe suprafaţa plombată se constată şi alte tipuri de degradări:
desprinderi de material, fisuri, făgașe de 6-12 mm adâncime, etc;
c) Ridicat (High) – R - Nivelul de gravitate Ridicat se stabileşte dacă plombele
executate au aspect de movilă, denivelările respective neasigurând confort în
9
DJ281 KM 6+000 ȘI 6+150
circulaţie, când calitatea mixturii este necorespunzătoare şi când pe suprafaţa

plombată sunt degradări severe de orice tip inclusiv făgaşe cu adâncimea > 12 mm.
Evaluare - prin aprecierea nivelului de gravitate şi determinarea suprafeţei
afectate. Suprafaţa plombată se încadrează într-un dreptunghi, apreciindu-se mărime laturilor
a şi b (Fig.3).
Fig. 3 – Suprafeţe plombate – Pb
Cazuri speciale
Dacă zona plombată îndeplineşte criteriile pentru groapă, această suprafaţă se consideră
ca şi groapă şi nu plombă;
Orice alt tip de degradare întâlnită pe suprafaţa unei plombe nu se evaluează. Influenţa
acestora este cuantificată la stabilirea nivelului de gravitate atribuit plombei;
Covoarele asfaltice vor fi notate ca suprafaţă plombată dacă:
- nu este acoperită toată laţimea benzii de circulaţie;
- acoperă toată lăţimea benzii de circulaţie, dar sunt mai scurte de 100 m.
10
DJ281 KM 6+000 ȘI 6+150
Fotografii de pe sectorul studiat cu degradări de tip suprafeţe plombate
1.3.4. Gropi – G –
Gropile sunt defecţiuni ale îmbrăcămintei bituminoase, cu diametrul mai mic de 750 mm,
localizate în zone puternic erodate, faianţate, crăpate sau tasate. Gropile evidenţiază
deficienţe structurale ale corpului drumului. În această categorie se încadrează gropile care au
au adâncime mai mare decât grosimea stratului de uzur(h > 40 mm)
Nivele de gravitate
În funcţie de adâncimea lor, gropilor li se atribuie 3 (trei) nivele de gravitate aşa cum sunt
arătate în Tabelul de mai jos.
Adâncimea maxima Diametrul mediu –d– (mm)
h – (mm) 100<d≤200 200<d≤450 450<d≤750
40<h≤60 S M R
h>60 M M R
Evaluare - se înregistrează numărul de gropi (cu diametrul ≤ 750 mm) cu acelaşi

nivel de gravitate. Suprafaţa gropilor se determină prin încadrarea acesteia într-un dreptunghi,
apreciindu-se mărimea laturilor a şi b, în metri.
11
DJ281 KM 6+000 ȘI 6+150
Fig. 4 – Gropi – G
Cazuri speciale
Dacă suprafaţa unei gropi este mai mare 1,0 m2 (respectiv are diametrul mai mare de 750
mm), se determină suprafaţa exactă şi se înmulţeste cu 0,5 rezultând numărul de gropi cu
acelaşi nivel de gravitate.
Faianţările în pânză de păianjen (FPP) vor fi înregistrate ca şi gropi dacă se vede stratul
inferior al structurii rutiere.
Dacă o suprafaţă plombată îndeplineşte criteriile pentru groapă, această suprafaţă se
consideră ca şi groapă şi nu plombă;
Dacă adâncimea gropii este h < 40 mm se consideră peladă (groapă care afectează numai
stratul de uzură).
12
DJ281 KM 6+000 ȘI 6+150
Fotografii de pe sectorul studiat cu degradări de tip gropi
1.3.5. Fisuri şi crapaturi transversale – FT –

Fisurile şi crăpăturile transversale sunt (aproximativ) perpendiculare pe axul drumului.
Cauzele apariţiei lor sunt fie contracţia termică a straturilor bituminoase sau a suportului
acestuia fie contracţia hidraulică a straturilor suport. Acest tip de fisuri nu se asociază, de
regulă, cu solicitările din trafic.
Nivele de gravitate
a) Scăzut (Low) – S – Fisurile nu au deschideri mai mari de 5 mm sau sunt colmatate
(indiferent de deschiderea lor);
b) Mediu (Medium) – M – Nivelul de gravitate Mediu se stabileşte dacă există una din
următoarele situaţii:
- fisuri transversale necolmatate cu deschideri mai mari sau egale cu 5 mm şi
mai mici de 20 mm;
13
DJ281 KM 6+000 ȘI 6+150
- fisuri transversale necolmatate cu deschideri mai mari sau egale cu 5 mm şi

mai mici de 20 mm, înconjurate de o reţea fină de microfisuri;
- fisuri transversale colmatate, indiferent de deschiderea lor, înconjurate de o
reţea fină de microfisuri.
c) Ridicat (High) – R - Nivelul de gravitate Ridicat se stabileşte dacă există una din
următoarele situaţii:
- fisuri transversale necolmatate cu deschideri mai mari de 20 mm;
- fisuri transversale colmatate sau necolmatate, înconjurate de o reţea de
microfisuri de severitate medie sau ridicată;
- fisuri transversale colmatate sau necolmatate, indiferent de deschiderea lor, în
jurul cărora, pe o rază de 100 mm, suprafaţa de rulare prezintă defecţiuni
foarte grave.
Evaluare - se face în m, prin aprecierea nivelului de gravitate şi măsurarea lungimii
fisurilor
Fig. 5 – Fisuri transversale – FT

Cazuri speciale:
Fisurile transversale cu deschidere mai mică de 3 mm nu se înregistrează.
Dacă pe lungimea fisurată se întâlnesc niveluri diferite de gravitate, se va înregistra
lungimea aferentă fiecărui nivel de severitate întâlnit
14
DJ281 KM 6+000 ȘI 6+150
Fotografii de pe sectorul studiat cu degradări de tip fisuri şi crăpături transversal
15
DJ281 KM 6+000 ȘI 6+150
2. STUDIU DE CAZ: EVALUAREA STĂRII DE DEGRADARE A
ÎMBRĂCĂMINTEI BITUMINOASE PE DJ 281
2.1. Aspecte generale privind evaluarea stării de degradare

Evaluarea stării de degradare a îmbrăcămintei rutiere, se efectuează prin investigații
vizuale. Rezultatele evaluării stării de degradare permit determinarea Indicelui de Degradare
(ID) și a Indicelui de Stare a Îmbracamintei (PCI);
Se recomandă determinarea Indicelui de Degradare ( ID ) pentru:

Identificarea și evaluarea degradărilor îmbrăcămintei bituminoase în vederea
stabilirii
stării tehnice a drumurilor;
Urmărirea comportării în exploatare a sectoarelor cu predispoziție ridicată de
degradare;
Elaborarea expertizelor tehnice;
Stabilirea stării de degradare a îmbraăcăminților bituminoase la strazi, spații de
parcare.
Se recomandă determinarea Indicelui de Stare a Îmbracamintei ( PCI ) pentru:

Urmărirea comportării în exploatare a sectoarelor cu predispoziție ridicată de
degradare;
Evaluarea/estimarea cât mai exactă a lucrărilor de întreținere și a cantitaților de
lucrări și materiale pentru reparații;
Elaborarea expertizelor tehnice;
Stabilirea stării de degradare a îmbrăcăminților bituminoase la strazi, spații de
parcare
și suprafețe de mișcare aeroportuară.
Modul de evaluare vizuală este stabilit pentru tipul de structură rutieră suplă sau
mixtă, care trebuie examinat, precum și pentru caracteristica ce trebuie determinată (ID sau
PCI).
Pe secțiunile de drum/stradă unde, cu ocazia inspecției de vizualizare se constată că
au fost executate acoperiri asfaltice, covoare asfaltice sau tratamente bituminoase recente, pe
lângă eventualele defecțiuni întâlnite, se vor delimita pozițiile kilometrice și natura
intervențiilor întâlnite.
Echipamente necesare efectuarii inspecției de vizualizare:
 Harta/Planul cu poziționarea obiectivului supus investigării;

 Fișe de date, sau alte instrumente de înregistrare în teren care să conțină informații
despre: numele operatorului, data efectuării investigației, obiectivul investigat (numărul de
identificare al drumului, suprafața aeroportuară, denumire stradă) , secțiunea investigată,
numărul și dimensiunea eșantionului unitar, tipurile de degradări și observațiile operatorului;
 Obiecte de scris + Clipboard;
 Termometru pentru determinarea temperaturi în aer și în structura rutieră;
 Ruletă și/sau Roată de mâna prevazută cu dispozitiv pentru măsurarea distanțelor;
16
DJ281 KM 6+000 ȘI 6+150
 aparat foto sau Cameră video;

 Normativ AND 540-2015
 Vestă reflectorizantă pentru operator.
Pe timpul desfășurării activității de investigare vizuală a defecțiunilor îmbrăcăminților

bituminoase se vor respecta normele de protecție a muncii specifice activităților ce se
desfășoară sub trafic și reglementările și măsurile de securitate aeronautica aflate în vigoare.
17
DJ281 KM 6+000 ȘI 6+150
2.2. Determinarea indicelui de degradare al îmbrăcămintei -ID

Determinarea indicelui de degradare ID al îmbrăcămintei bituminoase pe DJ 281
sectorul cuprins între km 6+000 – 6+150. Din cartea tehnică a costrucţiei rezultă că modul de
alcătuire al structurii rutiere este acelaşi pe toată lungimea propusa investigării.
2.2.1. Stabilirea secțiunilor omogene
- Secţiunile omogene vor fi stabilite luând în considerare următoarele

caracteristici:
o caracteristicile traficului
o tipul structurii rutiere
o tipul hidrologic
o carcteristicile profilului transversal
o nivelul de degradare (BUN, MEDIU, RĂU)
- Pentru drumuri şi străzi, se stabilesc secţiuni omogene pe baza stării reale a
îmbrăcămintei bituminoase, clasificată ca Bună, Mediocră şi Rea.
- Delimitarea secţiunilor se face prin vizualizarea sectoarelor propuse, la o
viteză de 30-40 km/h şi calificarea stării îmbrăcăminţii pe fiecare kilometru
prin atribuirea calificativului bun (B), mediu (M) sau rău (R). Lungimea unei
secţiuni omogene nu poate fi mai mică de 100 m.
Calificativele sunt atribuite în funcţie de total suprafaţă degradată astfel:
BUN (B) - < 10%
MEDIU (M) - 10 – 30%
RĂU (R) - > 30%
Avînd în vedere că prezenta determinare face parte dintr-o tema de cercetare, în cele
ce urmează se va considera secţiune omogenă toată lungimea analizată iar investigarea și
evaluarea se va face pe lungimea de 10 m, pentru a obține o mai mare exactitate a indicelui
de degradare.
18
DJ281 KM 6+000 ȘI 6+150
2.2.2. Tipuri de defectiuni inventariate şi evaluate pentru determinarea indicelui de

degradare:
o Gropi (G);
o Plombe (Pb);
o Faianţări în plăci (FP);
o Faianţări în pânză de păianjen (FPP);
o Fisuri şi crăpături transversale (FT);
o Fisuri şi crăpături longitudinale (FL);
o Făgaşe (F).
Excepţie fac Tasările locale care vor fi identificate, localizate şi înscrise pe Fişele de
evaluare vizuală a degradărilor, separat în coloana de Observaţii.
Defecţiunile de suprafaţă, respectiv suprafațăa şlefuită, suprafaţă exudată, şiroită, pelada,
suprafaţa poroasă, suprafaţa cu ciupituri, suprafaţa încreţitş, văluriri şi refulări la marginea
îmbrăcămintei, nu se evaluează în cadrul acestei inspecţii de vizualizare. Ele vor rezulta în
cadrul măsurătorilor de planeitate şi rugozitate.
2.2.3. Modul de lucru:
- Inspecţia de vizualizare se poate realiza cu ajutorul unui autovehicul care va

circula cu viteză redusă sau parcurgând secţiunile propuse investigării pe jos;
- Operatorii vor investiga toate degradările întâlnite şi se vor opri la fiecare 100 m
şi în dreptul bornelor kilometrice pentru înscrierea acestora în Fişele de evaluare;
- Modul de investigare şi evaluare a fiecărui tip de defecţiune se va face coniorm
AND 540-2015 + ANEXA 1;
- Dacă se întâlnesc defecţiuni de tipul făgaşelor, operatorii se vor opri şi vor efectua
măsurători de lumgime şi adâncime, cu dispozitive adecvate;
- Se vor face opriri suplimentare oridecâteori apar modificări importante privind
tipurile de defecţiuni sau neconcordanţe între informaţiile iniţiale şi cele constatate
în teren;
- Suprafaţa podurilor, pasajelor şi viaductelor nu trebuie evaluată. Lungimea
acestora trebuie notată astfel încât valorile finale de evaluare să fie raportate la
lungimea efectivă de drum investigat;
19
DJ281 KM 6+000 ȘI 6+150
- La sfârşitul fiecărei secţiuni, operatorii vor înscrie datele de evaluare vizuală

pentru toate tipurile de degradări înregistrate;
- Când părăsesc autovehiculul şi se deplasează pe drum operatorii trebuie să poarte
veste de siguranţă reflectorizante;
- În timpul evaluării vizuale, vehicolul de însoţire trebuie să fie echipat
corespunzător pentru semnalizarea lucrărilor.
2.2.4. Calculul suprafețelor degradate:
Defecţiunile înregistrate se grupează pe tipuri reprezentative de defecţiuni şi se evaluează,

astfel:
- D1 - suprafaţa afectată de gropi plus suprafaţa plombată. Pentru suprafeţele
plombate în calcule se consideră o pondere de 70%;
o D1 = (suprafaţă total G +0,7x supraf.totala Pb) ;
 la determinarea suprafeţelor plombate pe sectoarele de drum care
traverseaz localităţi şi pe străzi, se pot lua în calcul şi degradările
cu aspect şi defecţiuni caracteristice plombelor care apar în urma
lucrărilor la utilităţiŞ
- D2 - ca sumă de suprafaţă afectată de Faianţări în pânză de păianjen ţi suprafaţă
afectată de Faianţări în plăciŞ
o D2 = (supraf.total FPP + supraf.totala FP)
- D3 - suprafaţă afectată de Fisuri şi crăpături transversale şi longitudinale,
considerându-se zona afectată de fisuri sau crăpături în lăţime de 0,50m.;
o D3 = 0.5x(lungime total FT + lungime totala PL)
- D5 - suprafaţa afectată de Făgaşe, considerându-se o lăţime a făgaşului de 0,30m
o D5 = 0,3 x lungime total F .
Calculul suprafetelor degradate pe DN 24A între km 6+000,00 și km 6+150,00:

Se va întocmi fişa de evaluare vizuală a defecţiunilor la îmbracaminţi bituminoase, iar în baza
acesteia se va determina ID pentru fiecare secţiune cu lungimea de 10,00 m. Determinarea
indicelui de degradare se va face tabelar prin fişa de calcul.
20
EVALUAREA STĂRII DE DEGRADARE A ÎMBRĂCĂMINTEI BITUMINOASE DE PE DJ281 KM 6+000 ȘI 6+150
FIŞA DE EVALUARE VIZUALĂ A DEFECŢIUNILOR LA ÎMBRĂCĂMINTEA BITUMINOASĂ

Operator: ȘERBAN BIANCA Drum/Suprafaţă de mişcare: DJ281 KM 6+000 și 6+150 Data: 15/07/2018 Temperatura aerului: 24° C
PROFIL TRANSVERSAL l POZIŢIE KM G Pb FP FPP FT FL F ECHIVALARE
OBSERVAŢII
(m) (mp) (mp) (mp) (mp) (m) (m) (m) KILOMETRAJ
Tip Schiţă km început km sfărşit
M 6,00 6+000 6+010 10 10 15,14
M 6,00 6+010 6+020 6,9
M 6,00 6+020 6+030 0,11 2,54 5,8 1,82
M 6,00 6+030 6+040 1,50
M 6,00 6+040 6+050 0,4
M 6,00 6+050 6+060 2,26 12,00
M 6,00 6+060 6+070 5
M 6,00 6+070 6+080 2,27 8,4 7,98
M 6,00 6+080 6+090 20 5,99
M 6,00 6+090 6+100 0,50 3,04 10,00
M 6,00 6+100 6+110 4,12 14,79
M 6,00 6+110 6+120 5
M 6,00 6+120 6+130 6
M 6,00 6+130 6+140 6,15 3,30
M 6,00 6+140 6+150 1,60 3,67 3,20
21
FIŞĂ DE CALCUL ID - DJ 281 - KM 6+000 - 6+150
L l G Pb FP FPP FT FL F
km m D1 D2 D3 D5 ID
(m) (m) (mp) (mp) (mp) (mp) (m) (m) (m)
6 0.00 15.14
6 10.00 10.00 6.00 10 10 0.00 20.00 0.00 0.00 23.33
6 20.00 10.00 6.00 6.9 0.00 6.90 0.00 0.00 8.05
6 30.00 10.00 6.00 0.11 2.54 5.8 1.82 1.89 7.62 0.00 0.00 12.04
6 40.00 10.00 6.00 1.50 1.05 0.00 0.00 0.00 1.75
6 50.00 10.00 6.00 0.4 0.40 0.00 0.00 0.00 0.67
6 60.00 10.00 6.00 2.26 12 1.58 0.00 6.00 0.00 9.64
6 70.00 10.00 6.00 5 0.00 5.00 0.00 0.00 5.83
6 80.00 10.00 6.00 2.27 8.4 7.98 1.59 16.38 0.00 0.00 21.76
6 90.00 10.00 6.00 20 5.99 0.00 25.99 0.00 0.00 30.32
6 100.00 10.00 6.00 0.5 3.04 10 0.50 3.04 5.00 0.00 10.21
6 110.00 10.00 6.00 4.12 14.79 2.88 14.79 0.00 0.00 22.06
6 120.00 10.00 6.00 5 0.00 5.00 0.00 0.00 5.83
6 130.00 10.00 6.00 6 0.00 0.00 3.00 0.00 3.50
6 140.00 10.00 6.00 6.15 3.30 0.00 6.15 1.65 0.00 9.10
6 150.00 10.00 6.00 1.60 3.67 3.20 1.12 3.67 1.60 0.00 8.02
ID med 11.47
22
DJ281 KM 6+000 ȘI 6+150
2.2.5. Calculul indicelui de degradare:
ID = Suprafaţa degradată /Suprafaţa totală evaluată

- Suprafaţa degradată = D1 + 0,7xD2 + 0,7xD3 + D5 (m2);
- Suprafaţa totală evaluată = L x l (m2);
- D1 = suprafaţa afectată de gropi şi plombe (m2);
- D2 = suprafaţa afectată de faianţări (m2);
- D3 = suprafaţa afectată de fisuri şi crăpături longitudinale şi transversale (m2);
- D5 = suprafaţa afectată de făgaşe longitudinale (m2).
- Coeficientul 0.7 ţine seama de ponderea defecţiunii respective.
2.2.6. Determinarea calificativului stării de degradare:
Calificativul stării de degradare se stabileşte în funcţie de indicele de degradare aşa

cum este prezentat în tabelul de mai jos:
Tabelul 8
CALIFICATIV STARE DE VALOARE ID
DEGRADARE
REA > 13
MEDIOCRĂ 7,5...13,0
BUNĂ 5,0...7,5
FOARTE BUNĂ <5
Starea de degradare a obiectivului investigat este caracterizată de valaorea medie a

indicelui de degradare determinat pe fiecare secțiune omogenă.
VALOAREA MEDIE A INDICELUI DE DEGRADARE (ID) PENTRU
SECŢIUNEA OMOGENĂ STUDIATĂ ESTE DE 11,47.
STAREA DE DEGRADARE DJ 281 – km 6+000-6+150 →MEDIOCRĂ
23
DJ281 KM 6+000 ȘI 6+150
2.3. Determinarea indicelui de stare a îmbrăcămintei - PCI

Determinarea stării suprafaţei îmbrăcămintei bituminoase pe DJ 281 sectorul cuprins
între km 6+000 și km 6+150. Din cartea tehnică a costrucţiei rezultă că modul de alcătuire al
structurii rutiere este acelaşi pe toată lungimea propusă investigării.
2.3.1. Stabilirea eşantionelor unitare:
- esantionul 1 (E1) – km 6+000 – km 6+030;

- eşantionul 2 (E2) – km 6+030 – km 6+060;
- eşantionul 5 (E5) – km 6+120 – km 6+150.
2.3.2. Determinarea gradului de credibiliatate:
Date de intrare:
- Linvestigată= 150,00 m;
- l=6,00 m;
- stabilirea lățimii eşantionului: lăţimea eşantionului este măsurată din
marcajul central până la marginea îmbrăcămintei
- dimensiune eşantion: L=30,00 m; l=6,00 m
Numărul minim de eşantioane unitare (n) care trebuie investigat pentru obţinerea
unui grad de credibilitate de 95% al indicelui PCI se determină cu relaţia:
n = Ns2/{(e2/4)(N-1)+s2} (1)
unde : n = numărul minim de eşantioane unitare de inspectat (se rotunjeşte la valoarea
superioară);
N = numărul total de eşantioane
e = ± 5 ( eroare acceptabilă în estimarea indicelui PCI );
s = 10 (abaterea standard a indicelui PCI de la un eşantion la altul, la
îmbrăcăminţile din beton asfaltic). Această valoare trebuie verificată după
determinarea valorilor PCI folosind relaţia:
1/ 2
 n 2
s     PCI i  PCI s  /  n  1 
2
(2)
 i 1 
s = abaterea standard reală;
PCIi = numărul PCI al unui eşantion;
PCIs = valoarea medie a PCI pentru toate eşantioanele investigate;
24
DJ281 KM 6+000 ȘI 6+150
n = numărul total de eșantioane investigate;

După calcularea abaterii standard s, folosind relaţia (2), se recalculează numărul
minim revizuit de secţiuni omogene folosind relaţia (1). Dacă numărul revizuit de secţiuni
este mai mare decât numărul de secţiuni deja investigate, se vor alege în mod aleatoriu şi se
vor investiga un număr suplimentar de secţiuni. Se repetă procesul de verificare a numărului
revizuit de eşantioane unitare şi se investighează aleatoriu eşantioane unitare suplimentare
până când numărul total de eşantioane unitare investigate este egal sau depăşeşte numărul
minim de eşantioane unitare necesare (n) rezultate din relaţia (1) folosind abaterea standard
totală rezultată din relaţia (2).
Având în vedere că prezenta investigare se face in scop de cercetare şi urmărire a
comportarii sectorului experimental, gradul de credibilitate se impune a fi de 100%. Pentru
obtinerea acestui grad de credibilitate este necesar a se investiga toate eşantioanele.
2.3.3. Modul investigarea a eşantioanelor:
- cuantificarea degradărilor în vederea determinării indicelul PCI se face

conform anexa 1 din AND540-2015 . Folosind această metodă, trebuie să se
identifice cu corectitudine tipurile degradărilor 95% din timp. Măsurările
liniare trebuie să se considere corecte când este necesară remăsurarea a doar
maxim 10% dintre acestea, iar suprafeţele se consideră corect măsurate când
este necesară remăsurarea doar a maxim 20% dintre acestea. Gravitatea
degradărilor care se determină pe baza calităţii rulării se consideră subiectivă;
- se inspectează individual fiecare eşantion unitar ales. Se executa un caroiaj din
metru în metru pe marginea parţii carosabile apoi se schiţează eşantionul unitar,
inclusiv orientarea. Se înregistrează zona şi numărul de identificare al secţiunii,
numărul ţi tipul eşantionului unitar. Se înregistrează diemnsiunea măsurată a
eşantionului unitar. Se realizează investigarea degradărilor mergând pe jos pe
trotuarul/acostamentul eşantionului unitar de investigat, măsurând şi
înregistrând cantitatea şi nivelul de gravitate al fiecărui tip de degradare
întâlnit. Tipul şi gravitatea fiecărei degradări trebuie să corespundă celor
descrise în anexa 1 din AND540 -2015. Metoda de măsurare este inclusă la
fiecare descriere a degradării.
25
2.3.3.1.Eşantionul numărul 1 – E1:
Fişă investigare vizuală eşantion 1 (E1) km 6+000,00 – km 6+030,00

ID DRUM DJ281 SECŢIUNE km 6+000,00 NR. EŞANTION E1
REALIZAT ȘERBAN BIANCA DATA 20.07.2018 SUPRAFAŢĂ EŞANTION E1=195 mp
1. Degradari datorate oboselii straturilor bituminoase 8. Fisuri si crăpaturi datorate reflexiei rosturilor 15. Cedări de acostament
(faianţare in panza de paianjen) dalelor din beton de ciment
2. Faianţari in placi (FP) 9. Fisuri si crăpaturi de margine 16. Fenomene de pompaj
3. Fisuri si crăpaturi longitudinale 10. Peladă 17. Tasări locale
4. Plombe 11. Văluriri 18. Defectiuni aparute la intersectiile cu CF si liniile
de tramvai
5. Gropi 12. Suprafată exudată 19. Degradări între partea carosabilă si capace canal
utilitaţi
6. Făgaşe longitudinale 13. Suprafată slefuită 20. Degradări apărute în urma lucrărilor la utilitati
(tăieturi si şanturi)
7. Fisuri si crăpaturi transversale 14. Suprafată cu ciupituri
GRAVITATEA DENSITATE VALOARE

CANTITATE TOTAL
DEFECTULUI % DEDUSĂ
1R 3,8 x 1 1x5 1x9 17,8 9,13 61,8
2M 5,4 x 4,2 5,7 x 1,2 0,4 x 5,3 31,64 16,22 19,4
4S 0,34x0,47 0,159 0,081 0,85
4M 0,50x0,55 0,81x1,09 0,54x2,05 0,42x0,3 0,40x0,46 1,417 0,73 9,20
7M 5,60 5,50 2,35 13,45 6,89 15,40
26
2.3.3.2. Eşantionul numărul 2 – E2:

de tramvai
utilitaţi
CANTITATE TOTAL
2M 5,33x4,14 3,59x0,49 0,46x1,06 0,17x1,42 24,55 12,58 19,00
2R 3,60x5,52 0,13x5,16 0,27x4,90 0,93 1,80 24,59 12,61 32,5
4S 0,46x0,36 0,27 0,12 0,07 0,11 0,07 0,14 0,945 0,48 0,15
27

de tramvai
utilitaţi

CANTITATE TOTAL
1S 2,00 2,00 1,03 12,20
1M 5,32 5,32 2,73 32,00
1R 6,50 6,50 3,33 48,20
23,50 14,14 0,70 0,40 0,55 1,47 0,36
2M 116,81 59,90 35,3
1,09 0,53 0,78 0,59 2,48 0,09 70,13
28

de tramvai
utilitaţi

CANTITATE TOTAL
1R 5,00 13,92 18,92 9,70 62,10
4S 0,11 0,21 0,04 0,16 0,16 0,68 0,35 0,80
0,22 0,18 0,18 0,06 0,35 0,36 0,25
4M 0,57 0,18 0,18 0,84 0,09 0,09 0,09 5,09 2,61 15,70
0,25 0,45 0,75
29

de tramvai
utilitaţi

CANTITATE TOTAL
9,65 1,63 0,32 4,98 2,12 3,75 6,00
2R 37,86 19,41 39,60
4,50 3,47 0,26 0,55 0,37 0,16 0,10
4S 0,12 0,06 0,07 0,40 1,00
4M 0,24 0,76 0,25 0,11 0,08 0,17 0,09 1,70 0,87 9,00
7S 1,75 1,75 0,89 -
30
DJ281 KM 6+000 ȘI 6+150
2.3.4. Calculul indicelui PCI:

- se adună cantitatea totală a fiecărui tip de degradare pe fiecare nivel de
severitate şi se înregistrează la secţiunea „Total ”.. În funcţie de tipul
degradării, unitatea de măsură poate fi metru pătrat (m2), metru liniar (m) sau
număr de apariţii.
- se împarte cantitatea totală a fiecărui tip de degradare şi nivel de severitate de
la punctul anterior la suprafaţa totală a eşantionului unitar şi se înmulţeşte cu
100 pentru a determina densitatea procentuală a ficărui tip de degradare şi de
severitate;
2.3.5. Determinarea Valorilor Deduse pentru fiecare tip de degradare înregistrată:

- se notează pe axa X valoarea rezultată din calcul şi înscrisă în fişa de teren; se
duce o dreaptă paralela cu axa Y până intersectează într-un punct curba
corespunzătoare nivelului de severitate al defecţiunii, iar prin acest punct se
duce o dreaptă paralelă cu axa X, care întâlneşte axa Y şi se citeşte valoarea
corespunzătoare.
2.3.5.1. Determinarea valorii deduse pentru eşantionul numărul 1 – E1:
31
DJ281 KM 6+000 ȘI 6+150
32
DJ281 KM 6+000 ȘI 6+150
33
DJ281 KM 6+000 ȘI 6+150
Faianțare în pânză de paianjen
34
DJ281 KM 6+000 ȘI 6+150
35
DJ281 KM 6+000 ȘI 6+150
Plombe și suprafețe plombate
36
DJ281 KM 6+000 ȘI 6+150
Plombe și suprafețe plombate
2.3.6. Se determină valoarea dedusă corectată maximă (VDCmax).
Obs.: Dacă nici una, sau doar una din valorile individuale deduse este mai mare
decât doi, în determianrea indicelului PCI se foloseşte valoarea totală în loc de
valoaera maximă VDC; în caz contrar trebuei să se determine valoarea maximă VDC
cu următoarea procedura descrisă pentru fiecare eşantion investigat, deoarece sunt
mai multe valori deduse mai mari ca 2.
Procedura de determinare a Valori Deduse Corectată maximă este conform. art. 52.4
– AND540-2015
* conform pct. 5 au fost determinate mai multe valori individuale deduse VD.
2.3.7. Se determină valorile individuale deduse “m” conform formulei de mai jos:
m = 1 + ( 9/98 )( 100 – VDmax )

m= numărul admisibil de deduceri inclusiv fracţiile
VDmax= cea mai mare valoare dedusă individuală
Se va reduce numărul Valorilor Deduse individuale la valoarea lui “m”, inclusiv partea
fracţionară . În FIŞA DE CALCUL, pe primul rând, se trec primele Valori Deduse
determinate la punctul 5, în ordine descrescătoare, Valoare Dedusă conform punctului 4
se îmulţeşte cu partea zecimala a lui m şi dacă este mai mica decat 2 nu se mai trece în
Fişă. În FIŞA DE CALCUL conţine atâtea rânduri câte VD au fost stabilite în funcţie de
“m”. Se determină iterativ valaorea maximă VDC ( pe fiecare rând se va elimina (
descrecător ) câte o VD şi se va înlocui cu 2 ). Se determină valoarea dedusă totală prin
însumarea valorillor deduse individuale. Valoarea dedusă totală se obţine prin adăugarea
valorilor deduse individuale la pct5. ( în FIŞA DE CALCUL, rubrica Total cuprinde suma
VD pe orizontală corespunzătoare fiecărui rând).
37
DJ281 KM 6+000 ȘI 6+150
2.3.7.1. Determinarea valorilor individuale deduse pentru eşantionul 1 – E1:
m=1+(9/98)*(100-61,8)= 4,50
FIŞĂ DE CALCUL
Nr.
Valori deduse Total q VDC
Crt.
1. 61,80 19,40 15,40 9,20 0,85 106,65 5 52,00
2. 61,80 19,40 15,40 9,20 2,00 107,8 4 58,00
3. 61,80 19,40 15,40 2,00 2,00 101,6 3 62,00
4. 61,80 19,40 2,00 2,00 2,00 87,2 2 60,00
5. 61,80 2,00 2,00 2,00 2,00 69,80 1 66,00
m=1+(9/98)*(100-32,5)= 7,19
FIŞĂ DE CALCUL
Nr.
Crt.
1. 32,5 19,00 0,15 51,65 3 32,00
2. 32,5 19,00 2,00 53,5 2 40,00
3. 32,5 2,00 2,00 36,5 1 32,00
38
DJ281 KM 6+000 ȘI 6+150
m=1+(9/98)*(100-48,20)= 5,75
FIŞĂ DE CALCUL
Nr.
Crt.
1. 48,20 35,3 32,00 12,20 127,70 4 70,00
2. 48,20 41,70 32,00 2,00 123,9 3 74,00
3. 48,20 41,70 2,00 2,00 93,9 2 64,00
4. 48,20 2,00 2,00 2,00 54,2 1 52,00
m=1+(9/98)*(100-62,10)= 4,48
FIŞĂ DE CALCUL
Nr.
Crt.
1. 62,10 15,70 0,80 78,6 3 46,00
2. 62,10 15,70 2,00 79,8 2 54,00
3. 62,10 2,00 2,00 66,1 1 62,00
39
DJ281 KM 6+000 ȘI 6+150
m=1+(9/98)*(100-39,6)= 6,54
FIŞĂ DE CALCUL
Nr.
Crt.
1. 39,6 9,00 1,00 49,6 3 28,00
2. 39,6 9,00 2,00 50,6 2 34,00
3. 39,6 2,00 2,00 43,4 1 38,00
2.3.8. Se determină q ca număr de deduceri mai mare decât 2,00.
2.3.9. Se determină VDC din valoarea dedusă totală şi q din figura de mai jos. Valoarea
maximă VDC este cea mai mare dintre toate VDC-urile.
2.3.9.1. Determinarea VDC pentru eşantionul 1 - E1:
40
DJ281 KM 6+000 ȘI 6+150
2.3.9.2. Determinarea VDC pentru eşantionul 2 – E2:
41
DJ281 KM 6+000 ȘI 6+150
42
DJ281 KM 6+000 ȘI 6+150
2.3.10. Se determină PCI cu relaţia :
PCI=100-VDCMAX
Evaluarea stării suprafeţei îmbrăcămintei asfaltice a eşantionului unitar se stabileşte în

funcţie de valoarea PCI determinată pe scala de valori comparative reprezentată în figura
de mai jos
2.3.10.1. Determinarea PCI pentru eşantionul 1 E1:

PCIE1=100-66=34,00 – STAREA SPURAFEŢEI ESTE REA
PCIE2=100-40=60,00 – STAREA SPURAFEŢEI ESTE BUNĂ
PCIE5=100-38=62 – STAREA SPURAFEŢEI ESTE BUNĂ
43
DJ281 KM 6+000 ȘI 6+150
3. SOLUŢIA PROPUSĂ PENTRU REMEDIERE
În urma investigaţiilor efectuate, se propune drept soluţie de remediere şi îmbunătaţire a

drumului DJ281, ranforsarea cu două straturi de beton asfaltic.
Etape de calcul :
1. Stabilirea traficului de calcul
2. Analiza structurii rutiere ranforsate la solicitarea osiei standard
3. Stabilirea comportării sub traffic al structurii rutiere existente ranforsate
3.1 Stabilirea traficului de calcul
Traficul de calcul se exprimă în milioane de osii standard de 115 KN (m.o.s) şi se

stabileşte pe baza structurii traficului mediu zilnic annual în posturile de recenzare aferente
sectorului de drum, cu relaţia :
Nc = 365 * 10-6 * Crt ∑ 𝑀𝑍𝐴2015 ∗ 𝑓𝑒𝑘 ∗ 0,5 ∗ ∑(𝑝𝑘2018 ∗ 𝑝𝑘2028 ) ∗ 𝑡𝑖
MZA Coeficienti
Vehicule fek (1)*(2) 2018 2020 2025 2028 ∑(𝑝𝑘2018 ∗ ∑ 𝑝𝑘2028) ∗ 𝑡𝑖 (3)*(8)
2015
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Aut.2 osii 250 0,1 25 0,81 0,68 0,82 0,89 15,61 390
Aut.3şi4 osii 48 0,8 38,4 0,78 0,63 0,74 0,80 14,29 549
A. Articulate 20 1,1 22 0,99 0,98 1,28 1,44 23,40 515
Autobuze 15 0,6 9 1,9 2,5 3,07 3,37 55,97 504
Veh.speciale 5 0,1 0,5 0,69 0,48 0,59 0,65 11,41 6
Tren. rutiere 1 1,2 1,2 0,75 0,58 0,67 0,72 13,08 16
∑ = 1980
∑(𝑝𝑘2018 ∗ 𝑝𝑘2028 ) ∗ 𝑡𝑖
(0,81+0,68)*2 + (0,68+0,82)*5 + (0,82+0,89)*3 = 15,61

(0,78+0,63)*2 + (0,63+0,74)*5 + (0,74+0,80)*3 = 14,29
(0,99+0,98)*2 + (0,98+1,28)*5 + (1,28+1,44)*3 = 23,40
(1,90+2,50)*2 + (2,50+3,07)*5 + (3,07+3,37)*3 = 55,97
(0,69+0,48)*2 + (0,48+0,59)*5 + (0,59+0,65)*3 = 11,41
(0,75+0,58)*2 + (0,58+0,67)*5 + (0,67+0,72)*3 = 13,08
Nc = 365 * 10-6 *Crt∑ 𝑀𝑍𝐴2015 ∗ 𝑓𝑒𝑘 ∗ 0,5 ∗ ∑(𝑝𝑘2018 ∗ 𝑝𝑘2028 ) ∗ 𝑡𝑖

= 365 * 10-6 * 0,5 * 1980
= 0,36135
44
DJ281 KM 6+000 ȘI 6+150
3.2 Analiza structurii rutiere ranforsate la solicitarea osiei standard
Soluţia de ranforsare a structurii existente se stabileşte pentru sectoare omogene de drum.

Structura rutieră existent este caracterizată, pentru fiecare sector omogen de drum, prin
grosimea fiecărui strat rutier şi prin caracteristicile de deformabilitate ale materialelor din
structurile rutiere şi ale pământului de fundare ( modulul de elasticitate dinamic, E, în MPa şi
coeficientul lui Poisson, µ).
 Tip pământ – P4
 Tip climacteric – II
 Regim hidrologic – 2b
Str. ranforsare BA8 4

BAD 22,4 6
Str. existente BA degradat 8 E3= 3000 MPa µ=0,35

Macadam 8 E2= 600 MPa µ=0,27
Balast 25 E1= 168 MPa µ=0,27
Păm.fundare P4 Ep= 70 MPa µ=0,35
Valoarea de calcul a modulului de elasticitate dinamic al balastului (Eb) se stabileşte cu

relaţia :
𝐸𝑏 = 0,20ℎ𝑏0,45 𝑥 𝐸0 = 168 𝑀𝑃𝑎
unde: hb – grosimea stratului de balas , în mm

E0 – modulul de elasticitate dimanic al pământului de fundare, în MPa
Coeficientul lui Poisson pentru balast este 0,27.
3 3
4√3600 + 6√3000
𝐸𝑎𝑠𝑓 = = 3231
10
45
DJ281 KM 6+000 ȘI 6+150
46
DJ281 KM 6+000 ȘI 6+150
3.3 Stabilirea comportării sub trafic al structurii rutiere existente ranforsate
Stabilirea comportării sub traffic a structurii rutiere existente ranforsate are drept scop
calcularea grosimii straturilor bituminoase de ranforsare pentru care sunt respectate criteriile
de dimensionare.
Criteriul deformaţiei specific de întindere admisibil la baza straturiloe bituminoase este
respectat dacă rata de degradare prin oboseală (RDO) are o valoare mai mica sau egală cu
RDO admisibilă.
Rata de degradare prin oboseală se calculează cu relaţia :
𝑁𝑐
𝑅𝐷𝑂 =
𝑁𝑎𝑑𝑚
unde : Nc - traficul de calcul, în osii standard de 115 kN, în m.o.s.;

Nadm - numărul de solicitări admisibil, în m.o.s. care poate fi preluat de straturile
bituminoase, corespunzător stării de deformaţie la baza acestora.
Nadm = 24,5 * 108 * 179-3,97 (m.o.s.) = 2.788
RDO < RDO adm ( = 1 ptr DJ )

𝑁𝑐 0,21462
RDO = 𝑁 = = 0.08
𝑎𝑑𝑚 2,788
0.08 < 1 -> Se verifică
Criteriul deformaţiei specifice verticale admisibile la nivelul pământului de fundare

este respectat, dacă este îndeplinită condiţia:
ε z ≤ ε zbadm
unde : ε z - deformaţia specifică verticală de compresiune la nivelul pământului de

fundare, în microdeformaţii, calculată cu programul CALDEROM;
ε zadm - deformaţia specifică verticală admisibilă se calculează cu următoarea relaţie :
ε zadm = 600*Nc-0,28 = 923 (microdef)
467 < 923 -> Se verifică
47
DJ281 KM 6+000 ȘI 6+150
4. CONCLUZII
Starea de degradare de pe sectorul de drum ales de mine pentru realizarea lucrării de

disertație a fost investigată la data 20.07.2018 , temperatura la nivelul îmbrăcămintei
asfaltice a fost de 24 °C.
Valorile indicilor de evaluare a stării de degradare și calificativele corespunzătoare sunt :
 indicele de degradare – ID – are o valoare medie de 11,47 % rezultând o stare de

degradare MEDIOCRĂ ;
 indicele de stare – PCI – are urmatoarele valori pe cele cinci eşantioane:

PCIE1 = 100 – 66 = 34 –> Starea suprafeței – “RĂU”
PCIE2 = 100 – 40 = 60 –> Starea suprafeței – “BUN”
PCIE5 = 100 - 38 = 62 –> Starea suprafeței – “BUN”
În urma investigațiilor efectuate , se propune drept soluție de remediere și îmbunătățire

a drumului DJ218 , ranforsarea cu două straturi de beton asfaltic .
După efectuarea lucrărilor de aducere la nivel ( frezare / plombare ), peste structura

rutieră existentă se vor așterne cele două straturi de ranforsare :
- strat de uzură BA8 în grosime de 4 cm
- strat de legătură BAD 22.4 în grosime de 6 cm
Etapele de calcul:
- stabilirea traficului de calcul

- analiza structurii rutiere ranforsate la solicitarea osiei standard
- stabilirea comportării sub trafic a structurii rutiere ranforsate
În urma parcurgerii etapelor de calcul rezultă că cele două criterii de dimensionare se

verifică.
- Criteriul deformaţiei specifice de întindere admisibil la baza straturilor bituminoase

- Criteriul deformaţiei specifice verticale admisibile la nivelul pământului de fundare
48
DJ281 KM 6+000 ȘI 6+150
5.BIBLIOGRAFIE
1) Indicativ AND 540-2015 – Evaluarea stării de degradare a îmbracămintei bituminoase pentru

drumuri şi structuri rutiere suple şi mixte
2) Normativ AND 550-1999 - Dimensionarea ranforsării cu straturi bituminoase (Metoda
analitică)
49

Disertatie Degradari Mixturi Asf.

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Disertatie Degradari Mixturi Asf.

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EVALUAREA STĂRII DE DEGRADARE A ÎMBRĂCĂMINTEI BITUMINOASE DE PE

DJ281 KM 6+000 ȘI 6+150

1. INTRODUCERE ŞI DATE GENERALE DESPRE DJ281

2. STUDIU DE CAZ: EVALUAREA STĂRII DE DEGRADARE A

3. SOLUŢIA PROPUSĂ PENTRU REMEDIERE

1. INTRODUCERE ȘI DATE GENERALE DESPRE DJ281

În prezenta lucrare a fost efectuată evaluarea stării de degradare a îmbrăcămintei

1.2. Date generale despre sectorul de drum DJ281

1.3. Tipuri de degradări întâlnite pe sectorul studiat

Fig. 1 – Faianţări în pănză de păianjen – FPP

Fotografii de pe sectorul studiat cu degradări de tip faianţări în pănză de păianjen

1.3.2. Faianţări în plăci – FP –

c) Ridicat (High) – R - suprafeţele afectate au forme neregulate si sunt mărginite de

Fig. 2 – Faianţări în plăci – FPP

Fotografii de pe sectorul studiat cu degradări de tip faianţări în plăci

1.3.3. Plombe şi suprafeţe plombate – Pb –

circulaţie, când calitatea mixturii este necorespunzătoare şi când pe suprafaţa

Fig. 3 – Suprafeţe plombate – Pb

Fotografii de pe sectorul studiat cu degradări de tip suprafeţe plombate

Evaluare - se înregistrează numărul de gropi (cu diametrul ≤ 750 mm) cu acelaşi

Fotografii de pe sectorul studiat cu degradări de tip gropi

1.3.5. Fisuri şi crapaturi transversale – FT –

- fisuri transversale necolmatate cu deschideri mai mari sau egale cu 5 mm şi

Fig. 5 – Fisuri transversale – FT

Fotografii de pe sectorul studiat cu degradări de tip fisuri şi crăpături transversal

2. STUDIU DE CAZ: EVALUAREA STĂRII DE DEGRADARE A

ÎMBRĂCĂMINTEI BITUMINOASE PE DJ 281

2.1. Aspecte generale privind evaluarea stării de degradare

Se recomandă determinarea Indicelui de Degradare ( ID ) pentru:

Se recomandă determinarea Indicelui de Stare a Îmbracamintei ( PCI ) pentru:

Echipamente necesare efectuarii inspecției de vizualizare:

 Harta/Planul cu poziționarea obiectivului supus investigării;

 aparat foto sau Cameră video;

Pe timpul desfășurării activității de investigare vizuală a defecțiunilor îmbrăcăminților

2.2. Determinarea indicelui de degradare al îmbrăcămintei -ID

2.2.1. Stabilirea secțiunilor omogene

- Secţiunile omogene vor fi stabilite luând în considerare următoarele

2.2.2. Tipuri de defectiuni inventariate şi evaluate pentru determinarea indicelui de

2.2.3. Modul de lucru:

- Inspecţia de vizualizare se poate realiza cu ajutorul unui autovehicul care va

- La sfârşitul fiecărei secţiuni, operatorii vor înscrie datele de evaluare vizuală

2.2.4. Calculul suprafețelor degradate:

Defecţiunile înregistrate se grupează pe tipuri reprezentative de defecţiuni şi se evaluează,

Calculul suprafetelor degradate pe DN 24A între km 6+000,00 și km 6+150,00:

FIŞA DE EVALUARE VIZUALĂ A DEFECŢIUNILOR LA ÎMBRĂCĂMINTEA BITUMINOASĂ

FIŞĂ DE CALCUL ID - DJ 281 - KM 6+000 - 6+150

2.2.5. Calculul indicelui de degradare:

ID = Suprafaţa degradată /Suprafaţa totală evaluată

2.2.6. Determinarea calificativului stării de degradare:

Calificativul stării de degradare se stabileşte în funcţie de indicele de degradare aşa

Starea de degradare a obiectivului investigat este caracterizată de valaorea medie a

2.3. Determinarea indicelui de stare a îmbrăcămintei - PCI

- esantionul 1 (E1) – km 6+000 – km 6+030;

2.3.2. Determinarea gradului de credibiliatate:

n = numărul total de eșantioane investigate;

- cuantificarea degradărilor în vederea determinării indicelul PCI se face

2.3.3.1.Eşantionul numărul 1 – E1:

Fişă investigare vizuală eşantion 1 (E1) km 6+000,00 – km 6+030,00

GRAVITATEA DENSITATE VALOARE

2.3.3.2. Eşantionul numărul 2 – E2:

Fişă investigare vizuală eşantion 2 (E2) km 6+030,00 – km 6+060,00

2.3.3.3. Eşantionul numărul 3 – E3:

Fişă investigare vizuală eşantion 3 (E3) km 6+060,00 – km 6+090,00

(0,81+0,68)2 + (0,68+0,82)5 + (0,82+0,89)*3 = 15,61