Memoriu de Prezentare Pod Peste Prut La Ungheni

COMPANIA NAIONAL DE AUTOSTRZI I DRUMURI
NAIONALE DIN ROMNIA S.A. (CNADNR S.A.)

Proiect co-finanat de Uniunea European prin Fondul European de Dezvoltare Regional
Pod peste Prut la Ungheni

92/25423/22.04.2015
MEMORIU DE PREZENTARE
2016
Memoriu de prezentare pentru proiectul Pod peste Prut la Ungheni
Cuprins
Lista tabele .................................................................................................................................. 6
Lista figuri.................................................................................................................................... 7
I. DENUMIREA PROIECTULUI: ................................................................................................... 8
II. TITULAR: ................................................................................................................................. 8
III. DESCRIEREA PROIECTULUI ................................................................................................. 9
3.1. Rezumatul proiectului ............................................................................................................. 9
3.2. Justificarea necesitii proiectului ......................................................................................... 10
3.3. Plane reprezentnd limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafa de teren
solicitat pentru a fi folosit temporar (planuri de situaie i amplasamente) ............................... 10
3.4. Date tehnice. Forme fizice ale proiectului (planuri, cldiri, alte structuri, materiale de
construcie) ................................................................................................................................. 14
3.4.1. Lucrri propuse ................................................................................................................. 14
3.4.1.1. Realizarea podului peste Prut......................................................................................... 14
3.4.1.2. Realizarea drumului de legtur ..................................................................................... 17
3.4.1.3. Punct control trecere frontier ........................................................................................ 19
3.4.1.5. Scurgerea apelor ............................................................................................................ 20
3.4.1.6. Dispozitive de reducere a zgomotului ............................................................................. 20
3.4.1.7. Sigurana circulaiei ........................................................................................................ 20
3.4.2. Elemente specifice caracteristice proiectului propus .......................................................... 21
3.4.2.1. Profilul i capacitile de producie.................................................................................. 21
3.4.2.2. Descrierea instalaiei i a fluxurilor tehnologice existente in amplasament ..................... 21
3.4.2.3. Descrierea proceselor de producie ale proiectului propus, in funcie de specificul
investiiei, produse i subproduse obinute, mrimea, capacitatea .............................................. 21
3.4.2.4. Materii prime, energia i combustibilii utilizai, cu modul de asigurare a acestora ........... 22
3.4.2.5. Racordarea la reelele utilitare existente in zon ............................................................ 24
3.4.2.6. Descrierea lucrrilor de refacere a amplasamentului in zona afectat de execuia
investiiei ..................................................................................................................................... 24
3.4.2.7. Ci noi de acces sau schimbri ale celor existente ......................................................... 24
3.4.2.8. Resurse naturale folosite in construcie i funcionare .................................................... 25
3.4.2.9. Metode folosite in construcie ......................................................................................... 25
3.4.2.10. Planul de execuie: faza de construcie, punerea in funciune, exploatare, refacere i
folosire ulterioar......................................................................................................................... 30
3.4.2.11. Relatia cu alte proiecte existente sau planificate .......................................................... 31
3.4.2.12. Descrierea alternativelor studiate de titularul proiectului ............................................... 31
Beneficiar: CNADNR SA Pagina 2 din 186

Elaborator: S.C. Expert Proiect 2002 S.R.L.
3.4.2.13. Alte activiti care pot aprea ca urmare a proiectului................................................... 49

3.4.2.14. Alte autorizaii cerute pentru proiect ............................................................................. 50
3.4.3. Localizarea proiectului ....................................................................................................... 50
3.4.3.1. Distana fa de granie pentru proiectele care cad sub incidena Conveniei privind
evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontier.................................................... 50
3.4.3.2. Folosine actuale i planificate ale terenului att pe amplasament, ct i zone adiacente
acestuia ...................................................................................................................................... 50
3.4.3.3. Hri, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informaii privind caracteristicile fizice
ale mediului, att naturale, ct i artificiale .................................................................................. 51
3.4.3.4. Politici de zonare i de folosire a terenului ...................................................................... 52
3.4.3.5. Areale sensibile .............................................................................................................. 52
3.4.3.6. Detalii privind orice variant de amplasament care a fost luat in considerare ............... 54
3.5. Caracteristicile impactului potenial asupra mediului............................................................. 55
3.5.1. Descrierea succint a impactului potenial i a naturii impactului ....................................... 55
3.5.2. Extinderea impactului (zona geografic, numrul populaiei/habitatelor/speciilor afectate) 72
3.5.3. Magnitudinea i complexitatea impactului.......................................................................... 73
3.5.4. Probabilitatea impactului ................................................................................................... 73
3.5.5. Durata, frecvena i reversibilitatea impactului ................................................................... 73
3.5.6. Msurile de evitare, reducere i ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului ...... 73
3.5.7. Natura transfrontier a impactului ...................................................................................... 73
IV. SURSE DE POLUANTI SI INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA
POLUANTILOR IN MEDIU ......................................................................................................... 74
4.1. Protectia calitatii apelor ........................................................................................................ 74
4.1.1. Sursele de poluani pentru ape, locul de evacuare sau emisarul ....................................... 74
4.1.2. Staiile i instalaiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevzute .................... 74
4.1.3. Msuri de diminuare a impactului ...................................................................................... 76
4.2. Protectia aerului ................................................................................................................... 78
4.2.1. Sursele de poluanti pentru aer, poluani ............................................................................ 78
4.2.2. Instalaiile pentru reinerea i dispersia poluanilor in atmosfer ........................................ 81
4.2.3. Masuri de reducere a impactului: ....................................................................................... 81
4.3. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor ........................................................................... 83
4.3.1. Sursele de zgomot i vibraii .............................................................................................. 83
4.3.2. Amenajri i dotri pentru pentru protecia mpotriva zgomotelor i vibraiilor .................... 86
4.3.3. Msuri pentru reducerea zgomotului i a vibraiilor ............................................................ 87
4.4. Protectia impotriva radiatiilor ................................................................................................ 87
4.4.1. Sursele de radiaii.............................................................................................................. 87

4.4.2. Amenajrile i dotrile pentru protecia mpotriva zgomotului i vibraiilor.......................... 88

4.5. Protecia solului i a subsolului ............................................................................................. 89
4.5.1. Sursele de poluare a solului i subsolului .......................................................................... 89
4.5.2. Lucrrile i dotrile pentru protecia solului i a subsolului ................................................. 90
4.5.3. Msuri de reducere a impactului asupra solului si subsolului ............................................. 90
4.6. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice .......................................................................... 91
4.6.1 Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect ............................................... 91
4.6.2. Lucrrile, dotrile i msurile pentru protecia biodiversitii, monumentelor naturii i ariilor
protejate ...................................................................................................................................... 92
4.7. Protectia aezrilor umane i a altor obiective de interes public ........................................... 94
4.7.1. Identificarea obiectivelor de interes public, distana fa de aezrile umane, respectiv fa
de monumente istorice i de arhitectur, alte zone asupra crora exist instituit un regim de
restricie, zone de interes tradiional ............................................................................................ 94
4.7.2. Lucrrile, dotrile i msurile pentru protecia aezrilor umane i a obiectivelor protejate i
/ sau de interes public ................................................................................................................. 94
4.8. Gospodrirea deeurilor generate pe amplasament ............................................................. 95
4.8.1. Tipurile i cantitile de deeuri de orice natur rezultate .................................................. 95
4.8.2. Modul de gospodrire a deeurilor rezultate ...................................................................... 96
4.9. Gospodarirea substantelor si preparatelor chimice periculoase ............................................ 97
4.9.1. Substante si preparate chimice periculoase utilizate i / sau produse................................ 97
4.9.2. Modul de gospodarire a substantelor si preparatelor chimice periculoase i asigurarea
condiiilor de protecie a factorilor de mediu i a sntii populaiei ............................................ 98
V. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI ........................................................... 99
5.1. Dotri i msuri prevzute pentru controlul emisiilor de poluani in mediu ............................ 99
VI. JUSTIFICAREA INCADRRII PROIECTULUI, DUP CAZ, IN PREVEDERILE ALTOR
ACTE NORMATIVE NAIONALE CARE TRANSPUN LEGISLAIA COMUNITAR (IPPC,
SEVESO, COV, LCP, DIRECTIVA CADRU AP, DIRECTIVA CADRU AER, DIRECTIVA
CADRU A DEEURILOR ETC.) ............................................................................................... 104
VII. LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER ........................................................ 105
7.1 Descrierea lucrarilor necesare organizarii de santier ........................................................... 105
7.2 Localizarea organizarii de santier si a bazei de productie. ................................................... 106
7.3 Impactul asupra mediului generat de organizarea de santier............................................... 107
7.4. Surse de poluani i instalaii pentru reinerea, evacuarea i dispersia poluanilor in mediu in
cadrul organizrii de antier ...................................................................................................... 108
7.5. Dotri i msuri prevzute pentru controlul imisiilor de poluani in mediu ........................... 108

VIII. LUCRARI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTITIEI, IN

CAZ DE ACCIDENTE SI/SAU LA INCETAREA ACTIVITATII, IN MASURA IN CARE ACESTE
INFORMATII SUNT DISPONIBILE ........................................................................................... 109
8.1. Lucrrile propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiiei, in caz de
accidente i / sau la incetarea activitii ..................................................................................... 109
8.2. Aspecte referitoare la prevenirea i modul de rspuns in caz de poluri accidentale.......... 111
8.3. Aspece referitoare la inchiderea / dezafectarea / demolarea instalaiei .............................. 113
8.4. Modaliti de refacere a strii iniiale / reabilitare in vederea utilizrii ulterioare a terenului 113
IX. ANEXE ................................................................................................................................ 113
X. DATE PENTRU PROCEDURA DE EVALUARE ADECVATA .............................................. 114
10.1. Descrierea succinta a proiectului si distanta fata de aria naturala protejata de interes
comunitar, precum si coordonatele geografice (Stereo 70) ale amplasamentului proiectului. .... 114
10.2. Numele si codul ariei naturale protejate de interes comunitar ........................................... 115
10.3. Prezenta si efectivele/suprafetele acoperite de specii si habitate de interes comunitar in
zona proiectului ......................................................................................................................... 120
10.4. Legaturile proiectului cu managementul conservarii ariei naturale protejate de interes
comunitar .................................................................................................................................. 153
10.5. Estimarea impactului potential al proiectului asupra speciilor si habitatelor din aria naturala
protejata de interes comunitar ................................................................................................... 155

Lista tabele
Tabel 1. Suprafeele amenajate temporar i permanent pentru realizarea proiectului .......................................................12
Tabel 2. Cantiti de substane folosite pentru marcarea drumului .....................................................................................23
Tabel 3. Timpul total de folosire al utilajelor pentru realizarea lucrrilor la drumul de legtur ..........................................23
Tabel 4. Timpul total de folosire al utilajelor pentru realizarea lucrrilor la podul peste Prut ..............................................23
Tabel 5. Cantitatea de motorin necesar realizrii proiectului ..........................................................................................24
Tabel 6. Prognoza traficului in amplasamentul proiectului..................................................................................................31
Tabel 7. Criterii folosite pentru aplicarea analizei multi-criteriale ........................................................................................35
Tabel 8. Debite maxime in zona analizat ..........................................................................................................................56
Tabel 9. CMA, VL, VG pentru sursele de poluare pentru aer STAS 12574 87 .............................................................65
Tabel 10. CMA pentru principalii poluani atmosferici conform legii 104/2011 privind calitatea aerului nconjurtor ..........65
Tabel 11. VL i VG pentru principalii poluani atmosferici conform legii 104/2011 .............................................................65
Tabel 12. Vibraii produse de echipamentele de construcie ..............................................................................................72
Tabel 13. Factori de emisie pentru motoarele Diesel, in kg/1000 l in conformitate cu ord. 462/1993 .................................79
Tabel 14. Debitele maxime orare de poluani emii in atmosfer de utilaje in timpul lucrrilor de construcie ..................79
Tabel 15. Emisii de la utilajele de construcie i compararea cu CMA prevzute in ordinul 462/1993 ...............................79
Tabel 16. Emisiile de noxe i reducerea acestora in cazul scenariului cu proiect fa de scenariul fr proiect, in tone pe
an .........................................................................................................................................................................................80
Tabel 17. Concentraiile maxime admisibile ale unor substane in aerul atmosferic din zonele protejate ..........................81
Tabel 18. Concentraii maxime admise de substane toxice in atmosfera fronturilor de lucru ............................................82
Tabel 19. Concentraiile maxime admise de pulberi in atmosfera zonei de munc ............................................................83
Tabel 20. Deeuri produse in amplasamentul proiectului ...................................................................................................95
Tabel 21. Plan de monitorizare a amplasamentului podului peste Prut ............................................................................ 102
Tabel 22. Coordonatele proiectului in sitem STEREO 70 ................................................................................................. 115
Tabel 23. Tipuri de habitate prezente in ROSCI0213 Rul Prut i evaluarea sitului in ceea ce le privete ...................... 116
Tabel 24. Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE listate in formularul standard
Natura 2000 al ROSCI0213 Rul Prut ............................................................................................................................... 117
Tabel 25. Specii de amfibieni i reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE listate in formularul
standard Natura 2000 al ROSCI0213 Rul Prut ................................................................................................................ 117
Tabel 26. Specii de peti enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE listate in formularul standard Natura
2000 al ROSCI0213 Rul Prut ........................................................................................................................................... 118
Tabel 27. Specii de nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE listate in formularul standard
Natura 2000 al ROSCI0213 Rul Prut ............................................................................................................................... 118
Tabel 28. Specii de plante enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE listate in formularul standard Natura
2000 al ROSCI0213 Rul Prut ........................................................................................................................................... 118
Tabel 29. Alte specii importante de flor sau faun listate in formularul standard Natura 2000 al ROSCI0213 Rul
Prut .................................................................................................................................................................................... 119
Tabel 30. Date privind prognoza speciilor de faun identificate in amplasamentul proiectului i in vecintatea acestuia 151
Tabel 31. Evaluarea consecinelor ................................................................................................................................... 168
Tabel 32. Categorii de probabilitate .................................................................................................................................. 168
Tabel 33. Matricea de impact ........................................................................................................................................... 168
Tabel 34. Nivelul impactului .............................................................................................................................................. 169
Tabel 35. Matricea de evaluare a impactului realizrii i exploatrii podului peste Prut asupra ariilor naturale protejate 170

Lista figuri
Figura 1. Plan de amplasament al proiectului ....................................................................................................................11
Figura 2. Ilustrarea suprafeelor afectate temporar i permanent de proiect ......................................................................11
Figura 3. Plan de situaie al proiectului plana 1 .............................................................................................................13
Figura 4. Plan de situaie al proiectului - plana 2 ..............................................................................................................13
Figura 5. Simulare 3D ........................................................................................................................................................14
Figura 6. Profil transversal tip drum provizoriu ...................................................................................................................24
Figura 7. Localizarea proiectului i a organizrii de antier in raport cu ariile protejate limitrofe ........................................25
Figura 8. Plan de amplasament alternative de traseu ........................................................................................................33
Figura 9. Plan de situaie varianta 1 ...................................................................................................................................33
Figura 10. Plan de situaie varianta 2 .................................................................................................................................34
Figura 11. Amplasarea variantei 1 in raport cu locurile de reproducere a speciilor de peti de pe cursul rului Prut ........46
Figura 12. Amplasarea variantei 2 in raport cu zonele de reproducere ..............................................................................47
Figura 13. Starea actual a amplasamentului proiectului...................................................................................................51
Figura 14. Geologia amplasamentului analizat suprapunere Google Earth i harta geologic 1:200.000 ......................51
Figura 15. Zone nucleu ale Reelei Ecologice Naionale a Republicii Moldova Specii int ............................................53
Figura 16. Arii de protecie special avifaunistic din Republica Moldova .........................................................................54
Figura 17. Albia rului Prut in amplasamentul proiectului ..................................................................................................55
Figura 18. Amplasarea proiectului, a drumului tehnologic i a organizrii de antier in raport cu ROSCI0213 Rul Prut i
RN 2.556 Rul Prut ..............................................................................................................................................................59
Figura 19. Amplasarea proiectului i a organizrii de antier in raport cu RN 2.554 Cotul Bran pe Rul Prut ...................59
Figura 20. Zone cu vegetaie spontan in amplasamentul proiectului ...............................................................................60
Figura 21. Culturi agricole in amplasamentul proiectului ....................................................................................................61
Figura 22. Galium verum (snziene) ..................................................................................................................................61
Figura 23. Verbascum phlomoides (lumnric) ................................................................................................................61
Figura 24. Rubus fruticosus (mur) ......................................................................................................................................62
Figura 25. Lonicera xylosteum (caprifoiul)..........................................................................................................................62
Figura 26. Salix alba (salcie), Populus alba (plop) i Hippopha rhamnoides (ctin alb) pe malurile rului Prut ...........62
Figura 27. Planul de situaie al proiectului suprapus cu limitele RN 554 Cotul Bran pe rul Prut.......................................68
Figura 28. Planul de situaie al proiectului suprapus pe cursul rului Prut .........................................................................69
Figura 29. Drumuri de exploatare existente in amplasamentul proiectului i in vecintatea acestuia ................................70
Figura 30. Detalii panou fonoabsorbant .............................................................................................................................86
Figura 31. Simulare 3D Iluminat nocturn in zona podului peste Prut..................................................................................88
Figura 32. Simulare 3D Iluminat nocturn in zona platformei vamale i a podului peste Prut ..............................................89
Figura 33. Graficul abundenei relative (x) raportate la frecven (y) ............................................................................... 153
Figura 34. Abundena relativ pentru speciile capturate n cele 12 staii (lungimea staiei aproximativ 250 ml) .............. 153
Figura 35. Abundena relativ n funcie de staia de colectare ........................................................................................ 154
Figura 36. Simulare 3D efect umbrire ora 9.00 ................................................................................................................ 162
Figura 37. Simulare 3D efect umbrire ora 12.00 .............................................................................................................. 162

MEMORIU DE PREZENTARE
I. DENUMIREA PROIECTULUI:
Pod peste Prut la Ungheni
II. TITULAR:
Titular: Compania Naional de Autostrzi i Drumuri Naionale din Romnia SA
Adresa: Bulevardul Dinicu Golescu, nr.38, sector 1, Bucureti
Telefon: 021.264.32.02
Fax: 0213120984
E-mail: office@andnet.ro, Adresa paginii de internet: www.cnadnr.ro
Persoane de contact:
Director: Ing. Narcis tefan Neaga
Responsabil pentru protecia mediului: Ecaterina Muscalu ef serviciu Protecia Mediului
Dr. Ing. Marioara Capr - Director Direcia Tehnic
Remus Mocanu Lucrri de art i consolidri
Elaboratorul studiului:
S.C. EXPERT PROIECT 2002 S.R.L.
Adresa: B-dul Theodor Pallady Nr. 47, Bloc HBC, Intrarea A, Parter, Sect.3, Bucuresti
Telefon/ Fax: 031.228.36.25/ 031.228.36.27
Data elaborrii: ianuarie 2016

III. DESCRIEREA PROIECTULUI

3.1. Rezumatul proiectului
Proiectul are urmtoarele inte:
realizarea unui pod rutier cu patru benzi peste rul Prut;
realizarea legturii cu autostrada Iai Ungheni;
realizarea unei pri a programului Guvernului de dezvoltare a infrastructurii rutiere in Romnia;
reducerea timpului de cltorie i a celui de tranzit.
Pentru implementarea proiectului, vor fi realizate urmtoarele lucrri:
Lucrri de pod:
- infrastructura podului va fi alctuit din dou culee i dou pile fundate indirect;
- suprastructura pe fiecare pod va fi alctuit dintr-o caset metalic cu nlime variabil, prevzut la partea
superioar cu platelaj din beton armat precomprimat.
- calea pe fiecare pod va asigura o parte carosabil de 8.00 m i un trotuar cu limea de 2.05 m;
- podul va fi echipat sistem de colectare i evacuare a apelor pluviale;
Lucrri de drum:
- realizarea unui drum de legtur de 1.000 ml, care include i podul peste rul Prut;
- platforma drumului: 26,0 m (in cazul profilului transversal nr. 1) i 24.53 m (in cazul profilului transversal tip
nr. 2);
- limea prii carosabile: 4 x 3,75 m = 15,00;
Lucrri pentru scurgerea apelor:
- anuri i rigole pereate pentru colectarea apelor pluviale;
- separatoare de hidrocarburi pentru epurarea apelor pluviale;
- podee pentru meninerea sistemului natural de scurgere a apelor existent inainte de construcia drumului de
legtur;
Punct control trecere frontier prevzut cu zon de parcare i cntar pentru autovehiculele de transport marf,
parcri pentru autoturisme, cldire administrativ. Accesul in ar i ieirea din ar se vor face pe cte patru
benzi pentru fiecare sens de circulaie.
Lucrri de consolidare: pentru stabilizarea taluzelor i pentru consolidarea terenului existent acolo unde este
cazul;
Lucrri pentru sigurana circulaiei: indicatoare rutiere i marcaj orizontal.
Lucrri pentru reducerea zgomotului: panouri fonoabsorbante performante.

3.2. Justificarea necesitii proiectului

Scopul proiectului este realizarea legturii rutiere intre Romnia i Republica Moldova, cu realizarea unui pod
peste rul Prut.
Rul Prut reprezint grania natural intre Romnia i Republica Moldova. In prezent, peste rul Prut exist urmtoarele
treceri permanente (cu pod):
Stnca Costeti (regim de trafic internaional cu specific auto);
Sculeni Sculeni (regim de trafic internaional cu specific rutier);
Albia Leueni (regim de trafic internaional cu specific rutier);
Oancea Cahul (regim de trafic internaional cu specific rutier);
Galai Giurgiuleti (regim de trafic internaional cu specific rutier i feroviar);
Rdui Prut Lipcani (regim de trafic internaional cu specific auto);
Iai Ungheni (regim de trafic internaional cu specific feroviar);
Flciu Stoianovca (regim de trafic internaional cu specific feroviar) neoperaional.
In regiunile situate de o parte i de alta a graniei romno - moldovene, infrastructura de transport este dominat
de reelele rutiere i feroviare. Dei densitatea infrastructurii de transport este mare, starea de viabilitate a acesteia este
precar, din cauza intreinerii necorespunztoare, a lipsei proiectelor de modernizare i a resurselor financiare. Acest lucru
are drept rezultat creterea semnificativ a timpilor de parcurs i a costurilor de transport.
Proiectul are ca scop crearea unei ci de comunicaie moderne cu implicaii in dezvoltarea regional a zonei, a
fluidizrii traficului, creterii siguranei utilizatorilor, micorarea timpilor de parcurs, scderea polurii la toate nivelurile in
zonele tranzitate in prezent, scurteaz legturile rutiere cu Republica Moldova, Ucraina i Rusia.
Podul peste rul Prut va asigura conexiunea autostrzii Pacani Iai Ungheni (inclus in reeaua prioritar
TEN-T a Uniunii Europene) cu drumul M14 Criva Briceni Chiinu Tiraspol i va micora distana dintre Chiinu i
Iai cu aproximativ 25 km. Totodat podul va conecta autostrada Tg. Neam Iai Ungheni prin partea de nord a
localitii Ungheni din Romnia cu varianta de ocolire a oraului Ungheni din Republica Moldova.
Pe lng valena internaional, podul peste Prut va deservi in bune condiii traficul de pe teritoriul Romniei.
Podul peste Prut este inclus in Masterplanul general de transport al Romniei.
Podul peste Prut la Ungheni este un obiectiv de interes naional, fiind inclus in legea 363 / 2006 privind aprobarea
planului de amenajare a teritoriului naional seciunea I reele de transport, anexa nr.1, ponctul 3. Poduri noi i anexa 2.
3.3. Plane reprezentnd limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafa de teren
solicitat pentru a fi folosit temporar (planuri de situaie i amplasamente)
Podul peste rul Prut va fi realizat in zona de grani dintre Romnia i Republica Moldova, in judetul Iai pe
teritoriul Romniei i raionul Ungheni pe teritoriul Republicii Moldova, conform planului de amplasament din figura 1.
Drumul de legtur din Republica Moldova va fi realizat in baza unui alt proiect.

Figura 1. Plan de amplasament al proiectului

Suprafaa amenajat permanent (inclusiv proiecia podului) este de 85.397 m2, din care 79.869 m2 pe
teritoriul Romniei i 5.528 m2 pe teritoriul Republicii Moldova, , iar suprafaa amenajat temporar este de 39.490
m2. Suprafeele amenajate temporar i permanent sunt detaliate in tabelul 1 i figura 2.
Figura 2. Ilustrarea suprafeelor afectate temporar i permanent de proiect

Tabel 1. Suprafeele amenajate temporar i permanent pentru realizarea proiectului
Suprafaa amenajat permanent prin proiect

Suprafaa amenajat permanent prin proiect in Romnia (inclusiv proiecia podului)
suprafa platforme S1 75.292 m2
suprafa culee pod S2 1.370 m2
suprafa pil pod S3 507 m2
suprafa proiecie pod S4 1.551 m2
S4 - 1 1.148 m2
TOTAL RO (S1+S2+S3+S4+S4-1) 79.869 m2
Suprafaa amenajat permanent prin proiect in Republica Moldova (inclusiv proiecia podului)
suprafa culee pod S2 1.370 m2
suprafa pil pod S3 507 m2
suprafa proiecie pod S4 1.551m2
S4-1 1.148 m2
suprafa platform drum S7 953 m2
TOTAL MD (S2'+S3'+S4'+S4-1'+S7) 5.528 m2
TOTAL RO+MD 85.397 m2
Suprafete amenajate temporar
suprafa drum tehnologic S5 19.490 m2
suprafa organizare de antier S6 20.000 m2
TOTAL (S5+S6) 39.490 m2
Din suprafaa total amenajat permanent pe teritoriul Romniei, 77.169 m2 reprezint suprafaa ocupat
efectiv de proiect (amenajat la sol calculat prin insumarea S1, S2 i S3 din tabelul 1) i 2.968 m2 reprezint
proiecia podului.
Suprafaa ocupat permanent (amenajat la sol) este amplasat integral in cadrul sitului de importan
comunitar ROSCI0213 Rul Prut i 72.519 m2 in cadrul rezervaiei naturale RN 2.556 Rul Prut. Proiectul prevede
schimbarea destinaiei terenului ocupat permanent, dar deoarece acesta reprezint un procent foarte mic din suprafaa
ROSCI0213 Rul Prut (0,0650 %) i a rezervaiei naturale Rul Prut (0,1680%), impactul nu va fi semnificativ.
Podul va supratraversa RN 2.554 Cotul Bran pe Rul Prut, dar nu va conduce la ocuparea niciunei suprafee din
cadrul acestei arii naturale protejate.
Suprafaa ocupat temporar de proiect este de 39.490 m2 din care 20.000 m2 pentru organizarea de antier i
19.490 m2 pentru drumul tehnologic. Organizarea de antier este amplasat integral in afara ariilor naturale protejate, iar
drumul tehnologic este amplasat in cea mai mare parte in afara ariilor naturale protejate, excepie fcnd o suprafa de
2.170 m2 care se suprapune cu ROSCI0213 Rul Prut, conform planurilor de situaie din figurile 3 i 4. Suprafeele afectate
temporar de lucrri vor fi refcute la finalizarea proiectului i aduse la starea iniial.
Nu a putut fi realizat incadrarea suprafeelor ocupate permanent de proiect in raport cu zonele de dezvoltare
durabil a ariilor naturale protejate deoarece acestea nu au fost stabilite pentru ariile naturale protejate in cadrul crora va
fi realizat proiectul. Aceste trei arii naturale protejate nu sunt atribuite in custodie i nu au nc plan de management.

Proiectul intr sub incidena art. 27, aliniatul (1) din OUG 57 / 2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice. Conform legii 363 / 2006 privind aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului naional Seciunea I Reele de transport, anexa nr. 1, punctul 3 i anexa 2, podul peste Prut la
Ungheni este considerat obiectiv de interes naional.
Figura 3. Plan de situaie al proiectului plana 1
Figura 4. Plan de situaie al proiectului - plana 2

De asemenea, planurile de amplasament i de situaie se regsesc in anexele 2 i 3.

3.4. Date tehnice. Forme fizice ale proiectului (planuri, cldiri, alte structuri, materiale de construcie)
3.4.1. Lucrri propuse
3.4.1.1. Realizarea podului peste Prut
Pentru implementarea proiectului va fi adoptat urmtoarea soluie: Poduri paralele cu tablier mixt oel-beton,
grind continu cu nlime variabil (un pod pentru fiecare sens de circulaie). Lucrarea de art va avea schema static de
grind continu cu trei deschideri de 70.00 m + 100.00 m + 70.00 m i lungimea total de 261.20 m. Structurile de pod
vor fi dimensionate respectnd normele in vigoare (Normele Europene).
Infrastructura
Infrastructura podului va fi alctuit din dou culee i dou pile fundate indirect.
Pilele sunt fundate indirect pe cte 26 piloi forai de diametru mare (1.50 m) i lungimea de 35.00 m. Inainte de
realizarea piloilor se vor analiza rezultatele pe piloii de prob, privind capacitatea portant a acestora. Piloii sunt
solidarizai la partea superioar cu radiere din beton armat cu inlimea de 3.00 m. Elevaiile pilelor sunt lamelare i sunt
prevzute in plan cu forma hidrodinamic in amonte i aval. Alctuirea secional este de tip casetat cu trei perei
despritori cu grosimea de 0.85 m, golurile rezultate fiind umplute cu beton simplu.
Figura 5. Simulare 3D
Culeele sunt fundate indirect pe cte 18 piloi forai cu diametrul 1.50 m i lungimea de 35.00 m. Piloii sunt
solidarizai la partea superioar cu radiere din beton armat cu nlimea de 2.00 m. Elevaiile culeelor vor fi realizate din
perei verticali, completai cu grind-banchet, zid de gard i ranfori din beton armat intre fundaii i banchet.
Lateral in culee, sunt prevzute ziduri intoarse din beton armat, de form trapezoidal, cu grosime variabil (0,50
m la capete i 1,00 m in seciunea vertical de incastrare din fa spre umplutur a culeei.

Executarea infrastructurilor se va face la adpostul incintelor de palplane etanse. Inaintea turnrii betoanelor se
vor executa epuismente pentru evacuarea apelor de infiltraie.
Aparatele de reazem utilizate vor fi de tip modern cu izolatori antiseismici
Racordarea cu terasamentele
Pentru realizarea racordrii podului cu structura rutier de pe rampe, au fost prevzute plci de racordare.
Racordarea podului cu terasamentele in zona culeelor, se face cu ajutorul sferturilor de con pereate. Acestea vor
fi prevzute cu scri i casiuri.
Suprastructura
Suprastructura pe fiecare pod este alctuit dintr-o caset metalic cu inlime variabil, prevzut la partea
superioar cu platelaj din beton armat i beton precomprimat.
Schema static a tablierului este de grind continu mixt oel-beton cu inlime variabil, avnd deschiderile teoretice
70.00 m + 100.00 m + 70.00 m. Lungimea tablierului este 242.60 m (inclusiv capetele tablierului peste zonele de
rezemare), iar lungimea podului este 261.20 m.
Tablierul este casetat, cu pereii verticali inclinai i are inlimea variabil de la 3.00 m in cmp i pe culee, pn
la 5.00 m in dreptul reazemelor intermediare. In interiorul casetei sunt prevzute diafragme cu goluri bordate pentru a
asigura accesul personalului de intreinere. Tablierul va fi confecionat uzinal in tronsoane ce vor fi asamblate pe antier.
Platelajul va fi executat din dale din beton armat prefabricate. Pentru preluarea momentelor negative, pe
reazemele intermediare se va prevedea precomprimare longitudinal in dalele din beton armat. La marginile tablierului
sunt prevzute grinzi de parapet prefabricate cu alctuire arhitectural.
Cale, trotuar, parapei, echipamente pe pod
Pe fiecare pod aferent unui sens de circulaie este asigurat o parte carosabil de 8.00 m pentru dou benzi de
circulaie i un trotuar de 2.05 m pentru pietoni separat de partea carosabil printr-un parapet de siguran metalic ce va
corespunde nivelului de protecie foarte ridicat H4b conform Normativ AND 591/2005 i Normativ pentru sisteme de
protecie pentru sigurana circulaiei, pe drumuri, poduri i autostrazi indicativ AND 593-2014. S-a optat pentru realizarea
unui trotuar pe fiecare pod pentru asigurarea micului trafic de frontier (traficului pietonal).
Pentru protecia pietonilor au fost prevzui parapei pietonali metalici moderni cu aspect deosebit din punct de
vedere estetic. Calea pe pod are urmtoarea alctuire:
mixtur asfaltic stabilizat MAS16 4 cm;
beton asfaltic pentru poduri BAP16 - 4 cm;
ap de protecie a hidroizolaiei BA8 2 cm;
hidroizolaie 1 cm.
Calea pe trotuar are urmtoarea alctuire:
mixtur asfaltic BA8 3 cm;
beton de umplutur in trotuar C 35/45
hidroizolaie - 1cm.

Dispozitive de acoperire a rosturilor

Dispozitivele de acoperire a rosturilor vor fi de tip etan i vor fi montai in dreptul rostului de pe fiecare culee.
Toate prile componente ale dispozitivelor de dilataie vor fi asigurate de ctre productori. In urma dimensionrii, au
rezultat rosturi de dilataie ce trebuie s asigure un suflu de 30 cm.
Dispozitive pentru colectarea i evacuarea apelor pluviale de pe pod
Pentru colectarea i evacuarea apelor pluviale este prevzut un sistem de evacuare a apelor modern, cu guri de
scurgere amplasate in borduri i tubulatura pentru dirijarea acestora spre staiile de preepurare a apelor cu separator de
hidrocarburi i desnisipator, montate pe culee i descrcarea acestora in emisar, respectiv rul Prut. Acest sistem de
canalizare pluvial este format din conducte tip PVC-KG Dn 250 mm, cu o lungime total de 505.20 m, iar racordurile sunt
de tip PVC-KG Dn 110 mm cu o lungime de 41.00 m.
Pentru evitarea problemelor cauzate de fenomenele de inghe pe timp de iarn, tubulatura pentru dirijarea apelor
pluviale de la gurile de scurgere pn la separatoarele de hidrocarburi va fi prevzut cu sisteme moderne de degivrare.
Acest sistem const din cabluri nclzitoare speciale cu protecie UV care se monteaz pe tubulatura de dirijare a apelor
pluviale i va fi controlat prin intermediul unor termostate cu senzori de temperatur i umiditate, de ctre tablourile
electrice complet echipate aferente. Sistemul mai cuprinde i elemente pentru etanare capete, doze de jonciune, cleme
de fixare i alte elemente care sunt asigurate de ctre productori. Componentele precum i numrul acestora sunt
asigurate de ctre productorii sistemului.
Sisteme de iluminat
Podul va fi echipat cu un sistem de iluminat modern, completat de un sistem de iluminat arhitectural adiacent
specific lucrrilor de art de acest tip. Stlpii pentru iluminat, ce vor asigura iluminatul i ghidajul vizual pe timpul nopii
sunt confecionai din material metalic, avnd o inlime de 10 m, deasupra prii carosabile.
Corpurile de iluminat, cu o putere de 150 W/buc, sunt montate pe stlpi cu ajutorul unor console cu lungimea de
1.20 m. Dimensionarea sistemului de iluminat s-a fcut lund in calcul luminana necesar, modul de distribuie a
corpurilor de iluminat i alte considerente. Tehnic, s-au avut in vedere prevederi in legtur cu racordarea la reeaua
existent, posturi de transformare i tablouri de siguran. Sistemul de iluminat arhitectural adiacent este format de corpuri
de iluminat tip proiector cu o putere de 1000 W/buc.
Sisteme de reducere a zgomotului
Podul va fi echipat cu panouri fonoabsorbante performante pe toat lungimea lui.
Marcaje i indicatoare
Se vor asigura marcajele orizontale i verticale necesare pentru sigurana circulaiei pe pod.
Echipamente pentru inspecii tehnice
La podurile cu nlime variabil cum este cazul podului peste Prut, soluia clasic pentru intreinere este de
asigurare a unor goluri de acces in interiorul casetei pentru asigurarea inspeciei in interior. Pentru asigurarea inspeciei in
exteriorul podului se pot folosi dispozitive de tip "Bridge inspector".

Dat fiind inlimea variabil a casetei, montajul i mai ales operarea unor crucioare de intreinere exterioare
casetei ar fi dificile. Pentru accesul pe infrastructuri i in consecin pentru realizarea lucrrilor de intreinere ale aparatelor
de reazem au fost prevzute accese din golul casetei prevzute cu elemente de siguran. Banchetele infrastructurilor vor
fi prevzute cu parapei de siguran pentru sigurana operaiilor de intreinere.
Sisteme de monitorizare a comportrii in timp a podului
Datorit dimensiunilor importante ale lucrrii, a fost prevzut in conformitate cu normele actuale realizarea unui
sistem modern de monitorizare a comportrii in timp a structurii. Acest sistem de monitorizare continu presupune:
- montarea unor senzori care urmresc continuu deplasrile sub ncrcrile din convoaiele rutiere precum i din
efecte climatice (la nivelul structurii, in seciunile cu deplasri maxime precum i la nivelul reazemelor sau
infrastructurilor pentru verificarea eventualelor tasri);
- senzori care urmresc continuu nivelele de temperatura i presiunea vntului in anumite seciuni ale podului;
- senzori care msoar variaia eforturilor din convoaie i alte aciuni, in seciunile i barele caracteristice ale
elementelor structurale importante;
- senzori care msoar permanent evoluia nivelului apei;
- transmiterea in timp real a ansamblului informaiilor culese de sistemul de monitorizare la un dispecerat central i
prelucrarea msurtorilor pe baza unor softuri specializate in interpretarea bazelor de date.
Acest sistem de monitorizare, va fi operabil la data efecturii incercrii statice i dinamice i va fi utilizat pentru
culegerea de date suplimentare privind comportamentul structurii sub convoaiele de incercare.
Informaiile vor fi colectate centralizat de ctre CESTRIN prin direciile regionale de drumuri i poduri, respectiv
DRDP Iai, i vor fi utilizate in cadrul BMS i in procesul de cercetare in domeniu.
3.4.1.2. Realizarea drumului de legtur

Drumul de legtur se desprinde din viitoarea Autostrad Tg Mure Iai Ungheni la km 96+140 i traverseaz
rul Prut.
Lungimea drumului de legtur desprins din Autostrada Tg Mure Iai - Ungheni plus cea a podului (pn pe
teritoriul Republicii Moldova) este de 1.000 ml. Drumul de legtur ncepe de la km 0+000 i se finalizeaz la km 1+000,
dup traversarea rului Prut.
Drumul de legtur din Republica Moldova va fi realizat in baza unui alt proiect ce va fi implementat de Republica
Moldova.
Traseul in profil longitudinal
Declivitatea maxim pe traseul propus este 4.00%, iar cea minim este de 0.30%.
Razele de racordare in plan vertical sunt cuprinse intre (1.500 10.000) m.
Profilul transversal tip
Traseul propus al drumului este un drum de clas tehnic II, pentru care, in conformitate cu OG nr. 43/1997
privind "Regimul juridic al drumurilor" i Ordinul MT nr.45/1998 privind "Normele tehnice pentru proiectarea, construirea i
modernizarea drumurilor", profilele transversale au urmtoarele elemente i dimensiuni:

Profil transversal tip nr. 1:

platforma drumului: 26.00 m;
limea prii carosabile - 4 x 3.75 = 15.00 m;
limea benzilor de ghidare - 4 x 0.50 = 2.00 m;
limea benzilor de staionare urgent - 2 x 2.50 = 5.00 m;
limea acostamentelor - 2 x 0.50 = 1.00 m;
spaiu destinat zonei mediane 3.00 m;
limea parapetului de siguran - 2 x 1.70 m;
profilul transversal la partea carosabil va fi tip acoperi cu panta de 2.5%;
panta transversal la acostamente va fi de 4.0%.

platforma drumului: 24.53 m:
limea rigole de acostament - 2 x 0.90 m = 1.80 m;
separator de sens parapet din beton tip H2 - 0.67 m;
lime de lucru parapet din beton tip H2 2 x 1.03 m;
trotuar pietonal (2 x 2.50 m) = 5.00 m;
La inlimi ale rambleului mai mari de 2.00 m au fost prevzui parapei de siguran.
Structura rutier parte carosabil proiectat

5 cm strat de uzur din mixtur asfaltic stabilizat MAS16 AND 605/2013;
6 cm strat de legtur din beton asfaltic BAD20 AND 605/2013;
10 cm strat de baz din anrobat bituminos cu criblur AB31.5 AND 605/2013;
23 cm agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici - STAS 10473/2-86, SR ENV 13282 - 1:2013 si
STAS 6400-84;
30 cm strat inferior de fundaie de balast SR EN 13242/2008 i STAS 6400/1984;
20 cm strat de form din balast - SR EN 13242/2008 i STAS12253 1984;
umplutur din material granular;
40 cm blocaj din piatr brut;
decapare strat vegetal 30 cm.

3.4.1.3. Punct control trecere frontier

A fost proiectat un punct de control trecere frontier care corespunde traficului rutier de perspectiv. Acesta se
desfoar pe o lungime de circa 530 m si este prevzut cu:
zon de parcare i cntare pentru autovehiculele de transport marf;
parcri pentru autoturisme doar la ieirea din ar;
cldiri administrative;
spaiu destinat verificrii amnunite a cltorilor (doar la intrarea in Romnia);
spaiu inchis, destinat verificrii amnunite a autoturismelor;
spaiu destinat verificrii amnunite a tirurilor (spaiu inchis cu posibilitate de depozitare) i Roboscan;
birou comisionar vamal, in aproprierea parcrilor pentru tiruri.
Accesul in/din ar se va face pe cte 7 benzi pentru fiecare sens de circulaie:
2 benzi destinate transportului de marf (tiruri);
3 benzi destinate autoturismelor;
2 benzi destinate autocarelor.
Inainte de punctul de control de trecere a frontierei, la ieirea din ar, au fost proiectate 2 parcri aferente
cldirilor administrative:
- cu aproximativ 250 m, inainte de punctul de trecere a frontierei: 23 locuri pentru autoturisme (dimensiune 2.50 m
x 5.00 m);
- in dreptul cldirilor administrative: 20 locuri pentru autoturisme (dimensiune 2.50 m x 5.00 m).
Alctuire structur rutier parcri:

5 cm strat de uzur din mixtur asfaltic stabilizat MAS16 AND 605/2013;
6 cm strat de legtur din beton asfaltic BAD20 AND 605/2013;
10 cm strat de baz din anrobat bituminos cu criblur AB31.5 AND 605/2013;
23 cm agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici - STAS 10473/2-86, SR ENV 13282 - 1:2013 si STAS
6400-84;
30 cm strat inferior de fundaie de balast SR EN 13242/2008 i STAS 6400/1984;
20 cm strat de form din balast - SR EN 13242/2008 i STAS12253 1984;
umplutur din material granular;
40 cm blocaj din piatr brut;
decapare strat vegetal 30 cm.

Sigurana circulaiei
Pentru asigurarea siguranei circulaiei, a fost prevzut instalarea unui parapet de beton pe toata lungimea
drumului de legtur, cu un anumit nivel de protecie (conf. SR EN 1317/1,2).
De asemenea, a fost prevzut instalarea unui gard de siguran pe toata lungimea drumului de legtur i a
podului.
Se vor asigura marcajele orizontale, verticale i indicatoarele rutiere necesare pentru sigurana circulaiei pe
drumul de legtur, precum i pe platformele aferente punctului de frontier.
Sisteme de iluminat
Platforma aferent punctului de trecere a frontierei va fi echipat cu un sistem de iluminat modern, fiind prevzui
stlpi electrici din material metalic, avnd o inlime de 10 m. Corpurile de iluminat, cu o putere de 150 W/buc, sunt
montate pe stlpi cu ajutorul unor console cu lungimea de 1.20 m. Dimensionarea sistemului de iluminat s-a fcut lund
in calcul luminana necesar, modul de distribuie a corpurilor de iluminat i alte considerente. Tehnic, s-au avut in vedere
prevederi in legtur cu racordarea la reeaua existent, posturi de transformare i tablouri de siguran. Sistemul de
iluminat arhitectural adiacent este format de corpuri de iluminat tip proiector cu o putere de 1000 W/buc.
3.4.1.5. Scurgerea apelor

La baza taluzului de rambleu au fost prevzute anuri i rigole pereate din beton, de colectare a apelor pluviale
de pe zona drumului. La nlimi de rambleu mai mari de 2.00 m au fost prevzute rigole de acostament ce vor fi
descrcate prin intermediul casiurilor de descrcare amplasate pe terasament. Pentru epurarea apelor pluviale care spal
poluanii depui pe platforma drumului au fost prevzute separatoare de hidrocarburi.
Scurgerea apelor din cadrul punctului de trecere vamal, va fi asigurat printr-un sistem de canalizare.
Pentru asigurarea scurgerii apelor i meninerea sistemului natural de scurgere a apelor existent inainte de
construcia podului i a drumului de legtur au fost proiectate urmtoarele podee dalate:
- pode dalat km 0+220;
- pode dalat km 0+640.
La stabilirea cotei de fundare a podeelor s-a inut cont de adncimea de nghe. Calculul i dimensionarea
elementelor au respectat prevederile STAS 10111/1 i 10111/2 - 1987.
3.4.1.6. Dispozitive de reducere a zgomotului

Au fost prevzute sisteme de reducere a zgomotului de tip panouri fonoabsorbante performante.
3.4.1.7. Sigurana circulaiei

Reglementarea circulaiei este realizat conform standardelor i normativelor in vigoare, avndu-se in vedere
fluidizarea circulaiei printr-o presemnalizare corespunztoare.
Semnalizarea circulaiei in timpul execuiei lucrrilor se va face in concordan cu prevederile din:

Ordinul Comun MI/MLPTL in 1112/411/2000 - Normativ pentru semnalizarea zonei drumurilor afectate de
reparaii, la care se impun restricii de circulatie;
OG 195/2002 Privind circulaia pe drumurile publice;
HG 85/2003 (MO 58/2003) Norme metodologice de aplicare OG 195/2002.
Indicatoarele rutiere i de lucrri de marcaje necesare, pe tipuri i dimensiuni, forme i simboluri, vor fi prevzute
in conformitate cu prevederile din Codul Rutier i a standardelor de specialitate in vigoare, referitoare la semnalizarea
rutier (STAS 1484/ 1, 2 i 3 1986, cu completrile ulterioare).
O atenie deosebit va fi acordat siguranei circulaiei, att pietonale, ct i auto, astfel: se va proceda la
realizarea marcajului orizontal i plantarea de indicatoare rutiere, in concordan cu auditul de siguran intocmit in
cooperare cu Poliia Judeului Iai.
Plantare de indicatoare rutiere de orientare panouri verticale
Indicatoarele prevzute rspund cerinelor de avertizare, reglementare (prioritate, restricie i obligaie) i de
orientare - informare.
Pentru asigurarea siguranei circulaiei in perioada de operare au fost prevzute urmtoarele lucrri:
instalarea unui parapet de beton pe toata lungimea drumului de legtur, cu un anumit nivel de protecie (conf. SR EN
1317/1,2);
instalarea unui gard de siguran pe toat lungimea drumului de legtur i a podului;
vor fi asigurate marcajele orizontale, verticale i indicatoarele rutiere necesare pentru sigurana circulaiei pe
drumul de legtur, precum i pe platformele aferente punctului de trecere a frontierei.
Materialele de construcie necesare pentru realizarea proiectului sunt prezentate in subcapitolul 3.4.2.4.
3.4.2. Elemente specifice caracteristice proiectului propus

3.4.2.1. Profilul i capacitile de producie
Proiectul nu presupune realizarea unor procese de producie, ci realizarea unui pod peste Prut i a drumului de
legtur.
In perioada de exploatare, proiectul va fi destinat traficului rutier i nu implic procese de producie.
3.4.2.2. Descrierea instalaiei i a fluxurilor tehnologice existente in amplasament

In amplasamentul proiectului nu exist instalaii sau fluxuri tehnologice. Terenurile din amplasamentul proiectului
sunt terenuri arabile, conform certificatului de urbanism nr. 95/07.07.2015 emis de Consiliul Judeean Iai.
3.4.2.3. Descrierea proceselor de producie ale proiectului propus, in funcie de specificul investiiei,
produse i subproduse obinute, mrimea, capacitatea
Proiectul nu implic procese de producie, ci realizarea unui pod peste Prut i a drumului de legtur.
In perioada de operare nu vor fi obinute produse i subproduse, drumul fiind destinat traficului rutier.

3.4.2.4. Materii prime, energia i combustibilii utilizai, cu modul de asigurare a acestora

Apa necesar pentru realizarea proiectului va fi preluat dintr-un foraj propriu, iar apa potabil va fi achiziionat
imbuteliat. Pentru furnizarea energiei electrice va fi montat un generator in cadrul organizrii de antier.
Cantitatea de materii prime i de energie care va fi necesar pentru realizarea proiectului a fost estimat pe
baza volumului de lucrri. Materiile prime vor fi procurate de la balastierele i carierele din vecintatea amplasamentului.
Este strict interzis prelevarea de resurse naturale din amplasamentul proiectului.
Betonul i mixtura asfaltic necesare pentru realizarea lucrrilor nu vor fi preparate in amplasamentul lucrrilor,
ci vor fi aduse de la centre autorizate, pentru a reduce emisiile de poluani atmosferici i nivelul zgomotului in
amplasamentul proiectului.
Motorina necesar pentru transportul materialelor de construcie va fi achiziionat de la staiile de combustibil
din vecintatea amplasamentului.
Consumul de materii prime pentru realizarea proiectului

A. POD
1. Betoane = 14.465 m3;
2. Cofraje = 5.651 m2;
3. Oel beton = 1.465 tone;
4. Membran bituminoas = 5.168 m2;
5. Mixtur asfaltic BA8 = 3.882 m2 (280 tone);
6. Beton asfaltic BAP16 = 4.202 m2 (1572 tone);
7. Beton asfaltic MAS16 = 4.202 m2 (1572 tone);
8. Eafodaje metalice de susinere tablier = 350 tone;
9. Vopsea anticoroziv = 8.466 m2 (3810kg);
10. Structura metalica = 3.240 tone;
11. Dale prefabricate = 242 buc
12. Rosturi de dilataie D=260 mm = 45.00 m;
13. Placi de racordare L=6.00 m =32 buc.
B. Drum de legtur
1. Betoane = 2.708 m3;
2. Balast = 27.026 m3;
3. Piatr spart = 12.880 m3;
4. Mixtur asfaltic AB31.5 = 10.830 tone;
5. Binder BAD20 = 6.480 tone;
6. Beton asfaltic MAS16 = 50.520 m2 (6.062 tone);
7. Geotextil = 53.070 m2;

8. Podee dalate L = 2,00 m = 2 buc;

9. Parapet metalic = 1.220,00 m.
10. Parapet New Jersey = 130,00 m
11. Separatoare de hidrocarburi 30 m3/s = 12 buc;
In timpul realizrii lucrrilor de construcie a podului peste Prut vor fi folosite i substane chimice pentru
marcarea drumului, conform tabelului 2.
Tabel 2. Cantiti de substane folosite pentru marcarea drumului

Substana chimic Cantitate
Vopsea clar cauciuc 50 kg (50 kg/km de band continu)
Microbile de sticl 16 kg (16 kg/km)
Diluant 2,5 kg (2,5 kg/km)
Pentru realizarea podului peste Prut i a drumului de legtur vor fi folosite urmtoarele utilaje:
Tabel 3. Timpul total de folosire al utilajelor pentru realizarea lucrrilor la drumul de legtur
Nr. Consum specific de
Crt. Denumirea Utilajului Buc. Ore carburant (l/or)
1 EXCAVATOR 3 5.027 ore 20 l/h

2 BULDOZER 3 1.440 ore 24 l/h
3 CILINDRU COMPRESOR 8 14 t 5 6.447 ore 16 l/h
4 AUTOINCARCATOR WOLLA 3 1.655 ore 35 l/h
5 AUTOCISTERN 5 8 t (21600 t) 5 5 buc/zi/160 zile 22 l/h
6 REPARTIZATOR MIXTURI ASFALTICE 4 3.064 ore 20 l/h
7 AUTOMACARA 15 t 1 454 ore 16 l/h
8 AUTOBASCULANT 16 t(462.536 t) 20 20 auto/zi/289 zile 6 l/h
Tabel 4. Timpul total de folosire al utilajelor pentru realizarea lucrrilor la podul peste Prut
Nr. Consum specific de
Tipul utilajului Buc. Ore
Crt. carburant (l/or)
1 INSTALAIE FORAJ 1500 mm 3 9.132 ore 41 l/h
2 MOTOCOMPRESOR 6 mc/min 2 5.932 ore 8 l/h
3 MACARA 40 tf 2 5.384 ore 35 l/h
4 AUTOMACARA 15 19 tf 4 3.922 ore 20 l/h
5 EXCAVATOR 3 5.662 ore 20 l/h
6 AUTOINCARCATOR WOLLA 2 1.908 ore 35 l/h
7 AUTOBASCULANT 16 t (58633 T) 25 25 auto/zi/20 zile 6 l/h
8 CILINDRU COMPRESOR 8 14 t 2 1.862 ore 16 l/h
9 CIFAROM 9 mc/ben (36.275 t) 10 10 buc/zi/43 zile 7 l/h
10 POMP DE BETON 40 mc/or 2 445 ore 20 l/h
11 REPARTIZATOR MIXTURI ASFALTICE 1 282 ore 20 l/h

Pentru realizarea lucrrilor a fost estimat un consum de 4.258.255 l motorin, conform tabelului 5.
Tabel 5. Cantitatea de motorin necesar realizrii proiectului

Activitate Resursele folosite
Denumire Cantitate Resurse Furnizor
Transport 36.000 l Motorin Staii de combustibili din vecintatea
materiale amplasamentului
Funcionarea 4.254.655 l Motorin Staii de combustibili din vecintatea
utilajelor amplasamentului
Toate materiile prime, materialele de construcie, carburanii vor fi depozitate in spaii special amenajate in cadrul
organizrii de antier, amplasate in afara ariilor naturale protejate. De asemenea, vor fi manipulate cu grij, astfel inct s
nu existe emisii in mediu i s fie redus / eliminat riscul afectrii speciilor i habitatelor pentru a cror protecie au fost
desemnate cele trei arii naturale protejate in cadrul crora va fi realizat proiectul.
3.4.2.5. Racordarea la reelele utilitare existente in zon

In amplasamentul proiectului i in vecintatea acestuia nu exist reele utilitare.
Vor fi realizate lucrrile necesare pentru alimentarea cu energie electric i cu ap.
3.4.2.6. Descrierea lucrrilor de refacere a amplasamentului in zona afectat de execuia investiiei

Toate spaiile afectate temporar vor fi refcute la finalizarea lucrrilor de construcie i vor fi aduse la starea
iniial. Lucrrile de refacere sunt prezentate detaliat in cadrul capitolului VIII.
3.4.2.7. Ci noi de acces sau schimbri ale celor existente

Pentru realizarea investitiei se va utiliza drumul public, cu reglementarea circulatiei de ctre antreprenor. Pentru
realizarea investiiei va fi folosit ca drum tehnologic un drum care se desprinde din drumul judeean DJ 249.
Figura 6. Profil transversal tip drum provizoriu

Drumul tehnologic va fi realizat din piatr spart i balast, va avea o lungime total de 1.659 km i o suprafa
total de 19.490 m2, din care 2.170 m2 in cadrul ROSCI0213 Rul Prut. Suprafeele afectate temporar pentru realizarea
drumului tehnologic vor fi refcute la finalizarea proiectului i aduse la starea iniial (vor fi integrate in circuitul agricol).
3.4.2.8. Resurse naturale folosite in construcie i funcionare

Nu vor fi folosite resurse naturale din amplasamentul proiectului, cu excepia apei care va fi preluat dintr-un foraj
realizat in amplasamentul organizrii de antier.
Materialele necesare pentru realizarea terasamentelor vor fi asigurate de la balastierele din vecintatea
amplasamentului proiectului.
Toate materialele necesare pentru realizarea lucrrilor vor fi procurate de la centre autorizate.
3.4.2.9. Metode folosite in construcie

Realizarea proiectului presupune amplasarea organizrii de antier, realizarea podului peste Prut i a drumului de
legtur.
Pentru realizarea proiectului va fi amplasat o organizare de antier, in afara ariilor naturale protejate, la
aproximativ 100 m de limita ROSCI0213 Rul Prut, la 139 m de limita RN 2.556 Rul Prut i la aproximativ 193 m de limita
RN 2.554 Cotul Bran pe Rul Prut.
Figura 7. Localizarea proiectului i a organizrii de antier in raport cu ariile protejate limitrofe

Locaia organizrii de antier a fost aleas in vecintatea amplasamentului pentru a reduce emisiile de poluani
atmosferici generate de transportul materiilor prime i al deeurilor, conform recomandrilor ghidului JASPERS pentru
construcia de drumuri i autostrzi. Pentru a facilita legtura dintre amplasamentul organizrii de antier i amplasamentul
proiectului va fi folosit un drum tehnologic care se desprinde din drumul judeean DJ 249.
Pentru amplasarea organizrii de antier va fi ocupat temporar o suprafa de 20.000 mp. Lucrrile necesare
organizrii de antier sunt descrise in capitolul VII.
Groapa de mprumut pentru pmnt

In faza de proiectare a fost identificat o posibil groap de imprumut pe teritoriul administrativ al comunei
Golieti, tarlaua 45/1, parcela 211/5 i tarlaua 18/1, parcela 86/2, in afara ariilor protejate.
Groapa de mprumut are urmtoarele coordonate:
1F 644248.195 704277.691
2F 644263.163 704335.661
3F 644340.097 704335.129
Groapa de imprumut este aleas pe baza mai multor criterii:
- calitatea pmntului necesar execuiei terasamentelor (principalul criteriu);
- distana dintre amplasamentul proiectului i al gropi de mprumut;
- aprobrile obinute de la proprietarul terenului.
Pentru determinarea calitii pmntului din groapa de mprumut au fost efectuate 3 sondaje geotehnice:
SONDAJUL 1F groapa imprumut conform plan amplasament dat, 0.00 m fa nivel teren, NH = fr ap
0,00 m 0,30 m: sol vegetal;
0,30 m - 0,80 m: praf argilos, cafeniu, plastic vrtos;
0,80 m - 1,50 m: argila, cafenie, plastic vrtoas.
SONDAJUL 2F groapa imprumut conform plan amplasament dat, 0.00 m fa nivel teren, NH = fr ap
0,30 m - 0,70 m: praf argilos, cafeniu, plastic vrtos;
0,70 m - 3,00 m: argila, cafenie, plastic vrtoas;
SONDAJUL 3F groapa imprumut conform plan amplasament dat, 0.00 m fata nivel teren, NH = fara apa
0,30 m 0,80 m: praf argilos, cafeniu, plastic vrtos;
0,80 m - 5,00 m: argil, cafenie, plastic vrtoas.

Incercarea Proctor Normal efectuat pe materialul coeziv (argil), prelevat din sondajele 1F (1,00 1,50 m), 2F
(2,50 3,00 m) si 3F (4,50 5,00 m) executate pentru gropi de imprumut, a determinat urmtoarele caracteristici:
densitatea aparent maxim in stare uscat pdmax = 1,480 1,546 g/cm3;
umiditatea optim de compactare wopt = 23,4 25,8 %;
grad de compactare D = 97.4 99,8%;
umiditatea naturala w = 20,1 23,8%;
densitatea umeda = 1,787 1,853 g/cm3;
densitatea uscat = 1,445 1,543 g/cm3.
In urma analizelor efectuate in cadrul studiului geotehnic a rezultat c terenul prelevat din groapa de imprumut
este incadrat in categoria 4D rea, materialul respectiv trebuie inlocuit sau stabilizat pe minim 15 cm, astfel inct in
studiul geotehnic a fost propus renunarea la groapa de imprumut, iar volumul necesar pentru realizarea
terasamentelor va fi asigurat de la balastierele din vecintatea amplasamentului proiectului.
Va fi realizat un drum tehnologic din piatr spart i balast pentru a asigura conectarea amplasamentului lucrrilor
cu drumurile existente in zona analizat (DJ 249). Drumul va fi realizat din piatr spart i balast, va avea o lungime total
de 1.659 km i o suprafa total de 19.490 m2, din care 2.170 m2 in cadrul ROSCI0213 Rul Prut. Suprafeele afectate
temporar pentru realizarea drumului tehnologic vor fi refcute la finalizarea proiectului i aduse la starea iniial (vor fi
integrate in circuitul agricol).
A. Procesul tehnologic de realizare a podului peste Prut

Toate variantele structurale analizate in cadrul studiului de fezabilitate au fost modelate cu ajutorul elementului
finit in programe specializate de calcul cum ar fi CSI Bridge, calculul realizndu-se pe etape de execuie, conform
breviarului de calcul anex a studiului de fezabilitate. Acesta fiind singurul mod tehnic in care se pot dimensiona lucrrile
de pod.
Realizarea podului peste Prut implic urmtoarele lucrri:
Lucrrile necesare pentru infrastructuri vor fi realizate la adpostul unor incinte etane de palplane metalice,
astfel inct s fie eliminat riscul ptrunderii materialelor de construcie in albia rului Prut. Vor fi realizate spturile pentru
fundaii, piloii forai i radierul de solidarizare a acestora. Apoi se vor realiza elevaiile. Operaia va fi succesiv in funcie
de direcia de atacare a infrastructurilor.
Dup realizarea infrastructurilor se poate trece la montajul tablierului metalic. Aceast operaie poate fi realizat
in dou soluii tehnologice:
tehnologia de montaj a tronsoanelor de tablier cu ajutorul macaralei, pe palei intermediare. In aceasta
soluie, tablierul va fi uzinat pe tronsoane ce se vor monta prin operaii de ridicare i ripare pe paleele
intermediare. Dup ce tronsoanele vor fi poziionate pe reazemele intermediare, va fi realizat continuizarea
grinzii metalice dup care se poate trece la etapele urmtoare de execuie: montarea dalelor prefabricate,
realizarea monolitizrilor, precomprimrilor, conlucrrii platelajului din beton cu tablierul metalic, etc.

tehnologia de execuie prin lansare. In aceasta solutie, tablierul va fi uzinat pe tronsoane, solidarizarea
acestora prin sudur efectundu-se pe o platform de lansare aflat pe unul dintre cele dou maluri ale rului
Prut. Dup efectuarea verificrilor sudurilor, tablierul va fi lansat pe infrastructurile definitive executate in prealabil,
cu ajutorul unor confecii metalice provizorii cu rolul de a prelua diferentele de inaltime ale seciunii casetate.
Pentru a micora eforturile in structura metalic va fi executat i montat pe capatul de lansare al tablierului o
structur metalic ("nas"). Zidurile de gard ale culeilor vor fi finalizate dupa finalizarea operaiei de lansare a
podului. O dat ce tablierul este pe poziie se poate trece la montarea dalelor prefabricate, realizarea
monolitizrilor, precomprimrilor, conlucrrii platelajului din beton cu tablierul metalic, etc.
Dup inchiderea structurii se va trece la montarea hidroizolaiei, turnarea straturilor cii i montarea parapeilor i
a celorlalte echipamente pe pod.
Nu se va lucra in albia minor a rului Prut. Materialele de construcie i deeurile vor fi depozitate la distan
mare de albia rului Prut, in spaii special amenajate, astfel inct nu va exista pericolul ptrunderii acestora in cursul rului.
In conformitate cu tehnologia i etapele de execuie prezentate, durata total de realizare a unei pile este de
circa 4,5 luni.
In perioada realizrii lucrrilor de construcie, nu se vor modifica regimul de curgere al rului, adncimea apei,
calitile fizico-chimice ale apei.
B. Procesul tehnologic de realizare a drumului de legtur

Fazele de execuie i procesele tehnologice de execuie a cii rutiere
Un drum este alctuit din patru elemente structurale principale:
- terasamente;
- strat de form;
- fundaie;
- mbrcminte.
Terasamentele
Terasamentele susin calea de rulare i asigur racordarea acesteia la terenul natural. Rolul acestora este de a
prelua eforturile ce apar din solicitrile autovehiculelor. Terasamentele trebuie s ii pstreze capacitatea portant,
indiferent de condiiile climatice.
Execuia unui drum implic realizarea unui numr important de terasamente. Terasamentele se realizeaz in mai
multe etape:
- lucrri pregtitoare;
- lucrri de baz;
- lucrri de finisare.
Lucrrile pregtitoare reprezint prima faz din execuia unui terasament i presupun: verificarea i restabilirea
traseului, curarea terenului de vegetaie (ierburi, tufiuri, copaci), excavarea pmntului (pe categorii vegetal i
nevegetal) i pichetarea amprizei.

Lucrrile de baz reprezint realizarea lucrrilor de terasamente propriu-zise i constau din sparea pmntului
din debleuri, anuri, ncrcarea, transportul i nivelarea pmntului n rambleu i compactarea pmntului.
Lucrrile de finisare cuprind operaiile necesare pentru aducerea platformei, taluzurilor i a dispozitivelor de
evacuare a apelor de suprafa ntr-o stare de funcionare bun i pentru incadrarea acestora in peisaj. Zonele care au fost
terasate trebuie acoperite cu pmnt vegetal i insmnate pentru refacerea covorului vegetal.
Toate suprafeele care au fost ocupate temporar (organizrile de antier, drumurile tehnologice) vor fi curaate,
toate deeurile trebuie ndeprtate, terenurile trebuie nivelate i aduse in starea iniial. Se urmri procesul de refacere a
covorului vegetal.
Strat de form
Capacitatea portant la nivelul patului drumului influeneaz in mod determinant grosimea total a structurii rutiere.
Imbuntirea acesteia se face prin prevederea stratului de form, al crui mod de alctuire se stabilete in baza calculelor
tehnico-economice, in funcie de materialele ce alctuiesc terasamentele, in funcie de materialele disponibile din zona
drumului. In prezentul proiect stratul de form este din balast i are un rol important la mbuntirea capacitii portante.
Fundaia
Reprezint partea dintre patul drumului i mbrcminte i are rolul de a primi, a repartiza i a trasmite
terasamentelor sau terenului natural sarcinile vehiculelor care acioneaz asupra mbrcminii.
mbrcmintea
Reprezint partea drumului aezat deasupra fundaiei i care suport traficul. Poate fi alctuit din unul sau mai
multe straturi. Ansamblul de straturi ale mbrcminii i fundaiei se numete sistem rutier. Iar sistemul rutier mpreun
cu terasamentele alctuiesc complexul rutier.
Tehnologia de execuie a sistemului rutier impune folosirea a numeroase materiale i materii prime pentru
procesele tehnologice de fabricare a betoanelor, mixturilor asfaltice.
Tehnologia de realizare a suprastructurii drumului
Strat de fundatie din balast (strat inferior de fundatie)
- se aterne i se niveleaz balastul in straturi cu grosimea de maxim 15 cm (inainte de compactare);
- se adaug prin stropire cantitatea de ap necesar pentru asigurarea umiditii optime de compactare;
- se compacteaz cu ajutorul compactoarelor cu rulouri netede uoare i apoi cu compactoare cu pneuri vibratoare.
Strat de fundaie din piatr spart amestec optimal (strat superior de fundaie)
- se realizeaz amestecul de sorturi din agregate naturale (in proporiile stabilite) i de ap, corespunztoare
umiditii optime de compactare, intr-o instalaie fix cu predozator cu patru compartimente;
- piatra spart, amestec optimal, se aterne pe fundaie intr-un strat uniform i se compacteaz cu ajutorul
compactoarelor cu rulouri netede uoare i apoi cu compactoare cu pneuri vibratoare.
Strat de baz din mixtur asfaltic
Mixtura asfaltic din care este executat stratul de baz se prepar din agregate naturale, filer i bitum neparafinos
pentru drumuri, conform AND 605/2013.

Mixtura asfaltic nu va fi preparat in amplasamentul proiectului, ci va fi procurat de la centre specializate.

Mixtura va fi adus in punctele de lucru cu autobasculante cu inclzire, descrcat in repartizatoare i apoi compactat cu
compactoare cu rulouri netede.
Strat de legtur i strat de uzur
Straturile de legtur i de uzur sunt executate din mixturi asfaltice preparate la cald, cu bitum modificat,
conform prevederilor AND 605/2013.
Prepararea bitumului modificat se realizeaz in rafinrii.
Prepararea betonului asfaltic cu bitum modificat se realizeaz in instalaie automatizat i dotat conform
prevederilor AND 605/2013.
Aternerea se realizeaz numai cu repartizatoare finisoare, care s asigure precompactarea parial a mixturii,
la temperatura de minim 150C.
Compactarea se execut imediat dup aternere, cu compactor cu pneuri de 120 150 kN i un compactor cu
rulouri netede de 120 kN.
Ulterior vor fi executate lucrrile in vederea asigurrii scurgerii apelor care constau din:
realizarea de anuri i rigole pereate cu beton;
amplasarea separatoarelor de hidrocarburi;
Va fi montat parapetul de siguran.
Vor fi realizate semnalizrile verticale i marcajele orizontale.
C. Activiti de dezafectare
Realizarea investiiei nu presupune dezafectarea unor echipamente, utilaje sau cldiri.
Dup finalizarea lucrrilor de construcie, construciile i instalaiile existente in cadrul organizrii de antier vor fi
demontate i evacuate, iar spaiile ocupate temporar de organizarea de antier vor fi aduse la forma iniial. Terenul va fi
recopertat cu solul fertil excavat iniial. Deoarece terenul in care va fi amplasat organizarea de antier este ocupat in
prezent de culturi agricole in care se practic periodic lucrri agricole, nu este necesar adoptarea unor msuri speciale
pentru refacerea acestuia.
De asemenea, suprafeele ocupate de drumul tehnologic vor fi refcute i aduse la forma iniial.
3.4.2.10. Planul de execuie: faza de construcie, punerea in funciune, exploatare, refacere i folosire
ulterioar
Perioada de execuie propus este de 24 luni.
Lucrrile se vor realiza dup urmtorul plan de execuie:
A. Amplasarea organizrii de antier;
B. Realizarea podului peste rul Prut (24 luni);
C. Realizarea drumului de legtur (23 luni)

Lucrrile la podul peste rul Prut i la drumul de legtur vor fi realizate simultan, astfel inct intreaga perioad de
execuie propus este de 24 luni. Lucrrile de refacere a spaiilor afectate temporar vor fi realizate in lunile 23 -24.
In aceast perioad se vor crea aproximativ 85 locuri de munc. In perioada de exploatare vor fi create
aproximativ 3 locuri de munc.
Durata normal de exploatare a unui pod este de 100 de ani, iar a unui drum de legtur de 15 ani, n condiiile
realizrii lucrrilor de intreinere i de reparaii conform normativelor in vigoare.
3.4.2.11. Relatia cu alte proiecte existente sau planificate

In amplasamentul proiectului i in vecintatea acestuia nu exist alte proiecte cu care podul peste Prut ar putea
avea impact cumulat.
In zona analizat este proiectat i autostrada Trgu Mure Iai Ungheni. Podul peste Prut va asigura
conexiunea autostrzii Tg. Mure Iai Ungheni (inclus in reeaua TEN T a Uniunii Europene) cu drumul M 14 Criva
Briceni Chiinu Tiraspol. Aceste proiecte sunt proiecte complementare care sunt incluse in Masterplanul General de
Transport al Romniei.
Autostrada Tg. Mure Iai Ungheni se termin la km 0 al drumului de legtur al proiectului propus, astfel
inct nu va fi necesar un alt drum de legtur.
Lucrrile de construcie a acestor proiecte nu vor genera impact cumulat asupra mediului, cu excepia ocuprii
permanente a unor suprafee de teren, deoarece nu vor fi realizate simultan. Mai mult, in zona analizat, autostrada Tg.
Mure Iai Ungheni va fi realizat in afara ariilor naturale protejate, cu excepia ultimilor 129 m care vor fi in cadrul
ROSCI0213 Rul Prut, astfel inct nu vor avea impact semnificativ asupra ariilor naturale protejate in care va fi realizat
podul peste rul Prut (ROSCI0213 Rul Prut, RN 2.254 Cotul Bran pe Rul Prut i RN 2.256 Rul Prut). Suprafaa total
ocupat de autostrad va putea fi calculat dup definitivarea proiectului tehnic.
In perioada de operare, podul va prelua o parte din traficul de pe autostrada. Conform studiului de trafic, valorile
estimate ale intensitii traficului pentru zona analizat prezint 853 autovehicule valori MZA in 2018 i 2056 autovehicule
valori MZA in 2045.
Tabel 6. Prognoza traficului in amplasamentul proiectului
Anul Anul Anul Anul

Categoria 2018 2025 2035 2045
Autobuze 27 29 31 36
Autoturisme 673 842 1131 1574
Microbuze 55 111 149 205
Autofurgonete 4 5 6 9
AC 2 osii 14 20 28 40
AC 3,4 osii 28 31 38 46
AC >=5 osii 48 61 103 138
AC cu remorca 4 5 6 8

La estimarea impactului asupra mediului generat de podul peste rul Prut s-a inut cont de
traficul care va fi preluat de pe autostrada Tg. Mure Iai Ungheni.
Podul peste Prut reprezint un proiect prioritar pentru Guvernul Romniei i Guvernul Republicii Moldova.
3.4.2.12. Descrierea alternativelor studiate de titularul proiectului

Au fost analizate varianta zero i dou alternative de amplasament pentru noul pod i pentru drumul de
legtur;
Alternativa zero nu poate fi adoptat deoarece construcia podului peste Prut este necesar pentru asigurarea
siguranei i fluenei circulaiei i pentru conectarea autostrzii Tg. Mure Iai Ungheni cu infrastructura rutier din
Republica Moldova.
Alternativele de traseu studiate sunt prezentate in continuare.
Varianta 1 (roie) este format dintr-un drum de legtur care se desprinde din viitoarea Autostrad Trgu
Mure Iai Ungheni la km 96+140 i traverseaz rul Prut printr-un pod avnd lungimea de 261.20 m.
Lungimea drumului de legtur plus cea a podului (pn pe teritoriul Republicii Moldova) este de 1.000 ml.
Varianta 1 (roie) incepe de la km 0+000 i se finalizeaz la km 1+000.
Suprafaa ocupat de varianta 1 este de 85.394 m2 (inclusiv proiecia podului). Suprafeelor ocupate definitiv la
nivelul solului li se va schimba destinaia iniial a terenului.
Elementele geometrice ale drumului au fost proiectate in conformitate cu STAS 863-85 - Lucrri de drumuri.
Elemente geometrice ale traseelor. Prescripii de proiectare, pentru viteza de proiectare de 40 km/h.
Varianta 2 (albastr) este format dintr-un drum de legtur care se desprinde din viitoarea Autostrad Trgu
Mure Iai Ungheni la km 94+783 i traverseaz rul Prut printr-un pod avnd lungimea de 261.20 m.
Lungimea drumului de legtur plus cea a podului (pn pe teritoriul Republicii Moldova) este de 1.000 ml.
Varianta 2 (albastr) incepe de la km 0+000 i se finalizeaz la km 1+000.
Suprafaa ocupat de Varianta 2 este de 86.044 m2 , suprafa creia ii va fi schimbat destinaia terenului.
Elementele geometrice ale drumului au fost proiectate in conformitate cu STAS 863-85 - Lucrri de drumuri.
Elemente geometrice ale traseelor. Prescripii de proiectare, pentru viteza de proiectare de 50 km/h.

Figura 8. Plan de amplasament alternative de traseu
Figura 9. Plan de situaie varianta 1

Figura 10. Plan de situaie varianta 2

Varianta 1 a fost descris in cadrul capitolului 3.4 (Date tehnice.Forme fizice ale proiectului). Mai jos vor fi
detaliate caracteristicile variantei 2.
Varianta 2
Traseul in profil longitudinal
Declivitatea maxim este de 4.00%, iar cea minim este de 0.30%.
Razele de racordare in plan vertical sunt cuprinse intre 1,500 10,000 m.
Profil transversal
Traseul propus este un drum de clasa tehnic II, pentru care, in conformitate cu OG nr. 43/1997 privind
"Regimul juridic al drumurilor" i Ordinul MT nr.45/1998 privind "Normele tehnice pentru proiectarea, construirea i
modernizarea drumurilor", profilele transversale au urmtoarele elemente i dimensiuni:
limea benzilor de ghidare - 4 x 0.50 = 2.00 m;
limea benzilor de staionare de urgen - 2 x 2.50 = 5.00 m;
limea acostamentelor - 2 x 0.50 = 1.00 m;
spaiu destinat zonei mediane 3.00 m;
limea parapetului de siguran - 2 x 0.75 m;


limea benzilor de ncadrare - 2 x 0.75 m;
limea acostamentelor - 2 x 1.75 m;
spaiu destinat separatoarelor de sens 0.60 m;
La nlimi mai mari de 2.00 m au fost prevzui parapei de siguran.
La alegerea variantei de amplasament a fost folosit analiza multi-criterial cu aplicarea criteriilor din tabelul 7.
Tabel 7. Criterii folosite pentru aplicarea analizei multi-criteriale

Obiective Criterii
1. Tehnice Condiii de relief, probleme de ocupare i natura terenului, cu subcriterii: topografice,
geologice, geotehnice, hidrologice / hidrotehnice, seismice, dificulti de ocupare a terenului,
situri arheologice, dificulti de obinere a avizelor / autorizaiilor, dificulti relocare utiliti
Securitatea/ Sigurana circulaiei
Viteza de proiectare
Elemente geometrie
Suprafaa ocupat
Valori de trafic
Lungimea total
Durata de execuie
Accesibilitate alte moduri de transport
Disponibilitatea/ proximitatea resurselor de materiale i umane
Costul de obinere i amenajare teren
2. Financiare Costul de construcie (C+M)
Alte costuri majore conform Dev. Gen. (proiectare, asigurri etc.)
Costuri totale de operare, intreinere i reparaii pe ciclul de via
Populaie deservit
Beneficiile utilizatorilor, subcriterii: economii de timp, de operare a vehiculelor i economii de
accidente
Impact pozitiv dezvoltare zonal (agricol, industrial, urban, turistic, comercial etc.)
Impact negativ zone construite, zone militare, zone industriale, zone rezideniale, cariere,
3. Socio - gropi de gunoi etc.
Economice
Impact negativ de relocare sau separare comuniti umane
Oportuniti de angajare in zon
Grad de acceptabilitate de ctre public/ societatea civila/ diverse grupuri
Indicatori ACB Financiari: VANF, RIRF
Indicatori ACB Economici: RIRE, B/C-E
Impact asupra mediului in perioada construciei (poluare atmosferic, clim, sol, zgomote)
Impact asupra mediului in perioada de operare (poluare atmosferic, clim, sol, zgomote)
4. Mediu Impact asupra faunei i florei in perioada de construcie i operare
Impact peisagistic
Impact negativ asupra ariilor protejate, Natura 2000 i a altor zone de mediu sensibile (zone
umede, impduriri etc.)

Detalierea criteriilor aplicate

C1.1 Condiii de relief, probleme de ocupare i natura terenului
C1.1.1. Dificulti topografice
Conform Certificatului de Urbanism nr. 95/07.07.2015 eliberat de Consiliul Judeean Iasi, amplasamentul
Variantei 1 de traseu este situat in extravilanul comunei Goleti, iar cel al Variantei 2 in extravilanul comunei Ungheni.
Nu au fost identificate dificulti topografice in cazul ambelor variante.
C1.1.2. Dificulti geologice

Amplasamentul in care se regsete perimetrul analizat (conform Hrii geologice a Romniei Foaia 14 Iai) se
situeaz in partea central-estic a Platformei Moldoveneti, unitate geostructural precarpatic, constituit dintr-un soclu
alctuit din mezometamorfite, peste care urmeaz o cuvertur sedimentar ce include formaiuni atribuite intervalului
Neoproterozoic Cuaternar. In cazul ambelor variante studiate, dificultile geologice sunt medii.
C1.1.3. Dificulti geotehnice

Incadrarea in categoriile geotehnice se face in conformitate cu NP 074/2014: Normativ privind principiile,
exigenele i metodele cercetrii geotehnice a terenului de fundare. Categoria geotehnic indic riscul geotehnic la
realizarea unei construcii. Riscul geotehnic depinde de dou grupe de factori: pe de o parte factorii legai de teren, dintre
care cei mai importani sunt condiiile de teren i ap subteran, iar pe de alt parte factorii legai de structura i de
vecintile acestora. Amplasamentele studiate prezint urmtoarele caracteristici:
- condiii de teren teren mediu la dificil;
- ap subteran cu epuismente normale sau excepionale;
- clasificarea construciei dup categoria de importan normal;
- vecinti risc moderat la major;
- riscul geotehnic - tip moderat la major;
- categoria geotehnic 2 la 3.
Pe baza acestor caracteristici, rezulta ca riscul geotehnic este de tip moderat la major. In cazul variantei 1
dificultile geotehnice sunt medii, iar in cazul variantei 2, dificultile geotehnice sunt mari. Amplasamentul studiat din
Republica Moldova este reprezentat de o zon inundabil, iar adncimea necesar de fundare este mai mare de 35 m.
C1.1.4. Dificulti hidrologice/ hidrotehnice

Acviferele de adncime sunt sub presiune, avnd caracter ascensional. Forajele hidrogeologice executate in diferite
puncte ale zonei de est a Municipiului Iai i in zona Podu Jijiei au pus in eviden acvifere de adncime la diferite cote. Acviferele
din depozitele Sarmaianului mediu, cantonate la partea superioar a zonelor de platou ale dealurilor, frecvent au debite bogate i
proprieti fizico-chimice corespunztoare utilizrii ca ap potabil.
In cazul ambelor variante studiate, dificultile hidrologice / hidrotehnice sunt medii.

C1.1.5. Dificulti seismice

Din punct de vedere seismic, conform Codului de proiectare seismic P1001/2013, valoarea de vrf a
acceleraiei terenului pentru proiectare este ag = 0.25 g, pentru cutremure avnd intervalul mediu de recuren IMR = 100
de ani, iar valoarea perioadei de control Tc = 0.7 s.
Din punct de vedere al macrozonrii seismice, perimetrul se incadreaz in gradul 81, corespunztor gradului VIII
pe scara MSK conform STAS 11100/1-93.
In cazul ambelor variante studiate, dificultile seismice sunt medii.
C1.1.6. Dificulti de ocupare a terenului

Amplasamentele propuse pentru cele dou variante de traseu sunt situate in extravilanul localitii Goleti
(Varianta 1), respectiv Ungheni (Varianta 2). In prezent amplasamentul propus pentru varianta 1 este ocupat indeosebi de
campuri cultivate aflate in proprietate privata, iar amplasamentul propus pentru varianta 2 (inclusiv al drumului de legtur
din Republica Moldova) este ocupat de tereuri arabile i de zone construite (conform planului de amplasament din
figura 8).
Obinerea terenului pentru construcia infrastructurii rutiere se va face conform prevederilor Legii nr. 255 din 14
decembrie 2010 privind exproprierea pentru cauza de utilitate public, necesar realizrii unor obiective de interes
naional, judeean i local, publicat in Monitorul Oficial nr. 853 din 20 decembrie 2010, art. 5 i art. 11 alin. 7, 8 i 9 pentru
imobilele afectate de realizarea lucrrilor de utilitate public cu modificrile i completrile ulterioare i art. 8 din HG nr.
53/2011 de aprobare a Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 255/2010.
Varianta 1 de traseu presupune exproprieri pe o suprafa de aproximativ 79.999 m2.
Suprafaa de teren necesar a fi expropriat in Varianta 2 este de aproximativ 80.649 m2.
In cazul ambelor variante, realizarea lucrrilor propuse implic schimbarea destinaiei terenului, dar deoarece
acestea reprezint un procent foarte mic raportat la zona analizat, impactul asupra mediului nu va fi semnificativ.
Din punct de vedere al ocuprii terenului, varianta 1 nu prezint dificulti de ocupare a terenului, iar in cazul
variantei 2 sunt dificulti medii de ocupare a terenului, deoarece majoritatea parcelelor sunt in proprietate privat.
C1.1.7. Situri arheologice, monumente istorice, cimitire

La faza studiului privind stabilirea variantelor de traseu s-a intocmit Studiul arheologic evaluare preliminar.
Zona investigat in studiul arheologic a acoperit cele dou variante de traseu analizate, acestea fiind situate una in
proximitatea celeilalte.
Conform concluziilor studiului arheologic, nici unul dintre cele dou trasee propuse nu intersecteaz situri
arheologice cunoscute, dar starea destul de deficitar a cunostinelor despre zona face ca apariia unor situri necunoscute
(sau reparate numai prin periegeza i foarte vag localizate) s fie foarte posibil.
Cele dou variante de traseu pot avea impact mediu asupra siturilor arheologice, monumentelor istorice,
cimitirelor.

C1.1.8. Dificulti obinere avize/ autorizaii necesare

Varianta 1 de traseu prezint dificulti medii din punct de vedere al obinerii avizelor/autorizaiilor, iar varianta 2
prezint dificulti mari din punct de vedere al obinerii autorizaiilor, innd cont c in amplasamentul variantei 2 pe
teritoriul Republicii Moldova exist zone construite.
C1.1.9. Relocare utiliti (gaze, electricitate, telecomunicaii etc.)

Lund in considerare caracteristicile amplasamentului pentru cele dou variante de traseu, acestea prezint
dificulti minime/sczute din punct de vedere al relocrii de utiliti.
C1.2. Securitatea/ Sigurana circulaiei

Pentru asigurarea siguranei circulaiei a fost prevzut instalarea pe toata lungimea podului a parapeilor de
siguran deformabili zincai de tip H4b (conf. AND 591) i a parapeilor de tip New Jersey pe toata lungimea drumului de
legtur, cu un anumit nivel de protecie (conf. SR EN 1317/1,2) pentru a reine i redireciona vehiculele in condiii bune
de siguran pentru utilizatorii drumului.
Din punct de vedere al gradului de siguran, cele dou variante de traseu prezint grad de siguran mare.
C.1.3. Viteza de proiectare

Elementele geometrice ale drumului sunt proiectate in conformitate cu STAS 863-85 - Lucrri de drum. Elemente
geometrice ale traseelor. Prescripii de proiectare, pentru viteza de proiectare de 40 km/h pentru Varianta 1 i 50 km/h
pentru Varianta 2.
C.1.4. Elemente geometrice

Elementele geometrice ale drumului sunt proiectate in conformitate cu STAS 863-85 - Lucrri de drum. Elemente
geometrice ale traseelor. Prescripii de proiectare.
Elementele geometrice luate in considerare, in cadrul acestui criteriu, pentru cele 2 variante de traseu sunt:
raza curbelor in plan;
declivitatea in profil longitudinal;
racordarea in plan vertical.
Raza curbei in plan pe Varianta 2 este mai mare (500 m) dect cea de pe Varianta 1 (200 m).
Declivitatea in profil longitudinal are valori similare pe cele dou variante i anume:
valorile minime ale declivitii sunt 0.30%; conform caietului de sarcini, se recomand ca declivitatea minim s
nu coboare sub 0.3%, pentru a se reduce riscul de acvaplanare;
valorile maxime ale declivitii, 4.00%, nu depesc valoarea maxim admis pentru viteza de baz luata in
considerare.
Racordrile in plan vertical, 1,500 10,000 m pentru ambele variante, nu depesc valoarea maxim admis

pentru viteza de baz luat in considerare.
C1.5 Suprafaa ocupat

Suprafaa ocupat de varianta 1 este de 85.394 m2.
Suprafaa ocupat de varianta 2 este de 86.044 m2.
Ocuparea permanent a acestor suprafee implic i schimbarea destinaiei terenului.
C1.6. Valori de trafic

Fluxurile de circulaie sunt aceleai pentru cele dou variante de traseu analizate.
C1.7. Lungimea total

In cazul ambelor variante de traseu, lungimea drumului de legtur plus cea a podului (pn pe teritoriul Republicii
Moldova) este de 1.000 ml.
C1.8. Durata de execuie

Durata de execuie a lucrrilor de construcie in ambele variante este de 24 luni.
C1.9. Accesibilitate alte moduri de transport

In aval de cele dou variante de traseu studiate, la aproximativ 5.6 km fa de Varianta 2 i respectiv 5.9 km fa
de Varianta 1, funcioneaz punctul de trecere a frontierei Iai Ungheni, in regim de trafic internaional cu specific
feroviar.
Cele dou variante de traseu studiate prezint accesibilitate sczut la alte moduri de transport.
C1.10. Disponibilitatea/ proximitatea resurselor materiale

Disponibilitatea/ proximitatea resurselor materiale in raport cu amplasamentul este medie/ moderat in cazul celor
dou variante de traseu studiate.
C1.11. Disponibilitatea/ proximitatea resurselor umane

Disponibilitatea / proximitatea resurselor umane este mare in cazul ambelor variante de traseu studiate.
C2.Obiective financiare
In condiiile in care resursele financiare disponibile pentru reabilitarea i dezvoltarea infrastructurii sunt limitate, iar
nevoia de finanare a Romniei in acest domeniu este foarte ridicat, se urmrete minimizarea impactului financiar
asupra costului de construcie i de operare. Necesitile de lucrri de intreinere, modernizare, realizare de drumuri i
poduri noi ale rii sunt foarte mari, infrastructura existent nefiind adaptat la cerinele de trafic prezente. Bugetul
disponibil pentru asemenea lucrri este limitat (fix), iar unul dintre factorii care contribuie la creterea numrului de proiecte

este costul acestora. Cu ct costul investiiei este mai mic, cu att se pot acoperi ct mai multe din necesitile identificate
la nivelul infrastructurii rutiere.
C2.1. Costul de obinere i amenajare teren

Proiectul urmrete construcia unui pod nou peste Prut. Implementarea acestuia genereaz costuri de obinere
i amenajare teren, care au o pondere important in costul total al investiiei. Costul de obinere a terenului include
cheltuielile efectuate pentru exproprieri i scoaterea din circuitul agricol a suprafeelor afectate de proiect.
Costul pentru amenajarea terenului include cheltuielile efectuate la inceputul lucrrilor pentru pregtirea
amplasamentului. Conform datelor disponibile in momentul realizrii memoriului de prezentare, suprafaa proprietilor
imobiliare supuse exproprierii pentru cauz de utilitate public este:
in cazul Variantei 1: 79.999 m2;
in cazul Variantei 2: 80.649 m2.
innd cont de categoria de folosin a terenurilor ce urmeaz s fie expropriate, conform devizului general
preliminar, costul de obinere a terenului este cu 47,76% mai mare in cazul variantei 2.
C2.2. Costul de constructie (C+M)

Lucrrile de construcii-montaj au fost prezentate in cadrul capitolului 3.4 (Date tehnice. Forme fizice ale
proiectului). Costurile de construcie sunt cu aproximativ 1% mai mari in cazul variantei 2.
C2.3. Alte costuri majore conform Devizului General (proiectare, asigurri etc.)
O pondere important in costurile totale de investitie o detin costurile pentru proiectare si asistenta tehnica.
Conform Devizelor Generale preliminare, costurile pentru proiectare si asistenta tehnica sunt aceleai in cazul ambelor
variante studiate.
C2.4. Costuri totale de operare, intreinere i reparaii pe ciclul de via (VANC/ EUR)
Costurile de operare ale proiectului includ costurile asociate cu operarea zilnic i intreinerea de rutin i
costurile activitilor planificate. Aceste categorii de costuri sunt prevzute pentru intreaga perioad de evaluare a
proiectului i vor fi suportate din bugetul CNADNR prin direciile de specialitate.
Valoarea actualizat net a costurilor de operare i intreinere pentru cele dou variante de traseu este similar.
C3. Obiective socio-economice

C3.1. Populaia deservit
Nu exist diferenieri intre cele dou variante in ceea ce privete populaia deservit.

C3.2. Beneficiile utilizatorilor

C3.2.1. Economii de timp
Reducerea timpului de parcurs constituie unul dintre cele mai semnificative beneficii generate direct de proiectul
de infrastructur. Reducerea global a duratei cltoriei este pozitiv, modificarea timpilor de parcurs fiind generat direct
de implementarea proiectului de infrastructur.
Valoarea actualizata net a economiilor rezultate din reducerea timpului de parcurs pentru pasageri i mrfuri
este aceeai pentru ambele variante studiate.
C3.2.2. Economii costuri de operare a vehiculelor

Costurile de operare a vehiculelor (VOC vehicle operating costs) includ in general costurile carburantului,
uleiului lubrifiant, pieselor de schimb, intreinerii (ore de munc), cauciucurilor, amortizrii i echipajului. Aceste costuri
sunt, la rndul lor, determinate in mare msur de tipul vehiculului, vitezele de rulare, starea suprafeei drumului. De
aceea, costurile de operare a vehiculelor trebuie corelate cu construcia drumului (geometria i tratamentul de suprafata
ale drumului), strategia de intreinere a infrastructurii, nivelurile de congestionare (sau controlul traficului). Prin urmare,
orice schimbri ale acestor parametri vor modifica costurile de operare a vehiculelor.
Valoarea actualizat net a economiilor generate de costurile de operare a vehiculelor pentru cele dou variante
de traseu este aceeai.
C3.2.3. Economii accidente

Incidena de apariie a accidentelor rutiere se estimeaz in funcie de categoria drumului (drum naional, drum
judeean sau autostrad) i de numrul de vehicule / km care circul pe respectivul drum. Totodat, pentru fiecare
accident, in funcie de categoria drumului, se estimeaz un numr de victime, respectiv un numr de decedai, rnii grav i
rnii uor.
Valoarea actualizat net a economiilor generate de costurile cu accidentele pentru cele dou variante de traseu
este similar.
C3.3. Impact pozitiv dezvoltare zonal (agricol, industrial, urban, turistic, comercial etc.)
Este de ateptat ca implementarea proiectului s genereze i alte beneficii economice, diferite fa de beneficiile
din reducerea timpului de parcurs, beneficiile din reducerea costurilor de operare a vehiculelor, beneficiile din reducerea
numrului de accidente i beneficiile externe legate de impactul asupra mediului (poluarea atmosferic, efectul de ser).
Prin implementarea proiectului se va crea o cale de comunicaie modern cu implicaii in dezvoltarea regional a
zonei i care scurteaz legturile rutiere cu Republica Moldova, Ucraina i Rusia. Cele dou variante de traseu analizate
au impact pozitiv mare asupra dezvoltrii zonale.
C3.4. Impact negativ zone construite, zone militare, zone industriale, zone rezideniale, cariere, gropi de gunoi etc.
Podul va fi construit intr-o zon de grani, astfel c nu va afecta zone militare, zone industriale, cariere, gropi de

gunoi etc. De asemenea, varianta 1 nu va afecta zone construite / zone rezideniale, in schimb, pe traseul variantei 2,
exist zone construite in Republica Moldova (conform planului de amplasament din figura 8).
In concluzie, varianta 1 nu are impact negativ asupra zonelor construite, in schimb varianta 2 are impact mare
asupra zonelor construite.
C3.5. Impact negativ de relocare sau separare comuniti umane

Podul va fi construit intr-o zon de grani, astfel ca nu va avea impact negativ de relocare sau separare
comuniti umane, cele dou variante de traseu nu au impact negativ.
C3.6. Oportuniti de angajare in zona

Conform estimrilor preliminare, realizate pe baza cantitilor de lucrri, pentru construirea infrastructurii rutiere
se vor crea 85 de locuri de munc in ambele variante.
C.3.7. Grad de acceptabilitate de ctre public/ societatea civil/ diverse grupuri

Proiectul produce efecte, in primul rnd, la nivelul teritoriului i implicit al locuitorilor zonei. Integrarea proiectului la
nivel teritorial este unul dintre criteriile care poate contribui semnificativ la fundamentarea deciziei privind stabilirea
variantei de traseu optim.
Corelarea proiectului cu programele locale este primordial datorit faptului c acesta poate influena la nivel
teritorial viitorul acestora. Aceasta corelare se realizeaz prin consultri i colaborare cu autoritile administrative publice
locale in cursul procesului de proiectare.
Astfel, alternativele de traseu analizate au fost prezentate autoritilor locale, in scopul evitrii obstrucionrii
dezvoltrii programelor locale, cu precdere a acelora care sunt incluse in Planurile de Amenajare teritoriale aprobate,
precum i corelarea cu aceste programe.
Autoritile locale din Republica Moldova nu au acceptat varianta 2 de traseu deoarece aceasta presupune
demolarea unor locuine.
De asemenea, autoritile locale din Romnia i-au exprimat preferina pentru Varianta 1 de traseu.
Astfel, varianta 1 are un grad de acceptabilitate foarte mare, iar varianta 2 are un grad de acceptabilitate minim /
sczut.
C.3.8. Indicatori ACB Financiari

Scopul principal al analizei financiare este evaluarea profitabilitii i sustenabilitii financiare a proiectului din
punctul de vedere al beneficiarului proiectului. In esen, aceast analiza arat dac proiectul va genera un flux de
numerar net pozitiv in perioada de evaluare (profitabilitate) i dac fluxul de numerar cumulat de la inceperea proiectului
nu este sub zero (sustenabilitate).
Aceasta se face prin analizarea fluxului de numerar al proiectului, care include att ieirile de numerar, in termenii
investiiilor i costurilor de intreinere i operare ct i intrrile de numerar, in termenii surselor de finanare i

veniturilor/taxelor utilizatorilor. Fluxurile de numerar din analiza financiar nu include amortizarea, rezervele i alte
elemente de contabilitate care nu corespund fluxurilor reale din analiza economic.
La momentul alegerii variantei de traseu, nu sunt preconizate venituri poteniale proprii ale proiectului, precum
taxe de pod sau alte venituri adiacente specifice unui drum naional.
Iniiatorul proiectului urmrete prin realizarea acestei investiii obinerea unor beneficii de natur economic
legate in principal de dezvoltare durabil i cooperare regional, concretizate in competitivitate crescut a agenilor
economici, dezvoltarea turismului, atragerea i reinerea investiiilor in zon. De asemenea, proiectul este un rspuns la
nevoile prezente i viitoare de trafic pe aceast rut de transport.
In concluzie, proiectul nu este generator de venituri.
C.3.9. Indicatori ACB Economici

Scopul analizei economice cost-beneficiu este acela de a determina dac proiectul are o contribuie net pozitiv
asupra bunstrii economice totale. Analiza economic transform costurile i beneficiile proiectului intr-o unitate
monetar comun (euro) i compar nivelul beneficiilor cu nivelul costurilor pentru grupurile individuale de pri interesate
(furnizori, utilizatori i restul societii).
Beneficiile includ:
economisire timp, pentru utilizatori;
schimbri survenite in costurile de operare a autovehiculelor pentru utilizatori;
modificri la nivelul numrului de accidente;
variaii ale costurilor externe: efectul de ser i poluarea local a aerului.
C4. Obiective de mediu

Impactul potenial al construciei unui pod i al unui drum de legtur sunt prezentate in cadrul capitolului 3.5.
Caracteristicile impactului potenial asupra mediului.
Mai jos vor fi prezentate numai diferenele inregistrate in cazul celor dou variante de traseu analizate.
C4.1. Impact asupra mediului in perioada construciei (poluare atmosferic, clima, sol, ap, zgomote)
C.4.1.1. Impactul asupra aerului
La poluarea aerului pot contribui: activitile desfurate in cadrul organizrii de antier (depozitarea i
manevrarea materialelor de construcie, alimentarea cu carburani a utilajelor), activitile desfurate in cadrul fronturilor
de lucru (recopertarea/ recopertarea suprafeelor, lucrri de excavare/ umplere, realizarea terasamentelor, punerea in
oper a betoanelor/ asfaltului), trafic pe amplasamentul lucrrii i traficul pe drumurile de acces la amplasament.
Impactul asupra aerului este evaluat in funcie de numrul surselor de poluare, concentraiile de poluani
atmosferici, timpul de aciune al acestora.
Impactul asupra aerului i climei este semnificativ mai mare in cazul variantei 2, deoarece din cauza configuraiei
terenului, umpluturile de pmnt care trebuie realizate pentru terasamente sunt mult mai mari dect in cazul variantei 1,

respectiv 222.540 m3 pentru varianta 2 i 198.660 m3 pentru varianta 1. De asemenea, imbrcarea cu pmnt vegetal a
taluzurilor este mai mare in cazul variantei 2: 2.480 m3 fa de 2.380 m3.
Pe lng emisiile generate de manevrarea pmntului, vor fi asociate i emisiile de la utilajele care transport i
pun in oper pmntul care vor fi mai mari in cazul variantei 2.
C.4.1.2. Impactul asupra solului

Impactul asupra solului este cuantificat in funcie de suprafeele ocupate permanent / temporar de realizarea
lucrrilor, gradul de poluare a solului (concentraii de poluani in sol).
Implementarea ambelor variante presupune ocuparea temporar a unei suprafee de 20.000 m2 pentru
organizarea de antier. Suprafaa ocupat temporar pentru realizarea drumului tehnologic este de 19.490 m2 pentru
varianta 1 i 3.450 m2 in cazul variantei 2. Suprafeele ocupate permanent sunt de 77.819 m2 in cazul variantei 2, respectiv
77.169 m2 in cazul variantei 1.
Suprafeele totale ocupate temporar sau permanent de lucrri sunt mai mari in cazul variantei 1, dar deoarece
varianta 2 necesit realizarea mai multor umpluturi, impactul asupra solului este similar in cazul ambelor variante
analizate.
Ocuparea temporar / permanent a acestor suprafee implic i schimbarea destinaiei terenului.
Realizarea lucrrilor nu reprezint surs direct de poluare a solului. Se poate produce numai poluarea
accidental a acestuia.
C 4.1.3. Impactul asupra apei

Impactul asupra apei este cuantificat in funcie de numarul de corpuri de ap traversate, suprafeele ocupate
permanent / temporar de realizarea lucrrilor i de gradul de poluare a apei (concentraii de poluani in ap).
Deoarece ambele variante de traseu presupun traversarea rului Prut, nu se va lucra in albia minor a rului Prut,
iar realizarea lucrrilor nu reprezint surs direct de poluare a apelor, impactul asupra apelor este similar in cazul celor
dou variante de traseu analizate.
C.4.1.4. Impactul generat de poluarea fonic

Nivelul zgomotului produs in timpul realizrii lucrrilor de construcie depinde de:
natura utilajelor i de dispunerea lor;
fenomenele meteorologice: viteza i direcia vntului, temperatura aerului;
absorbia undelor acustice de ctre sol i aer;
topografia terenului;
nlimea i densitatea vegetaiei.
Deoarece varianta 2 necesit cantiti mai mari de umpluturi, implicit numrul utilajelor care realizeaz lucrrile va
fi mai mare, ca i timpul de funcionare al acestora, astfel nivelul zgomotelor va fi mai ridicat in cazul variantei 2 fa de
realizarea variantei 1, dar nu va avea impact semnificativ asupra mediului, inclusiv asupra celor trei arii naturale protejate

existente in zona analizat. Pentru ca nivelul zgomotelor s nu afecteze fauna existent in zona analizat, lucrrile nu vor
fi realizate in perioada de reproducere a faunei, respectiv nu vor fi realizate in perioada martie iunie.
C4.2. Impact asupra mediului in perioada de operare (poluare atmosferic, clim, sol, ap, zgomote)
Au fost folosite aceleai subcriterii ca i in cazul perioadei de construcie, impactul fiind similar in cazul ambelor
variante de traseu analizate.
C4.3. Impact asupra faunei i florei in perioada de construcie i operare

Impactul asupra florei i faunei a fost cuantificat in funcie de urmtoarele criterii:
numrul speciilor de flor potenial afectate;
numrul de specii de faun potenial afectate;
numrul locurilor de reproducere i adpost afectate.
C4.3.1. Numrul speciilor de flor potenial afectate

Varianta 2 strbate in principal terenuri arabile i zone construite in care nu au fost identificai arbori, iar Varianta
1 strbate terenuri arabile, dar i o zon de zvoi pe malul rului Prut, in care exist preponderent exemplare de plop
(Populus alba).
Deoarece in amplasamentul celor dou variante de traseu nu au fost identificate specii protejate de flor, iar
numrul copacilor care vor fi tiai in cazul Variantei 1 este destul de mic (51 copaci), impactul asupra florei nu este
semnificativ diferit in cazul celor dou variante analizate.
C4.3.2. Numrul speciilor de faun potenial afectate

Ca urmare a observaiilor efectuate in amplasamentul celor dou variante de traseu studiate, s-a estimat c
numrul speciilor de faun potenial afectate de realizarea celor dou variante de traseu este similar, cu excepia a dou
specii care necesit o protecie strict (specii menionate in anexa 4 A a OUG 57/2007) i care au fost observate in
amplasamentul variantei 2 (popndi - Spermophilus citellus i guter - Lacerta viridis) i a impactului asupra ciocrliilor de
cmp observate in amplasamentul variantei 2.
Impactul se manifest in general prin deranjarea indivizilor care folosesc amplasamentul celor dou variante de
traseu ca areal de hrnire, cu excepia impactului asupra popndilor (care au galerii in amplasamentul variantei 2) i a
ciocrliilor de cmp (care cuibresc in amplasamentul variantei 2 de traseu).
C4.3.3. Numrul locurilor de reproducere i adpost potenial afectate

Varianta 1 nu va afecta locuri de reproducere i adpost. Dei amplasamentul proiectului se suprapune
parial cu teritoriul rezervaiei naturale Cotul Bran pe Rul Prut, pentru a reduce potenialul impact al acestei variante
asupra biodiversitii, varianta 1 nu va strbate meandra pe care rul Prut o face in extravilanul localitii Golieti.
Aceasta este principala zon de reproducere pentru speciile de peti pentru a cror protecie a fost desemnat rezervaia

natural Cotul Bran pe Rul Prut. Mai mult, pe toat lungimea podului i a drumului de legtur vor fi montate panouri
fonoabsorbante performante, astfel inct s fie redus semnificativ nivelul zgomotului.
Deoarece lucrrile nu vor fi realizate in perioada de reproducere, nici in cadrul unor zone de reproducere, i vor fi
montate panouri fonoabsorbante pe toat lungimea podului i a drumului de legtur, varianta 1 a proiectului nu va afecta
in mod direct sau indirect zone de reproducere.
In zona in care podul traverseaz rul Prut, viteza de curgere a apei este mai mare, astfel inct aceast zon nu
ar putea fi folosit pentru depunerea icrelor de ctre speciile de peti pentru a cror protecie a fost desemnat aceast
rezervaie natural. Mai mult, in nordul amplasamentului podului exist o platform folosit pentru activiti economice.
Figura 11. Amplasarea variantei 1 in raport cu locurile de reproducere a speciilor de peti de pe cursul rului
Prut
In schimb, Varianta 2 va strbate terenuri in care au fost identificate galerii de popndi (Spermophilus citellus)
specie care necesit protecie strict i cuiburi de ciocrlii de cmp (Alauda arvensis), astfel inct are impact direct asupra
locurilor de reproducere.

Figura 12. Amplasarea variantei 2 in raport cu zonele de reproducere

Deoarece Varianta 2 poate afecta un important loc de reproducere i adpost in care a fost observa
prezena a dou specii care necesit protecie strict, impactul Variantei 2 asupra faunei este semnificativ mai
mare decat impactul Variantei 1.
In ceea ce privete impactul asupra locurilor de hrnire, variantele analizate sunt similare. Deoarece in
vecintatea amplasamentului lucrrilor exist habitate similare, iar suprafaa ocupat de lucrri reprezint un
procent foarte mic din zona analizat, restrngerea habitatului de hrnire a speciilor identificate nu va fi
semnificativ.
De asemenea, i in ceea ce privete impactul asupra rutelor de migraie, cele dou variante analizate sunt
similare. Deoarece inalimea la care se resimte efectul lucrrilor de construcie este inferioar inlimii la care au
loc zborurile in timpul migraiei, i nu vor fi realizate structuri care s constituie bariere in calea migraiei.
Amplasamentul lucrrilor (in cazul ambelor variante propuse) nu este folosit ca loc de popas de ctre speciile
migratoare euroasiatice.
C4. Impact peisagistic

Impactul asupra peisajului este generat de prezena antierului, a fronturilor de lucru i a muncitorilor i se
manifest numai in perioada de realizare a lucrrilor. La finalizarea lucrrilor, obiectivul se va integra armonios in peisaj.
Deoarece intre cele dou variante nu sunt diferene semnificative, impactul acestora asupra peisajului este
similar.

C5. Impact negativ asupra ariilor protejate, Natura 2000 i a altor zone de mediu sensibile (zone umede, impduriri
etc.)
Impactul negativ asupra ariilor protejate, Natura 2000 i a altor zone de mediu sensibile este cuantificat in funcie
de urmtoarele criterii:
numrul de arii naturale protejate strbtute;
numrul de habitate protejate strbtute;
suprafaa ocupat in cadrul ariei naturale protejate i suprafaa ocupat de habitate naturale protejate sau specii
protejate.
C5.1. Numrul de arii naturale protejate strbtute

Deoarece cursul rului Prut este suprapus cu teritoriul sitului de importan comunitar ROSCI0213 Rul Prut i
al rezervaiei naturale Rul Prut, nu a putut fi evitat amplasarea proiectului in cadrul ariilor naturale protejate.
Varianta 1 strbate teritoriile suprapuse ale ROSCI0213 Rul Prut i ale rezervaiilor naturale RN 2.556 Rul
Prut i RN 2.554 Cotul Bran pe Rul Prut. Pentru evitarea amplasrii proiectului in cadrul rezervaiei naturale Cotul Bran
pe Rul Prut, deschiderea central a podului va avea 100 m, astfel rezervaia va fi supratraversat prin intermediul
podului.
Varianta 2 strbate teritoriile suprapuse ale ROSCI0213 Rul Prut i ale rezervaiei naturale RN 2.556 Rul Prut.
Deoarece RN 2.554 Cotul Bran pe Rul Prut va fi practic supratraversat prin intermediul podului proiectat,
impactul celor dou variante de traseu analizate asupra ariilor naturale protejate este similar.
C5.2. Numrul de habitate protejate strbtute

Niciuna din variantele de traseu propuse nu strbate habitate protejate, astfel inct impactul este similar in cazul
ambelor variante analizate.
C5.3. Suprafaa ocupat in cadrul ariilor naturale protejate i suprafaa ocupat de habitate sau specii protejate
Att lungimea traseului in cadrul ariilor naturale protejate strbtute, ct i suprafaa ocupat sunt mai mari in
cazul Variantei 1 comparativ cu Varianta 2, respectiv lungimea traseului in cadrul ROSCI0213 Rul Prut suprapus cu RN
2.556 Rul Prut este de 809 m in cazul Variantei 1 i 100 m in cazul Variantei 2, iar RN 2.554 Cotul Bran pe Rul Prut va fi
supratraversat prin intermediul podului pe o lungime de 87 m in cazul variantei 1. Suprafaa ocupat in cadrul
ROSCI0213 Rul Prut este 86.570 m2 in cazul variantei 1 i 5.850 m2 in cazul variantei 2. Suprafaa ocupat in cadrul RN
2.556 Rul Prut este 82.340 m2 in cazul variantei 1 i 7.030 m2 in cazul variantei 2.
Ocuparea permanent a acestor suprafee implic i schimbarea destinaiei terenului, dar deoarece reprezint un
procent foarte mic din suprafaa total a ariilor protejate, impactul nu va fi semnificativ.
Varianta 1 va supratraversa RN 2.554 Cotul Bran pe Rul Prut, dar nu va conduce la ocuparea niciunei suprafee
din cadrul acestei arii naturale protejate i implicit nu va conduce la schimbarea destinaiei terenului. Varianta 2 nu va
intersecta RN 2.554 Cotul Bran pe Rul Prut.

Suprafaa ocupat de habitate protejate este zero in cazul ambelor variante analizate.
In ceea ce privete suprafeele ocupate de specii protejate, acestea sunt zero in cazul variantei 1 i aproximativ
1.600 m2 in cazul variantei 2 (suprafa reprezentat de zonele in care au fost observate galeriile de popndi i cuiburile
de ciocrlii de cmp).
innd cont de cele prezentate mai sus, impactul asupra mediului, inclusiv asupra ariilor protejate, Natura
2000 i a altor zone de mediu sensibile, este mai mare in cazul variantei 2 dect in cazul variantei 1.
In urma analizei multi-criteriale (cu aplicarea criteriilor tehnice, financiare, socio economice i de
protecie a mediului), a fost aleas Varianta 1.
De altfel amplasarea punctului de frontier intre Romnia i Republica Moldova prin construirea podului
peste Prut este rodul unor negocieri in timp intre cele dou state, Republica Moldova dezvoltnd lucrri de
infrastructur pn in zona de traversare a rului, statul romn urmnd s implementeze Autostrada Trgu Mure
Iai Ungheni, in conformitate cu Masterplanul general de Transport al Romniei.
3.4.2.13. Alte activiti care pot aprea ca urmare a proiectului

Construcia podului peste rul Prut i a drumului de legtur nu va conduce la apariia altor activiti. Agregatele
necesare pentru realizarea lucrrilor vor fi procurate de la centre autorizate, este strict interzis extragerea de agregate din
Apa necesar pentru realizarea lucrrilor va fi prelevat din cadrul unui foraj propriu, iar apa potabil va fi
procurat mbuteliat din comer.
Nu este necesar suplimentarea numrului de locuine.
Apele uzate generate in perioada de realizare a lucrrilor vor fi epurate prin intermediul staiei de epurare
amplasate in cadrul organizrii de antier.
Ulterior finalizrii lucrrilor propuse in cadrul proiectului, va fi realizat infrastructura aferent punctului vamal. In
perioada de operare vor fi desfurate i activiti specifice punctelor de trecere a frontierei.
Activitile produse in cadrul punctului vamal nu vor avea impact semnificativ asupra mediului. Apele uzate
generate in cadrul punctului vamal vor fi colectate i epurate corespunztor, nu vor fi deversate direct in emisarul natural.
Deeurile produse vor fi colectate i evacuate in conformitate cu prevederile legislaiei in vigoare.
Deoarece pe toat lungimea podului i a drumului de legtur vor fi montate panouri fonoabsorbante
performante, nivelul zgomotului va fi sub 45 dB (limita maxim admisibil pentru parcuri deoarece pentru arii naturale
protejate nu este reglementat limita).
Avnd in vedere aspectele prezentate anterior, nu exist ali factori sau alte dezvoltri conexe care ar putea
conduce la afectarea celor trei arii naturale protejate in cadrul crora va fi realizat proiectul.

3.4.2.14. Alte autorizaii cerute pentru proiect

Prin certificatul de urbanism nr. 95/07.07.2015 emis de Consiliul Judeean Iai au fost solicitate urmtoarele avize
/ autorizaii:
- avizul de gospodrire a apelor;
- avizul Statului Major General al MapN.
3.4.3. Localizarea proiectului

Podul peste rul Prut va fi realizat in judetul Iai pe teritoriul Romniei i raionul Ungheni pe teritoriul Republicii
Moldova, conform planului de amplasament din figura 1.
In conformitate cu memorandumul cu tema intrevederea Prim-ministrului Romniei cu Prim-ministrul Republicii
Moldova (14 martie 2014) cooperare bilateral 3. Podurile peste Prut cu nr. de nregistrare B2-3 / 836/24 martie 2014,
Romnia va finana studiile de fezabilitate pentru podurile peste Prut, dup decizia Republicii Moldova privind
amplasamentul podurilor.
Poziia podului a fost stabilit n studiul de fezabilitate pentru varianta de ocolire a oraului Ungheni, elaborat de
asocierea KOCKS INGENIEURE DESTIA FINNROAD UNIVERSINJ DESIGN, ENGINEERING, CONSULTING.
Coordonatele amplasamentului podului au fost puse la dispoziia Ministerului Transporturilor din Romnia i a
reprezentanilor CNADNR.
De asemenea, n cadrul ntlnirii bilaterale Romnia Republica Moldova a minitrilor transporturilor care a avut
loc la Iai n 9.09.2015 s-a reiterat ideea c podul peste Prut trebuie s asigure legtura autostrzii Tg. Neam Iai
Ungheni prin partea de nord a localitii Ungheni din Romnia cu varianta de ocolire a oraului Ungheni din Republica
Moldova, n conformitate cu studiul de fezabilitate realizat pentru varianta de ocolire a oraului Ungheni din Republica
Moldova.
Autostrada Tg. Mure Iai Ungheni i podul peste Prut sunt proiecte complementare care sunt incluse in
Masterplanul general de transport al Romniei.
3.4.3.1. Distana fa de granie pentru proiectele care cad sub incidena Conveniei privind evaluarea
impactului asupra mediului in context transfrontier
Proiectul va fi realizat in zona de grani dintre Romnia i Republica Moldova, dar nu cade sub incidena
Conveniei privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontier, adoptat la Espoo la 25 februarie 1991 i
ratificat prin legea 22/2001, deoarece nu se regsete in anexa 1 a acestei legi.
3.4.3.2. Folosine actuale i planificate ale terenului att pe amplasament, ct i zone adiacente acestuia
Conform certificatului de urbanism nr. 95/07.07.2015, terenul este situat in extravilanul comunei Golieti i face
parte din domeniul public i privat.

Folosina actual a terenului: arabil. Terenul nu se afl in zona protejat sau cu interdicie de construire.
3.4.3.3. Hri, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informaii privind caracteristicile fizice ale
mediului, att naturale, ct i artificiale
In prezent, terenurile pe care va fi realizat podul sunt libere de construcii.
Figura 13. Starea actual a amplasamentului proiectului
Caracteristici geofizice
Conform hrii geologice a Romniei (Foaia 14 Iai) i a datelor existente n lucrri de specialitate,
amplasamentul podului peste Prut la Ungheni poate fi ncadrat in partea central estic a Platformei Moldoveneti, unitate
geostructural precarpatic, constituit dintr-un soclu alctuit din mezometamorfite, peste care urmeaz o cuvertur
sedimentar ce include formaiuni atribuite intervalului Neoproterozoic Cuaternar.
Din punct de vedere geologic (conform hrii din figura 14) perimetrul studiat face parte din Platforma
Moldoveneasc, caracterizat prin apariia la zi n zonele adiacente, de sub formaiunile Cuaternare a depozitelor
Neogene (Bessarabiene).
Figura 14. Geologia amplasamentului analizat suprapunere Google Earth i harta geologic 1:200.000

Cuvertura cuaternar, cu grosimi de 10.020.0 m, este constituit la partea inferioar din nisipuri neuniforme i
prundiuri mrunte peste care urmeaz 10.015.0 m de luturi loessoide i marne argiloase i argile, cenuii-albstrui, cu
intercalaii de argile nisipoase i nisipuri fine la mediu granulare, cenuii sau glbui (argile i argile prfoase cunoscute n
literatura de specialitate sub numele de Argil de Bahlui).
Date seismice
Din punct de vedere seismic, amplasamentul analizat se ncadreaz n macrozona de intensitate seismic 8 1
(Conform SR 11100/1/93 Zonare seismic Macrozonarea Teritoriului Romniei).
Conform P100/1-2013 se red aciunea seismic pentru proiectare prin hazardul seismic i valoarea perioadei de
control: hazardul seismic descris de valoarea de vrf a acceleraiei orizontale a terenului a g determinat pentru intervalul
mediu de recurenta IMR, corespunztor strii limit ultime (SLU), are valoarea ag=0.25g; valoarea perioadei de control
(col) Tc=0.7sec. a spectrului de rspuns.
3.4.3.4. Politici de zonare i de folosire a terenului

La realizarea proiectului vor fi respectate prevederile documentaiei de urbanism nr. 131/1998 faza PUG aprobat
prin hotrrea Consiliului Local Golieti nr 37 / 17.03.2000, ale certificatului de urbanism nr. 95 / 07.07.2015 emis de
Consiliul Judeean Iai i ale legii nr. 50 / 1991 privind autorizarea executrii lucrrilor de construcie, republicat, cu
modificrile i completrile ulterioare.
Pentru terenul analizat nu au fost stabilite direcii speciale de dezvoltare.
3.4.3.5. Areale sensibile

Pe teritoriul Romniei proiectul va fi realizat in cadrul teritoriilor suprapuse ale sitului de importan comunitar
ROSCI0213 Rul Prut i ale rezervaiilor naturale RN 2.556 Rul Prut i RN 2.554 Cotul Bran pe Rul Prut.
Pentru protecia acestor areale sensibile au fost propuse msuri adecvate in cadrul capitolului IV, astfel nct
impactul asupra biodiversitii nu va fi semnificativ.
Pe teritoriul Republicii Moldova proiectul va fi realizat in afara ariilor naturale protejate, att a zonelor nucleu, ct
i a ariilor de importan special avifaunistic, conform hrilor din figurile 15 i 16.

Figura 15. Zone nucleu ale Reelei Ecologice Naionale a Republicii Moldova Specii int
Sursa: www.biotica-moldova.org

Figura 16. Arii de protecie special avifaunistic din Republica Moldova

Sursa: www.biotica-moldova.org
3.4.3.6. Detalii privind orice variant de amplasament care a fost luat in considerare
Alternativele de amplasament analizate de ctre titularul proiectului au fost descrise in cadrul capitolului 3.4.2.12.

3.5. Caracteristicile impactului potenial asupra mediului

3.5.1. Descrierea succint a impactului potenial i a naturii impactului
Realizarea obiectivelor acestui proiect (realizarea podului peste Prut i a drumului de legtur) nu va avea
impact semnificativ asupra mediului, chiar daca vor fi scoase suprafee din circuitul agricol. Nu vor exista emisii
poluante in ap sau in sol, iar emisiile in aer vor fi nesemnificative, se vor manifesta numai pe amplasamentul proiectului i
pn la 50 de m de limita acestuia.
Toate terenurile afectate temporar de realizarea lucrrilor de construcie vor fi refcute i aduse la starea iniial,
astfel inct la finalizarea lucrrilor nu vor fi afectate dect spaiile strict prevzute in proiect a fi ocupate definitiv. Pentru
refacerea terenurilor afectate temporar au fost prevzute fonduri in bugetul general al proiectului, in valoare de 1.064,78
mii lei.
Impactul realizrii podului peste Prut va fi in nesemnificativ, temporar i reversibil, astfel inct mediul va
reveni la starea iniial la finalizarea lucrrilor de construcie, cu excepia suprafeelor ocupate definitiv de noua
infrastructur, suprafee crora li se va schimba destinaia iniial.
Impactul potenial asupra calitii i regimului cantitativ al apei
Realizarea podului peste Prut nu va avea impact direct asupra calitii apelor rului Prut deoarece lucrrile de
construcie nu vor fi realizate in cadrul albiei minore a rului Prut, nu este necesar devierea cursului rului. In Toat
perioada realizrii lucrrilor va fi pstrat morfologia albiei i regimul de scurgere.
Figura 17. Albia rului Prut in amplasamentul proiectului
Pentru determinarea condiiilor hidrologice in amplasamentul proiectului a fost realizat un studiu hidrologic de
ctre Administraia Bazinal de Ap Prut Brlad (prezentat in anexa 9).
Studiul hidrologic a fost realizat pe rul Prut. Datele morfohidrografice care au stat la baza calculelor debitelor
maxime de diferite probabiliti au fost determinate pe hrile topografice la scara 1: 25.000.
Determinarea debitelor maxime cu probabilitile de depire de 0,1% i 1% a fost fcut pe baza prelucrrii
datelor directe existente la staiile hidrometrice din zon, ct i a relaiilor de generalizare.
Datele furnizate de studiul hidrologic sunt prezentate in tabelul 8.

Tabel 8. Debite maxime in zona analizat

Nr. Curs de ap Seciunea de calcul F km2 Qmax m3/s
crt.
0,1% 1%
1 Prut localitatea Bran, judeul Iai 15.320 2.660* 700*
*Valorile debitelor maxime reflect regimul amenajat al scurgerii datorit existenei in amonte a acumulrii Stnca- Costeti.
Vor fi adoptate tehnici moderne de construcie, iar lucrrile din vecintatea cursului de ap vor fi realizate la
adpostul unor incinte de palplane astfel inct s nu existe pericolul ptrunderii materialelor de construcie in cursul de
ap.
Organizarea de antier va fi amplasat la distan mare de albia minor a rului Prut (aproximativ 0,3 km) i in
afara ariilor naturale protejate. Apele uzate generate in cadrul organizrii de antier vor fi colectate i epurate prin
intermediul staiei de epurare.
Materialele de construcie i deeurile vor fi depozitate in spaii special amenajate in cadrul organizrii de antier,
la distan mare de albia rului Prut i in afara ariilor naturale protejate. Este strict interzis depozitarea materialelor de
construcie i a deeurilor direct pe sol sau in vecintatea cursului de ap.
Realizarea lucrrilor nu va avea efect asupra ecosistemului acvatic.
Nivelul emisiilor generate de traficul de antier i de manevrarea i punerea in oper a materialelor de construcie
care ar putea ajunge indirect in apele de suprafa nu este semnificativ i nu va conduce la modificarea calitii apelor
rului Prut.
In timpul realizrii lucrrilor de construcie a podului peste Prut se poate produce numai poluarea accidental a
apelor rului Prut ca urmare a defectrii utilajelor i autoutilitarelor folosite pentru realizarea lucrrilor, a gospodrii
neadecvate a deeurilor i a producerii unor accidente in care sunt implicate autovehicule care transport substane
periculoase.
In astfel de situaii se va aciona in cel mai scurt cu material absorbant, iar ulterior se va apela la serviciile unei
firme specializate in depoluri.
Apa necesar in procesele tehnologice va fi prelevat din cadrul unui foraj realizat in cadrul organizrii de antier,
iar apa potabil va fi achiziionat imbuteliat din comer.
Apele uzate vor fi epurate prin intermediul staiei de epurare amplasate in cadrul organizrii de antier i vor fi
deversate in emisarul natural (rul Prut) numai dup ce vor respecta prevederile NTPA 001/2002. Realizarea proiectului nu
va avea impact asupra apelor subterane.
Impactul potenial al realizrii lucrrilor de construcie asupra apelor este nesemnificativ, poate avea numai efecte
locale i este reversibil. La finalizarea lucrrilor de construcie mediul va reveni la starea iniial.
In perioada de operare a podului peste Prut nu va fi inregistrat impact asupra apelor deoarece vor fi montate
separatoare de hidrocarburi i bazine de sedimentare, astfel inct apele care spal platforma drumului vor fi epurate
inainte de ajunge in emisarul natural i nu vor conduce la modificarea calitii apelor rului Prut.

Pentru colectarea apelor pluviale de pe platforma drumului au fost prevazute in proiect anuri laterale betonate,
rigole i casiuri. Particulele solide transportate de apele pluviale se vor depune in procent de 80 85%, iar produsele
petroliere vor fi reinute in separatoarele de hidrocarburi, astfel inct vor fi respectate prevederile NTPA 001/2002.
In perioada de operare a podului nu va fi influenat regimul de curgere a apelor.
Impactul potenial asupra calitii aerului i climei
Realizarea podului peste Prut nu va avea impact semnificativ asupra calitii aerului din amplasamentul
proiectului. Vor fi utilizate tehnologii i utilaje moderne, astfel inct emisiile de poluani atmosferici s fie ct mai mici.
La poluarea aerului pot contribui: activitile desfurate in cadrul organizrii de antier (depozitarea i
manevrarea materialelor de construcie, alimentarea cu carburani a utilajelor), activitile desfurate in cadrul fronturilor
de lucru (recopertarea / recopertarea suprafeelor, lucrri de excavare / umplere, realizarea terasamentelor, punerea in
oper a betoanelor / asfaltului), trafic pe amplasamentul lucrrii i traficul pe drumurile de acces la amplasament.
Sursele aferente lucrrilor de construcie a podului peste Prut sunt surse libere (degajare de praf), nivelul emisiilor
(concentraiile maxime admisibile) nu sunt normate nici in legislaia naional, nici in cea comunitar. Acestea se vor
manifesta punctual in cadrul fronturilor de lucru, fr afectarea intregii suprafee a zonei analizate.
Emisiile de poluani atmosferici acioneaz in cadrul fronturilor de lucru, intensitatea acestora scade o dat cu
creterea distanei fa de amplasamentul lucrrilor.
Pentru cuantificarea impactului asupra aerului au fost estimate concentraiile emisiilor de poluani atmosferici
generate in cadrul fronturilor de lucru, in amplasamentul organizrii de antier i pe drumurile de acces in amplasamentul
proiectului.
Impactul asupra atmosferei este maxim in perioada in care se execut lucrrile pentru realizarea terasamentelor.
In aceast perioad aerul din cadrul fronturilor de lucru va fi impurificat in principal cu pulberi sedimentabile, iar in
cantitii mai mici i cu: monoxid de carbon, plumb, oxid de azot, bioxid de carbon i hidrocarburi. Realizarea
terasamentelor reprezint surse punctuale de impurificare a atmosferei i se manifest mai ales la nivelul solului (inlimea
efectiv de emisie este de circa 4 m).
Emisiile de particule in suspensie variaz de la o zi la alta deoarece depind de mai muli factori, printre care:
specificul lucrrilor, condiiile meteorologice, consumul mediu de carburani i de suprafaa amplasamentului pe care se
desfoar lucrrile.
In perioada executrii lucrrilor de excavare / umpluturi, decopertare / recopertare, emisiile de particule sunt
direct proporionale cu coninutul de particule mici i invers proporionale cu umiditatea solului i cu viteza de deplasare i
cu greutatea utilajelor de construcie. Pentru a limita emisiile de pulberi sedimentabile, fronturile de lucru vor fi stropite
periodic. Pe drumurile de acces activitatea de stropire va fi limitat, astfel inct s nu transforme drumul intr-unul alunecos
i s existe riscul producerii unor accidente.
In cadrul fronturilor de lucru pot fi depite limitele maxime admisibile pentru pulberi sedimentabile deoarece se
pot cumula emisiile de la manevrarea pmntului, a materialelor de construcie i a celor provenite de la utilajele de
construcie i de transport.

Depirile pot fi nregistrate numai pentru perioade scurte de timp. Conform aprecierilor US - EPA/AP - 42,
particulele cu diametrul d > 100 m se depun in timp redus, zona de depunere nedepind 10 m de la marginea drumului.
Particulele cu dimensiunile cuprinse intre 30 m i 100 m se depun pn la circa 100 m fa de axul drumului, iar cele cu
dimensiunile mai mici de 30 m, in special particulele respirabile cu dimensiunile mai mici de 15 m (inclusiv PM10) i
particulele fine, cu diametrul mai mic de 2,5 m se depun la distane mai mari de 100 m.
Pe baza datelor furnizate de US-EPA, se estimeaz c la distane mai mari de 100 m de amplasamentul
fronturilor de lucru, concentraia de PM in aer va fi de 2 - 5 ori mai mic dect cea din perimetrul fronturilor de lucru, iar
dimensiunile particulelor vor fi mai mici de 30 m (particule in suspensie).
Regimul emisiilor de pulberi sedimentabile este dependent de nivelul activitii i de operaiile specifice i variaz
att de la o zi la alta, ct i de la o faz la alta a procesului, in funcie de condiiile meteorologice i de specificul lucrrilor.
Surselor de emisie deschise, nedirijate nu li se pot asocia concentraii in emisie i nu pot fi evaluate in raport cu
normative referitoare la emisii.
Lucrrile vor fi realizate etapizat, utilajele vor aciona in cadrul fronturilor de lucru, astfel inct s nu fie afectat
simultan intreaga suprafa a amplasamentului proiectului i s nu fie afectat semnificativ calitatea aerului.
Impactul local asupra calitatii aerului generat de realizarea lucrrilor, va avea un caracter temporar, fiind limitat la
perioada de desfurare a lucrarilor de constructie a drumului de legtur i a podului.
Impactul asupra aerului este nesemnificativ, temporar i reversibil i se manifest numai in amplasamentul
proiectului, fr afectarea calitii aerului. La finalizarea lucrrilor de construcie, mediul va reveni la starea iniial, nu va
exista impact rezidual asupra aerului.
In perioada de exploatare a podului peste Prut impactul asupra calitii aerului va fi nesemnificativ.
Impactul potenial asupra florei i faunei

Realizarea podului peste Prut nu va avea impact semnificativ asupra biodiversitii, dei proiectul va fi realizat in
cadrul teritoriilor suprapuse ale sitului de importan comunitar ROSCI0213 Rul Prut i ale rezervaiilor naturale RN 2.556
Rul Prut i RN 2.554 Cotul Bran pe Rul Prut.

Figura 18. Amplasarea proiectului, a drumului tehnologic i a organizrii de antier in raport cu ROSCI0213 Rul Prut
i RN 2.556 Rul Prut
Figura 19. Amplasarea proiectului i a organizrii de antier in raport cu RN 2.554 Cotul Bran pe Rul Prut

Impactul potenial asupra biodiversitii se va manifesta in special in perioada realizrii lucrrilor de construcie,
dar este nesemnificativ, temporar i reversibil. La finalizarea lucrrilor de construcie, mediul va reveni la starea iniial, cu
excepia suprafeelor ocupate permanent de lucrri, suprafee crora li se va schimba destinaia iniial.
Nici in perioada de exploatare a podului peste Prut impactul asupra biodiversitii nu va fi semnificativ. Proiectul
prevede masuri de atenuare a nivelulului zgomotului i al emisiilor astfel incat sa nu conduca la afectarea speciilor de
faun identificate in amplasamentul proiectului i in vecintatea acestuia, iar impactul zgomotelor i emisiilor asupra
mediului s nu fie semnificativ.
Realizarea podului peste Prut poate avea urmtoarele forme de impact asupra biodiversitii locale:
- modificarea suprafeelor biotopurilor de pe amplasament, fr afectarea unor habitate de interes
conservativ (deoarece in amplasamentul proiectului nu exist habitatele pentru a cror protecie a fost
desemnat ROSCI0213 Rul Prut);
- deranjarea temporar a speciilor de faun ce folosesc amplasamentul analizat pentru hrnire;
- modificarea populaiilor de flor identificate la nivelul zonei analizate, dar fr afectarea unor specii
protejate.
Terenurile n care va fi realizat proiectul sunt ocupate de flor de lunc joas inundabil, albia minor a rului Prut
i de terenuri arabile cultivate anual (fr o biocenoz stabil). In amplasamentul proiectului nu au fost identificate specii
de interes conservativ sau speciile pentru a cror protecie au fost desemnate ROSCI0213 Rul Prut i cele dou
rezervaii naturale: Rul Prut i Cotul Bran pe Rul Prut.
Figura 20. Zone cu vegetaie spontan in amplasamentul proiectului

Terenurile arabile din amplasamentul proiectului i din vecintatea acestuia sunt cultivate cu gru (Triticum
aestivum), secar (Secale cereale) i porumb (Zea mays). In cadrul culturilor, la marginea acestora i a drumurilor de
exploatare pot fi observate asociaii de plante segetale i ruderale.

Figura 21. Culturi agricole in amplasamentul proiectului

In zonele cu vegetaie spontan au fost identificate urmtoarele specii: Lotus corniculatus (ghizdei), Melilothus
officinalis (sulfin galben), Trifolium hibridum (trifoi corcit), Trifolium pratense (trifoi rou), Trifolium repens (trifoi alb),
Vicia cracca (mzriche), Achillea millefolium (coada oricelului), Potentila erecta (cinci degete), Chelidonium majus
(rostopasc), Euphorbia cyparissias (laptele cinelui), Ranunculus acer (piciorul cocoului), Arctium lappa (brustur),
Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scai mgresc), Chrysanteum leucotus (margarete), Echium vulgare
(iarba arpelui), Rumex sp (tevie), Urtica dioica (urzica mare), Verbena officinalis (verbin), Carduus nutans (ciulin),
Convulvulus arvensis (volbur), Artemisia absinthium (pelin), Potentilla argentea (scrntitoare), Capsella bursa-pastoris
(traista ciobanului), Hordeum murinum (orzul oarecilor), Potentilla reptans (cinci degete), urzic moart (Ballota nigra),
Papaver rhoeas (mac rou), Hypericum perforatum (suntoare), Verbascum phlomoides (lumnric), Galium verum
(snziene).
Arbuti: Prunus spinosa (porumbar), Hippopha rhamnoides (ctin alb), Ligustrum vulgare (lemn cinesc), Lonicera
xylosteum (caprifoiul), Crataegus monogyna (pducel), Sambucus racemosa (soc rou), Sambucus nigra (soc negru);
Arbori: Salix alba (salcie), Populus alba (plop alb) i Robinia pseudoacacia (salcm).
Figura 22. Galium verum (snziene) Figura 23. Verbascum phlomoides (lumnric)

Figura 24. Rubus fruticosus (mur) Figura 25. Lonicera xylosteum (caprifoiul)
Figura 26. Salix alba (salcie), Populus alba (plop) i Hippopha rhamnoides (ctin alb) pe malurile rului
Prut
In amplasamentul proiectului i in vecintatea acestuia (albia rului Prut, terenuri arabile) dominante sunt speciile
comune de nevertebrate, amfibieni, reptile i mamifere. In cazul psrilor au fost observate att specii comune (frecvente
in vecintatea aezrilor umane), ct i cteva specii protejate, dar in numr mult mai mic. In cazul speciilor de psri,
dominante sunt cele comune (precum vrabia de cmp, gugutiucul, etc). In zona analizat nu au fost identificate specii
endemice. Exemplarele identificate aparin urmtoarelor clase:
Arachnida: Argiope bruennichi, Argiope lobata;
Insecta: Bombus terrestris (bondar), Decticus verrucivorus (cosa), Calliptamus italicus (lcust), Macroglossum
stellatarum (fluture coad de porumbel), Apis melifera (albin), Mantis religiosa (clugri), Cetonia aurata,
Papilio machaon, Decticus albifrons, Decticus verrucivorus, Gryllus campestris, Pieris rapae, Maniola jurtina,
Brintesia circe, Lycaena thersamon, Lycaena phaleas, Colias croceus, Colias hyale, Pieris rapae, Vanessa
cardui, Hyles euphorbiae, Sphingonotus caerulans, Sympetrum sanguineum, Hesperia comma;
Gastropoda: Helix pomatia (melcul de livada), Planorbis planorbis, Planorbis carinatus, Limax sp;
Amphibia: Rana esculenta (broasca mic de lac);
Reptilia: Lacerta agilis (oprla cenuie), Lacerta viridis (guter)**;

Pisces: Carassius gibelio (caras), Scardinius erythrophthalmus (roioar), Rutilus rutilus (babuc),
Romanogobio kessleri (porcuor de nisip), Rhodeus amarus (boar), Pseudorasbora parva (murgoi blat),
Leuciscus cephalus (clean), Gobio gobio (porcuor), Cyprinus carpio (crap), Chondrostoma nasus (scobar),
Blicca bjoerkna (batc), Barbus barbus (mrean), Aspius aspius (avat), Alburnus alburnus (oble), Alburnoides
bipunctatus (beldi), Abramis sapa (cosacul cu bot turtit), Cobitis taenia (zvrlug), Esox lucius (tiuc),
Gymnocephalus schraetser (rspr), Gymnocephalus cernuus (ghibor), Lepomis gibbosus (biban soare), Lota
lota (mihal), Neogobius gymnotrachelus (guvid), Neogobius kessleri (guvid de balt), Neogobius fluviatilis (guvid
de balt), Perca fluviatilis (biban), Proterorhinus semilunaris (moac de brdi), Sabanejewia balcanica (cr),
Sander lucioperca (alu), Silurus glanis (somn), Vimba vimba (moruna), Zingel streber (fusar);
Mammalia: Microtus arvalis (oarece de cmp), Apodemus agrarius (oarece vrgat de cmp), Talpa europaea
(crti), Lepus europaeus (iepure), Vulpes vulpes (vulpe), Spermophilus citellus (popndu)**;
Aves: Alauda arvensis (ciocrlie de cmp), Anas platyrhynchos (raa mare)*, Anser anser (gsca de var)*,
Anthus campestris (fsa de cmp), Ardea cinerea (strc cenuiu)*, Buteo buteo (orecar comun), Carduelis
cannabina (cnepar), Carduelis carduelis (sticlete), Ciconia ciconia (barza alb), Columba livia domestica
(porumbel), Corvus frugilegus (cioara de semntur), Corvus monedula (stncua), Coturnix coturnix (prepeli),
Cuculus canorus (cuc), Dendrocopos syriacus (ciocnitoare de grdin), Egretta alba (egreta mare)*, Egretta
garzetta (egreta mic)*, Emberiza hortulana (presur de grdin), Ficedulla albicollis (muscar gulerat), Ficedulla
parva (muscar mic), Fulica atra (lii)*, Galerida cristata (ciocrlan), Hirundo rustica (rndunic), Lanius collurio
(sfrncioc roiatic), Lanius minor (sfrncioc cu fruntea neagr), Melanocorypha calandra (ciocrlie de brgan),
Miliaria calandra (presur sur), Oenanthe oenanthe (pietrar sur), Passer domesticus (vrabie de cas), Passer
montanus (vrabie de cmp), Perdix perdix (potrniche), Phalacrocorax carbo (cormoran mare)*, Phalacrocorax
pygmeus (cormoran mic)*, Phassianus colchicus (fazan), Pica pica (coofan), Sterna hirundo (chira de balt),
Streptopelia decaocto (gugutiuc), Sturnus vulgaris (graur), Turdus merula (mierl), Turdus pilaris (cocoar),
Upupa epops (pupz).
Not: speciile notate cu * au fost observate in pasaj sau in zonele mltinoase din vecintatea amplasamentului
proiectului.
speciile notate cu ** au fost observate numai in amplasamentul variantei 2.
Pentru identificarea i monitorizarea speciilor de flor i faun prezente in amplasamentul lucrrilor i in
vecintatea acestora au fost folosite determinatoare consacrate (precum Determinator ilustrat psrile din Romnia i
Europa, Flora segetal a Romniei, Flora ilustrat a Romniei, Amfibieni din Romnia ghid de teren), iar metodele de
determinare au fost conforme cu literatura de specialitate. Metodele folosite sunt prezentate in anexa 10. Metode folosite
pentru identificarea i monitorizarea speciilor i habitatelor existente in zona analizat.
Pentru realizarea observaiilor au fost folosite binocluri (Bushnell), aparate foto (Nikon P530) i GPS Garmin
60CSx. Au fost efectuate i inregistrri foto pentru a permite determinarea mai clar a speciilor identificate.

Efectivele de psri observate in amplasamentul proiectului sunt foarte mici. Dominante sunt vrbiile de cmp
(Passer montanus) i gugutiucii (Streptopelia decaocto). Majoritatea exemplarelor de psri de ap au fost observate in
pasaj sau in zonele mltinoase din vecintatea amplasamentului.
Psrile au fost observate in zona analizat in pasaj sau in cutarea hranei. Amplasamentul proiectului nu este
folosit ca areal de reproducere sau de adpost de ctre aceste specii.
Locurile de reproducere din zona analizat nu vor fi afectate de realizarea proiectului. Rezervaia natural Cotul
Bran pe Rul Prut nu va fi afectat de realizarea lucrrilor deoarece nu se va lucra in albia minor. Distana minim intre
pile i albia minor este de 5 m in cazul malului stng i 10 m in cazul malului drept. Rezervaia va fi practic
supratraversat de podul peste rul Prut.
Lucrrile de construcie nu vor fi realizate in perioada de reproducere a speciilor de peti pentru a cror protecie
au fost declarate cele trei arii naturale protejate, respectiv nu vor fi realizate in perioada martie iunie.
Deoarece nu se va lucra in albia minor a rului Prut, nu va fi deviat cursul rului, iar in toat perioada realizrii
lucrrilor va fi pstrat regimul de curgere i adncimea apei, impactul asupra ecosistemului acvatic nu va fi semnificativ. In
mod normal nu vor exista emisii in ap. Ptrunderea materialelor de construcie in ap se poate produce numai accidental.
Realizarea pilelor i a drumului de legtur implic ocuparea permanent a unor suprafee i scoaterea acestora
din circuitul agricol. Dei ocuparea permanent a acestor suprafee implic schimbarea destinaiei iniiale a terenurilor,
deoarece acestea nu reprezint un procent foarte mare din zona analizat i nu sunt ocupate de habitate protejate sau de
specii de flor de interes conservativ i nu reprezint zone de reproducere pentru speciile de faun identificate, impactul
asupra biodiversitii nu va fi semnificativ, implicit scoaterea acestor suprafee din circuitul agricol nu va avea impact
semnificativ asupra ariilor naturale protejate in cadrul crora va fi realizat proiectul (ROSCI0213 Rul Prut i rezervaiile
naturale RN 2.556 Rul Prut i RN 2.554 Cotul Bran pe Rul Prut).
Amplasamentul podului peste Prut este folosit numai ca loc de hrnire de ctre speciile de faun observate.
Acesta nu reprezint areal de reproducere sau adpost.
Impactul realizrii lucrrilor de construcie a podului peste Prut asupra speciilor de faun se poate manifesta prin
deranjarea indivizilor care folosesc aceast zon ca areal de hrnire, ca urmare a prezenei utilajelor de construcie i a
muncitorilor i din cauza nivelului zgomotelor i vibraiilor. Indivizii prezeni in cadrul fronturilor de lucru se pot deplasa in
habitatele similare din vecintatea amplasamentului, in zone in care nu se lucreaz, de unde vor reveni la finalizarea
lucrrilor de construcie, astfel inct nu va fi afectat efectivul populaional al speciilor identificate, ci se va modifica numai
densitatea relativ a acestora, iar impactul zgomotelor i vibraiilor asupra exemplarelor de faun prezente in zona
analizat va fi nesemnificativ.
Impactul asupra biodiversitii este nesemnificativ, temporar i reversibil, la finalizarea lucrrilor mediul va reveni
la starea iniial, cu excepia suprafeelor ocupate permanent de noile infrastructuri.
Realizarea lucrrilor de construcie nu va destabiliza populaiile prezente la nivelul amplasamentului i nu va
contribui la afectarea strii de conservare a speciilor i habitatelor pentru a cror protecie au fost desemnate cele trei arii
naturale protejate in cadrul crora va fi parial realizat proiectul (ROSCI0213 Rul Prut, rezervaiile naturale Rul Prut i
Cotul Bran pe Rul Prut).

Emisiile de poluani atmosferici generate de realizarea i exploatarea podului peste Prut sunt prezentate in cadrul
subcapitolului Estimarea impactului potenial asupra calitii aerului i 4.2.1. Surse de poluani pentru aer. Poluani.
n tabelele 9 11 sunt prezentate pragul superior i inferior de evaluare pentru poluanii prezentai anterior pentru
protecia sntii i protecia vegetaiei, conform legii 104/2011 privind calitatea aerului inconjurtor i concentraiile
maxime admise (CMA), valorile limit (VL) i valorile ghid (VG) conform standardului naional pentru calitatea aerului.
Tabel 9. CMA, VL, VG pentru sursele de poluare pentru aer STAS 12574 87
Poluantul CMA prevzute in STAS 12574-87
30 minute 24 h Anual
TSP 500 g/m3 150 g/m3 75 g/m3
Cd - 0,02 g/m3 -
Cr6+ - 1,5 g/m3 -
Pentru ceilali poluani nu au fost prevzute limite in STAS-ul menionat.
Tabel 10. CMA pentru principalii poluani atmosferici conform legii 104/2011 privind calitatea aerului nconjurtor
Poluant Media anual
Pragul superior de Pragul inferior de
evaluare evaluare
Plumb 0,35 g/m3 0,25 g/m3
Benzen 3,5 g/m3 2 g/m3
Monoxid de carbon 7 mg/m3 5 mg/m3
Arsen 3,6 ng/m3 2,4 ng/m3
Cadmiu 3 ng/m3 2 ng/m3
Nichel 14 ng/m3 10 ng/m3
Tabel 11. VL i VG pentru principalii poluani atmosferici conform legii 104/2011

VL i VG prevzute in legea 104/2011 Perioada de mediere
NO2 i NOx Pragul superior de evaluare VL = 140 g/m3 18 depiri admise 1h
Pragul inferior de evaluare VL = 100 g/m3 - 18 depiri admise 1h
NO2 i NOx Pragul superior de evaluare VL = 32 g/m3 - pentru protecia sntii 1 an
VL = 24 g/m3 - pentru protecia ecosistemelor
naturale
Pragul inferior de evaluare VL = 26 g/m3 - pentru protecia sntii umane 1 an
VL = 19,5 g/m3 - pentru protecia ecosistemelor
naturale
SO2 Pragul superior de evaluare VL = 75 g/m3 - pentru protecia sntii 3 1 an
depiri admise
naturale
Pragul inferior de evaluare VL = 50 g/m3 - pentru protecia sntii umane - 3 1 an
depiri admise
naturale
PM10 Pragul superior de evaluare VL = 28 g/m3 1 an
Pragul inferior de evaluare VL = 20 g/m3 1 an

Emisiile de poluani atmosferici generate in timpul construciei i exploatrii podului peste Prut la Ungheni nu vor
conduce la afectarea speciilor de flor i faun existente in amplasamentul proiectului i in vecintatea acestuia, fiind sub
limitele maxime admisibile in legislaia in vigoare.
Sistemele de iluminat folosite in cadrul proiectului nu vor avea impact semnificativ asupra faunei terestre i
acvatice prezente in amplasamentul proiectului i in vecintatea acestuia. Conform datelor din capitolul 4.2.2., va fi
luminat numai zona din imediata vecintate a podului i a platformei vamale. Emisiile de radiaii luminoase nu vor
produce modificri in comportamentul normal al faunei i nici nu vor modifica rutele de migraie existente in zona analizat.
Amplasamentul lucrrilor i zonele din imediata vecintate a acestora nu reprezint areal de popas pentru speciile de
psri care migreaz pe valea Prutului.
Echipamentele de construcie genereaz vibraii care se transmit prin pmnt i a cror intensitate
descrete o dat cu creterea distanei. Nivelul vibraiilor depinde de echipamentele de construcie utilizate,
distana dintre echipament, caracteristicile mediului de dispersie, materialele folosite pentru construcie.
Conform studiului de evaluare a impactului pentru Tappan Zee Hudson River Crossing Project, traficul
rutier, inclusiv traficul generat de echipamentele de construcie nu produce vibraii perceptibile dect dac exist
discontinuiti in suprafaa de rulare, astfel inct vibraiile generate de traficul rutier vor avea impact
nesemnificativ asupra biodiversitii.
Lucrrile de construcie nu vor fi realizate in perioada de reproducere a faunei identificate in zona
analizat (martie iunie). Cu toate acestea, pentru a reduce potenialul impact asupra faunei, in zonele din
imediata vecinatate a Cotului Bran (folosite ca areal de reproducere) vor fi montate structuri de lemn, cu rol de
diminuare a nivelului zgomotelor i vibraiilor.
De asemenea, vor fi instalate structuri tampon de cauciuc pentru diminuarea impactului vibraiilor
asupra mediului, iar nivelul vibraiilor va fi monitorizat periodic in perioada realizrii lucrrilor de construcie i in
primii trei ani dup darea in folosin a podului i a drumului de legtur.
Impactul asupra ROSCI0123 Rul Prut
Suprafaa ocupat permanent pentru realizarea lucrrilor este de 77.169 m2, amplasat integral in cadrul
ROSCI0213 Rul Prut, respectiv 0,0650 % din suprafaa total a sitului de importan comunitar. Dei suprafeelor
ocupate permanent li se va schimba destinaia iniial, deoarece acestea reprezint un procent foarte mic din suprafaa
total a sitului de importan comunitar, impactul asupra mediului nu va fi semnificativ. Nu va fi afectat integritatea ariei
i nici obiectivele de protecie ale acesteia.
In amplasamentul proiectului nu au fost identificate habitatele pentru a cror protecie a fost desemnat situl de
importan comunitar ROSCI0213 Rul Prut.
Amplasamentul lucrrilor este ocupat de zon cu vegetaie de lunc joas, albia rului Prut i terenuri arabile.
Realizarea lucrrilor de construcie implic ocuparea temporar / permanent a unor suprafee de teren, dar deoarece
acestea nu sunt ocupate cu specii de interes conservativ, impactul asupra biodiversitii nu va fi semnificativ. Deoarece

proiectul presupune tierea a 51 exemplare de plopi, la finalizarea lucrrilor de construcie vor fi plantai 306 plopi, astfel
inct impactul asupra biodiversitii nu va fi semnificativ.
Speciile i habitatele pentru a cror protecie a fost desemnat ROSCI0213 Rul Prut nu vor fi afectate sub
nicio form de realizarea lucrrilor de construcie sau de exploatarea podului peste Prut. Astfel inct nu exist
posibilitatea deteriorrii semnificative sau o pierdere total a unui habitat de interes comunitar.
Spaiile afectate temporar de lucrri vor fi refcute la finalizarea lucrrilor de construcie. In perioada de operare a
podului va fi atent monitorizat gradul de refacere a acestor spaii.
Lucrrile de construcie nu vor fi realizate in albia minor a rului Prut i nu este necesar devierea temporar a
acestuia. In toat perioada realizrii lucrrilor de construcie nu se va modifica regimul de curgere, adncimea apei sau
caracteristicile fizico-chimice ale apei, astfel inct nu va exista impact asupra ecosistemului acvatic.
Deoarece lucrrile nu vor fi realizate in perioada de reproducere, nici in cadrul unor zone de reproducere, i vor fi
montate panouri fonoabsorbante pe toat lungimea podului i a drumului de legtur, realizarea i exploatarea podului nu
va afecta in mod direct sau indirect zone de reproducere.
Deoarece in vecintatea amplasamentului lucrrilor exist habitate similare, iar suprafaa ocupat de lucrri
reprezint un procent foarte mic din zona analizat, restrngerea habitatului de hrnire a speciilor identificate nu va fi
semnificativ.
Deoarece inalimea la care se resimte efectul lucrrilor de construcie este inferioar inlimii la care au loc
zborurile in timpul migraiei, i nu vor fi realizate structuri care s constituie bariere in calea migraiei, construirea i
exploatarea podului peste Prut nu va avea impact asupra rutelor de migraie. Mai mult, amplasamentul lucrrilor i zonele
din vecintatea acestuia nu sunt folosite ca loc de popas de ctre pasrile migratoare.
Impactul asupra rezervaiei naturale Rul Prut

Suprafaa ocupat permanent pentru realizarea lucrrilor este de 77.169 m2, din care 72.519 m2 in cadrul
rezervaiei naturale Rul Prut, respectiv 0,1680 % din suprafaa total a rezervaiei naturale rul Prut.
Dei suprafeelor ocupate permanent li se va schimba destinaia iniial, deoarece acestea reprezint un procent
foarte mic din suprafaa total a rezervaiei naturale, impactul asupra mediului nu va fi semnificativ. Nu va fi afectat
integritatea ariei i nici obiectivele de protecie ale acesteia.
Deoarece nu se va lucra in albia minor a rului Prut (distana minim intre amplasamentul lucrrilor i cursul de
ap este de 10 m pe malul drept), iar lucrrile din vecintatea apei vor fi realizate la adpostul unor incinte de palplane
(astfel inct s nu existe pericolul ptrunderii materialelor de construcie in cursul de ap), speciile de peti pentru a
cror protecie a fost declarat rezervaia natural Rul Prut nu vor fi afectate sub nicio form de realizarea i
exploatarea podului peste Prut.
Deoarece suprafeele ocupate de lucrri reprezint un procent foarte mic din zona analizat, nu se va reduce
semnificativ habitatul de hrnire al speciilor identificate, iar in vecintatea amplasamentului exist zone similare in care
speciile de faun se pot deplasa pentru hrnire, impactul asupra biodiversitii nu va fi semnificativ.

Realizarea podului peste Prut nu va afecta zonele de reproducere din vecintatea amplasamentului proiectului,
deoarece lucrrile de construcie nu vor fi realizate in perioada martie iunie (perioada de reproducere a speciilor pentru a
cror protecie a fost desemnat aceast rezervaie natural), iar in perioada de operare a podului nivelul zgomotului nu va
fi semnificativ ca urmare a montrii panourilor fonoabsorbante, astfel inct impactul asupra mediului va fi nesemnificativ.
Dei deasupra amplasamentului proiectului au fost observate psri in pasaj, deoarece inlimea zborurilor din
timpul migraiiilor este mult superioar inlimii pn la care se manifest impactul realizrii lucrrilor de construcie (maxim
4 m in cazul poluanilor atmosferici), realizarea podului peste Prut nu va avea niciun fel de impact asupra migraiei
psrilor (nu reprezint bariere in calea migraiei psrilor i nu va contribui la modificarea rutelor de migraie). Zona
analizat nu reprezint areal de popas pentru speciile de psri migratoare.
In amplasamentul proiectului nu au fost observate cuiburi ale speciilor de psri identificate in amplasamentul
proiectului, iar habitatele de reproducere din vecintatea amplasamentului nu vor fi afectate sub nicio form.
Impactul negativ asupra rezervaiei naturale Rul Prut este nesemnificativ, temporar i reversibil, nu va
contribui la destabilizarea populaiilor prezente la nivelul amplasamentului sau la afectarea strii de conservare a
acestei rezervaii naturale.
Impactul asupra rezervaiei naturale Cotul Bran pe Rul Prut

Proiectul nu va conduce la ocuparea unor suprafee din cadrul rezervaiei naturale RN 554 Cotul Bran pe rul
Prut i implicit nu va conduce la schimbarea destinaiei terenurilor. Nu se va lucra in albia minor, pilele vor fi realizate pe
malul apei, rezervaia va fi practic supratraversat prin intermediul podului peste Prut, conform planurilor de situaie din
figurile 27 i 28.
Figura 27. Planul de situaie al proiectului suprapus cu limitele RN 554 Cotul Bran pe rul Prut

Distana minim intre pile i albia minor este de 10 m in cazul malului drept i 5 m in cazul malului stng.
Figura 28. Planul de situaie al proiectului suprapus pe cursul rului Prut

a fost declarat rezervaia natural Cotul Bran pe Rul Prut, respectiv lucrrile nu vor fi realizate in perioada martie iunie.
Lucrrile de construcie din vecintatea apei vor fi realizate la adpostul unor incinte de palplane, astfel inct s
nu existe riscul ptrunderii materialelor de construcie in cursul de ap.
Au fost prevzute panouri fonoabsorbante cu rol de atenuare a zgomotului, astfel incat In perioada de
funcionare, nivelul zgomotului va fi sub limitele admisibile i nu va contribui la afectarea speciilor de peti.
Impactul asupra biodiversitii este nesemnificativ, temporar i reversibil.
Impactul potenial asupra solului, subsolului i folosinei terenurilor

Realizarea podului peste Prut nu va avea impact semnificativ asupra solului din amplasamentul lucrrilor,
deoarece suprafeele ocupate temporar / permanent de lucrri reprezint un procent foarte mic din suprafaa analizat, nu
vor exista emisii poluante care s afecteze semnificativ calitatea solurilor din amplasamentul lucrrilor sau din vecintatea
acestora. Impactul asupra solului se poate manifesta att direct, ct i prin intermediul mediului de dispersie al poluanilor.
Construciei unui pod ii pot fi asociate urmtoarele forme de impact asupra solului:
ocuparea temporar sau permanent a unor suprafee i schimbarea destinaiei iniiale a acestora;
decopertarea stratului de sol fertil i posibilitatea modificrii calitilor naturale ale acestuia in cazul depozitrii
neadecvate;
apariia fenomenelor de eroziune a solului;
poluarea accidental a solurilor cu hidrocarburi sau alte substane;

poluarea solurilor a urmare a deversrii apelor uzate inainte de a fi epurate;

creterea aciditii solurilor ca urmare a depunerii poluanilor atmosferici.
Impactul asupra solurilor variaz in funcie de magnitudinea lucrrilor, tehnologiile folosite i detaliile
amplasamentului. In cazul construciei podului peste Prut, impactul asupra solului nu va fi semnificativ. Suprafeele care
vor fi ocupate permanent i crora li se va schimba destinaia reprezint un procent foarte mic din zona analizat.
Vor fi folosite utilaje i tehnologii de construcie moderne, astfel inct emisiile s fie ct mai mici. Utilajele de
construcie i autoutilitarele folosite pentru transportul materialelor de construcie vor aciona numai in cadrul fronturilor de
lucru i pe drumurile de acces / exploatare existente. Este strict interzis deplasarea sau staionarea acestora pe spaiile
verzi din amplasamentul proiectului.
Figura 29. Drumuri de exploatare existente in amplasamentul proiectului i in vecintatea acestuia

Toate suprafeele afectate temporar de lucrri vor fi refcute la finalizarea lucrrilor (va fi refcut structura, astfel
inct s permit circulaia aerului, apei i inrdcinarea plantelor), la finalizarea lucrrilor singurul impact permanent
asupra solului s fie ocuparea permanent a unor suprafee de teren.
Materialele de construcie i deeurile vor fi depozitate in spaii special amenajate in cadrul organizrii de antier.
Este strict interzis depozitarea acestora direct pe sol.
Apele uzate vor fi colectate i epurate corespunztor, astfel inct la deversarea in emisarul natural s respecte
prevederile NTPA 001/2002.
In perioada de exploatare a podului peste Prut, nu va fi inregistrat impact asupra subsolului, deoarece vor fi
montate separatoare de hidrocarburi i decantoare.
Lucrrile propuse nu vor afecta subsolul.
Impactul potential asupra peisajului i mediului vizual

Impactul asupra peisajului se va manifesta mai ales in perioada realizrii lucrrilor, ca urmare a prezenei
utilajelor, a fronturilor de lucru i a muncitorilor. Pentru diminuarea impactului asupra peisajului, antierul va fi imprejmuit,
iar materialele de construcie i deeurile vor fi depozitate numai in cadrul organizrii de antier, astfel inct s fie diminuat
riscul antrenrii acestora de ctre vnt sau apele din precipitaii.

Organizarea de antier va fi amplasat in afara zonelor rezideniale i a altor areale sensibile (ariile naturale
protejate, malul rului Prut, zone impdurite, etc).
In perioada de exploatare a podului peste Prut nu va exista impact asupra peisajului, noul pod integrndu-se
armonios in peisaj.
Impactul asupra aezrilor umane i a altor obiective

Proiectul este amplasat in afara zonelor rezideniale (distana minim intre limita amplasamentului i prima
locuin este de aproximativ 1,4 km), iar impactul proiectului se manifest numai in amplasamentul acestuia, astfel nct
populaia local nu va fi afectat semnificativ de realizarea lucrrilor.
Prezena antierului, a fronturilor de lucru i eventualele restricii de circulaie pot contribui la crearea unui uor
disconfort att pentru populaia local, ct i pentru persoanele care tranziteaz zona analizat. Deoarece organizarea de
antier nu va fi amplasat in zonele rezideniale, impactul asupra populaiei va fi redus considerabil. Rutele alese pentru
transportul materialelor de construcie vor evita pe ct posibil traversarea zonelor rezideniale.
Impactul zgomotelor i vibraiilor
Realizarea lucrrilor de construcie a podului peste Prut la Ungheni va determina creterea nivelului zgomotului,
dar la limita zonelor rezideniale acestea se vor integra in limitele prevzute in STAS 10009 - 88 "Acustica urbana - Limite
admisibile ale nivelului de zgomot".
Pentru a nu exista impact asupra muncitorilor care realizeaz podul peste Prut, acetia vor fi dotai cu echipament
individual de protecie i vor fi adoptate msuri pentru reducerea emisiilor de poluani atmosferici (stropirea periodic a
drumurilor de exploatare i a zonelor decopertate, acoperirea materialelor de construcie purverulente i a depozitelor de
pmnt, curarea pneurilor utilajelor i autovehiculelor la ieirea din antier).
Disconfortul creat populaiei locale se va manifesta numai in perioada realizrii lucrrilor de construcie. La
finalizarea lucrrilor, nu va fi inregistrat niciun fel de impact negativ asupra populaiei locale.
Echipamentele de construcie genereaz vibraii care se transmit prin pmnt i a cror intensitate
descrete o dat cu creterea distanei. Nivelul vibraiilor depinde de echipamentele de construcie utilizate,
distana dintre echipament, caracteristicile mediului de dispersie, materialele folosite pentru construcie.
In funcie de intensitatea vibraiilor, acestea pot produce efecte structurale sau arhitecturale structurilor
existente in vecintatea fronturilor de lucru.
Dac in zona respectiv nu exist obiective fragile, activitile de construcie nu produc niveluri ale vibraiilor care
pot avea efecte structurale, dar pot fi percepute i pot afecta structurile existente in vecintatea zonei analizate. In cadrul
studiului de evaluare a impactului asupra mediului in cazul construciei podului peste rul Tappan Zee Hudson, a fost
realizat o evaluare cantitativ a efectelor vibraiilor asupra structurilor existente in vecintatea zonei analizate. Criteriile
de evaluare a efectelor vibraiilor au luat in considerare o frecven de vrf a particulelor de 0,50 inch / secund.
Pentru structuri care nu sunt fragile, nivelurile vibraiilor sub 0,50 inch / secund nu vor produce efecte structurale
i arhitecturale. In cazul structurilor sensibile, nivelul vibraiilor trebuie s fie sub 0,20 inch / secund. Niveluri ale vibraiilor

mai mari de 65 decibeli vibraii (VdB) pot afecta activitile sensibile numai dac se vor produce pentru perioade mai lungi
de timp. In tabelul 12 sunt prezentate valorile vibraiilor produse de echipamentele de construcie tipice.
Niveluri ridicate ale vibraiilor se pot produce in perioada de realizare a pilelor, in timpul inrcrii / descrcrii
materialelor de construcie. In aceast perioad pot fi inregistrate niveluri de 18 56 PPV la limita receptorilor i la o
distan de 1500 m de limita zonelor de realizare a pilelor, la aproximativ 2,4 m de zonele de incrcare a utilajelor.
Aceste operaii vor fi realizate numai pentru perioade limitate de timp i numai in anumite locaii, astfel inct nu
vor avea impact semnificativ asupra mediului, cu att mai puin asupra faunei acvatice. In perioada de operare nu vor fi
inregistrate vibraii semnificative.
Tabel 12. Vibraii produse de echipamentele de construcie

Echipament PPVref (inchi / sec) Lv (ref) (VdB)
Instalaie foraj limita 0.734 105
superioar
Tip 0.170 93
Cup excavator 0.202 94
Cilindru compresor 0.210 94
Excavator 0.089 87
Buldozer 0.089 87
Autoutilitare 0.089 87
Autoutilitare incrcate 0.076 86
Ciocane perforatoare 0.035 79
Buldozere de mici dimensiuni 0.003 58
Sursa: Transit Noise and Vibration Impact Assessment, FTA VA-90-1003-06, May 2006
Impactul asupra patrimoniului istoric i cultural

Realizarea i exploatarea podului peste Prut nu va avea impact asupra obiectivelor aparinnd patrimoniului
istoric i cultural, deoarece acestea nu sunt prezente in amplasamentul proiectului.
3.5.2. Extinderea impactului (zona geografic, numrul populaiei / habitatelor / speciilor afectate)
Impactul proiectului este local, se manifest numai in amplasamentul proiectului, fr afectarea spaiilor din
vecintate.
Deoarece proiectul va fi realizat in afara zonelor rezideniale, nu va conduce la afectarea populaiei.
In amplasamentul proiectului nu au fost identificate specii i habitate de interes comunitar ce ar putea fi afectate
de realizarea proiectului. Speciile de faun prezente in cadrul fronturilor de lucru se vor deplasa in habitatele din
vecintatea amplasamentului, astfel inct impactul asupra acestora nu va fi semnificativ.

3.5.3. Magnitudinea i complexitatea impactului

Impactul asupra factorilor de mediu va fi nesemnificativ i se va manifesta in special in perioada realizrii
lucrrilor de construcie.
3.5.4. Probabilitatea impactului
Este redus, se manifest in perioada realizrii lucrrilor de construcie.
3.5.5. Durata, frecvena i reversibilitatea impactului

Impactul este nesemnificativ, temporar i reversibil. Se manifest in perioada execuiei lucrrilor. La finalizarea
lucrrilor de construcie, mediul va reveni la starea iniial, cu excepia spaiilor ocupate permanent de lucrri.
3.5.6. Msurile de evitare, reducere i ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului

Proiectul nu va avea impact semnificativ asupra mediului. Msurile propuse pentru reducerea impactului potenial
al proiectului asupra fiecrui factor de mediu sunt prezentate in cadrul capitolului IV.
3.5.7. Natura transfrontier a impactului
Impactul proiectului se manifest strict in amplasamentul acestuia, nu vor exista emisii care s afecteze mediul
din Republica Moldova.
Drumul de legtur din Republica Moldova va fi executat in baza unui alt proiect realizat in Republica Moldova,
iar impactul acestuia asupra mediului va fi evaluat ulterior.

IV. SURSE DE POLUANTI SI INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA

POLUANTILOR IN MEDIU
4.1. Protectia calitatii apelor
4.1.1. Sursele de poluani pentru ape, locul de evacuare sau emisarul
n perioada realizrii lucrrilor de construcie
Realizarea i exploatarea podului peste Prut la Ungheni nu reprezint surs direct de poluare a apelor de
suprafa sau subterane. Lucrrile de construcie nu vor fi realizate in albia minor a rului Prut. In toata perioada realizrii
lucrrilor de construcie va fi pstrat regimul de curgere, adncimea apei i caracteristicile fizico-chimice ale acesteia. Nu
va fi ocupata nicio suprafata din albia minora si nu ii va fi schimbata destinatia initiala.
Sursele poteniale de poluare a apelor in timpul realizrii lucrrilor de construcie a podului peste Prut pot fi
clasificate in:
surse punctiforme (staionare);
surse difuze de poluare.
Surse punctiforme de poluare a apelor: pot fi reprezentate de evacuarea apelor uzate menajere generate in
cadrul fronturilor de lucru i a organizrii de antier. Din procesele tehnologice nu vor rezulta ape uzate. Cantitatea de ap
uzat generat in cadrul organizrii de antier depinde de numrul muncitorilor prezeni i de condiiile de lucru, etc).
Apele uzate vor fi epurate prin intermediul staiei de epurare inainte de deversarea in emisar. Apele uzate pot produce
numai poluarea accidental a apelor rului Prut.
Sursele difuze de poluare a apei pot fi reprezentate de:
lucrrile de construcie: traficul asociat lucrrilor, funcionarea utilajelor;
activitile desfurate in cadrul organizrii de antier: depozitarea i manevrarea materialelor de construcie in
vrac (mai ales cele pulverulente) care pot fi splate de apele pluviale sau antrenate de ctre vnt, particulele fine
fiind antrenate ctre terenurile adiacente sau ctre cursurile de ap de suprafa;
lucrrile de decopertri/recopertri, spturi / umpluturi;
splarea utilajelor: apele care rezult in urma acestor splri au un caracter alcalin (pH>8,5) i pot fi impurificate
cu uleiuri sau hidrocarburi;
activiti de intreinere a utilajelor (reparaii, schimbarea pieselor).
Realizarea lucrrilor la podul peste Prut poate avea impact asupra calitii apelor de suprafa, dar nu va afecta
sub nicio form apele subterane din amplasamentul proiectului.
Apele uzate vor fi epurate inainte de a fi deversate in emisarul natural, rul Prut.
4.1.2. Staiile i instalaiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevzute

Apele uzate vor fi epurate prin intermediul staiei de epurare amplasate in cadrul organizrii de antier, astfel
inct la deversarea in emisarul natural s respecte prevederile NTPA001/2002. Este strict interzis deversarea acestor
ape inainte de a fi epurate.

Staia de epurare folosit in perioada realizrii lucrrilor de construcie a podului peste Prut are
urmtoarele caracteristici:
Dimensiune nominal (PE) 200
ncrcare hidraulic nominal [m3/zi] 30,00
ncrcare biologic nominal BOD5 [kg/zi] 12,00
Numr de persoane deservite 120 - 240
ncrcare hidraulic [m3/zi] 18,0 36,0
ncrcare biologic nominal BOD5 [kg/zi] 7,2 14,4
Diametru D [mm] 2440
nlime H [mm] 2830
Numr de rezervoare 7
Greutate [kg] 74,0
Alimentare [V/Hz] 400/50
ndeprtare automat a nmolului in exces Da
Putere electric consumat [kW] 2,60
Materialele de construcie i deeurile vor fi depozitate in spaii special amenajate in cadrul organizrii de antier.
In jurul depozitelor vor fi realizate anuri perimetrale pentru colectarea eventualelor scurgeri de materiale de construcie.
Apele pluviale care spal platforma organizrii de antier vor fi colectate i conduse ctre bazine decantoare. Bazinele
decantoare folosite vor fi betonate i vor avea urmtoarele dimensiuni: L x l x h = 3,2 x 2 x 2,15 = 13,76 m3. Bazinele de
decantare vor fi decolmatate periodic.
Carburanii i substanele periculoase vor fi depozitate in spaii special amenajate in cadrul organizrii de antier
in scopul evitrii polurii platformelor adiacente. Alimentarea cu carburant a utilajelor se va face numai in amplasamentul
organizrii de antier. In zona depozitelor de carburanii vor fi montate separatoare de hidrocarburi cu aceleai
caracteristici cu ale separatoarelor folosite in perioada de operare a podului i a drumului de legtur.
Organizarea de antier va fi amplasat la distan mare de albia rului Prut, iar spaiul ocupat de organizarea de
antier va fi limitat la strictul necesar. La finalizarea lucrrilor, spaiul afectat temporar de organizarea de antier va fi redat
destinaiei originale (va fi reintrodus in circuitul agricol). In toat perioada realizrii lucrrilor, constructorul va lua toate
msurile pentru reducerea la minimum a impactului negativ asupra mediului.
Utilajele i autoutilitarele folosite pentru transportul materialelor de construcie vor fi reparate i splate numai in
centre autorizate, amplasate la distan mare de albia rului Prut i in afara ariilor naturale protejate.
Impactul potenial asupra apelor este temporar i reversibil. La finalizarea lucrrilor de construcie vor disprea i
potenialele surse de poluare a apelor de suprafa.
n timpul funcionrii obiectivului
In perioada de exploatare a podului peste Prut nu va fi inregistrat impact asupra apelor de suprafa sau
subterane deoarece apele pluviale care spal platforma drumului vor fi colectate i epurate prin intermediul bazinelor de

sedimentare i a separatoarelor de hidrocarburi, astfel inct la deversarea in emisarul natural s respecte prevederile
NTPA001/2002.
Pentru realizarea proiectului vor fi folosite separatoare de nmol i produse petroliere complet echipate, cu filtre
de coalescen, compuse din: bazin decantor (trap) de nmol i separator de ulei, cu urmtoarele caracteristici:
capacitate nominal hidraulic: 30 l/s;
numr de capace de vizitare: 3 buc;
diametru nominal al racordurilor din PVC-KPE: 315 mm;
volum nmol: 5.000 litri;
diametrul capacelor de vizitare din font ductil: DN = 600;
incrcare nominal capac i plac de beton armat: 125/400 KN.
Apa epurat rezultat din instalaie va fi deversat in emisar cu respectarea prevederilor NTPA 001/2002.
4.1.3. Msuri de diminuare a impactului

lucrrile de construcie nu vor fi realizate in cadrul albiei minore a rului Prut;
lucrrile din vecintatea albiei minore vor fi executate in perioadele cu debite sczute i la adpostul unor incinte
de palplane, astfel inct s nu existe riscul ptrunderii materialelor de construcie in cursul de ap;
lucrrile vor fi realizate in afara perioadelor ploioase in care are loc in mod normal creterea turbiditii apelor;
organizarea de antier va fi amplasat la distan mare de albia rului Prut (aproximativ 300 m) i in afara ariilor
naturale protejate;
materialele de constructie in vrac vor fi depozitate in spaii inchise sau vor fi acoperite pn vor fi utilizate;
deeurile vor fi depozitate in spaii special amenajate. Este interzis depozitarea i/sau aruncarea deeurilor de
orice fel pe malurile rului Prut sau in albia acestuia i staionarea utilajelor in albia rului;
apele pluviale care spala platforma organizrii de santier vor fi colectate in anuri perimetrale i vor fi conduse
ctre decantoare pentru reinerea pierderilor de materiale de construcie i/sau pmnt;
in zona depozitelor de carburani vor fi montate separatoare de hidrocarburi astfel inct apele pluviale care spal
platforma organizrii de antier s fie epurate corespunztor;
apele uzate generate in cadrul organizrii de antier vor fi epurate prin intermediul staiei de epurare, astfel inct
la eliminarea apelor s fie respectate prevederile NTPA001/2002 i ale NTPA002/2005;
punctele de lucru / fronturile de lucru vor fi dotate cu toalete ecologice pentru muncitori;
va fi interzis intrarea in santier a utilajelor si a echipamentelor care nu sunt etanse si pierd produs petrolier;
mainile vor fi splate la iesirea din santier, in spatii special amenajate, la distanta mare de albia minora a raului
Prut;
utilajele vor fi verificate i reparate numai in centre specializate, la distan mare de albia rului Prut;
folosirea unor utilaje ale caror emisii de gaze si nivel de zgomot sunt in conformitate cu prevederile legislatiei in
domeniu;

transportul materialelor purverulente la punctele de lucru se va realiza numai in stare umeda sau acoperite pentru
a evita pierderile de particule in timpul transportului;
este strict interzis depozitarea materialelor de construcie sau a deeurilor in vecintatea albiei rului Prut;
este strict interzis prelevarea materialelor de construcie sau a apei tehnologice din albia rului Prut.
De asemenea, vor fi respectate condiiile i msurile impuse prin avizul de gospodrire a apelor nr. 02 /
08.01.2016 emis de Administraia Naional Apele Romne:
nu este permis descrcarea apelor pluviale colectate de pe drumul de legtur sau de pe pod pe terenurile
invecinate; este obligatorie dirijarea ctre emisarul natural (rul Prut), dup o prealabil epurare mecanic;
lucrrile proiectate nu vor fi executate in perioadele cu ape mari. Pe toata durata de realizare a investitei se vor
solicita Administraiei Bazinale de Ap Prut Brlad date cu privire la prognoza debitelor i nivelelor pe cursul de
ap Prut.
beneficiarul, prin intermediului constructorului, are obligaia s asigure scurgerea normal a apelor, pe perioada
execuiei lucrrilor;
este interzis depozitarea deeurilor din construcii, a materialelor i staionarea utilajelor in albia cursurilor de
ap;
pe parcursul execuliei lucrrilor, beneficiarul i constructorul vor permite in caz de necesitate accesul i
intervenia ABA Prut - Brlad pentru execuia unor lucrri sau aciuni necesare in caz de inundaii, poluri
accidentale sau alte situaii specifice cursurilor de ape.
pentru punerea in siguran a lucrrii de art se vor lua msuri de punere in siguran a albiei i malurilor in zona
acesteia;
este interzis degradarea albiei i malurilor pe parcursul execuiei i exploatrii. Vor fi luate toate msurile
necesare pentru aprarea obiectivelor socio - economice i terenurilor riverane impotriva inundaiilor, att pe
parcursul execuiei, ct i pe parcursul exploatrii.
beneficiarul va fi pregtit permanent pentru a lua msuri i a face lucrri de aprare la viituri a obiectivului aflat in
execuie;
in perioada execuiei lucrrilor de investiii la acest obiectiv, este interzis extracia de nisipuri i pietriuri din
albia rului Prut, fr avizul ABA Prut Brlad;
materialul solid rezultat in urma lucrrilor pregtitoare va fi depozitat in afara zonei de lucru, fr a afecta
amplasamentul altor lucrri ce urmeaz a fi executate in zon i scurgerea liber a apelor de suprafa.
la terminarea lucrrilor vor fi dezafectate i redate folosinei iniiale terenul ocupat cu drumurile de acces i cu
platformele de lucru;
beneficiarul va anuna, in scris, A.B.A. Prut Brlad, cu zece zile inainte, data nceperii lucrrilor;
pentru asigurarea utilitilor de ap i canalizare a punctului de control trecere frontier se va solicita, dup caz,
reglementarea acestora, inainte de inceperea lucrrilor necesare;
dup finalizarea lucrrilor beneficiarul are obligaia de a solicita Autorizaii de gospodrire a apelor, in
conformitate cu prevederile Legii Apelor nr. 1 07/1996 cu completrile i modificrile ulterioare;

beneficiarul are obligaia de a monta mire hidrometrice pe podul peste rul Prut, amplasarea i montarea
acestora fcndu-se impreun cu specialitii de la Serviciul de Hidrologie din cadrul ABA Prut Brlad.
4.2. Protectia aerului

4.2.1. Sursele de poluanti pentru aer, poluani
La alegerea solutiilor constructive pentru obiectivele propuse in acest studiu s-a tinut cont de evitarea modificrii
calitii aerului atmosferic in amplasamentul proiectului.
In perioada de realizare a podului peste Prut i a drumului de legtur se poate produce poluarea aerului din
cauza activitii parcului de utilaje, organizrii sediului de antier, bazelor de utilaje, depozitelor de materiale, traficului pe
amplasamentul lucrrii.
Principala surs de poluare a aerului este reprezentat de manevrarea pmntului (execuia lucrrilor de
decopertri / recopertri, excavaii / umpluturi). Manevrarea pmntului poate genera concentraii ridicate de PM10 i
PM 2,5.
O alt surs de impurificare a atmosferei este reprezentat de funcionarea utilajelor de construcie i a
autoutilitarelor folosite pentru transportul materialelor de construcie. Acestea pot conduce la emisii de NO2, CO, CO2.
Impactul asupra aerului variaz in funcie de:
activitatea desfurat;
durata activitilor;
suprafaa amplasamentului proiectului;
condiiile meteorologice (viteza i direcia vntului, precipitaii etc.);
distana pn la receptorii sensibili (locuine, zone sensibile);
poluarea existent in zon;
aplicarea unor msuri adecvate de reducere a impactului asupra aerului.
Avnd in vedere specificul lucrrilor propuse i caracteristicile amplasamentului, impactul asupra aerului nu va fi
semnificativ. Acesta se va manifesta strict in amplasamentul proiectului i pe durata de lucru, dar este temporar i
reversibil. La finalizarea lucrrilor, mediul va reveni la starea iniial, fr afectarea calitii aerului.
Estimarea emisiilor de poluani atmosferici generai de utilajele i autoutilitarele folosite pentru
transportul materialelor de construcie
Cantitile de poluani emise in atmosfer de utilajele de construcie depind de mai muli factori precum:
- nivelul tehnologic i de puterea motorului;
- consumul de carburant pe unitatea de putere;
- capacitatea i vrsta utilajului;
- dotarea cu dispozitive de reducere a polurii (catalizatoare);
- intensitatea traficului i tipuri de autovehicule;
- condiiile meteorologice de dispersie a poluanilor.

Nivelul emisiilor poluanilor atmosferici scade cu ct crete performana motoarelor, iar motoarele folosite in
prezent au consumuri din ce in ce mai mici pe unitatea de putere i sunt dotate cu catalizatoare pentru reinerea emisiilor,
astfel inct emisiile in amplasamentul fronturilor de lucru se vor incadra in limitele maxime admisibile conform legislaiei in
vigoare.
Pentru estimarea emisiilor de poluani atmosferici generate de utilajele care acioneaz intr-un front de lucru, a
fost utilizat consumul de motorin (pentru emisiile poluanilor specific arderii carburanilor: NO x, CO, SO2, particule), iar
specificul activitii a stat la baza estimrii emisiilor de particule materiale in suspensie i sedimentabile.
Emisiile de poluani atmosferici generai de activitatea utilajelor i a mijloacelor de transport se manifest in
principal in ampriza lucrrii i pn la distana de 10 15 m in stnga i in dreapta drumului. Analiznd datele generate de
modelul Caline4 (de dispersie a poluanilor) a rezultat faptul c la 20 m de limita acestei zone concentraiile de poluani se
reduc cu 50%, iar la peste 50 m, reducerea este de 75%.
Impactul acestor surse de poluare asupra aerului este temporar i reversibil, sursele dispar la finalizarea
lucrrilor, iar mediul revine la starea iniial, fr a fi afectat calitatea aerului.
Pentru calcularea emisiilor generate de utilajele de construcie au fost folosii factorii de emisie prevzui in ordinul
463 / 1993 i cantitatea estimat de motorin consumat (consum specific de motorin de 60 l/h). Deoarece emisiile
estimate sunt mult mai mici dect concentraiile maxime admise prin ordinul 463 / 1993, rezult ca realizarea lucrrilor de
construcie nu va contribui la afectarea calitii aerului in amplasamentul podului peste Prut.
In conformitate cu Ordinul nr. 462/1993 al MAPPM, factorii de emisie pentru motoarele Diesel, in
kg/1000 l, au valorile prezentate in tabelul 13.
Tabel 13. Factori de emisie pentru motoarele Diesel, in kg/1000 l in conformitate cu ord. 462/1993
SOx CO NOx particule hidrocarburi
3,24 27,00 44,40 1,56 4,44
Debitele maxime orare de poluani emii in atmosfer de utilaje in timpul lucrrilor de construcie sunt
redate in tabelul 14, in g/h/km pt primii 7 poluani i in g/h/km x 10 -3 pentru urmtoarele 7 substane, conform
metodologiei USA EPA.
Tabel 14. Debitele maxime orare de poluani emii in atmosfer de utilaje in timpul lucrrilor de construcie
NOx CH4 COV CO N2O SO2 PM10 Cd Cu Cr Ni Se Zn HAP
675,8 2,4 98,0 218,8 18,0 138,5 435,4 0,1 23,5 0,7 1,0 0,1 13,8 46,0
Tabel 15. Emisii de la utilajele de construcie i compararea cu CMA prevzute in ordinul 462/1993
SOx CO NOx particule hidrocarburi
138,5 g/h fa de 218,8 g/h fa de 675,8 g/h fa de 435,4 g/h fa de 216,85 g/h fa
5.000 g/h limita 5.000 g/h 500 g/h de 3.000 g/h
nespecificat

In perioada de operare, singura surs de poluare a aerului va fi reprezentat de traficul rutier.

Pentru estimarea nivelului emisiilor generate de traficul rutier, in cadrul studiului de trafic a fost folosit modelul de
simulare a transporturilor i emisiilor poluante TREMOVE elaborat pentru Comisia European de ctre Institutul Transport
i Mobilitate Leuven.
Tabel 16. Emisiile de noxe i reducerea acestora in cazul scenariului cu proiect fa de scenariul fr proiect, in tone pe
an
NO x FC CO2 SO2 VOC PM
2018
Fr Proiect 9212.569 358847.086 1142333.612 28.708 38.209 355.717
Cu Proiect 9211.056 358825.266 1142264.151 28.706 38.215 355.698
Reducerea
1.513 21.820 69.461 0.002 -0.006 0.020
emisiilor
2025
Fr Proiect 11109.738 436998.971 1391117.920 34.960 47.117 433.109
Cu Proiect 11107.781 436970.475 1391027.210 34.958 47.125 433.079
Reducerea
1.957 28.495 90.710 0.002 -0.008 0.030
emisiilor
2035
Fr Proiect 14714.059 584358.657 1860214.448 46.749 63.039 588.033
Cu Proiect 14712.402 584323.060 1860101.132 46.746 63.045 588.023
Reducerea
1.656 35.597 113.317 0.003 -0.007 0.010
emisiilor
2045
Fr Proiect 20680.115 834705.631 2657154.913 66.776 91.050 864.738
Cu Proiect 20672.096 834543.116 2656637.572 66.763 91.081 864.491
Reducerea
8.019 162.515 517.340 0.013 -0.031 0.247
emisiilor
Sursa: Studiul de trafic pentru podul peste Prut la Ungheni

Deoarece emisiile estimate sunt sub limitele maxime admisibile impuse prin legea 104/2011, nici in
perioada de operare a podului peste Prut nu se va produce modificarea calitii aerului in amplasamentul
proiectului i implicit nu va fi afectat starea de sntate a locuitorilor din vecintatea amplasamentului
proiectului.

4.2.2. Instalaiile pentru reinerea i dispersia poluanilor in atmosfer

Nu este cazul utilizrii unor instalaii pentru reinerea i dispersia poluanilor in atmosfer, deoarece sursele de
poluare a aerului sunt in general difuze. Pentru reducerea impactului asupra aerului vor fi adoptate msurile descrise mai
jos.
4.2.3. Msuri de reducere a impactului:
folosirea celor mai bune tehnologii pentru a limita emisiile de poluani atmosferici;
betonul i asfaltul necesare pentru realizarea lucrrilor nu vor fi preparate in amplasamentul proiectului, ci vor fi
procurate de la centre autorizate, astfel inct s se reduc concentraia poluanilor atmosferici i nivelul
zgomotului;
curarea regulat a fronturilor de lucru pentru a preveni acumularea de praf;
interzicerea arderii oricrui material/ deeu in cadrul fronturilor de lucru;
diminuarea cantitii de deeuri produse i reciclarea lor;
limitarea accesului la depozitele de materiale de construcie pentru a diminua riscul de furt sau de deteriorare;
utilizarea unor echipamente etan pentru transportul agregatelor;
vor fi alese trasee optime pentru vehiculele ce deservesc antierul, mai ales pentru cele care transport materiale
de construcie ce pot elibera in atmosfer particule fine;
materialele vor fi acoperite in timpul transportului i vor fi depozitate la distan mare de receptorii sensibili;
utilajele vor fi intreinute in mod corespunztor i vor fi oprite cnd nu lucreaz;
verificarea periodic a utilajelor i autovehiculelor implicate in trafic.
Aplicarea acestor msuri de reducere a impactului asupra aerului va conduce la respectarea prevederilor impuse
prin STAS 12574/1987 care stabilete concentraiile maxime admisibile ale unor substane in aerul atmosferic din zonele
protejate.
Tabel 17. Concentraiile maxime admisibile ale unor substane in aerul atmosferic din zonele protejate
Substanta CMA de scurta durata (mg/mc) CMA de lunga durata (mg/mc)

poluanta 30 minute zilnica lunara anuala
CO 6.0 2.0 - -
NO2 0.3 0.1 - 0.04
SO2 0.75 0.03 - -
Pulberi in suspensie 0.5 0.15 - 0.075
De asemenea, vor fi respectate prevederile legii 104/2011 privind calitatea aerului inconjurtor i ale ordinului
462/1993 privind aprobarea condiiilor tehnice privind protecia atmosferei i a normelor metodologice pentru determinarea
emisiilor de poluani atmosferici produi de surse staionare.
Impactul asupra aerului generat de executarea proiectului analizat este temporar i reversibil i se manifest
numai in amplasamentul proiectului i pn la 50 m de limita acestuia, fr a afecta calitatea aerului din zonele
rezideniale sau din cele trei arii naturale protejate: ROSCI0213 Rul Prut i rezervaiile naturale Rul Prut i Cotul Bran
pe Rul Prut.

Pentru a elimina riscul apariiei imbolnvirilor profesionale, se vor respecta obligatoriu limitele privind
concentraiile admisibile de substane toxice i pulberi in atmosfera zonelor de munc prevzute in "Normele generale de
protecie a muncii" elaborate de Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecia Muncii i al Institutului de
Igien i Sntate Public.
Concentraiile admisibile (medii i de vrf) sunt concentraiile maxime admise in zona fronturilor de lucru. Acestea
sunt prezentate in tabelul 18.
Tabel 18. Concentraii maxime admise de substane toxice in atmosfera fronturilor de lucru
Concentratie maxima admisa (mg/m3)
Denumirea substantei Indicativ
Medie Varf
Acetaldehida 90 180
Amoniac 15 30
Benzen CP 15 30
Dioxid de sulf (anhidrida sulfuroasa) 5 10
Crom hexavalent C 0,05 -
Crom nvalent 0,5
Cadmiu pC 0,05 -
Cupru (pulberi) 0,5 1,5
Etil benzen 200 300
Etil toluen 300 400
Formaldehida pC 1,2 3
Heptan (n) 1500 3000
Hidrocarburi alifatice 700 1000
Hidrocarburi policiclice aromatice C 0,2 -
Metan 1200 1500
Nichel (compusi solubili) C 0,1 0,5
Octan 1500 2000
Ozon 0,1 0,2
Oxizi de azot (exprimati in NO2) 5 8
Pentan 1800 2400
Plumb si compusi ai Pb (exceptand PbS) 0,05 0,1
Propan 1400 1800
Seleniu 0,1 0,2
Toluen 100 200
Xilen p 200 300
Legenda:
concentraia admisibil de vrf = concentraia noxelor in zona fronturilor de lucru ce nu trebuie depit in
niciun moment al zilei de lucru;
concentraia admisibil medie = rezult dintr-un numr de determinari reprezentativ pentru fiecare front de
lucru in diferite faze tehnologice i nu trebuie depit pe perioada unui schimb de munc;
pC = substane potenial cancerigene;

C = substane cu aciune cangerigen, necesit aplicarea unor msuri speciale de protecie;

FD = substane foarte periculoase; nu trebuie permis expunerea la aceste substane;
p = aceste substane ptrund prin piele in organism, fiind necesare msuri speciale de protecie a pielii i
mucoaselor.
Tabel 19. Concentraiile maxime admise de pulberi in atmosfera zonei de munc

Nr. crt. Denumirea pulberilor Concentratia maxima admisa CMA
1 Pulberi cu coninut de SiO2 liber cristalin, intre 1 i 5% 8 mg/m3
Pulberi cu coninut de SiO2 amorf (pmnt de diatomee
2 8 mg/m3
natural necalcitat)
3 Pulberi de alt natur 15 mg/m3
Comparnd datele privind emisiile estimate a fi generate in cadrul fronturilor de lucru cu limitele impuse de
Normele Generale de Protecie a Muncii, se poate concluziona c emisiile generate in amplasamentul proiectului se
incadreaz sub limita maxim admisibil i corelate cu perioada de expunere redus, nu vor avea impact semnificativ
asupra muncitorilor care execut lucrrile de construcie.
4.3. Protecia impotriva zgomotului i vibraiilor

4.3.1. Sursele de zgomot i vibraii
Realizarea investiiei va genera zgomote i vibraii, care se vor suprapune peste fondul existent, fr a depi
limitele impuse prin STAS 10009 88 acustic urban.
Zgomotele generate de realizarea proiectului se vor datora in special transportului materialelor de construcie i
lucrrilor, respectiv:
Realizarea terasamentelor i a fundaiilor:
- spturi cu excavatorul;
- nivelare i transport cu autogrederul i buldozerul;
- ncarcare transport cu ncarcatorul frontal;
- compactarea pamnturilor cu role compactoare.
Manevrarea i punerea in oper a materialelor de construcie:
- transport, pompare i vibrare beton;
- transport i repartizare mixturi asfaltice;
- folosirea ciocanelor perforatoare, frezelor rutiere, repartizatoarelor de mixturi i rulouri compactoare vibratoare.
Utilajele reprezint principala surs de zgomot in amplasamentul proiectului, dar acestea nu vor aciona simultan, ci
grupate cte 2-3 la nivelul fiecrui front de lucru.
In cadrul proiectului a fost propus utilizarea unor tehnologii i utilaje moderne, astfel inct nivelul zgomotului produs
in timpul realizrii lucrrilor de construcie s fie ct mai mic.
Nivelul zgomotului produs in timpul realizrii lucrrilor de construcie a podului peste Prut depinde de:
natura utilajelor i de dispunerea lor;

fenomenele meteorologice: viteza i direcia vntului, temperatura aerului;

absorbia undelor acustice de ctre sol, fenomen numit in literatura de specialitate efect de sol;
absorbia in aer, dependent de presiune, temperatur, umiditate relativ, componena spectral a zgomotului;
topografia terenului;
nivelul i densitatea vegetaiei.
Surse de zgomot reprezentate de acionarea utilajelor in cadrul fronturilor de lucru i al organizrii de antier
Conform specificaiilor din crile tehnice ale utilajelor de construcie, puterile acustice asociate acestora sunt:
buldozere Lw = 115 dB(A);
ncarcatoare Wolla - Lw = 112 dB(A);
excavatoare - Lw = 117 dB(A);
screpere - Lw = 110 dB(A);
autogredere: LW = 112 dB (A);
compactoare: LW = 105 dB (A);
finisoare: LW = 115 dB (A);
basculante: LW = 107 dB (A).
Pentru o surs fix, amplasat pe un teren plat i la distana d intre surs i receptor, nivelul sonor se
calculeaz cu formula:
LAeq=LwA Cd + Ctf Ce + Cr, unde:
LwA nivelul acustic specific utilajului;
Cd corecie de distan;
Ctf corecia timpului de funcionare a utilajului;
Ce corecie de ecran;
Cr corecie datorat prezenei reflectorului.
Conform acestei formule, la distana de 100 m de zona in care funcioneaz utilajele se obin urmtoarele niveluri
sonore:
excavator: LAeq= 53 dB(A);
camion - LAeq= 43 dB(A);
ncrctor - LAeq= 55 dB(A);
buldozer - LAeq= 66 dB(A);
Din datele prezentate anterior rezult c in cadrul fronturilor de lucru nivelul zgomotului poate atinge 66 dB(A) in
situaia in care acioneaz un singur utilaj, dar poate crete in situaia in care acioneaz mai multe utilaje. Pentru
diminuarea nivelului zgomotului i ncadrarea in limitele legale in vigoare, vor fi utilizate antifoane sau vor fi montate
panouri fonoabsorbante.
Zgomotul produs de utilajele de construcie scade o dat cu creterea distanei fa de amplasamentul lucrrilor.
Astfel la aproximativ 100 m de limita fronturilor de lucru i al organizrii de antier, nivelul zgomotului va fi de maxim 66
dB(A), iar la 500 m de limita amplasamentului, nivelul zgomotului va fi sub 50dB(A).

n cmp liber, cnd sunetul nu este reflectat de obstacole, nivelul acustic scade cu 6 dB la dublarea distanei fa
de surs, astfel inct pn la limita zonelor rezideniale nivelul zgomotului se va diminua semnificativ, incadrndu-se in
limitele prevzute de STAS 10009-88 acustic urban. Deoarece lucrrile vor fi realizate in afara zonei rezideniale
(distana minim intre amplasamentul lucrrilor i zona locuit este de aproximativ 1,4 km), nu va fi inregistrat impact
asupra populaiei locale.
Impactul asupra faunei se va manifesta prin alungarea temporar a exemplarelor de faun care folosesc
amplasamentul proiectului pentru hrnire. Deoarece lucrrile nu vor fi realizate in perioada de reproducere a speciilor
observate (respectiv nu se va lucra in perioada martie iunie), impactul zgomotelor i vibraiilor asupra faunei nu va fi
semnificativ.
Dup finalizarea lucrrilor de construcie, singura surs de zgomot va fi traficul rutier, dar nivelul zgomotului nu va
fi semnificativ deoarece vor fi montate panouri fonoabsorbante pe toat lungimea drumului de legtur i a podului, astfel
inct nu va afecta speciile pentru a cror protecie au fost desemnate ROSC0213 Rul Prut i rezervaiile naturale Rul
Prut i Cotul Bran pe Rul Prut.
Alturi de utilaje, o surs important de zgomot o reprezint autoutilitarele folosite pentru transportul materialelor
de construcie, care constituie surse importante de zgomot i vibraii chiar i cnd sunt goale, din cauza masei foarte mari.
Nivelul zgomotului va fi de aproximativ 65 dB (A) nivel admisibil pentru categoria de drum analizat. Nivelul vibraiilor va
fi de 22 -24 vib.rar la 10 m de drum, dar scade o dat cu creterea distanei fa de antier, astfel inct vor fi respectate
limitele impuse prin SR 12025/1994 (30 vib.rar).
Deoarece activitatea va fi ntrerupt in timpul nopii i vor fi respectate orele de odihn legale, impactul zgomotului
asupra mediului va fi mult diminuat.
Nivelurile de zgomot i vibraii produse de autoutilitarele folosite pentru transportul materialelor de construcie de
utilaje se incadreaz in valorile limit admisibile de legislaia in vigoare (ordinul 152/2008 privind aprobarea valorilor limit
a zgomotului produs de traficul rutier, HG 539/2004 privind nivelul emisiilor de zgomot in mediu produs de echipamentele
destinate utilizrii in exteriorul cldirilor).
Muncitorii care utilizeaz utilajele care produc niveluri ridicate de zgomot vor fi dotai cu echipament individual de
protecie (antifoane) astfel inct s fie respectate prevederile legislaiei de protecie a muncii (nivelul zgomotului nu va
depi 87 dB (A)).
Surse de zgomot reprezentate de traficul rutier
In amplasamentul proiectului exist mai multe drumuri de exploatare i un drum judeean, dar traficul pe acestea
nu este semnificativ. Traficul se desfoar fr afectarea semnificativ a mediului.
Realizarea lucrrilor de construcie a podului peste Prut nu va contribui la creterea semnificativ a intensitii
traficului in zona analizat.
Zgomotul asociat vehiculelor rutiere este in principal generat de motor i de frecarea autovehiculelor la contactul
cu aerul i cu calea de rulare. Nivelul presiunii sonore produs de trafic depinde de mai muli factori, dintre care cei mai
importani sunt: volumul traficului, viteza de rulare, proporia vehiculelor grele i natura suprafeei de rulare. Viteza de

rulare in zona punctului vamal i pe drumul de legtur va fi redus, astfel inct nivelul zgomotului nu va fi semnificativ i
nu va conduce la afectarea faunei.
4.3.2. Amenajri i dotri pentru pentru protecia mpotriva zgomotelor i vibraiilor

In timpul realizrii lucrrilor de construcie vor fi luate toate msurile astfel inct s fie respectate condiiile impuse
de STAS 10009/1988 Acustic urban i STAS 5156/1986, SR12025/2-94 Acustic in construcii. Efectele vibraiilor
asupra cldirilor sau prilor de cldire, care stabilete limitele admisibile de exploatare normal a cldirilor de locuit i
social-culturale la aciunea vibraiilor produse in cldiri sau in exteriorul acestora de traficul rutier care, in urma propagrii
prin structura cii rutiere sau prin patul cii rutiere, acioneaz asupra cldirilor sau prilor de cldiri. Conform tabelului nr.
3 al acestui standard, pentru locuine, nivelurile de acceleraii trebuie s fie inferioare curbei combinate admisibile de 77.
Stas-ul 12025/1-1981 stabilete metodele de msurare a parametrilor vibraiilor aferente produse de traficul rutier,
propagate prin structura cii rutiere sau prin patul acesteia i care afecteaz cldiri sau pri de cldire.
Pentru perioada de operare a fost propus montarea unor panouri fonoabsorbante, performante pe toat
lungimea podului i a drumului de legtur, in conformitate cu standardele i prevederile legale in vigoare.
Conform specificaiilor tehnice ale panourilor fonoabsorbante (cuprinznd curbele de izoatenuare acustic) in
spatele panourilor fonoabsorbante (pn la 50 m distan) nivelul zgomotului se reduce cu 15-19 dB (A). La 250 300 m
lateral ecranelor, atenuarea acustic corespunzatoare este de 5 7 dB (A).
Proiectul este amplasat in afara zonelor rezideniale, distana minim intre limitele proiectului i prima locuin
este de aproximativ 1,4 km, astfel inct datorit folosirii acestor panouri fonoabsorbante, nivelul zgomotului la receptor
(locuine) nu va depi valoarea admis (50 dB (A)).
Astfel vor fi respectate i limitele admisibile privind nivelurile de zgomot prevzute in standarde (STAS
10009/1988 i STAS 6156/1986).
Figura 30. Detalii panou fonoabsorbant

Deoarece nu exist prevederi legale in vigoare care s specifice nivelul admisibil de zgomot in arii protejate,
panourile fonoabsorbante au fost dimensionate astfel inct s asigure valorile maxime de referin a nivelului zgomotului
propus pentru Parcuri, grdini, zone de recreere, arii de tratament in cadrul STAS 10009/1988, respectiv 45 dB.
4.3.3. Msuri pentru reducerea zgomotului i a vibraiilor

utilizarea de echipamente/utilaje de lucru moderne care genereaz un nivel de zgomot ct mai mic;
verificarea i repararea periodic a utilajelor pentru a se ncadra in nivelul admisibil de zgomot;
materialele de construcie vor fi depozitate in cadrul organizrii de antier astfel inct s creeze o barier acustic
in direcia locuinelor;
antierul va fi imprejmuit i nu se va lucra in timpul orelor de odihn;
pentru transportul materialelor de construcie se va evita pe ct posibil zonele rezideniale, iar in cazul in care vor
fi traversate localiti, viteza de deplasare va fi limitat la maxim 40 km/or;
monitorizarea periodic a nivelului zgomotelor i vibraiilor i sistarea lucrrilor in situaia in care sunt depite
limitele maxime admisibile;
va fi stabilit frecvena livrrilor de materiale de construcie cu autoutilitarele, astfel inct s fie evitat
aglomerarea acestora i producerea unor niveluri ridicate de zgomot;
graficul de execuie a lucrrilor a fost stabilit astfel inct s fie evitat aglomerarea utilajelor care produc niveluri
ridicate de zgomot in cadrul fronturilor de lucru;
amplasarea unor bariere solide, modulare, portabile in fronturile de lucru din vecintatea albiei minore, astfel inct
s fie redus nivelul zgomotelor i vibraiilor;
dotarea autoutilitarelor cu sisteme de reducere a zgomotului (sisteme de management a gazelor de eapament,
casete pentru motoare, amortizoare de zgomot performante, etc);
4.4. Protecia impotriva radiaiilor

4.4.1. Sursele de radiaii
In cadrul platformei vamale va fi instalat un radar pentru scanarea autovehiculelor. Acesta va fi amplasat intr-o
incint betonat, astfel inct s nu existe riscul emisiilor de radiaii in mediu.
Caracteristicile surselor de radiaii luminoase
In perioada realizrii lucrrilor de construcie nu vor exista surse semnificative de radiaii luminoase in
amplasamentul proiectului. Nu se va lucra in timpul nopii, singurele surse de lumin fiind cele din cadrul organizrii de
antier, dar aceasta este amplasat in terenuri arabile, in afara ariilor naturale protejate, astfel inct nu va avea impact
semnificativ asupra faunei.
In perioada de funcionare, att podul, ct i platforma punctului vamal vor avea sisteme de iluminat descrise in
cadrul capitolelor 3.4.1.1. i 3.4.1.4..

4.4.2. Amenajrile i dotrile pentru protecia mpotriva radiaiilor

Deoarece aparatele folosite pentru realizarea lucrarilor pot emite radiaii periculoase, vor fi adoptate toate
msurile necesare de verificare/ reparare a aparatelor astfel nct nivelul radiaiilor emise s nu depeasc limitele
admise de normativele in vigoare.
Msuri de diminuare a impactului radiaiilor luminoase asupra faunei acvatice / terestre din interiorul
ariilor naturale protejate traversate
Principal msur propus pentru protecia faunei in perioada realizrii lucrrilor este ca lucrrile s fie sistate
noaptea, astfel inct nu vor avea impact asupra faunei terestre sau acvatice. Sediul organizrii de antier va fi iluminat i
pe timpul nopii, dar acesta este amplasat in afara ariilor naturale protejate i este imprejmuit, astfel inct exemplarele de
faun nu vor putea ptrunde in cadrul acestuia, cu excepia insectelor.
Folosirea sistemelor de iluminat propuse pentru perioada de operare nu va avea impact asupra faunei terestre /
acvatice. Deoarece att podul, ct i drumul de legtur vor avea gard de protecie, nu va fi posibil ptrunderea speciilor
de faun pe platforma carosabil, cu excepia insectelor.
Va fi luminat numai zona din imediata vecintate a podului i platforma vamal, conform simulrii 3D din figurile
31 32 i nu va conduce la modificarea comportamentului exemplarelor de faun existente in zona analizat.
Figura 31. Simulare 3D Iluminat nocturn in zona podului peste Prut

Figura 32. Simulare 3D Iluminat nocturn in zona platformei vamale i a podului peste Prut
Nu este necesar adoptarea unor msuri speciale pentru protecia faunei terestre / acvatice.
4.5. Protecia solului i a subsolului

4.5.1. Sursele de poluare a solului i subsolului
Investiia nu reprezint surs direct de poluare a solului, dar se poate produce poluarea accidental a solului, ca
urmare a:
depunerii pulberilor rezultate din transportul i descrcarea materialelor de construcie;
sedimentrii substanelor poluante din aer generate de mijloacele de transport aflate in micare, de operarea
echipamentului de construcie;
deversrii necontrolate sau acidentale de hidrocarburi (uleiuri, lubrifiani, combustibili, vopsele) in cadrul
fronturilor de lucru sau in timpul transportului;
scurgerii pe sol de: mortar, pasta de ciment i suspensii din locurile unde este turnat betonul in cadrul lucrrii;
depozitrii neadecvate a deeurilor i a materialelor de construcie;
evacurii neadecvate a apelor uzate produse in cadrul organizrii de antier;
splrii utilajelor in afara platformelor special amenajate i deversrii acestor ape direct pe sol sau in emisar;
depozitrii necorespunztoare a deeurilor, inclusiv a celor periculoase;
scurgerii accidentale a unor substane toxice sau hidrocarburi ca urmare a unor accidente rutiere sau
hidrocarburi;
creterii concentraiei substanelor folosite pentru curarea drumurilor in perioada de iarn.
La executarea lucrrilor se vor folosi utilaje cu caracteristici corespunztoare, pericolul polurii cu produse
petroliere fiind minim. Lucrrile propuse nu vor afecta semnificativ solul i respectiv subsolul.

Suprafaa ocupat definitiv de realizarea podului peste Prut i a drumului de legtur i creia i se va schimba
destinaia iniiala reprezint un procent foarte mic din zona analizat, iar suprafeele afectate temporar de lucrri vor fi
refcute la finalizarea lucrrilor de construcie, nu vor exista emisii de substane poluante, astfel inct impactul asupra
solului i subsolului nu va fi semnificativ. Organizarea de antier va fi amplasat in afara teritoriilor suprapuse ale
ROSCI0213 Rul Prut i ale rezervaiilor naturale Rul Prut i Cotul Bran pe Rul Prut.
Astfel la finalizarea lucrrilor, singur impact remanent asupra solului este reprezentat de ocuparea permanent a
unor suprafee de teren, dar acesta nu este semnificativ.
4.5.2. Lucrrile i dotrile pentru protecia solului i a subsolului

Nu este necesar realizarea unor lucrri speciale pentru protecia solului i a subsolului, ci vor fi respectate
msurile de reducere a impactului asupra solului i subsolului.
4.5.3. Msuri de reducere a impactului asupra solului si subsolului

respectarea tuturor msurilor impuse prin studiul geotehnic;
limitarea suprafeelor de teren ocupate temporar sau permanent i delimitarea exact a acestor suprafee;
materialele de construcie i deeurile vor fi depozitate numai in spaii special amenajate in cadrul organizrii de
antier;
este strict interzis depozitarea materialelor de construcie i a deeurilor pe spaiile verzi sau direct pe sol;
deeurile vor fi indeprtate din amplasamentul proiectului prin intermediul unei firme specializate, cele reciclabile
vor fi valorificate;
utilajele vor fi verificate periodic, astfel inct s se incadreze in normele legale;
utilajele vor fi splate i reparate numai in centre specializate, amplasate in afara ariilor naturale protejate i la
distan mare de albia rului Prut;
se va preveni erodarea solului, spaiile decopertate vor fi limitate la minimul necesar i vor fi recopertate in cel
mai scurt timp posibil dup finalizarea lucrrilor;
solul vegetal decopertat va fi depozitat separat de materialul nefertil i va fi utilizat pentru refacerea spaiilor
afectate temporar de lucrri;
apele uzate vor fi colectate i epurate corespunztor prin intermediul staiei de epurare. Este strict interzis
deversarea acestor ape inainte de a fi epurate;
platforma organizrii de antier va fi dotat cu anuri perimetrale pentru colectarea apelor pluviale ce vor fi
conduse ctre decantoare;
in cadrul organizrii de antier i al fronturilor de lucru vor fi montate toalete ecologice;
depozitul de carburani va fi amplasat pe o platform betonat pentru a elimina riscul de contaminare a solului cu
hidrocarburi;
alimentarea utilajelor cu carburant se va face numai in cadrul organizrii de antier;

la finalizarea lucrrilor de construcie, toate utilajele, materialele de construcie i deeurile vor fi indeprtate din
amplasamentul proiectului;
in cazul terenurilor afectate temporar de lucrri, se va reface morfologia iniial a terenului i acestea vor fi redate
destinaiei iniiale.
In perioada de exploatare a podului peste Prut, nu va fi inregistrat impact asupra solului, astfel incat nu este
necesara adoptarea unor msuri speciale de reducere a impactului asupra solului.
Msuri pentru reducerea impactului asupra solului in perioada de exploatare a podului peste Prut:
verificarea gradului de refacere a spatiilor afectate temporar de lucrri;
colectarea apelor pluviale care spal platforma drumului i conducerea acestora ctre decantoare i separatoare
de hidrocarburi;
verificarea periodic a strii drumului i intreinerea corespunztoare a acestuia;
verificarea anual a calitii solului (pH, concentraiile de metale grele) in vecintatea amplasamentului podului;
limitarea folosirii substanelor antiderapante.
4.6. Protecia ecosistemelor terestre i acvatice

4.6.1 Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect
Podul peste Prut va fi realizat in teritoriile suprapuse ale ROSCI0213 Rul Prut i ale rezervaiilor naturale RN
2.556 Rul Prut i RN 2.554 Cotul Bran pe Rul Prut, fr afectarea strii de conservare a speciilor si habitatelor pentru a
cror protecie au fost desemnate aceste arii naturale protejate, deoarece acestea nu au fost identificate in amplasamentul
proiectului. Proiectul nu va fi amplasat in zonele de reproducere din cadrul RN 2.554 Cotul Bran pe Rul Prut. Mai mult,
pentru protecia acestor zone, vor fi montate panouri fonoabsorbante pe toat lungimea podului i a drumului de legtur.
Lucrrile propuse in proiect nu vor fi executate in cadrul albiei minore a rului Prut. Deoarece nu este necesar
devierea cursului rului Prut i nu vor exista emisii de substane poluante, impactul asupra ecosistemului acvatic i implicit
a speciilor de flor i faun acvatic va fi nesemnificativ.
In perioada realizrii lucrrilor nu se vor modifica regimul de curgere i adncimea apei rului Prut. Materialele
de construcie i deeurile vor fi depozitate in spaii special amenajate in cadrul organizrii de antier, la distan mare de
albia minor a rului Prut, astfel inct nu exist pericolul antrenrii acestora in cursul rului.
Suprafaa ocupat permanent de lucrri la nivelul solului i creia ii va fi schimbat destinaia iniial reprezint
un procent foarte mic din suprafaa total a acestor arii naturale protejate, respectiv 0,0650% din suprafaa ROSCI0213
Rul Prut, 0,1680% din suprafaa RN 2.556 Rul Prut i 0% din suprafaa total a RN 2.554 Cotul Bran pe rul Prut
(rezervaia fiind practic supratraversat prin intermediul podului) astfel inct realizarea lucrrilor de construcie i
exploatarea podului peste Prut nu va avea impact semnificativ asupra ariilor naturale protejate.

4.6.2. Lucrrile, dotrile i msurile pentru protecia biodiversitii, monumentelor naturii i ariilor
protejate
lucrrile de construcie nu vor fi realizate in albia minor a rului Prut;
in toat perioada realizrii lucrrilor de construcie va fi pstrat morfologia albiei i regimul de curgere al rului
Prut;
lucrrile din vecintatea albiei minore a rului Prut vor fi realizate la adpostul unor incinte de palplane astfel
inct s nu existe pericolul ptrunderii materialelor de construcie in apele rului Prut;
spaiile prevzute in proiect a fi afectate temporar/permanent de lucrri vor fi limitate la strictul necesar i vor fi
clar delimitate in teren inaintea inceperii lucrrilor;
este strict interzis afectarea altor spaii de realizarea lucrrilor sau deplasarea utilajelor in afara drumurilor de
acces/exploatare existente in zona analizat;
se va preveni afectarea suprafeelor din vecintatea amplasamentului proiectului pentru a preveni pierderi de
habitat. Totodat aceast msur asigur existena unor spaii similare in vecintatea amplasamentului
proiectului in care exemplarele de animale se pot retrage in perioada realizrii lucrrilor de construcie;
antierul va fi imprejmuit pentru a limita emisiile de poluani atmosferici i de zgomot i afectarea spaiilor din
vecintatea amplasamentului proiectului;
lucrrile de construcie propuse nu vor fi realizate in perioada martie iunie (perioada de reproducere a speciilor
identificate in amplasamentul proiectului sau a celor pentru a cror protecie au fost declarate cele trei arii
naturale protejate);
solul vegetal va fi excavat i depozitat separat de materialul nefertil i va fi utilizat pentru refacerea spaiilor
in toata perioada execuiei lucrrilor de construcie vor fi utilizate cele mai bune tehnici de execuie in vederea
reducerii emisiilor;
organizarea de antier va fi amplasat in afara ariilor naturale protejate i la distan mare de albia minor a
rului Prut;
apele uzate generate in cadrul organizrii de antier vor fi epurate prin intermediul staiei de epurare;
in situaia in care vor fi identificate exemplare cu mobilitate redus, acestea vor fi relocate in habitatele
similare din vecintatea amplasamentului proiectului;
vor fi folosite utilaje i mijloace de transport silenioase, pentru a diminua zgomotul datorat activitii de
construcie care alung speciile de animale (inclusiv psrile), precum i echiparea cu sisteme performante de
minimizare i reinere a poluanilor in atmosfer;
utilajele se vor deplasa numai pe drumurile de exploatare existente pentru a preveni compactarea solului i
deterioarea habitatelor din vecintatea amplasamentului proiectului;
verificarea zilnica a utilajelor i echipamentelor utilizate;
interzicerea intrrii in antier a utilajelor i echipamentelor care nu sunt etane i pierd produs petrolier;
splarea mainilor la ieirea din antier, in spaii special amenajate, la distan mare de albia rului Prut;

folosirea unor utilaje ale cror emisii de gaze i nivel de zgomot sunt in conformitate cu prevederile legislaiei in
domeniu;
transportul materialelor purverulente la punctele de lucru se va realiza numai in stare umed sau acoperite pentru
evitarea depozitrii necontrolate a materialelor rezultate in timpul lucrrilor (pmnt, nmol rezultat din operaiile
de excavaii i umpluturi);
toate materiile prime, materialele de construcie, carburanii vor fi depozitate in spaii special amenajate in cadrul
organizrii de antier, amplasate in afara ariilor naturale protejate. De asemenea, vor fi manipulate cu grij, astfel
inct s nu existe emisii in mediu i s fie redus / eliminat riscul afectrii speciilor i habitatelor pentru a cror
protecie au fost desemnate cele trei arii naturale protejate in cadrul crora va fi realizat proiectul;
interzicerea depozitrii materialelor de orice tip in imediata apropiere a cursului rului Prut;
deeurile vor fi colectate i depozitate selectiv in cadrul organizrii de antier in spaii special amenajate i dotate
cu pubele de unde vor fi preluate de ctre o firm specializat in baza unui contract;
este strict interzis depozitarea deeurilor direct pe sol sau in apropierea cursului de ap;
etapizarea operaiilor generatoare de praf i umectarea suprafeelor decopertate din frontul de lucru/ in
perioadele secetoase astfel incat nivelul concentraiilor de pulberi in atmosfer s fie situate sub valoarea limit
pentru protecia ecosistemelor;
alimentarea cu combustibili a utilajelor tehnologice se va realiza la punctele de alimentare din incinta organizrii
de antier sau la unitile specializate;
evitarea pierderilor de hidrocarburi petroliere de la utilajele i mijloacele de transport care ar putea conduce la
modificarea calitii apei;
este strict interzis prelevarea materialelor de construcie necesare pentru realizarea lucrrilor din albia rului
Prut;
vor fi montate panouri fonoabsorbante performante pe toat lungimea podului i a drumului de legtur;
in toat perioada realizrii lucrrilor de construcie va fi respectat planul de prevenire a polurii accidentale;
constructorul va desemna o persoan responsabil cu protecia factorilor de mediu i implementarea msurilor
de reducere a impactului;
amplasamentul proiectului va fi monitorizat periodic (conform planului de monitorizare propus) de ctre o firm
specializat in domeniul biodiversitate;
similare din vecintatea amplasamentului proiectului;
spaiile afectate temporar de lucrri vor fi refcute cu solul vegetal excavat iniial, in cel mai scurt timp dup
finalizarea lucrrilor de construcie;
este interzis utilizarea solului din alte zone pentru a evita introducerea de specii invazive i modificarea
compoziiei specifice a biocenozei;
In perioada de exploatare a podului peste Prut, pentru protectia biodiversitatii pot fi adoptate urmatoarele masuri:

verificarea gradului de refacere a spatiilor afectate temporar de lucrari;

verificarea si intretinerea periodica a starii podului;
colectarea apelor pluviale si trecerea acestora prin decantoare si separatoare de hidrocarburi;
4.7. Protectia aezrilor umane i a altor obiective de interes public

4.7.1. Identificarea obiectivelor de interes public, distana fa de aezrile umane, respectiv fa
de monumente istorice i de arhitectur, alte zone asupra crora exist instituit un regim de
restricie, zone de interes tradiional
Att proiectul ct i organizarea de antier sunt amplasate in afara zonelor rezideniale. De asemenea, in
amplasamentul proiectului nu exist monumente istorice i de arhitectur, zone de interes tradiional sau alte zone asupra
crora a fost instituit un regim de restricie.
Prezena antierului i a utilajelor de construcie poate genera disconfort celor care tranziteaz zona, dar
deoarece acesta se manifest mai ales prin impact vizual, neexistand emisii care s afecteze starea de sntate a
muncitorilor sau a persoanelor care tranziteaz zona, impactul asupra populaiei umane nu este semnificativ.
Impactul pozitiv al proiectului se va manifesta prin crearea de noi locuri de munc in perioada de execuie a
lucrrilor, ct i prin asigurarea condiiilor optime de circulaie pe drumul de legtur i contribuie la dezvoltarea
economic a zonei analizate.
4.7.2. Lucrrile, dotrile i msurile pentru protecia aezrilor umane i a obiectivelor protejate i
/ sau de interes public
organizarea de antier va fi amplasat in afara zonelor rezideniale (la aproximativ 1,4 km de prima locuin);
betonul i asfaltul necesare pentru realizarea lucrrilor nu vor fi preparate in amplasament, ci vor fi procurate de
la centre autorizate pentru a reduce emisiile de zgomot i poluani atmosferici;
vor fi utilizate echipamente moderne care s genereze un nivel de zgomot ct mai mic;
vor fi respectate orele legale de odihn i nu se va lucra noaptea;
antierul va fi semnalizat cu panouri de avertizare i va fi imprejmuit pentru a limita emisiile de poluani
atmosferici i de zgomot;
drumurile de acces vor fi permanent meninute curate i se va asigura accesul echipelor de intervenie;
punctele de lucru vor fi dotate cu echipament PSI necesare interveniilor in cazul producerii unor incendii;
itinerariul vehiculelor care vor transporta materialele de construcie va fi ales astfel inct s nu afecteze populaia
local, pe ct posibil s fie alese rutele din afara localitilor;
viteza de deplasare a vehiculelor care transport materialele de construcie nu poate fi mai mare de 40 km/h in
interiorul localitilor;
depozitele de materiale de construcie in vrac vor fi imprejmuite pentru a limita antrenarea de particule de ctre
precipitaii sau vnt;

utilajele vor fi verificate i reparate periodic, pentru a limita emisiile de noxe i de zgomot;
nivelul zgomotului in amplasamentul organizrii de antier i la limita zonelor rezideniale va fi verificat periodic;
iluminarea lucrrilor de construcie se va face astfel inct s nu afecteze locuitori din zona analizat;
dei in amplasamentul podului nu a fost semnalat prezena unor vestigii arheologice, dac in timpul realizrii
lucrrilor de construcie vor fi descoperite astfel de vestigii, lucrrile vor fi sistate i vor fi respectate prevederile
legale.
In perioada de exploatare a podului peste Prut nu va exista impact asupra aezrilor umane sau a obiectivelor
protejate, astfel incat nu se impune adoptarea unor msuri speciale de reducere a impactului asupra mediului socio-
economic i a populaiei locale.
4.8. Gospodrirea deeurilor generate pe amplasament

4.8.1. Tipurile i cantitile de deeuri de orice natur rezultate
Deeurile produse in timpul executrii lucrrilor de construcii sunt pot fi:
pamnt i materiale excavate (cod deeu 17.05.04);
deeuri de piatr i sprturi de piatr (cod deeu 01.04.08);
amestec de beton, caramizi (cod deeu 17.01.07);
asfalturi bituminoase (altele dect cele be baz de gudron de huil) (cod deeu 17.03.02);
deeuri amestecate de materiale de constructie (cod deseu 17.09.00);
deeuri de lemn (cod deeu 17.02.01);
deeuri de sticl (cod deseu 17.02.02);
deeuri de materiale plastice (cod deeu 17.02.03);
deeuri de amestecuri metalice (cod deeu 17.04.07);
deeuri menajere sau asimilabile (cod deeu 20.03.01);
nmol de la decantoare (cod deeu 13.01).
Tabel 20. Deeuri produse in amplasamentul proiectului

Tip deeu Cantitate Generatorul deeului Modul de colectare/ evacuare
Menajer 0,765 t/ lun Cele 85 persoane care vor Containere de tip pubele in interiorul organizrilor
desfura activiti in cadrul de antier. Acestea vor fi transportate periodic la o
organizrii de antier i al ramp de gunoi autorizat prin intermediul unei
fronturilor de lucru firme autorizate cu care constructorul va incheia un
contract
Deeuri Lunar circa 12 m3, Respingerea ncrcturilor de Deeurile materiale de construcie vor fi valorificate
materiale de dac vor exista beton sau de mixturi asfaltice prin:
construcie incrcturi de - pavarea drumurilor de exploatare;
beton sau mixturi - utilizarea ca material de acoperire
asfaltice respinse intermediar in cadrul depozitelor de deeuri
comunale din zon
Pmnt i 6.823 m3 sol fertil Executarea excavaiilor Materialul nefertil va fi utilizat pentru terasamente,
materiale 10.515 m3 pentru realizarea drumului de iar solul fertil pentru refacerea suprafeelor afectate

excavate material nefertil legtur temporar de lucrri

Deeuri lemn Lunar circa 0,4 m3 Activitile curente de Vor fi folosite ca elemente de sprijin in lucrrile de
intreinere, ambalaje construcie.
Sau vor fi valorificate ca lemn de foc pentru
populaia local.
Nmol colectat Lunar circa 3,28 Rezult de la decantoarele i Va fi colectat periodic i transportat ctre
in decantoare m3 separatoarele de hidrocarburi depozitele de deeuri menajere.
Hrtie i carton Lunar circa 25 kg Activiti de pstrare a Vor fi colectate i depozitate separat in vederea
evidenelor, supraveghere i reciclrii.
dirigenie de antier
Deeuri Ambalaje de la Marcarea drumului Recipientele in care au fost livrate aceste substane
periculoase vopseluri, adezivi, vor fi returnate productorilor / furnizorilor, conform
rini, solveni legislaiei in vigoare prin intermediul unor centre
autorizate
* In conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, din Anexa 2 din HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si
pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase.
*** Regulamentul (CE) nr. 2150/2002 al Parlamentului European si al Consiliului din 25 noiembrie 2002 privind statisticile
asupra deseurilor (odata cu data aderarii Romaniei la UE, Regulamentele UE se aplica direct in Romania)
Deoarece reparaiile utilajelor nu vor fi efectuate in amplasamentul lucrrilor, ci numai in centre autorizate, nu vor
fi generate deeuri constnd in acumulatori uzai, anvelope uzate sau uleiuri uzate.
4.8.2. Modul de gospodrire a deeurilor rezultate

In conformitate cu reglementrile in vigoare, deeurile produse in perioada construciei podului peste Prut i a
drumului de legtur, att cele solide, ct i cele semi-lichide vor fi colectate, transportate i depuse la rampa de
depozitare in vederea neutralizrii lor. Vor fi respectate prevederile legislaiei in vigoare privind colectarea, transportul i
eliminarea deeurilor, astfel inct s nu existe riscul afectrii speciilor i / sau habitatelor pentru a cror protecie au fost
desemnate cele trei arii naturale protejate.
Colectarea/ evacuarea deeurilor produse in perioada construciei podului peste Prut i a drumului de legtur se
va face astfel:
constructorul va incheia un contract cu o firm de salubritate pentru transportul i depozitarea deeurilor generate
in amplasament;
deeurile vor fi colectate i depozitate selectiv, in spaii special amenajate in cadrul organizrii de antier;
deeurile reciclabile vor fi colectate separat i vor fi valorificate prin intermediul unor centre specializate;
deeurile inerte rezultate din realizarea lucrrilor trebuie pe ct posibil reutilizate;
in conformitate cu H.G. 349/2005 privind depozitarea deeurilor, deeurile menajere i cele asimilabile acestora
vor fi colectate in interiorul organizrii de antier in puncte de colectare prevzute cu containere tip pubel.
Periodic vor fi transportate de o firm de salubritate in condiii de siguran la o ramp de gunoi stabilit de
comun acord cu Agenia pentru Protecia Mediului Iai. Se va ine o eviden strict privind datele calendaristice,
cantitile eliminate i identificatorii mijloacelor de transport utilizate;

deeurile metalice vor fi colectate i depozitate temporar in incinta amplasamentelor i vor fi valorificate
obligatoriu la unitile specializate;
pmntul vegetal excavat la inceperea lucrrilor de construcii va fi folosit pentru refacerea spaiilor afectate
temporar de lucrri, nu va exista excedent;
deeurile materialelor de construcii (resturi de beton, mortar, alte pierderi tehnologice rezultate in timpul
transportrii i manevrrii materialelor de constructie etc) pot fi valorificate local in pavimentul drumurilor de
exploatare sau pentru acoperirea intermediar in cadrul depozitelor de deeuri menajere din zon sau depunerea
in gropile de imprumut ajunse la cota de exploatare;
deeurile de asfalt vor fi transportate la staia de asfalt i vor fi reintroduse in procesul de producere a asfaltului;
piatra spart nevalorificat va fi folosit la alte lucrri de reparaii / construcii care necesit piatr spart;
deeurile lemnoase vor fi selectate i eliminate in funcie de dimensiuni;
deoarece repararea utilajelor nu va fi fcut in cadrul organizrii de antier, ci in centre specializate, in
amplasamentul proiectului nu vor exista uleiuri uzate, anvelope uzate, deeuri metalice;
deeurile de hrtie i cele specifice activitii de birou vor fi colectate i depozitate separat, in vederea valorificrii;
recipientele in care a fost adus vopseaua pentru marcaje vor fi returnate productorilor sau distribuitorilor,
conform normelor legale in vigoare;
la sfrsitul fiecarei sptmni de lucru fronturile de lucru vor fi curate i vor fi eliminate toate elementele care au
devenit deeuri;
deeurile periculoase nu vor fi colectate / stocate in punctele de lucru;
In perioada de operare a podului peste rul Prut vor fi generate deeuri de la separatoarele de hidrocarburi i
desnisipatoare. Acestea vor fi in stare semi-lichid i vor fi eliminate periodic prin intermediul unei firme autorizate, astfel
inct s nu existe pericolul afectrii speciilor i habitatelor pentru a cror protecie au fost desemnate cele trei arii naturale
protejate.
Punctul de trecere a frontierei face obiectul unui alt proiect, in cadrul proiectului analizat a fost cuprins numai
realizarea platformei aferente punctului vamal. Deeurile produse in perioada realizrii infrastructurii aferente punctului
vamal i in perioada de operare a acestuia vor fi analizate in cadrul unui alt proiect, dar vor fi colectate i eliminate cu
respectarea tuturor normelor in vigoare, astfel inct s nu existe riscul afectrii mediului.
4.9. Gospodrirea substanelor i preparatelor chimice periculoase

4.9.1. Substane i preparate chimice periculoase utilizate i / sau produse
In perioada de realizare a podului peste Prut pot rezulta urmtoarele categorii de deeuri periculoase:
combustibil folosit pentru utilaje i autoutilitare (cod deeu 13.07.01*);
lamuri petroliere rezultate de la splarea rezervoarelor de carburant (05.01.03*);
vopsele, diluant folosite pentru marcarea drumului (cod deeu 08.01.99);

Manevrarea, depozitarea i utilizarea substanelor chimice periculoase se va face cu respectarea prevederilor

legale in vigoare pentru a asigura sigurana personalului constructorului, a populaiei locale i a celei care tranziteaz zona
analizat. De asemenea, nu va exista pericolul afectrii speciilor de flor i faun pentru a cror protecie au fost
desemnate cele trei arii naturale protejate in cadrul crora va fi realizat proiectul.
In perioada de operare a podului peste rul Prut i a drumului de legtur deeurile produse sunt reprezentate de
ambalajele / recipienii provenii de vopselele i diluanii folosii pentru marcarea drumului. Acestea vor fi returnate
productorilor / furnizorilor in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
4.9.2. Modul de gospodrire a substanelor i preparatelor chimice periculoase i asigurarea

condiiilor de protecie a factorilor de mediu i a sntii populaiei
Alimentarea cu carburani a utilajelor i autoutilitarelor se va face numai in cadrul organizrii de antier. In cadrul
fronturilor de lucru nu vor fi depozitai carburani. Rezervoarele de carburant vor fi curate de firme autorizate. lamurile
petroliere nu vor fi depozitate nici mcar temporar in amplasamentul proiectului.
Mixtura asfaltic i betonul nu vor fi preparate in amplasamentul proiectului, ci vor fi procurate de la centre
autorizate, pentru a reduce emisiile de poluani atmosferici i nivelul zgomotului in amplasamentul proiectului. Resturile de
asfalt vor fi restituite ctre staia de asfalt pentru a fi reintroduse in procesul de preparare a asfaltului, astfel incat sa nu
rezulte deseuri de asfalt.
Utilajele i autoutilitarele folosite pentru transportul materialelor de construcie vor fi aduse in amplasamentul
proiectului in perfect stare de funcionare i vor fi verificate periodic. Reparaiile acestora i schimburile de ulei i de
anvelope vor fi fcute numai in centre specializate, in afara amplasamentului proiectului.
Vopseaua folosit pentru marcarea drumului va fi adus in recipieni etani ce vor fi returnai productorilor /
furnizorilor, cu respectarea prevederilor legale in vigoare.
Realizarea lucrrilor nu necesit utilizarea explozivilor.
Nu va exista riscul afectrii speciilor i / sau habitatelor pentru a cror protecie au fost desemnate cele trei arii
naturale protejate.

V. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

5.1. Dotri i msuri prevzute pentru controlul emisiilor de poluani in mediu
In perioada de execuie, constructorul are obligaia respectrii planului de monitorizare in perioada de
construcie, care cuprinde toate msurile de protecie a mediului in perioada de execuie i care este supus aprobrii de
catre Agenia pentru Protecia Mediului Iai.
Activitile de protecie a mediului sunt structurate pe mai multe direcii:
adoptarea in perioada lucrrilor de amenajare, a unor tehnologii i echipamente de lucru prietenoase cu mediul,
cu consum redus de combustibil i emisii ct mai mici de poluani atmosferici;
utilizarea de tehnologii performante cu rol in reducerea timpului de execuie, reducerea consumului de materiale
i reducerea consumului energetic;
colectarea, depozitarea i eliminarea corespunztoare a tuturor categoriilor de deeuri (lichide, menajere,
tehnologice);
utilizarea unor materiale de construcie care respect standarde inalte de calitate ce vor asigura diminuarea
cantitii de deeuri rezultate in urma lucrrilor de construcie;
utilizarea de materiale de construcii provenite din resurse locale pentru reducerea consumului de carburani
necesar transportului de materii prime i materiale;
adoptarea unui sistem de management operaional cu msuri active de protejare i monitorizare a mediului;
delegarea unei persoane responsabile cu urmrirea modului de realizare a proiectului aprobat i cu
implementarea msurilor de reducere a impactului asupra mediului.
Planul de monitorizare
In perioada execuiei lucrrilor este necesar monitorizarea factorilor de mediu in scopul urmririi eficienei
msurilor aplicate, ct i pentru a stabili msuri corective in cazul neincadrrii in normele specifice. In acest sens au fost
propuse urmtoarele msuri:
identificarea i monitorizarea surselor de poluare: localizare, emisii i imisii specifice de poluani;
respectarea programului de msurtori pentru determinarea nivelului de zgomot pe durata execuiei lucrrilor;
urmrirea modului de funcionare a instalaiilor ce deservesc antierul pentru asigurarea randamentelor maxime;
verificarea periodic a parcului de utilaje pentru depistarea eventualelor defeciuni;
gestionarea controlat a deeurilor rezultate att pe amplasamentul organizrii de antier, ct i in zona
fronturilor de lucru;
stabilirea unui program de intervenie in cazul in care indicatorii de calitate specifici factorilor de mediu aer, ap,
sol nu se incadreaz in limitele impuse de legislaia in vigoare;
respectarea programului de prevenire i combatere a polurii accidentale: msuri necesare a fi luate, echipe de
intervenie, dotri i echipamente pentru intervenie in caz de accident.

5.1.1. Monitorizarea amplasamentului proiectului in perioada de dinainte de nceperea lucrrilor de construcie

Monitorizarea amplasamentului podului peste Prut nainte de inceperea lucrrii pentru determinarea strii
actuale a mediului include analiza urmtorilor parametri:
pentru sol: concentraia de metale grele i hidrocarburi din amplasamentul viitorului pod, al organizrii de antier
i al drumului proiectat;
pentru aer: concentraia de SOx, NOx, NH3, pulberi totale in suspensie i pulberi sedimentabile in viitorul
amplasament al proiectului;
nivelul zgomotului in viitorul amplasament al proiectului i la limita zonelor rezideniale din vecintatea
amplasamentului;
pentru apa de suprafa: determinarea turbiditii apelor rului Prut;
pentru biodiversitate: identificarea tuturor speciilor de flor i faun din amplasamentul proiectului (inclusiv cele
observate in pasaj sau care cuibresc in vecintatea amplasamentului proiectului)..
Aceste determinri vor folosi ca probe martor, pentru determinarea strii iniiale a mediului pe amplasamentul
analizat. Dei amplasamentul proiectului a fost monitorizat in perioada realizrii documentaiei privind evaluarea impactului
asupra mediului, este necesar monitorizarea acestuia cu un an inainte de inceperea lucrrilor de construcie, deoarece
condiiile locale se pot schimba i este posibil schimbarea compoziiei specifice a biocenozei in amplasamentul
proiectului sau in zonele din vecintatea acestuia.
5.1.2. Monitorizarea in timpul perioadei de construcie a podului peste Prut

In perioada realizrii lucrrilor de construcie, este necesar monitorizarea tuturor factorilor de mediu prin
prelevarea probelor din cadrul fronturilor de lucru i al organizrii de antier. Este recomandat ca in perioada realizrii
lucrrilor de construcie s fie folosite aceleai puncte de monitorizare folosite pentru determinarea strii iniiale a mediului,
pentru a asigura reprezentativitate datelor obinute.
In perioada realizrii lucrrilor de construcie, vor fi monitorizai urmtorii parametri:
pentru aer: concentraia de SOx, NOx, NH3, pulberi totale in suspensie i pulberi sedimentabile in perimetrul
organizrii de antier i in fronturile de lucru frecven lunar;
pentru determinarea nivelului zgomotului i a vibraiilor: msurtori lunare in cadrul fiecrui front de lucru;
pentru ap: determinarea turbiditii in amplasamentul podului peste Prut;
pentru sol: determinarea lunar a concentraiilor de metale grele i hidrocarburi in perimetrul fronturilor de lucru;
pentru biodiversitate: monitorizri bi-lunare in amplasamentul proiectului;
deeuri: pstrarea evidenei cantitii i tipurilor de deeuri conform HG 856/2002, modul de eliminare a
acestora).
In perioada realizrii lucrrilor de construcie la podul peste Prut, constructorul va trebui s foloseasc tehnologii
i echipamente de lucru prietenoase cu mediul, care s asigure reducerea emisiilor de noxe i s respecte toate msurile
de protecie a mediului propuse in cadrul documentaiei privind evaluarea impactului asupra mediului.

In timpul perioadei de execuie a podului peste Prut, se va solicita constructorului indeplinirea urmtoarelor
msuri privind creterea eficienei energetice i ameliorarea condiiilor de mediu existente:
utilizarea de tehnologii performante cu rol n reducerea timpului de execuie, reducerea consumului de materiale
i reducerea consumului energetic;
utilizarea unor materiale de construcie care respect standarde nalte de calitate ce vor asigura diminuarea
cantitii de deeuri rezultate n urma lucrrilor de construcie;
utilizarea de echipamente moderne, de ultim generaie, cu consum redus de combustibil sau utilizarea unor
surse alternative de energie (biodiesel);
utilizarea de materiale de construcii provenite din resurse locale pentru reducerea consumului de carburani
necesar transportului de materii prime i materiale;
angajarea unei firme de specialitate care va monitoriza periodic impactul activitilor de construcie asupra
mediului i performanele nregistrate n direcia proteciei mediului.
5.1.3. Planul de monitorizare in perioada de operare a podului peste Prut

In perioada de monitorizare a podului peste Prut, vor fi monitorizai urmtorii parametri:
pentru ap: verificarea strii sistemului de captare i epurare a apelor pluviale care spal platforma drumului
(zona separatoarelor de hidrocarburi);
pentru aer: determinarea semestrial a concentraiei de SOx, NOx, NH3, pulberi totale in suspensie i pulberi
sedimentabile;
pentru zgomot: msurarea nivelului zgomotului in amplasamentul podului peste Prut;
pentru sol: monitorizarea semestrial a pH ului i a concentraiilor de poluani din sol, la circa 2 m de ampriza
drumului;
pentru biodiversitate: monitorizarea lunar a strii vegetaiei i faunei, in vecintatea podului i a gradului de
refacere a suprafeelor afectate temporar de lucrri.
Rezultatele monitorizrii vor fi raportate anual ctre Agenia pentru Protecia Mediului Iai i ctre celelalte
autoriti competente.
Beneficiarul va respecta toate msurile propuse pentru reducerea potenialului impact care poate fi identificat in
urma activitilor de monitorizare.
Monitorizarea mediului pe amplasamentul podului peste Prut se va face in primii trei ani de la darea acestuia in
folosin. Dac nu vor fi inregistrate depiri ale valorilor maxime admisibile conform legislaiei in vigoare, nu mai este
necesar monitorizarea ulterioar. In situaia in care vor fi depsite valorile maxime admisibile, monitorizarea va continua
i vor fi adoptate msurile necesare pentru reducerea impactului.
Planul de monitorizare a amplasamentului podului peste Prut este prezentat sintetic in tabelul 21.

Tabel 21. Plan de monitorizare a amplasamentului podului peste Prut

Monitorizarea amplasamentului proiectului in perioada de dinainte de inceperea lucrrilor de
construcie
Factorul de Parametrii monitorizai Frecvena Amplasamentul
mediu monitorizrii pentru monitorizare
monitorizat
Ap - turbiditatea rului Prut O singur dat, - albia minor a
inaintea inceperii rului Prut, in
lucrrilor de amplasamentul
construcie
viitorului pod
Aer - concentraia de SOx, NOx, O singur dat, - amplasamentul
NH3; inaintea inceperii viitorului pod;
- concentraia de pulberi totale lucrrilor de - amplasamentul
construcie
in suspensie i pulberi organizrii de
sedimentabile; antier;
- nivelul zgomotului; - km 0+200 i
0+600 pe traseul
viitorului drum de
legtur;
- la limita zonelor
rezideniale din
vecintatea
amplasamentului
proiectului;
Sol - concentraia de metale grele; O singur dat, - amplasamentul
- concentraia de hidrocarburi; inaintea inceperii viitorului pod;
lucrrilor de - amplasamentul
construcie
organizrii de
antier;
- km 0+200 i
0+600 pe traseul
viitorului drum de
legtur
Biodiversitate - speciile de flor i faun lunar timp de un an - in tot
inaintea inceperii amplasamentul
lucrrilor de proiectului
construcie
Monitorizarea amplasamentului proiectului in perioada realizrii lucrrilor de construcie
Factorul de mediu Parametrii monitorizai Frecvena Amplasamentul
monitorizat monitorizrii pentru monitorizare
Ap - turbiditatea rului Prut - lunar - albia minor a
rului Prut, in
amplasamentul
viitorului pod

Aer - concentraia de SOx, - lunar - amplasamentul

NOx, NH3; organizrii de
- concentraia de pulberi antier;
totale in suspensie i - in cadrul fiecrui
pulberi sedimentabile; front de lucru;
- nivelul zgomotului i - la limita zonelor
vibraiilor; rezideniale din
vecintatea
amplasamentului
proiectului;
Sol - concentraia de - lunar - amplasamentul
metale grele; organizrii de
- concentraia de antier;
hidrocarburi; - in cadrul fiecrui
front de lucru;
Biodiversitate - speciile de flor i - bi-lunar - in tot
faun amplasamentul
proiectului
Deeuri - cantitatea i tipul - permanent - in amplasamentul
deeurilor produse organizrii de
antier;
- in amplasamentul
fronturilor de
lucru;
Monitorizarea amplasamentului proiectului in perioada de operare
Factorul de mediu Parametrii monitorizai Frecvena Amplasamentul
monitorizat monitorizrii pentru monitorizare
Ap - eficiena - semestrial - zona
separatoarelor de timp de 3 ani separatoarelor de
hidrocarburi hidrocarburi
Aer - concentraia de SOx, - semestrial - amplasamentul
NOx, NH3; timp de 3 ani podului peste
- concentraia de pulberi Prut;
totale in suspensie i - km 0+200 i
pulberi sedimentabile; 0+600 al drumului
- nivelul zgomotului i de legtur;
vibraiilor; - la limita zonelor
rezideniale din
vecintatea
amplasamentului
proiectului;
Sol - concentraia de - semestrial - amplasamentul in
metale grele; timp de 3 ani care a fost

- concentraia de organizarea de
hidrocarburi; antier;
- amplasamentul
podului peste
Prut;
- km 0+200 i
0+600 al drumului
de legtur;
Biodiversitate - speciile de flor i - lunar timp de - in tot
faun; 3 ani amplasamentul
- gradul de refacere a proiectului
spaiilor afectate
temporar de lucrri
VI. JUSTIFICAREA INCADRRII PROIECTULUI, DUP CAZ, IN PREVEDERILE ALTOR ACTE

NORMATIVE NAIONALE CARE TRANSPUN LEGISLAIA COMUNITAR (IPPC, SEVESO,
COV, LCP, DIRECTIVA CADRU AP, DIRECTIVA CADRU AER, DIRECTIVA CADRU A
DEEURILOR ETC.)
Proiectul propus se ncadreaz n prevederile urmtoarelor acte normative:
HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice i private asupra mediului (Anexa 2,
articolul 10, litera e construcia drumurilor, porturilor i instalaiilor portuare);
OUG nr. 57/2007 privind regimul arilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei
slbatice (art. 27 i art. 28(2));
Activitatea propus prin proiect nu cade sub incidena prevederilor:
Legii 278/2013 privind emisiile industriale;
HG nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major n care sunt implicate substane
periculoase.
Activitile desfurate n perioada de construcie i exploatare vor respecta prevederile legii 211 / 2011 privind
regimul deeurilor cu modificrile i completarile ulterioare i ale legii apelor nr. 107/1996 cu modificrile i completrile
ulterioare.
Prin msurile prevzute n proiect vor fi respectate prevederile legii 104/2011 privind protecia atmosferei.
Nu este cazul incadrrii proiectului in prevederile altor acte normative naionale care transpun legislaia
comunitar.

VII. LUCRRI NECESARE ORGANIZRII DE ANTIER

7.1 Descrierea lucrrilor necesare organizrii de antier
Sediul organizrii de antier va fi folosit pentru depozitarea temporar a materialelor de construcie i a materiilor
prime, pentru parcarea utilajelor i autoutilitarelor folosite, amplasarea unor birouri, a unui laborator de materiale de
construcie, a unui punct de prim ajutor, cu respectarea legislaiei in vigoare.
Nu este cazul organizrii de spaii de locuit / cazare deoarece se va angaja in principal for de munc local, iar
personalul de supervizare va fi cazat in zonele rezideniale din vecintate, in locuine nchiriate, dotate cu toate utilitile.
Amplasarea organizrii de antier necesit executarea urmtoarelor lucrri:
decopertarea stratului de sol fertil i depozitarea acestuia in vecintatea amplasamentului;
nivelarea i compactarea terenului;
trasarea in teren a spaiilor aferente construciilor, drumurilor de acces, spaiilor de lucru, magaziilor, depozitelor
de materii prime i de deeuri;
platformele pentru stocarea temporar a pmntului excavat i de umplutur, a balastului, nisipului vor fi
prevzute cu anuri perimetrale pentru colectarea pierderilor antrenate de apele pluviale i decantor pentru
preepurarea apelor pluviale;
platformele pentru depozitarea temporar a uleiurilor, vopselelor, diluanilor, deeurilor vor fi betonate, acoperite
i mprejmuite;
vor fi montate separatoare de hidrocarburi in zonele de parcare a utilajelor i in zonele de alimentare cu
carburant.
Organizarea de antier va fi dotat cu macara, platform pentru depozitarea elementelor prefabricate, parcare
pentru utilaje, autovehicule i autoturisme, laborator, 5 containere, din care trei pentru birouri, unul pentru scule i altul
pentru magazie, precum i dou toalete ecologice, staie de epurare i dou rampe pentru splare auto.
De asemenea, incinta organizrii de antier va fi dotat cu doi stlpi electrici, fiecare avnd cte dou corpuri de
iluminat.
In cadrul organizrii de antier va fi realizat un foraj pentru obinerea apei tehnologice. Apele uzate vor fi colectate
i epurate prin intermediul staiei de epurare inainte de a ajunge in emisarul natural (rul Prut), astfel inct s fie respectate
prevederile NTPA 001/2002.
Sediul organizrii de antier va fi imprejmuit i pzit.
Caracteristicile / capacitile organizrii de santier (capaciti depozitare materiale de construcii,
carburani, sistem de alimentare cu apa / canalizare epurare evacuare ape uzate si emisarul:
a. Capacitate depozitare materiale de construcie:
Agregatele, betonul i asfaltul nu vor fi depozitate in cadrul organizrii de antier, ci vor fi puse direct in oper.
In organizarea de antier vor fi depozitate in special elementele prefabricate, elementele metalice i lemnul. Platformele
existente in cadrul organizrii de antier au urmtoarele dimensiuni:
- containere birouri, magazii i scule 5 buc x 25 mp = 125 mp;
- platform parcare autovehicule = 500 mp;

- platform depozitare materiale = 4.000 mp;

b. Capacitate depozitare carburani: 20 tone;
c. Capacitate sistem de alimentare cu ap: apa necesar pentru organizarea de antier va fi preluat dintr-un foraj
propriu;
d. Capacitate staie de epurare: ncrcare hidraulic 18 36 m3/zi.
e. Emisar: rul Prut.
In perioada de exploatare a punctului vamal va fi realizat un sistem de canalizare, dar acesta impreun cu toate
lucrrile necesare punctului vamal fac obiectul unui alt proiect.
Pentru depozitul de carburani vor fi luate urmtoarele msuri:
depozitul de carburani din amplasamentul organizrii de antier va fi betonat pentru a evita pierderile pe sol;
alimentarea utilajelor cu carburant se va face numai in cadrul organizrii de antier, pe o platform din beton
nclinat, cu scurgere ntr-o tav de oel sau un alt recipient etan;
toate rezervoarele mari / autocisternele cu furtun de evacuare integral i duz vor fi prevzute cu mijloace de
protecie i cu blocarea duzei deasupra nivelului maxim de umplere. In perioadele in care nu este folosit, duza
va fi blocat pe poziie;
n cazul scurgerilor accidentale de carburant sau substane chimice pe antier, lucrrile din preajma scurgerii vor
fi ntrerupte, sursa va fi oprit i se va apela la serviciile unei firme specializate in depoluri.
Datele prezentate sunt corelate cu cele incluse in documentaia tehnic pentru solicitarea avizului de
gospodrire a apelor.
Lucrrile necesare pentru organizarea de antier nu au caracter definitiv, astfel inct la terminarea obiectivului
trebuie s fie dezafectate in totalitate, iar zonele afectate de organizarea de antier vor fi curate, in conformitate cu
normele i legile de protecie a mediului.
Terenurile afectate temporar de organizarea de antier vor fi reintroduse in circuitul agricol.
7.2 Localizarea organizrii de antier i a bazei de producie

Organizarea de antier va fi amplasat in terenuri arabile, la distan de zonele rezideniale (aproximativ 1,4 km
pn la prima locuin) i de albia minor a rului Prut (aproximativ 0,3 km), conform planului de amplasament anexat.
De asemenea, organizarea de antier va fi amplasat in afara ariilor naturale protejate, la aproximativ 100 m de
limita ROSCI0213 Rul Prut, la 139 m de limita RN 2.556 Rul Prut i la aproximativ 193 m de limita RN 2.554 Cotul Bran
pe Rul Prut.
La alegerea sediului organizrii de antier au fost respectate urmtoarele criterii:
amplasarea in afara zonelor rezideniale;
amplasarea in afara ariilor naturale protejate, la distan ct mai mare fa de limita acestora;
amplasarea la distan mare de albiile cursurilor de ap (rul Prut);
terenurile ocupate sunt terenuri agricole, astfel inct s nu fie necesare defriri sau ocuparea unor terenuri cu
valoare conservativ;

nu implic devierea unor reele aeriene sau subterane;

accesul ctre sediul organizrii de antier i fronturile de lucru se poate face pe drumurile de acces / exploatare
existente;
existena in vecintatea sediului organizrii de antier a unor centre autorizate de unde se poate face
aprovizionarea cu materii prime i materiale de construcie.
7.3 Impactul asupra mediului generat de organizarea de antier

Principalul impact al organizrii de antier se manifest prin ocuparea temporar a unor suprafee de teren.
Aceasta form de impact este direct, iar magnitudinea este redus, innd cont c folosina actual a terenurilor este de
teren arabil, iar suprafaa ocupat este relativ mic raportat la zona analizat.
Alte forme de impact asociate organizrii de antier sunt:
poluarea. Aceasta se manifest direct sau indirect, in funcie de natura poluantului. De asemenea, magnitudinea
impactului depinde de intensitatea proceselor tehnologice, natura poluanilor;
poluarea fonic. Impact direct, pe termen scurt, temporar, a crui magnitudine difer in funcie de distana
dintre limita antierului i cea mai apropiat locuin;
afectarea florei i faunei. Impact direct, pe termen scurt, temporar, local, care se manifest numai in zona
limitrof organizrii de antier. Magnitudinea impactului difer in funcie de locaia organizrii de antier i
speciile existente in amplasamentul ales;
producerea unor incendii. Impact indirect negativ, se poate manifesta numai accidental i local. Magnitudinea
impactului depinde de amploarea incendiului i de locaia in care se produce;
imbolnvirea muncitorilor. Impact indirect negativ, se poate manifesta strict in amplasamentul organizrii de
antier, magnitudinea depinde de numrul muncitorilor afectai i de gravitatea bolii.
Ocuparea temporar a unor suprafee de teren nu va avea impact semnificativ, deoarece terenul in care va fi
amplasat organizarea de antier este agricol i reprezint un procent foarte mic din suprafaa analizat. Nu va exista
impact remanent, deoarece terenurile ocupate de organizarea de antier vor fi refcute i redate destinaiei iniiale.
Poluarea nu va avea impact semnificativ asupra mediului deoarece vor fi adoptate tehnici i tehnologii de
construcie moderne, astfel inct emisiile de poluani s fie semnificativ diminuate. Betonul i mixtura asfaltic necesare
pentru realizarea lucrrilor nu vor fi preparate in cadrul organizrii de antier, ci vor fi aduse de la centre autorizate pentru
a reduce considerabil nivelul emisiilor de poluani atmosferici i nivelul zgomotului in amplasamentul proiectului.
Deoarece vor fi adoptate tehnici de construcie moderne i vor fi utilizate utilaje silentioase, poluarea fonic nu
va avea un impact semnificativ asupra mediului. Nivelul zgomotului va fi monitorizat permanent, iar in situaia in care vor fi
inregistrate depiri ale valorilor maxime admise vor fi adoptate msuri adecvate: montarea unor panouri fonoabsorbante,
sistarea lucrrilor, etc
Avnd in vedere ca in amplasamentul organizrii de antier nu au fost identificate specii de flor de interes
conservativ, iar amplasamentul nu reprezint zon de reproducere, ci numai zon de hrnire pentru speciile de faun
identificate, impactul asupra biodiversitii nu va fi semnificativ.

Incendiile se pot produce numai accidental, dar pentru reducerea posibilitii de producere vor fi adoptate
msuri adecvate.
Pentru a diminua riscul de imbolnvire al muncitorilor, au fost adoptate tehnici de construcie moderne,
muncitorii vor fi dotai cu echipament individual de protecie i va fi atent monitorizat folosirea acestuia i respectarea
tuturor normelor legale.
7.4. Surse de poluani i instalaii pentru reinerea, evacuarea i dispersia poluanilor in mediu in cadrul
organizrii de antier
Sursele de poluani pentru fiecare factor de mediu i instalaiile pentru reinerea, evacuarea i dispersia
poluanilor in mediu au fost descrise anterior, in cadrul capitolelor III i IV.
Proiectul nu implic producerea de substane sau materiale care ar putea afecta speciile i / sau habitatele de
interes comunitar pentru care cele trei arii naturale protejate au fost declarate.
Toate materialele necesare pentru realizarea proiectului i deeurile generate vor fi utilizate / manipulate,
transportate i stocate cu respectarea normelor in vigoare i a msurilor propuse pentru reducerea / eliminarea impactului
potenial asupra mediului, astfel inct s nu existe riscul afectrii speciilor i habitatelor de interes comunitar pentru care
au fost declarate cele trei arii naturale protejate.
7.5. Dotri i msuri prevzute pentru controlul imisiilor de poluani in mediu generate de organizarea
de antier
Pentru reducerea impactului asupra mediului al organizrii de antier vor fi respectate urmtoarele msuri:
organizarea de antier va fi amplasat in afara arealelor sensibile (arii naturale protejate, pduri, albia rului Prut,
zone rezideniale)
reducerea la minim a suprafeelor ocupate de organizarea de antier;
depozitele de materiale vor fi acoperite sau inchise pentru a evita antrenarea acestora de ctre vnt sau apele
din precipitaii;
depozitarea agregatelor se va face pe platforme betonate avnd pante i rigole de evacuare a apelor;
depozitarea i pstrarea aditivilor in ambalajul original in ncperi uscate;
splarea autovehiculelor se va face numai in centre specializate;
asigurarea i pstrarea cureniei in zona fronturilor de lucru;
adoptarea de tehnologii moderne pentru diminuarea emisiilor de pulberi;
intreinerea i verificarea periodic a utilajelor pentru diminuarea emisiilor de pulberi sedimentabile;
platforma organizrii de antier va fi dotat cu anuri perimetrale pentru colectarea apelor meteorice;
deeurile vor fi depozitate numai in cadrul organizrii de antier de unde vor fi preluate de o firm specializat;
imprejmuirea antierului pentru limitarea emisiilor de praf, reducerea nivelului zgomotului i a impactului vizual al
antierului;
organizarea de antier va fi imprejmuit;

respectarea normelor legale privind prevenirea i stingerea incendiilor;

depozitarea materialelor inflamabile i a celor periculoase in magazii incuiate, la distan mare de sursele de foc;
materialele care pot fi direct puse in oper (pmnt de umplutur, balast, piatr spart) vor fi aduse in
amplasamentul lucrrilor strict in momentul in care sunt necesare, nu vor fi create depozite intermediare;
materialele care vor fi puse direct in oper vor fi aprovizionate treptat cu mijloace auto o dat cu execuia
lucrrilor, se atern i se compacteaz strat cu strat conform tehnologiei adoptate;
materialele care trebuie depozitate (material de concasaj, prefabricate din beton) vor fi depozitate in spaii special
amenajate, dotate cu anuri perimetrale;
frecvena aprovizionrii depinde de programul de lucru al constructorului;
suprafeele afectate temporar de organizarea de antier vor fi refcute la finalizarea lucrrilor de construcie i
redate destinaiei originale (vor fi reintroduse in circuitul agricol).
VIII. LUCRRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTIIEI, IN CAZ DE

ACCIDENTE I/SAU LA INCETAREA ACTIVITII, IN MSURA IN CARE ACESTE INFORMAII SUNT
DISPONIBILE
8.1. Lucrrile propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiiei, in caz de accidente i /
sau la incetarea activitii
Spaiile afectate temporar de lucrri vor fi limitate la minimul necesar i vor fi strict marcate in teren.
Constructorul are obligaia refacerii terenurilor afectate temporar de lucrri (amplasamentul organizrii de antier,
zonele in care a fost depozitat materialul fertil i cel nefertil, alte spaii afectate temporar de lucrri).
Inaintea inceperii lucrrilor de construcie, solul fertil va fi excavat i depozitat separat de materialul nefertil.
La finalizarea lucrrilor de construcie, toate utilajele, deeurile i materialele de construcie vor fi indeprtate din
Spaiile compactate vor fi scarificate cu ajutorul unui plug cu dini distanai la maxim 45 cm montat pe un utilaj
corespunztor, asfel inct adncimea de ptrundere s fie de minim 40 cm de-a lungul i de-a latul benzii de lucru cu
treceri suficiente pentru a sfrma straturile compactate. Ulterior se vor face minim dou treceri cu plugul la o adncime
de 45 cm sub nivelul iniial al solului, fr s deterioreze drenurile existente.
Spaiile afectate temporar de lucrri vor fi acoperite cu solul fertil excavat la inceperea lucrrilor. Nu este
necesar nsmnarea spaiilor afectate temporar de lucrri. Este strict interzis utilizarea de fertilizatori sau ingrminte
chimice.
In situaia in care in timpul realizrii lucrrilor de construcie vor fi afectate drumurile de acces in amplasamentul
proiectului, acestea vor fi refcute.
Pentru a limita impactul asupra drumurilor din zona analizat, pneurile utilajelor vor fi curate / splate inainte de
a ptrunde pe drumurile existente.

Utilajele vor fi verificate periodic, astfel incat emisiile de noxe s se ncadreze in limitele legale i s nu existe
pericolul pierderilor de produse petroliere.
Msuri PSI
La proiectarea i execuia lucrrilor s-au avut in vedere i se vor respecta urmtoarele: Decret 232/1974, Decret
269/1979, Norme de prevenire i stingere a incendiilor.
Executantul va lua toate msurile necesare privind prevenirea i stingerea incendiilor pe durata execuiei
lucrrilor. Organizarea de antier va avea in vedere dotarea corespunztoare prevzut de normele generale de protecie
impotriva incendiilor la proiectarea i realizarea construciilor i instalaiilor - Decret nr. 290/97, de Normele tehnice de
proiectare i realizarea construciilor privind protecia la aciunea focului - P118/83, de Normele generale de prevenire i
stingere a incendiilor, aprobate prin Ordinul comun MI/MLPAT nr. 381/7/N/1993, de Normativul de prevenire i stingere a
incendiilor pe durata execuiei lucrrilor de construcii i instalaiile aferente acestora - C300/94, de normele de Siguran
la foc i Normele tehnice pentru ignifugarea materialelor i produselor combustibile din lemn i textile utilizate la construcii
- C58/96.
Executantul are obligaia respectrii tuturor normelor de prevenire i stingere a incendiilor in vigoare la data
execuiei.
Msuri pentru respectarea normelor de tehnica securitii i protecia muncii
In timpul execuiei lucrrilor se vor urmri i respecta toate normele specifice privind protecia muncii, tehnica
securitii, sntatea i igiena muncii (Regulamentul privind protecia i igiena muncii, aprobat de Ordinul MLPAT nr.
9/N/1993). Executantul va adopta i asigura msurile i echipamentele necesare protejrii personalului tehnic i muncitor,
va respecta normele corespunztoare tehnologiilor de lucru, materialelor utilizate i condiiilor de execuie, va dota
corespunztor toate punctele de lucru i va asigura incinta antierului.
La execuie se vor respecta prevederile legate de protecia i igiena muncii:
Legea 319/2006 a sntii i securitii in munc;
Ord. Ministerului Muncii i Solidaritii Sociale nr. 508/2002 i al Ministerului Sntii i Familiei nr. 933/2002
privind Norme generale de protecie a muncii;
Regulament privind protecia i igiena muncii in construcii;
Not: Prevederile indicate mai sus nu sunt limitative, constructorul avnd obligaia de a lua toate msurile
suplimentare pe care le consider necesare in vederea unei depline securiti a muncii.
Prin aplicarea unui plan de management al riscului de mediu i respectarea msurilor de reducere a impactului
asupra mediului, lucrrile proiectate nu au efecte egative semnificative asupra solului, microclimatului, apelor de suprafa,
vegetaiei, faunei, peisajului sau a obiectivelor de interes cultural sau istoric.
Principalele aciuni solicitate constructorului, in vederea limitrii, reducerii sau eliminrii efectelor impactului
activitilor desfurate asupra mediului sunt urmtoarele:
conformarea proceselor/activitilor desfurate cu prevederile legislaiei aplicabile privind protecia mediului;

promovarea principiului dezvoltrii durabile (utilizarea de echipamente performante cu consumuri reduse i

motoare nepoluante);
asigurarea unei intreineri corespunztoare a echipamentelor i instalaiilor, astfel inct acestea s fie sigure in
funcionare i s nu afecteze mediul;
respectarea proiectului tehnic avizat;
respectarea msurilor de reducere a impactului asupra mediului i a planului de monitorizare a mediului.
Posibilitatea de deversare accidental a materialelor de construcie i a produselor petroliere este cu probabilitate
mic de manifestare.
Pentru prevenirea i reducerea probabilitii de manifestare a hazardului in mediu se vor lua urmtoarele msuri:
instruirea personalului angajat;
respectarea instruciunilor de montaj i utilizare a echipamentelor, instalaiilor i mijloacelor auto;
respectarea programelor de revizii intreinere;
respectarea parametrilor de lucru ai echipamentelor, instalaiilor i mijloacelor auto;
obinerea tuturor actelor de reglementare necesare;
respectarea distanelor de siguran i a msurilor speciale pe linie PSI;
asigurarea dotrii corespunztoare pentru intervenie in caz de accident;
respectarea reglementrilor in vigoare i a condiiilor impuse prin toate actele de reglementare;
respectarea planului de prevenire i intervenie in caz de poluare accidental etc.
8.2. Aspecte referitoare la prevenirea i modul de rspuns pentru cazuri de poluri accidentale
Msurile care trebuie adoptate pot fi structurate pe dou direcii: msuri preventive i msuri corective.
Msuri preventive
Principalele msuri care se pot lua pentru prevenirea producerii unor poluri accidentale sunt:
ntocmirea listei cu principalele activiti ce pot cauza poluri accidentale, a substanelor utilizate in timpul acestor
activiti (managementul deeurilor, al hidrocarburilor i al altor substane toxice) i a punctelor in care se pot
produce poluri accidentale (de exemplu in punctele de alimentare cu carburani a utilajelor);
propunerea de msuri pentru ca aceste activiti s se desfoare in condiii maxime de siguran astfel inct s
fie diminuat / eliminat riscul producerii unor poluri accidentale;
ntocmirea unei liste cu stocul minim de mijloace i materiale care trebuie s existe in cadrul organizrii de antier
/ fronturile de lucru pentru combaterea polurilor accidentale;
elaborarea unui program anual de instruire a lucrtorilor de la punctele critice i a echipelor de intervenie (cu
menionarea datelor cnd se face instruirea, locul instruirii, numele persoanei care asigur instruirea i
persoanele care particip);
stabilirea colectivului constituit pentru combaterea polurilor accidentale din personalul constructorului;
stabilirea instituiilor abilitate s intervin in cazul apariiei unei poluri accidentale;
raportarea i pstrarea evidenelor incidentelor de urgen;

pregtirea i intreinerea echipamentelor de intervenie;

adoptarea unor msuri pentru asigurarea siguranei amplasamentului (imprejmuirea antierului, depozitarea
substanelor periculoase in magazii incuiate);
managementul adecvat al depozitelor de combustibili i al punctelor de alimentare cu combustibili;
pregtirea planului de acces (aerian i / sau terestru) a echipelor de intervenie in amplasamentul proiectului in
cazul producerii unei poluri accidentale / unei situaii de urgen;
pregtirea planului de evacuare a personalului constructorului / subcontractorilor din amplasamentul proiectului in
situaia producerii unor poluri accidentale / situaii de urgen;
desemnarea unor persoane responsabile cu acordarea primului ajutor (ingrijiri medicale) in situaia producerii
unor poluri accidentale / situaii de urgen;
asigurarea echipamentului individual de protecie al personalului;
intocmirea listei cu punctele critice in care se pot produce poluri accidentale;
stabilirea componenei echipelor de intervenie ale executantului lucrrilor;
stabilirea i procurarea materialelor necesare pentru sistarea polurii accidentale, precum: trus de deversare,
extinctor mobil, furtun, hidrant, trus de prim ajutor, autoutilitare pompieri, etc;
stabilirea unitilor care acord spijin in cazul apariiei unei poluri accidentale i afiarea datelor de contact ale
acestor uniti;
Msuri corective ce trebuie adoptate n cazul producerii unor poluri accidentale, pot fi sintetizate astfel:
ntiinarea operativ a Centrului operaional din cadrul ISU al judeului Iai i SGA Iai, n cazul producerii unei
poluri accidentale;
izolarea perimetrului;
identificarea sursei de poluare i a cauzelor polurii;
identificarea tipului poluantului (natura polurii i durata fenomenului) i evaluarea preliminar a impactului asupra
mediului: (inflamabilitate, toxicitate prin ingerare-inhalare-atingere, interaciuni periculoase cu alte substane);
limitarea extinderii polurii, prin acionarea rapid i eficient a echipelor i mijloacelor de intervenie calificate de
la :
- executantul lucrrilor;
- Comitetul Local pentru Situaii de Urgen;
- SGA Iai, ISUJ Iai;
introducerea unor restricii temporare in amplasamentul lucrrilor;
neutralizarea polurii i decontaminarea perimetrului: colectare, depozitare intermediar, limitare rspndire pe
sol sau in ap, neutralizare, absorbie, distrugere prin incinerare, biodegradare, emulsionare, lichefiere,
depozitare definitiv in condiii de securitate pentru ap i mediu, stingerea incendiilor, etc.

8.3. Aspece referitoare la inchiderea / dezafectarea / demolarea instalaiei

Durata normal de exploatare a unui pod este de 100 de ani, iar a unui drum de legtur de 15 ani, n condiiile
realizrii lucrrilor de intreinere i de reparaii conform normativelor in vigoare, astfel incat nu este cazul dezafectrii
proiectului.
Lucrrile i structurile provizorii care trebuie dezafectate la finalizarea proiectului sunt cele aferente organizrii de
antier.
La finalizarea lucrrilor de construcie, toate utilajele, deeurile i materialele de construcie vor fi indeprtate din
Deeurile i materialele de construcie vor fi valorificate prin intermediul unei firme specializate.
Spaiile compactate vor fi scarificate cu ajutorul unui plug cu dini distanai la maxim 45 cm montat pe un utilaj
corespunztor, asfel inct adncimea de ptrundere s fie de minim 40 cm de-a lungul i de-a latul benzii de lucru cu
treceri suficiente pentru a sfrma straturile compactate. Ulterior se vor face minim dou treceri cu plugul la o adncime
de 45 cm sub nivelul iniial al solului, fr s deterioreze drenurile existente.
Spaiile afectate temporar de lucrri vor fi acoperite cu solul fertil excavat la inceperea lucrrilor. Deoarece
spaiile afectate temporar de lucrri sunt reprezentate de terenuri arabile, nu este necesar adoptarea unor msuri
speciale de refacere a acestora. Nu este necesar nsmnarea spaiilor afectate temporar de lucrri. Este strict interzis
utilizarea de fertilizatori sau ingrminte chimice.
8.4. Modaliti de refacere a strii iniiale / reabilitare in vederea utilizrii ulterioare a terenului
Toate spaiile afectate temporar de lucrri vor fi aduse la starea iniial prin lucrri de scarificare i acoperire cu
solul fertil excavat iniial
Lucrrile necesare pentru refacerea strii iniiale a terenului au fost descrise in cadrul capitolului VII.
IX. ANEXE
1. Certificat de urbanism
2. Plan de amplasament
3. Plan de situaie proiect
4. Plan de amplasament variante de traseu
5. Plan de situaie varianta 1
6. Plan de situaie varianta 2
7. Hart arii protejate
8. Coordonatele proiectului in sistem STEREO 70
9. Studiu hidrologic
10. Metode folosite pentru identificarea i monitorizarea speciilor i habitatelor existente in zona analizat

X. DATE PENTRU PROCEDURA DE EVALUARE ADECVAT

10.1. Descrierea succint a proiectului i distana fa de aria natural protejat de interes comunitar,
precum i coordonatele geografice (Stereo 70) ale amplasamentului proiectului.
Proiectul are ca scop crearea unei ci de comunicaie moderne cu implicaii in dezvoltarea regional a zonei, a
fluidizrii traficului, creterii siguranei utilizatorilor, micorarea timpilor de parcurs, scderea polurii la toate nivelurile in
zonele tranzitate in prezent, scurtarea legturilor rutiere cu Republica Moldova, Ucraina i Rusia.
Pe lng valena internaional, podul peste Prut va deservi in bune condiii traficul de pe teritoriul Romniei.
Proiectul are urmtoarele inte:
realizarea un pod rutier cu patru benzi peste rul Prut;
realizarea legturii cu autostrada Iai Ungheni;
realizarea unei pri a programului Guvernului de dezvoltare a infrastructurii rutiere in Romnia;
reducerea timpului de cltorie i a celui de tranzit.
Pentru implementarea proiectului, vor fi realizate urmtoarele lucrri:
Lucrri de pod:
- infrastructura podului va fi alctuit din dou culee i dou pile;
- suprastructura pe fiecare pod va fi alctuit dintr-o caset metalic cu nlime variabil, prevzut la partea
superioar cu platelaj din beton armat precomprimat.
- calea pe fiecare pod va asigura o parte carosabil de 8.00 m i un trotuar cu limea de 2.50 m;
- podul va fi echipat sistem de colectare i evacuare a apelor pluviale;
- podul va fi echipat cu panouri fonoabsorbante cu rol de atenuare a zgomotului
Lucrri de drum:
- realizarea unui drum de legtur de 1.000 ml, care include i un pod peste rul Prut;
- platforma drumului: 26,0 m (in cazul profilului transversal nr. 1) i 24.53 m (in cazul profilului transversal tip
nr. 2);
- limea prii carosabile: 4 x 3,75 m = 15,00;
Lucrri pentru scurgerea apelor:
- anuri i rigole pereate pentru colectarea apelor pluviale;
- separatoare de hidrocarburi pentru epurarea apelor pluviale;
- podee pentru meninerea sistemului natural de scurgere a apelor existent inainte de construcia drumului de
legtur;
Punct control trecere frontier prevzut cu zon de parcare i cntar pentru autovehiculele de transport marf,
parcri pentru autoturisme, cldire administrativ. Accesul in ar i ieirea din ar se vor face pe cte apte
benzi pentru fiecare sens de circulaie.
Lucrri de consolidare: pentru stabilizarea taluzelor i pentru consolidarea terenului existent acolo unde este
cazul;

Lucrri pentru sigurana circulaiei: indicatoare rutiere i macaj orizontal.

Lucrri pentru reducerea zgomotului: panouri fonoabsorbante performante.
Localizarea si coordonatele proiectului
Pentru realizarea podului peste Prut i a drumului de legtur au fost analizate dou variante de amplasament.
Alternativa 1 va fi implementat pe teritoriul administrativ al localitii Golieti, judeul Iai in Romnia i in
Raionul Ungheni in Republica Moldova, iar alternativa 2 pe teritoriul localitii Ungheni, judeul Iai in Romnia i in
Raionul Ungheni in Republica Moldova.
Tabel 22. Coordonatele proiectului in sitem STEREO 70

Coordonate Stereo 70 Coordonate Stereo 70 Coordonate Stereo 70 Organizare
Alternativa 1 Alternativa 2 de santier
X Y X Y X Y
707947.348 642601.084 707713.540 641622.542
707543.810 642309.433
708142.348 642657.269 707705.915 641611.559
707627.923 642255.350
708424.402 642660.560 707694.830 641594.415
707736.089 642423.576
708563.675 642580.564 707685.382 641587.893
707651.976 642477.659
708658.773 642547.173 707665.869 641583.705
708660.823 642508.020 707621.871 641574.262
708538.756 642508.074 708084.826 641714.484
708201.337 642567.029 707999.692 641696.212
708090.741 642587.402 707901.919 641675.227
707967.597 642562.183 707814.314 641656.425
Deoarece toat zona de grani din vecintatea localitilor Golieti i Ungheni este ocupat de teritoriile
suprapuse ale sitului de importan comunitar ROSCI0213 Rul Prut i al rezervaiei naturale RN 2.556 Rul Prut, nu a
fost posibil amplasarea proiectului in afara ariilor naturale protejate. Astfel ambele variante propuse vor fi realizate parial
in cadrul unor arii naturale protejate: alternativa 1 va fi realizat in teritoriile suprapuse ale ROSCI0213 Rul Prut i ale
rezervaiilor naturale RN 2.556 Rul Prut i RN 2.554 Cotul Bran pe Rul Prut, iar alternativa 2 va fi realizat in teritoriile
suprapuse ale ROSCI0213 Rul Prut i ale rezervaiei naturale RN 2.556 Rul Prut.
Pe teritoriul Republicii Moldova, ambele variante propuse vor fi realizate in afara ariilor naturale protejate.
10.2. Numele i codul ariei naturale protejate de interes comunitar

Alternativa 1 va fi realizat in teritoriile suprapuse ale sitului de importan comunitar Rul Prut avnd codul
ROSCI0213 i ale rezervaiilor naturale Rul Prut cod 2.556 i Cotul Bran pe Rul Prut cod 2.554.
Alternativa 2 va fi realizat in teritoriile suprapuse ale sitului de importan comunitar Rul Prut avnd codul
ROSCI0213 i al rezervaiei naturale Rul Prut cod 2.556.
Realizarea alternativei 1 nu va afecta sub nici o form starea de conservare a speciilor i habitatelor pentru a
cror protecie au fost desemnate aceste arii naturale protejate deoarece aceste specii i habitate nu au fost identificate in

amplasamentul lucrrilor, iar impactul proiectului se manifest strict in cadrul fronturilor de lucru. Lucrrile nu vor fi
realizate in cadrul albiei minore, astfel inct nu va fi afectat calitatea apelor rului Prut sau speciile acvatice care triesc
in aceste ape.
Realizarea alternativei 2 nu va afecta speciile de peti pentru a cror protecie au fost desemnate ROSCI0213
Rul Prut i RN 2.556 Rul Prut, in schimb va avea impact semnificativ asupra a dou specii care necesit protecie strict
deoarece in amplasamentul variantei 2 au fost observate galerii de popndi Spermophilus citellus i exemplare de
guter Lacerta viridis.
Informaii privind aria natural protejat de interes comunitar afectat de implementarea PP
10.2.1. Informaii privind situl de importan comunitar ROSCI0213 Rul Prut

Situl de importan comunitar Rul Prut are o suprafa de 11.861 ha, face parte din 2 regiuni beogeografice:
continental i stepic i din teritoriile administrative ale judeelor Iai (37%) i Vaslui (63%).
Aceast arie protejat a fost declarat pentru protecia a ase tipuri de habitate, dar aceste habitate nu au fost
identificate pe amplasamentul analizat, deoarece nu a fost identificat niciuna din speciile caracteristice acestor habitate
protejate.
Tabel 23. Tipuri de habitate prezente in ROSCI0213 Rul Prut i evaluarea sitului in ceea ce le privete
Cod Denumire habitat % Reprez Supr. relativ Conserv. Global
6430 Comuniti de lizier cu ierburi inalte 5 B B B B
higrofile de la nivelul cmpiilor, pn la cel
montan i alpin
6510 Pajiti de altitudine joas (Alopercurs 2 B B B B
pratensis Sanguisorba officinalis)
3270 Ruri cu maluri nmoloase cu vegetaie 30 B B B B
de Chenopodion rubri i Bidention
3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaie tip 5 B B B B
Magnopotamion sau Hydrocharition
3160 Lacuri distrofice i iazuri 3 B B B B
91F0 Pduri ripariene mixte cu Quercus robur, 0,5 B C B B
Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau
Fraxinus angustifolia din lungul marilor
ruri (Ulmenion minor)
Acest sit de importan comuntar este amplasat in albia minor i cea major a rului Prut. Este o arie
sedimentar, de vrsta halocenului superior. Rul este indiguit, iar prin barajul Stanca Costeti se regleaz debitul,
evitndu-se inundaiile.

Rul Prut se remarc printr-o bogat ihtiofaun reprezentat prin: crap (Cyprinus caprio), caras argintiu (Carasius
auratus gibelio), roioar (Scardinus erythrophtalmus), alu (Stizostedion lucioperca), biban (Perca fluviatilis), etc. In
timpul migraiei apar i alte specii, cum ar fi: morunaul (Vimba vimba), scobarul (Chronrostoma nasus), sabita (Pelecus
cultratus) i porcuorul (Gobio gobio). In blile neamenajate ale Prutului triesc specii cum sunt: caracuda, linul, obletul i
foarte rar poate fi pescuit i cega (Acipenser ruthenus).
Din sit fac parte rezervaiile acvatice Rul Prut, Cotul Bran i Cotul Slgeni pe rul Prut, declarate ca arii
naturale protejate de interes naional prin Legea nr.5/2000.
n prezent, responsabilitatea managementului pentru partea romn i revine APM Iai; Direciei Apele Romne
Prut.
Situl de importan comunitar ROSCI0213 Rul Prut nu a fost atribuit in custodie i nu are inc plan de
management, ci doar regulament de funcionare.
Efectivul estimat in cazul fiecrei specii observate i predicia asupra evoluiei populaiei la nivelul
amplasamentului vor fi prezentate unitar, in cadrul tabelului 30.
Conform formularului standard Natura 2000, in cadrul acestui sit de importan comunitar se regsesc
urmtoarele specii enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/EEC:
Tabel 24. Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE listate in formularul standard
Natura 2000 al ROSCI0213 Rul Prut
Reproducere
Populaie
rezident
Conserv
Sit Pop
Specie
Izolare
Global
Iernat
Pasaj
Cod
1355 Lutra lutra R C B C B

1335 Spermophilus citellus C B C B
1324 Myotis myotis R C B C B
Tabel 25. Specii de amfibieni i reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE listate in formularul
standard Natura 2000 al ROSCI0213 Rul Prut
Reproducere
Populaie
rezident
Conserv
Sit Pop
Specie
Izolare
Global
Iernat
Pasaj
Cod
1193 Bombina bombina RC C B C B

1220 Emys orbicularis RC C B C B

Tabel 26. Specii de peti enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE listate in formularul standard Natura
2000 al ROSCI0213 Rul Prut
Reproducere
Populaie
rezident
Conserv
Sit Pop
Specie
Izolare
Global
Iernat
Pasaj
Cod
1130 Aspius aspius P B B C B

1145 Misgurnus fossilis P B B C B
1149 Cobitis taenia P B B C B
2522 Pelecus cultratus P B B C B
1134 Rhodeus sericeus amarus P B B C B
1160 Zingel streber P B B C B
1159 Zingel zingel P C B C B
251 Gobio kessleri P B B C B
1157 Gymnocephalus schraetzer P P C C C C
Tabel 27. Specii de nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE listate in formularul standard
Natura 2000 al ROSCI0213 Rul Prut
Reproducere
Populaie
rezident
Conserv
Sit Pop
Specie
Izolare
Global
Iernat
Pasaj
Cod
4027 Arytrura musculus P B B C B
Tabel 28. Specii de plante enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE listate in formularul standard Natura
2000 al ROSCI0213 Rul Prut
Reproducere
Populaie
rezident
Conserv
Sit Pop
Specie
Izolare
Global
Iernat
Pasaj
Cod
1428 Marsilea quadrifolia V C C C C

Tabel 29. Alte specii importante de flor sau faun listate in formularul standard Natura 2000 al ROSCI0213 Rul Prut
Cat Specia Pop M Cat Specia Pop M

A Hyla arborea A I Astacus astacus A
I Hirudo medicinalis A P Ceratophyllum demersum C D
P Hippuris vulgaris V D P Hydrocharis morsus-ranae C D
P Neottia nidus-avis R A P Nuphar lutea R D
P Nymphaea alba R D P Nymphoides peltata R D
P Orchis laxiflora ssp. elegans V D P Polygonum amphibium R D
P Potamogeton lucens C D P Salvinia natans R C
P Schoenus ferrugineus R A P Stratiotes aloides V D
P Trapa natans R C P Vallisneria spiralis V D
10.2.2. Informaii privind rezervaia natural Rul Prut

Rezervaia acvatic Rul Prut este o arie protejat de interes naional ce corespunde categoriei a IV-a IUCN
(rezervaie natural de tip acvatic) situat n nord-estul Romniei, pe teritoriul administrativ al judeului Iai, formnd grania
dintre Romnia i Republica Moldova.
Rezervaia natural are o suprafa de 4.316 hectare i a fost declarat arie protejat prin Legea Nr.5 din 6 martie
2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional - Seciunea a III-a - zone protejate).
In cadrul rezervaiei naturale sunt incadrate cursul (luciul de ap) al rului Prut i lunca dreapt a acestuia i a
fost constituit n scopul protejrii mai multor specii de peti din ihtiofauna Romniei, n vederea reproducerii i dezvoltrii
puietului.
De asemenea, aceast arie protejat, ofer i condiii de cuibrit i hran pentru mai multe specii de psri
migratoare, de pasaj sau sedentare, conform datelor furnizate de Agenia pentru Protecia Mediului Iai.
10.2.3. Informaii privind rezervaia natural Cotul Bran pe Rul Prut

Rezervaia natural Cotul Bran pe Rul Prut este o rezervaie natural de interes naional declarat prin legea
5/2000 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului naional Seciunea a III a zone protejate, conform anexei
1, seciunea 2.0 Rezervaii i monumente ale naturii, cu suprafaa de 10 ha. Cotul Bran pe Rul Prut reprezint zon de
linitire, de reproducere i de dezvoltare a puietului pentru speciile de peti ce populeaz rul Prut.
Speciile de faun pentru a cror protecie a fost declarat situl de importan comunitar ROSCI0213 Rul Prut i
care fac obiect de protecie al celor dou rezervaii naturale au fost descrise mai sus.

10.3. Prezena i efectivele/suprafeele acoperite de specii i habitate de interes comunitar in zona

proiectului
Situl de importan comunitar ROSCI0213 Rul Prut a fost desemnat pentru protecia a ase tipuri de habitate,
dar aceste habitate nu au fost identificate in amplasamentul proiectului, in niciuna dintre variantele studiate.
Habitatele pentru a cror protecie a fost desemnat ROSCI0213 Rul Prut nu vor fi afectate sub nicio form de
realizarea lucrrilor de construcie a podului peste Prut.
In amplasamentul variantei 1 nu au fost observate speciile pentru a cror protecie au fost desemnate situl de
importan comunitar ROSCI0213 Rul Prut i rezervaiile Naturale Rul Prut i Cotul Bran pe Rul Prut.
In amplasamentul variantei 2 nu au fost observate speciile pentru a cror protecie a fost desemnat rezervaia
natural Rul Prut sau ROSCI0213 Rul Prut, cu excepia exemplarelor de popndu care au galerii in zona studiat.
Speciile de flor i faun identificate in amplasamentul proiectului, (in ambele variante studiate) sunt prezentate
in cadrul capitolului 3.5. Caracteriscile impactului potenial asupra mediului (la subpunctul Impactul potenial asupra
biodiversitii). Deoarece distana dintre alternativele de amplasament studiate este destul de mic, speciile observate au
fost similare in cazul ambelor variante studiate, i au fost prezentate unitar, cu excepia speciilor care au fost observate
numai in amplasamentul unei alternative i au fost notate cu **.
Mai jos vor fi prezentate particularitile ariilor naturale protejate in cadrul crora va fi realizat proiectul i
particularitile ecologice ale fiecrei specii in parte, cu evidenierea speciilor care au fost identificate in amplasamentul
fiecrei variante studiate.
Determinarea prezenei habitatelor pentru a cror protecie a fost desemnat ROSCI0213 Rul Prut
Prezena unui habitat se determin in baza prezenei speciilor caracteristice, edificatoare i insoitoare. Conform
Manualului de interpretare a habitatelor din Romnia, elaborat i tiprit in cadrul proiectului PHARE: Implementarea
reelei Natura 2000 in Romnia, editor Ministerul Mediului i Dezvoltrii Durabile, coordonatori dan Gafta i John Owen
Mountford, habitatele pentru a cror protecie a fost desemnat ROSCI0213 Rul Prut au urmtoarele caracteristici:
Habitatul 6430 Comuniti de lizier cu ierburi nalte higrofile de la cmpie i din etajul montan pn n
cel alpin [Hydrophilous tall-herb fringe communities of plains and of the montane to alpine levels]
CLAS. PAL.: 37.7 i 37.8
1) Subtipuri:
37.7 Comuniti higrofile i nitrofile de ierburi nalte, de-a lungul cursurilor de ap i lizierelor forestiere, aparinnd
ordinelor Glechometalia hederaceae i Convolvuletalia sepium (Senecion fluviatilis, Aegopodion podagrariae,
Convolvulion sepium, Filipendulion).
37.8 Comuniti de ierburi perene nalte higrofile din etajul montan pn n cel alpin, aparinnd clasei Betulo-
Adenostyletea.
2) Plante:

37.7 - Glechoma hederacea, Epilobium hirsutum, Senecio fluviatilis, Filipendula ulmaria, Angelica archangelica, Petasites
hybridus, Cirsium oleraceum, Chaerophyllum hirsutum, Aegopodium podagraria, Alliaria petiolata, Geranium robertianum,
Silene dioica, Lamium album, Lysimachia punctata, Lythrum salicaria, Crepis paludosa.
37.8 - Aconitum lycoctonum (A. vulparia), A. napellus, Geranium sylvaticum, Trollius europaeus, Adenostyles alliariae,
Cicerbita alpina, Digitalis grandiflora, Calamagrostis arundinacea, Cirsium helenioides.
3) Comuniti similare cu 37.8, dar cu o dezvoltare redus, apar la altitudini mai joase de-a lungul rurilor i lizierei
pdurilor (n Valonia Belgia, de exemplu).
Comunitile nitrofile de lizier, cuprinznd numai specii de talie mic, comune n regiune, nu constituie o
prioritate pentru conservare. Aceste comuniti de ierburi nalte s-ar putea dezvolta i n pajiti umede abandonate, care
nu mai sunt cosite.
Zonele ntinse de pajiti umede abandonate i comunitile de neofite cu Helianthus tuberosus, Impatiens
glandulifera, etc. nu ar trebui luate n considerare.
HdR R3701, 3702, 3703, 3706, 3707, 3708, R3714
Veg Aconitetum taurici Borza 1934 ex Coldea 1990, Adenostylo-Doronicetum austriaci Horvat 1956 (syn.: Adenostyletum
alliariae banaticum Borza 1946); Cirsio waldsteinii-Heracleetum transsilvanici Paw. ex Walas 1949 (syn.: Cardueto-
Heracleetum palmati Beldie 1967, Heracleetum palmati auct. rom.); Petasitetum kablikiani Szafer et al. 1926 (syn.:
Petasitetum glabrati Morariu 1943); Telekio-Petasitetum hybridi (Morariu 1967) Resmeri et Raiu 1974 (syn.:
Petasitetum hybridi auct. rom., Aegopodio-Petasitetum hybridi auct. rom., Telekio-Petasitetum albae Beldie 1967,
Petasitetum albae Dihoru 1975, Petasiteto-Telekietum speciosae Morariu 1967); Telekio-Filipenduletum Coldea 1996;
Telekio speciosae-Aruncetum dioici Oroian 1998; Angelico- Cirsietum oleracei Txen 1937; Scirpetum sylvatici Ralski
1931 em. Schwich 1944; Filipendulo-Geranietum palustris Koch 1926; Chaerophyllo hirsuti- Filipenduletum Niemann et
al. 1973; Lysimachio vulgaris-Filipenduletum Bal.-Tul. 1978; Chaerophylletum aromatici Neuhuslova-Novotna et al.
1969; Arunco-Petasitetum albi Br.-Bl. et Sutter 1977; Convolvulo-Eupatorietum cannabini Grs 1974; Convolvulo-
Epilobietum hirsuti Hilbig et al. 1972; Aegopodio-Anthriscetum nitidae Kopeck 1974; Angelico sylvetris-Cirsietum cani
Burescu 1998; Cicerbitetum alpinae Bolleter 1921 (syn. Adenostylo- Cicerbitetum Braun-Blanquet 1959).
Habitatul 6430 Comuniti de lizier cu ierburi nalte higrofile de la cmpie i din etajul montan pn n cel
alpin nu a fost identificat in amplasamentul podului peste Prut in niciuna dintre variantele studiate deoarece nu a
fost identificat niciuna dintre speciile caracteristice acestui habitat. De asemenea, nu au fost identificate specii
edificatoare sau insoitoare care s corespund unui tip de asociaie protejat specific acestui habitat.
Habitatul 6510 Fnee de joas altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) [Lowland hay
meadows (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)]
CLAS. PAL.: 38.2
1) Fnee bogate n specii, pe soluri slab pn la moderat fertilizate, din zona de cmpie pn n etajul submontan,
aparinnd alianelor Arrhenatherion i Brachypodio-Centaureion nemoralis. Aceste pajiti exploatate extensiv sunt bogate
n plante cu flori i nu sunt cosite nainte ca gramineele s nfloreasc i dup aceea, numai o dat sau de dou ori pe an.

2) Plante: Arrhenatherum elatius, Trisetum flavescens subsp. flavescens, Pimpinella major, Centaurea jacea, Crepis
biennis, Knautia arvensis, Tragopogon pratensis, Daucus carota, Leucanthemum vulgare, Alopecurus pratensis,
Sanguisorba officinalis, Campanula patula, Leontodon hispidus, L. nudicaulis, Linum bienne, Malva moschata.
3) Exist subtipuri umede pn la uscate. Dac practicile de exploatare devin intensive, cu utilizarea abundent a
ngrmintelor, diversitatea speciilor scade rapid.
HdR R3802
Veg Arrhenatheretum elatioris Br.-Bl. ex Scherrer 1925.
Habitatul 6510 Fnee de joas altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) nu a fost
identificat in amplasamentul podului peste Prut in niciuna dintre variantele studiate deoarece nu a fost identificat
niciuna dintre speciile caracteristice acestui habitat. De asemenea, nu au fost identificate specii edificatoare sau
insoitoare care s corespund unui tip de asociaie protejat specific acestui habitat.
Habitatul 3270 Ruri cu maluri nmoloase, cu vegetaie din Chenopodion rubri p.p. i Bidention p.p.
[Rivers with muddy banks with Chenopodion rubri p.p. and Bidention p.p. vegetation]
CLAS. PAL.: 24.52
1) Maluri nmoloase ale rurilor din zona de cmpie pn n etajul submontan, cu vegetaie pionier anual, nitrofil, din
alianele Chenopodion rubri p.p. i Bidentionp.p. Primvara i la nceputul verii, acest habitat de maluri nmoloase se
prezint fr nici un fel de vegetaie (ea dezvoltndu-se mai trziu n timpul anului). Dac condiiile nu sunt favorabile,
aceast vegetaie se dezvolt puin sau poate fi total absent.
2) Plante: Chenopodium rubrum, Bidens tripartita, Xanthium sp., Polygonum lapathifolium.
3) Acest habitat se ntlnete n strns asociere cu populaii dense ale genului Bidens sau ale unor specii de neofite.
Pentru a nlesni conservarea acestor comuniti, cu o dezvoltare anual trzie sau neregulat, este important s se ia n
considerare maluri cu limi ntre 50 i 100 m i chiar poriuni fr vegetaie (24.51).
HdR R5312
Veg Bidenti-Polygonetum hydropiperis Lohm. in Txen 1950; Polygono lapathifolii-Bidentetum Klika 1935; Echinochloo-
Polygonetum lapathifolii So et Csrs 1974 (inclusiv subas. chlorocyperetosum glomerati Burescu 1999); Xanthio
strumarii-Bidentetum tripartitae Timr 1947; Bidentetum cernui (Kobenza 1948) Slavni 1951.
Habitatul 3270 Ruri cu maluri nmoloase, cu vegetaie din Chenopodion rubri p.p. i Bidention p.p. nu a
fost identificat in amplasamentul podului peste Prut in niciuna dintre variantele studiate deoarece nu a fost
identificat niciuna dintre speciile caracteristice acestui habitat. De asemenea, nu au fost identificate specii
edificatoare sau insoitoare care s corespund unui tip de asociaie protejat specific acestui habitat.
Habitatul 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaie de Magnopotamion sau Hydrocharition [Natural
eutrophic lakes with Magnopotamion or Hydrocharition-type vegetation]
CLAS. PAL.: 22.13 x (22.41 sau 22.421)

1) Lacuri i iazuri cu ape de culoare gri nchis ctre albastru-verzui, mai mult sau mai puin tulburi, n mod special bogate
n baze dizolvate (pH de obicei > 7), cu comuniti din Hydrocharition ce plutesc liber la suprafa sau, n ape adnci,
deschise, cu asociaii de broscari (Magnopotamion).
2) Plante: Hydrocharition - Lemna spp., Spirodela spp., Wolffia spp., Hydrocharis morsus-ranae, Stratiotes aloides,
Utricularia australis, U. vulgaris, Aldrovanda vesiculosa, ferigi (Azolla), Hepaticae (Riccia spp., Ricciocarpus spp.);
Magnopotamion - Potamogeton lucens, P. perfoliatus.
HdR R2202, R2203, R2204, R2205, R2206
Veg Lemnetum minoris So 1927; Lemnetum gibbae Miyawaki et Txen 1960; Lemnetum trisulcae Knapp et Stoffers
1962; Lemno-Spirodeletum Koch 1954; Wolffietum arrhizae Miyawaki et Txen 1960; Spirodelo-Aldrovandetum Borhidi et
Komldi 1959; Spirodelo-Salvinietum natantis Slavni 1965; Lemno-Azolletum carolinianae Nedelcu 1967; Riccietum
fluitantis Slavni 1956 em. Txen 1974; Stratiotetum aloidis Nowinski 1930 (syn.: Hydrocharitetum morsus-ranae van
Langendonck 1935); Lemno-Utricularietum vulgaris So (1928) 1947; Potamogetonetum lucentis Hueck 1931;
Potamogetonetum perfoliati Koch 1926; Potamogetonetum graminei (Koch 1926) Passarge 1964 em. Grs 1977; Potamo-
Ceratophylletum submerse Pop 1962; Potamogetonetum pectinati Carstensen 1955; Potamo perfoliati- Ranunculetum
circinati Sauer 1937; Spirodeletum polyrhizae Koch 1941; Lemno-Salvinietum natantis Miyawaki et Txen 1960;
Ricciocarpetum natantis (Segal 1963) Txen 1974; Lemno-Hydrocharitetum morsus-ranae (Oberd.) Passarge 1978;
Potamogetonetum nodosi (So 1960) Segal 1964; Najadetum minoris Ubrizsy 1941; Zannichellietum pedicellatae Nordh.
1954 em. Pott 1992; Marsilleaetum quadrifoliae (natantis) Burescu 2003; Polygonetum amphibii (natantis) So 1927;
Potamogetonetum crispi So 1927; Ceratophylletum demersii Hild 1956.
Habitatul 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaie de Magnopotamion sau Hydrocharition nu a fost
identificat in amplasamentul podului peste Prut in niciuna dintre variantele studiate deoarece nu a fost identificat
niciuna dintre speciile caracteristice acestui habitat. De asemenea, nu au fost identificate specii edificatoare sau
insoitoare care s corespund unui tip de asociaie protejat specific acestui habitat. Mai mult, in
amplasamentul podului peste Prut nu exist lacuri sau iazuri.
Habitatul 3160 Lacuri i iazuri distrofice naturale [Natural dystrophic lakes and ponds]
CLAS. PAL.: 22.14
1) Lacuri i iazuri naturale cu ap brun datorit turbei i acizilor humici, n general pe soluri turboase n mlatini sau pe
lande cu evoluie natural spre turbrii. pH-ul este adesea sczut, de la 3 pn la 6. Comunitile de plante aparin
ordinului Utricularietalia.
2) Plante: Utricularia spp, Rhynchospora alba, Sparganium minimum, Nuphar lutea, Carex lasiocarpa, C. rostrata,
Nymphaea candida, Drepanocladus spp., specii de Sphagnum.
Animale: Odonate (libelule zigoptere i anizoptere).
HdR R2207
Veg Myriophyllo verticillati-Nupharetum luteae Koch 1926; Nymphaeetum albae Vollmar 1947; Nymphoidetum peltatae
(Allorge 1922) Bellot 1951; Trapetum natantis Krpati 1963; Potametum natantis So 1927; Nymphaeetum albocandidae

(Hejny 1950) Passarge 1957 subas. nymphaeetosum candidae tefan et al. 1997; Sparganietum minimi Schaaf 1925;
Trapo-Nymphoidetum Oberd. 1957.
Habitatul 3160 Lacuri i iazuri distrofice naturale nu a fost identificat in amplasamentul podului peste Prut
in niciuna dintre variantele studiate deoarece nu a fost identificat niciuna dintre speciile caracteristice acestui
habitat. De asemenea, nu au fost identificate specii edificatoare sau insoitoare care s corespund unui tip de
asociaie protejat specific acestui habitat. Mai mult, in amplasamentul podului peste Prut nu exist lacuri sau
iazuri.
Habitatul 91F0 Pduri mixte de lunc de Quercus robur, Ulmus laevis i Ulmus minor, Fraxinus excelsior
sau Fraxinus angustifolia din lungul marilor ruri (Ulmenion minoris) [Riparian mixed forests of Quercus
robur, Ulmus laevis and Ulmus minor, Fraxinus excelsior or Fraxinus angustifolia along the great rivers (Ulmenion
minoris)]
CLAS. PAL.: 44.4
1) Pduri din specii cu lemn de esen tare situate n albia major a rurilor, expuse regulat inundaiilor n perioda creterii
nivelului apei, sau n zone joase, expuse inundaiilor provocate de nlarea apei freatice. Aceste pduri se dezvolt pe
depozite aluviale recente. Solul poate fi bine drenat ntre inundaii sau poate rmne ud. Ca urmare a regimului hidric
specific, speciile lemnoase dominante aparin genurilor Fraxinus, Ulmus sau Quercus. Subarboretul este bine dezvoltat.
2) Plante: Quercus robur, Ulmus laevis, U. minor, U. glabra, Fraxinus excelsior, F. angustifolia, Populus nigra, P.
canescens, P. tremula, Alnus glutinosa, Prunus padus, Humulus lupulus, Vitis vinifera subsp. sylvestris, Tamus communis,
Hedera helix,
Phalaris arundinacea, Corydalis solida, Gagea lutea, Ribes rubrum.
3) Aceste pduri formeaz mozaicuri cu pduri pioniere sau climax din specii cu lemn de esen moale, n zonele joase ale
luncilor rurilor; ele se pot dezvolta i din pduri aluviale de specii cu lemn de esen tare. Acest tip de habitat apare
adesea n conjuncie cu pduri de anin i frasin (44.3).
HdR R4404, R4409, R4410, R4411
Veg Fraxino danubialis-Ulmetum So 1936 corr. 1963; Quercetum roborispedunculiflorae Simon 1960 (syn.: Fraxino
angustifoliae-Quercetum pedunculiflorae Chifu et al. (1998) 2004); Fraxino pallisae-Quercetum pedunculiflorae (Popescu
et al. 1979) Oprea 1997; Fraxinetum pallisae (Simon 1960) Krausch 1965 (syn. Ulmeto minoris-Fraxinetum pallisae Borza
ex Sanda
1970).
Habitatul 91F0 Pduri mixte de lunc de Quercus robur, Ulmus laevis i Ulmus minor, Fraxinus excelsior
sau Fraxinus angustifolia din lungul marilor ruri (Ulmenion minoris) nu a fost identificat in amplasamentul
podului peste Prut in niciuna dintre variantele studiate deoarece nu a fost identificat niciuna dintre speciile
caracteristice acestui habitat. De asemenea, nu au fost identificate specii edificatoare sau insoitoare care s
corespund unui tip de asociaie protejat specific acestui habitat. Mai mult, in amplasamentul podului peste
Prut nu exist lacuri sau iazuri.

Prezena speciilor pentru a cror protecie a fost desemnat ROSCI0213 Rul Prut
Prezena unor specii intr-un amplasament este determinat att de caracteristicile habitatului i de cerinele
fiecrei specii referitoarele la habitat, ct i de disponibilitatea resurselor de hran. Prezentm mai jos date despre
habitatele specifice speciilor de faun pentru a cror protecie a fost desemnat ROSCI0213 Rul Prut, precum i dac
speciile respective au fost identificate in amplasamentul podului peste Prut. Relevana sitului pentru fiecare specie pentru a
crei protecie a fost desemnat ROSCI0213 Rul Prut a fost prezentat in tabelele 23 - 29. Speciile menionate in
formularul standard Natura 2000 i identificate in amplasamentul podului peste Prut au fost observate in amplasamentul
lucrrilor numai in cutarea hranei sau in pasaj. In amplasamentul lucrrilor nu au fost observate cuiburi / galerii ale
acestor specii (cu excepia galeriilor de popndu observate in amplasamentul alternativei 2.
Specii de mamifere
1. Lutra lutra (vidra)
Vidra este o specie caracteristic rmurilor impdurite ale lacurilor, heleteelor, raurilor i ale oricror cursuri de
ap, fiind rspndit in intreaga ar. Habitatul de hrnire este foarte intins, fiind prezent in zone in care petele este
abundent.
Monitorizarea vidrei se bazeaz att pe observarea direct, ct i pe identificarea urmelor lsate de vidr (urme
lsate pe malul apelor, in ml, noroi, nisip sau zpad, urme de hrnire, excremente, jeleu anal) i a galeriilor de vidr.
Galeriile sunt spate in malurile puternic fixate de rdcinile arborilor.
Vidra este un animal teritorial care ii marcheaz frecvent teritoriul. Excrementele rezist timp indelungat in
perioadele fr precipitaii, astfel fiind un foarte bun indicator pentru prezena vidrei. De asemenea, un alt indicator al
prezenei vidrei il reprezint resturile de hrnire: amfibieni, carcase de peti.
Amplasamentul podului peste Prut nu este folosit de ctre vidr. Nu au fost observate exemplare de vidr sau
urme lsate de aceasta (urme pe sol sau nisip, excremente, jeleu anal). De asemenea, nu exist galerii de vidr.
Vidra poate ajunge in amplasamentul podului peste Prut numai in cutarea hranei, dar nu va fi afectat sub nicio
form de realizarea i exploatarea acestui pod deoarece lucrrile nu vor fi realizate in albia minor a rului Prut.
2. Spermophilus citellus (popndu)

Este o specie caracteristic zonei de step, nempdurite, fiind prezent in izlazuri, pajiti, terenuri cultivate sau
inierbate, grdini, livezi, diguri, pn la altitudini de 300 400 m. Triete in colonii, fiecare individ avnd propria galerie.
Folosete galerii ocazionale (cu adncimi de pn la 120 cm) sau galerii permanente (a cror adncime depete 2 m).
Hiberneaz in galeriile permanente, in perioada septembrie martie, dar perioada de hibernare poate varia in funcie de
condiiile meteorologice.
Specia a fost observat in amplasamentul variantei 2. Suprafaa in care exist galerii a fost estimat la
aproximativ 1600 m2.

3. Myotis myotis liliac comun

Adposturile principale sunt reprezentate de peteri, in care formeaz colonii de reproducere. Se hrnete in
lizierele pdurilor, crnguri i puni. In perioada activ formeaz colonii mixte cu alte specii de lilieci.
Specia nu a fost observat in amplasamentul podului peste Prut in niciuna dintre variantele studiate deoarece in
zona studiat nu exist peteri pe care specia s le poat folosi ca adpost.
Specii de reptile i amfibieni
1. Bombina bombina - buhai de balt cu burta roie

Este o specie diurn, prezent in toate zonele de e, care prefer blile cu vegetaie bogat. Hiberneaz in
perioada noiembrie martie in locuri ferite de inghe pe timpul iernii i de inundaii in timpul primverii, precum pduri,
garduri vii, beciuri.
Specia nu a fost observat in amplasamentul podului peste Prut in niciuna dintre variantele studiate deoarece
habitatele prezente in amplasamentul podului nu corespund cerinelor de habitat ale acestei specii.
2. Emys orbicularis estoasa de ap

Este o specie caracteristic apelor stttoare mloase i celor cu curs linitit. Este o specie comun in fauna
Romniei.
habitatele identificate in amplasamentul podului nu corespund cerinelor de habitat specifice acestei specii.
Specii de peti
1. Aspius aspius avat
Este o specie comun care poate fi intlnit in toate apele dulci, in ruri mari i lacuri de cmpie, adnci, cu substrat
nisipos, argilos sau cu pietri.
Specia este prezent pe tot cursul rului Prut, inclusiv in lacul de acumulare Stnca Costeti.
2. Misgurnus fossilis - ipar

Este o specie dulcicol de ap stttoare sau lent curgtoare care poate fi observat in toate blile din zona de
e pn in zona colinar, mai rar in rurile de es, in poriunile mloase i n braele laterale ale acestor ruri. Prefer
fundul mlos i vegetaia. Este foarte rezistent la lipsa de oxigen din ap, putnd sta scunfundat in ml att iarna, ct i
in perioadele caniculare din timpul verii.
Specia nu a fost observat in amplasamentul podului peste Prut in nicuna dintre variantele studiate deoarece

3. Cobitis taenia zvrlug

Este o specie caracteristic apelor lent curgtoare, cu fund nisipos, argilos, mlos, mai rar pietros sau apelor
stttoare, dar le evit pe cele nmoloase. In bli poate fi intlnit mai ales pe substratul nisipos sau argilos in care se
ingroap frecvent. Suport lipsa de oxigen din ap, dar pentru perioade mai scurte dect iparul.
Specia este prezent pe tot cursul rului Prut.
4. Pelecus cultratus sabia

Sabia este un pete pelagic, bun nottor, care poate fi intlnit n fluvii i ruri de es i n lacuri mari interioare.
Este prezent i in limanurile i lacurile litorale. Se reproduce in blile din zona inundabil de unde incearc s ias atunci
cnd apele incep s scad. Anumite exemplare ierneaz in bli, iar altele rmn permanent in ruri.
5. Rhodeus sericeus amarus boar

Este un pete ce triete exclusiv n ape dulci, lipsete chiar i din apele uor salmastre. Prefer apele stttoare
sau lin curgtoare, in ruri fiind intlnit mai ales in braele laterale, dar poate fi observat i in plin curent. Rspndirea sa
este legat de prezena lamelibranhiatelor (scoicilor) Unio sau Anodonta.
6. Zingel streber fusar

Este un pete bentonic, de dimensiuni mici, care triete n apele limpezi, pe funduri nisipoase, cu pietri sau
argil din bazinul Dunrii.
Specia este prezent pe tot cursul rului Prut, inclusiv in lacul de acumulare de la Stnca Costeti.
7. Zingel zingel pietrar

Pietrarul este o specie reofil ce prefer rurile mari i relativ adnci, cu fund nisipos, cu pietri sau argilos.
Specia nu a fost observat in amplasamentul podului peste Prut in niciuna dintre alternativele studiate deoarece
8. Gobio kessleri petroc

Triete n cursul mijlociu al rurilor mari, din partea inferioar a zonei scobarului pn n zona crapului, i n
unele ruri mici de es n zona cleanului, in zone in care viteza apei este 45-65 cm/s, rar pn la 90 cm/s, in special in
ruri de cmpie, pe poriuni puin adnci cu fund nisipos.
Specia este prezent pe tot cursul mediu al rului Prut.

9. Gymnocephalus schraetzer rspr

Este o specie care poate fi intlnit frecvent pe cursul Dunrii i mai rar pe rurile din vestul rii, fiind
caracteristic apelor curgtoare, rurilor largi cu cureni moderai i oxigenare bun.
Specia este prezent pe cursul mediu i inferior al rului Prut.
Specii de nevertebrate
Arytrura musculus
Este o specie de fluture cu aripile brun rocate, termo-higrofil ntlnit n habitatele forestiere de lunc i cu
vegetaie luxuriant, pe cursurile de ap flancate de slcii. Este o specie foarte rar, care zboar de la jumtatea lunii
iunie.
Specii de plante
Exemplare de Marsilea quadrifolia nu au fost observate in amplasamentul podului peste Prut in niciuna dintre
variantele studiate.
Alte specii importante de flor sau faun
De asemenea, nu au fost identificate celelalte specii importante de flor menionate in formularul standard Natura
2000 al ROSCI0213 Rul Prut, respectiv nu au fost observate exemplare de: Hippuris vulgaris, Neottia nidus-avis, Nymphaea
alba, Orchis laxiflora ssp. Elegans, Potamogeton lucens, Schoenus ferrugineus, Trapa natans, Ceratophyllum demersum,
Hydrocharis morsus-ranae, Nuphar lutea, Nymphoides peltata, Polygonum amphibium, Salvinia natans, Stratiotes aloides,
Vallisneria spiralis.
Nu au fost observate exemplare aparinnd celorlate specii importante de faun menionate in formularul
standard Natura 2000 al ROSCI0213 Rul Prut, respectiv:
1. Hyla arborea brotcel
Este o specie caracteristic zonelor mpdurite, cu tufiuri sau stufriuri. Se reproduce in blile temporare cu
vegetaie bogat, mrginite cu stuf sau papur. Este singura specie de broasc arboricol din fauna Romniei i este
foarte rezistent la frig i uscciune.
2. Astacus astacus racul de ru

Este o specie acvatic ce triete in ape curgtoare sau lacuri din zona montan i submontan. Sap galerii in
malurile de pmnt sau triete preponderent ascuns printre rdcinile submerse, dar poate fi observat i sub pietre sau
bolovani.

3. Hirudo medicinalis lipitoare

Este o specie acvatic ce prefer mlatinile i iazurile mloase, cu vegetaie deas.
Prezena speciilor pentru a cror protecie a fost desemnat rezervaia acvatic Rul Prut
habitatele specifice speciilor de faun pentru a cror protecie a fost desemnat rezervaia natural Rul Prut, precum i
dac speciile respective au fost identificate in amplasamentul podului peste Prut. Speciile menionate in fia rezervaiei i
identificate in amplasamentul podului peste Prut au fost observate numai in cutarea hranei sau in pasaj. In
amplasamentul podului nu au fost observate cuiburi / galerii ale acestor specii (cu excepia galeriilor de popndu
observate in amplasamentul alternativei 2.
Specii de peti
Abramis brama - pltic
Pltic triete n apele cu un curs domol, canale sau lacuri cu depuneri de ml pe fund, in grupuri mici pe fundul
apei n apropiere de rmuri. In anii cu hrana mai puin, formeaz bancuri mai mari.
Pltica se hrnete cu larve de nari, viermi care triesc n ml, molute, melci, dar i plancton i plante
acvatice.
Depune icrele in perioada aprilie iulie. Puietul eclozeaz la 3 12 zile de la fecundare i se fixeaz pe plantele
acvatice, in funcie de abundena hranei i prezena rpitorilor, rata de reproducere poate fi foarte mare.
Specia nu a fost identificat in amplasamentul proiectului.
Acipenser ruthenus ceg

Cega este cea mai mic specie de sturioni. Prefer apele adnci i limpezi, cu substrat tare. Exemplarele de
ceg se apropie de maluri numai daca acestea sunt abrupt. Nu poate supravieui in apele tulburi sau in cele srace in
oxigen. Este o specie bentonic i reofil. Poate fi observat frecvent in vecintatea substratului pietros sau argilos.
Prefer gropile dup care formeaz un banc sau prag mai ridicat.
In Romnia poate fi intlnit mai ales in Dunre, de la intrarea in ar pn la vrsare. Primvara intr pe afluenii
Dunrii. Ierneaz in grupuri mari, in gropi adnci cu substrat tare.

Specia nu a fost observat in amplasamentul niciuneia dintre variantele studiate, deoarece habitatele identificate
nu corespund cerinelor de habitat caracteristice acestei specii.
Alburnus alburnus oblete

Obletele este un pete bentopelagic dulcicol sau salmastricol care poate fi observat att in ape curgtoare, ct i
in bli, la suprafaa apei, in crduri.
Se hrnete cu plancton, cu crustacee, larve de insecte, mute, himenoptere, pentru a cror capturare sare
frecvent din ap.
Se reproduce in perioada mai iulie, cnd depune icrele in apele puin adnci, cu mult iarb i alt vegetaie,
de rdcinile crora se prind icrele, lipicioase. Mult mai rar depun icrele direct pe substratul nisipos.
Specia este prezent pe tot cursul rului, inclusiv in lacul de acumulare de la Stnca Costeti.
Aspius aspius avat

Specia a fost descris anterior.
Blicca bjoerkna batca

Batca este un pete dulcicol i salmastricol mic, asemntor cu pltica, ce poate fi observat in apele stttoare
cu substrat mlos (mai ales n bli, lacuri) sau lin curgtoare (zona inferioar a rurilor mari).
Se hrnete cu viermi, larve de insecte acvatice, crustacee, molute, detritus i cu vegetaie acvatic.
Icrele sunt depuse in perioada aprilie mai i sunt lipite de plantele acvatice.
Carassius auratus gibelio carasul

Este cel mai cunoscut i rspndit pete de ap dulce din Romnia, culoarea solzilor variind in funcie de
culoarea substratului (cu reflexii negre, verde sau auriu maronie).
Carasul poate tri in ape srace in oxygen, in funcie de valoarea pH-ului. Rezist i scos din ap cteva ore.
Se hrnete cu larve, crustacee, vegetaie, molute, icre etc.
Se reproduce primvara, dup ce temperatura apei depete 8 10 grade.
Specia a fost identificat in amplasamentul ambelor variante studiate.
Chondrostoma nasus scobarul

Scobarul este un pete rezistent la poluare care poate fi observat in zona colinar i in Dunre, in apele reci cu
substrat nemlos (cu pietri). Se deplaseaz in grupuri a cror prezen este semnalat de strlucirea argintie care se
propag in ap.
Dieta este variat: alge fixate de pietre, icre, viermi de ap.
Este activ intreaga perioad a anului, dar in sezonul rece nu se deplaseaz foarte mult.

Cobitis taenia zvrluga

Cyprinus carpio crap

Este o specie comun pe tot globul, putnd fi intlnit att in ape dulci, ct i in ape salmastre. Exist i varieti
care se cultiv in blile i bazinele piscicole.
Specia a fost observat in amplasamentul ambelor variante studiate.
Esox lucius - tiuc

Este un pete rpitor care prefer apele stttoare sau lin curgtoare, cu mult vegetaie din zona temperat a
Asiei, Europei i Americii de Nord.
Gymnocephalus cernus ghibor

Ghiborul este un pete de ap dulce, care apare frecvent in multe iazuri i heleteie, dar poate fi intlnit i in
lacurile cu ap dulce sau semisalin din preajma litoralului marin.
In Romnia poate fi observat in bancuri relativ mari in toate rurile mai mari, din zona mrenei pn la vrsarea
Dunrii in Marea Neagr.
Specia este prezent pe tot cursul rului, in sectorul mediu i inferior.
Gymnocephalus schraetzer ghibor dungat

Hypophthalmichthys molitrix snger

Sngerul este un pete fitoplanctonofag de ap dulce, fiind intlnit frecvent in iazuri i heleteie.
Se hrnete frecvent cu fitoplancton (diatomee, alge verzi, alge albastre-verzi) i mai rar cu zooplancton, insecte
i molute mici.
Depune icrele in perioada aprilie mai, in masa apei, in plin curent, cnd migreaz n partea superioar a
rurilor. Depune icrele la primele ore ale dimineii, cnd petii sari din ap. In Romnia se reproduce numai in staiile de
reproducere artificial. Icrele sunt pelagice.
Specia nu a fost identificat in amplasamentul proiectului deoarece habitatele identificate nu corespund cerinelor
speciei.

Leuciscus idus vduvia

Este un pete semigrator dulcicol bentopelagic, care poate fi observat in apele incet curgtoare.
Se hrnete cu viermi, icrele i puietul altor peti, molute, crustacee, larve de insecte, insecte care cad
n ap, alge, detritus organic, raci i mai rar broate.
Icrele sunt depuse in perioada martie aprilie pe substratul tare, argilos.
Specia nu a fost identificat in amplasamentul proiectului.
Lota lota mihal

Mihalul este un pete rpitor de ap dulce, ce manifest preferin pentru apele reci i adnci cu o
temperatur ntre 4 i 18 C. Poate fi intlnit i in lacuri, unde st ascuns printre vegetaie.
Se hrnete cu nevertebrate acvatice, peti sau puiet de pete, pe care le vneaz in amurg i seara.
Este mai activ in timpul iernii dect vara, spre deosebire de celelalte specii de peti. Depune icrele in
perioada noiembrie martie. O femel depune intre 100.000 i 3.000.000 de icre, care nu sunt supravegheate
de aduli. Petii eclozeaz dup 6 10 sptmni.
Specia este prezent pe tot cursul mediu i inferior al rului.
Neogobius fluviatilis guvid de balt

Guvidul de balt este un pete mic dulcicol, care poate fi observat pe substraturi nisipoase din apele
dulci sau foarte uor salmastre, att in apele curgtoare, ct i in bli.
In Romnia a fost semnalat mai ales in Dunre, in lacurile i blile acesteia i in lacurile din nordul
municipiului Constana.
Neogobius gymnotrachelus guvid de nmol

Guvidul de nmol este un pete mic dulcicol, din familia gobiide, care triete pe fundurile mloase ale
apelor lin curgtoare, in special in lacuri i bli. n Romnia, poate fi observat frecvent in lacurile (Brate, Jijia,
Babadag, Razelm) i blile Dunrii pn la Clrai (Cochirleni etc.), dar a fost semnalat i in lacul Colentina,
Mostitea i Brneti.
Specia este prezent pe tot cursul mediu i inferior al rului Prut.
Pelecus cultratus sabia


Perca fluviatilis biban

Este o specie rpitoare de bibani, frecvent in Europa i Asia.
Pseudorasbora parva murgoi blat

Murgoiul blat este un pete dulcicol, bentopelagic, care poate fi observant in apele stttoare (bli i heleteie)
sau lin curgtoare (ruri).
Se hrnete pe fundul apelor. Dieta const din larve de insecte i insecte acvatice sau din insect care cad n ap
(plecoptere, trihoptere, chironomide), anelide, molute, crustacee, cladocere, amfipode i izopode, dar i din spongieri de
ap dulce, briozoare, zooplancton, detritus i resturi vegetale. Consum mai rar icrele i puietul altor peti. Puietul se
hrnesc cu zooplancton.
Reproducerea are loc in perioada aprilie august. Icrele sunt depuse ntr-un strat subire pe diverse obiecte
acvatice - pietre, crengi, cochilii goale de molute, etc. O femel poate depune pn la 5.000 de icre, dar media este de
1400. Icrele sunt pzite de mascul, care alung ali peti.
Rutilus rutilus babuca

Babuca este un pete bentopelagic dulcicol sau salmastricol, ce manifest preferin pentru apele stttoare
sau lent curgtoare cu fund mlos sau nisipos. n Romnia, a fost semnalat mai ales in Dunre i blile i jepile ei, n
lacuri litorale, eleteie i iazuri. Este rar n ruri, putnd fi intlnit mai ales in cursurile inferioare ale acestora.
Se reproduce la inceputul primverii cnd intr in bli. Dup reproducere, st pe substraturile bogate in
vegetaie. Ierneaz in bancuri mari in gropile mai adnci din substrat.
Dieta consta in special in alge, mtasea broatei, detritus, zooplancton, nevertebrate bentonice,
molute, chironomide i larve de insecte.
Se reproduce in perioada aprilie mai, cnd temperatura apei are peste 12 14 C, depune icrele pe vegetaie.
Specia este prezent cu precdere in cursul mediu i inferior al rului Prut, inclusiv in lacul de acumulare de la
Stnca Costeti.
Sander (Stizostedion) lucioperca alu

Este un pete rpitor de ap dulce care triete in apele cu curs domol, precum lacuri. Prefer apele adnci i
tulburi in care poate vna.
Specia este prezent pe tot cursul mediu i inferior al rului Prut, inclusiv in lacul de acumulare de la Stnca
Costeti.

Sander volgense alu

Este o specie de pete mai mic dect Sander lucioperca de care se deosebete prin lipsa unor dini,
colorit diferit cu dungi mai evidente.
Poate fi observat in bazinul nordic al Mrii Negre, al Mrii Caspice, in ruri mari i tulburi, in lacuri i in
estuare. Poate migra pe distane scurte.
Este mai activ la lsarea intunericului i noaptea, cnd se hrnete cu nevertebrate i peti mici.
Se reproduce in perioada aprilie mai in ape puin adnci, cu substrat format din pietri sau nisip.
Masculul face o adncitur in substrat sau la rdcina plantelor acvatice in care femela depune icrele. Larvele
i juvenilii sunt pelagice i se hrnesc cu zooplancton.
Specia nu a fost observat in amplasamentul niciuneia dintre variantele studiate, deoarece habitatele identificate
nu corespund cerinelor de habitat caracteristice acestei specii.
Scardinius erythrophtalmus roioar

Este o specie care triete in ape dulci stttoare precum lacuri, bli, iazuri sau ape curgtoare cu un curs
domol, manifestnd preferin pentru apele mai puin adnci, bogate in plante acvatice.
Specia este prezent pe cursul mediu i inferior al rului Prut, cu precdere in coturile cu un curent mai lent,
inclusiv in lacul de acumulare de la Stnca Costeti.
Silurus glanis somn

Este un pete rpitor de talie mare, care triete in bli, lacuri, pe cursul inferior al fluviilor mari. Prefer apele
adnci, cu substrat mlos i tulburi.
Squalis cephalus clean

Cleanul este un pete teleostean dulcicol bentopelagic, frecvent in apele curgtoare din regiunile colinare i de
es din Europa i Asia Mic. Prefer rurile mijlocii, cu ap limpede i rece, cu substrat nisipos, pietros sau argilos, evit
substraturile mloase. Poate fi observat i in lacuri, solitar sau in grupuri mici.
Vimba vimba moruna

Este un pete bentopelagic care poate fi ntlnit att in ape dulci, ct i in ape salmastre, in apele mari curgtoare
sau in cele stttoare cu suprafa mare.
Specia este prezent pe tot cursul mediu i inferior al rului Prut, inclusiv in lacul de acumulare de la Stnca
Costeti.

Zingel streber fusar

Zingel zingel pietrar

Specii de psri
Cygnus olor lebda de var
Lebda de var este o pasre migratoare care ajunge in timpul verii in Romnia. Cuibrete mai ales in
Delta Dunrii.
Este o pasre de talie mare ce poate fi observat frecvent in mlatini, bli, lacuri cu vegetaie bogat
(stuf, papur etc.).
Nu cnt, ns n zbor aripile produc un zgomot care se aude de departe.
Se hrnete cu plante, rdcini, semine de ierburi, viermi, insecte, molute, uneori i peti mici.
Specia nu a fost observat in amplasamentul podului peste Prut deoarece habitatele identificate in
amplasamentul podului nu corespund cerinelor de habitat specifice acestei specii.
Vanellus vanellus nag

Specia manifest preferin pentru pajitile umede naturale sau n fnee cu suprafee fr vegetaie. Poate
fi observat i in terenuri agricole sau zone mltinoase. Migreaz in stoluri foarte mari care rmn compacte in
timpul iernii.
Specia nu a fost observat in amplasamentul podului peste Prut, dar prezena ei este probabil in zonele
adiacente amplasamentului, impactul asupra speciei va fi: redus spre inexistent.
Ixobrychus minutus strc pitic

Este o specie caracteristic zonelor umede, cu stufri i luciu de ap, in special in zone cu mult vegetaie
higrofil, precum stuful, Typha sp., trestia, Phragmites sp., sau orice alt vegetaie acvatic dens, care formeaz
plcuri compacte. De asemenea, poate fi observat la margini de lacuri, heleteie, marginile riverane ale cursurilor
de ap unde predomin vegetaia lemnoas.

Fulica atra lii

Liia este o specie care folosete o gam larg de habitate, precum zone cu ape mici, linitite, lacuri, iazuri, canale
de irigaii, baraje de acumulare, mlatini i balastiere. In timpul iernii se adun n stoluri pe lacuri i ruri mari.
Specia a fost observat in amplasamentul podului peste Prut in cutarea hranei i in pasaj. Deoarece in
amplasamentul podului nu exist cuiburi de lii, iar exemplarele din aceast specie au mobilitate foarte mare, impactul
asupra speciei va fi foarte redus.
Falco tinnunculus vnturel rou

Este un oim mic, care poate fi observat tot timpul anului, intr-o gam larg de habitate. Recent a ptruns
i in orae, poate fi observat pe platforme aflate la inlime pe cldiri, turle de biserici i arpante.
Nu ii construiete singur cuibul, ci folosete cuiburi de coofan, cioar de semntur, etc.
Se hrnete cu oareci de cmp, pe care ii vneaz survolnd in zbor staionar, dup care cade in picaj
deasupra przii. Mai poate consuma i insecte, reptile sau psri mici.
Specia nu a fost observat in amplasamentul podului peste Prut.
Merops apiaster prigorie

Prigoriile sunt psri crtoare mici, cu penajul viu colorat. Sunt zburtoare iui i rezistente, ce
vneaz din zbor insecte, n special libelule i himenoptere (albine, viespi). In Romnia sunt oaspei de var.
Sunt psri gregare, care clocesc n colonii. Ii sap cu ajutorul ciocului galerii adnci de 50-350 cm,
care se termin ntr-un spaiu mai larg, numit vatr, unde-i depun ponta.
Puii zboar in grupuri impreun cu adulii pentru a vna insecte.
Riparia riparia lstun de mal

Lstunul de mal (Riparia riparia) este cea mai mic specie de rndunici. Este o pasre migratoare care
in perioada august septembrie prsete teritoriile de cuibrire i ierneaz in Africa.
Lstunii de mal sunt psri glgioase care triesc n colonii care au cuibul spat n malul nisipos sau
argilos al apelor curgtoare sau stttoare. Sunt zburtoare excelente, care se pot sclda sau bea ap in timpul
zborului.
Zboar cu 50 km / h deasupra apei i prinde insectele din zbor.
Triete in colonii. Cuibul este spat de ambii parteneri in mal. Femela depune 4 6 ou care vor fi
incubate timp de 14 16 zile.

Corvus frugilegus - cioara de semntur

Cioara de semntur este o specie foarte comun n zonele de es i de deal. Poate fi observat frecvent
in stoluri mari, pe cmpuri cultivate, dar i in vecintatea aezrilor umane.
Corvus monedula stncu

Stncua este o specie caracteristic stepelor mpdurite, punilor, terenurilor cultivate i stncilor de
coast, fiind prezent n numr mare i n interiorul localitilor. Manifest preferin pentru zone cu amestec de
copaci mari, cldiri i teren deschis.
Corvus cornix cioara griv

Cioara griv este o pasre eurasiatic larg rspndit, putnd fi observat frecvent in compania ciorilor
de semntur.
Este o specie omnivor i oportunist.
Cuculus canorus cuc

Cucul poate fi intlnit intr-o gam larg de habitate, de la pdurile de foioase, crngurile de pe malurile apelor
sau marginile oraelor. Mai poate fi observant in smrcuri sau step.
Cucul migreaz in august spre Africa tropical i sudul Asiei pentru iernare. Revine in arealul de reproducere in
aprilie.
Se hrnete cu insecte, in special cu omizi, mai rar cu oule i puii altor psri mici, pianjeni sau melci.
Zboar drept cu bti repezi din aripi, plannd nainte de a se aeza.
Este o specie parazit, femela cuc depune oule n cuiburile altor psri. Oule sunt incubate, iar puii sunt
crescui de celelalte psri. Femela de cuc depune pn la 25 de ou in perioada aprilie mai, cte unul in fiecare cuib
gazd, in special codobatur alb, mcleandru, muscaru sur, fsa de lunc, silvia de cmpie i diferite specii de lcari.
Puii de cuc indeprteaz ceilali pui din cuib.

Dendrocopos major ciocnitoarea pestri mare

Ciocnitoarea pestri mare poate fi intlnit frecvent in regiuni mpdurite, de la es pn n pdurile
de conifere. Poate fi observat i in parcurile oraelor i in terenurile cultivate cu arbori izolai.
Ii construiete cuibul in scorburi de copaci.
Sunetul este puternic i este folosit att pentru identificare, ct i pentru semnalarea teritoriului.
Se hrnesc in copaci cu insecte i larve ale acestora pe care le extrag cu ajutorul limbii lungi i
lipicioase. Se mai pot hrni i cu seva copacilor, nuci, fructe de pdure, semine, mai ales in timpul iernii.
Primvara pot consuma i oule sau puii altor specii de psri.
Dendrocopos syriacus ciocnitoare de grdini

Este o specie care poate fi observat intr-o gam larg de habitate, fiind prezent n pduri, parcuri, ferme, puni
mpdurite sau grdini. Este cea mai antropizat specie de ciocnitoare, majoritatea populaiei cuibrind n grdini sau n
apropierea localitilor, in habitate secundare precum fiile de plopi de pe marginea drumurilor. Evit pdurile ntinse i
nchise.
Manifest preferin pentru grupurile de copaci, marginea pdurilor, copacii btrni, izolai, putnd fi observat i in
pduri de foioase i conifere, acolo unde trunchiurile copacilor depesc diametrul de 25 cm.
Galerida cristata ciocrlan

Este o specie caracteristic cmpiilor i terenurilor arabile uscate, precum terenuri agricole, zone de step, deert i
semideert i zone de tieri rase, pe ternuri ntinse sau puni xerice, n care vegetaia acoper numai 50% din suprafaa
solului.
Poate fi oservat frecvent i pe lng aezrile omeneti, drumuri, antiere, staii de tren, parcri, piee, rampe de
gunoi, n toate aceste zone cutnd locurile cu suprafee lipsite de vegetaie.
Hirundo rustica rndunica

Rndunica este o specie ce poate fi observat frecvent in localiti, fiind foarte adaptat mediului antropic.
Rndunica poate fi ntlnit pe terenuri agricole, n localiti, de-a lungul drumurilor, oriunde gsete locuri
corespunztoare pentru a cuibri i a aduna hran, frecvent in apropierea apelor. Evit pdurile intinse i zonele foarte
uscate.
Specia a fost observat in amplasamentul ambelor variante de traseu studiate.

Lanius collurio sfrncioc roiatic

Este o specie caracteristic zonelor agricole deschise de pune, cu multe tufiuri i mrciniuri, putnd fi intlnit
pn la altitudini de 1.700 m.
Exemplare de sfrncioc roiatic au fost observate in amplasamentul ambelor variante de traseu studiate, in cutarea
hranei, dar deoarece au mobilitate mare se vor deplasa in habitatele similare din vecintatea amplasamentului proiectului,
impactul inregistrat asupra speciei va fi redus.
Lanius minor sfrancioc cu frunte neagr

Este o specie caracteristic zonelor agricole deschise, cu tufiuri i copaci izolai. Poate fi observat frecvent pndind
din locuri ce ofer o bun vizibilitate, cu o nlime de pn la 6 m sau stnd pe firele electrice care traverseaz habitatele
caracteristice.
Exemplare de sfrncioc cu frunte neagr au fost observate in amplasamentul podului peste Prut, in cutarea hranei.
Deoarece specia are mobilitate mare, exemplarele se vor retrage in habitatele similare din imprejurimi, astfel inct va fi
inregistrat un impact redus / nesemnificativ asupra speciei.
Oriolus oriolus grangur

Grangurul este o pasre migratoare care cuibrete n pdurile luminoase de es, vile rurilor montane, n
plantaii, livezi, terenuri de cultur cu copaci. Este oaspete de var in Romnia i migreaz pentru iernare in Africa sub-
saharian.
Ii construiete cuibul in copaci. Iar in perioada mai iunie, femela depune 3 4 ou albe. Oule sunt incubate
15 zile de ctre femel.
Se hrnete cu insecte i fructe, in special cu ciree.
In amplasamentul podului peste Prut nu au fost identificate exemplare de grangur.
Parus caeruleus piigoi albastru

Piigoiul albastru poate fi observat intr-o gam larg de habitate, in care sunt prezeni copaci, inclusiv in
pduri, parcuri, grdini i livezi. Nu prezint dimorfism sexual. Este o pasre sedentar in Romnia.
Se hrnete preponderent cu insecte in perioada de reproducere, iar in restul anului cu fructe, semine
i nuci. Este activ in timpul zilei, cnd vneaz insecte prin frunzi.
Masculii pot fi poligami si au mai multe partenere in acelasi teritoriu. Femelele construiesc cuibul intr-o
scorbur sau o gaur in perete.
In luna mai, femela depune 7-12 oua pe care le cloceste timp de 12-16 zile. Puii sunt hrnii de ambii
parinti.
In amplasamentul podului peste Prut nu au fost identificate exemplare de piigoi albastru.

Parus major piigoi mare

Este o pasre comun in pdurile de foioase, parcuri i grdini. Gregar, in afara perioadei de cuibrit.
Adesea pot fi vzui in stoluri mixte, cu ali piigoi. Se hrnete deseori in tufiuri mici sau pe sol. Sunetul este
characteristic, deosebit de al altor specii de piigoi.
In amplasamentul podului peste Prut nu au fost identificate exemplare de piigoi mare.
Passer domesticus vrabia de casa

Este o specie caracteristic aezrilor umane. Cuibrete frecvent n orae i sate sub iglele de pe acoperiuri, n
crpturi, mai rar n arbori sau n apropierea localitilor, pe terenuri arabile, n grdini i parcuri.
Este o specie oportunist i foarte sociabil, care formeaz stoluri mari.
Exemplare de vrabie de cas au fost observate in amplasamentul ambelor variante de traseu studiate.
Passer montanus vrabia de cmp

Este o specie sedentar care cuibrete n interiorul aezrilor umane, pe terenuri arabile, n livezi, grdini sau
parcuri.
Exemplare de vrabie de cmp au fost observate in amplasamentul ambelor variante de traseu studiate.
Streptopelia decaocto gugutiuc

Este o specie cu o rspndire foarte larg, putnd fi observat in toate localitile , manifestnd preferin pentru
periferia localitilor cu grdini i gospodrii, cu climat echilibrat, cu plcuri de arbori i ierni blnde.
Este o specie sedentar.
Exemplare de gugutiuc au fost observate in amplasamentul ambelor variante de traseu studiate.
Upupa epops pupz

Pupza este o specie larg rspndit, putnd fi observat din regiunile colinare pn n depresiunile
munilor.
Cuibrete n scorburi din habitatele deschise i semideschise, precum livezi i vii cultivate n mod tradiional,
zone de agricultur extensiv, dar i in grupuri de copaci, copaci izolai sau aliniamente de copaci. Poate cuibri i
in structure artificial. Poate fi observat i la marginea pdurilor, dar i in tufiurile ripariene.
Pupza se hrnete in principal pe pmnt. Consum larve i aduli de insect, pianjeni, rme,
miriapode, melci. Prada omort este aruncat mai nti n sus, apoi este prins i nghiit.
n perioada de reproducere, pupza este o specie teritorial i monogam. Ponta cuprinde 5-8 ou de culori
diverse (albe, cenuii, glbui, oliv sau verzui spre cafeniu) i este incubat numai de femel timp de 16-18 zile.
Exemplare de pupz au fost observate in cutarea hranei in amplasamentul ambelor variante de
traseu studiate. Nu au fost observate cuiburi de pupz in zona analizat.

Garrulus glandarius - gaia

Este o pasre de mrime mijlocie, care poate imita glasul altor psri sau diverse sunete percepute.
Poate fi intlnit frecvent in pduri mixte de conifere sau de foioase, dar i in parcuri.
Consum att hran de natur animal (pui de pasre, ou), ct i semine, fructe, insecte i larvele
acestora. Contribuie la rspndirea unor specii de plante deoarece depoziteaz semine pentru iarn in scorburi
de copaci sau sub scoara copacilor.
Ii construiete cuibul la inceputul lui aprilie, in care femela depune 5 7 ou. Dup 16 20 de zile de
incubare, eclozeaz puii.
In amplasamentul celor dou variante de traseu studiate nu au fost identificate exemplare de gai
deoarece habitatele identificate nu corespund cerinelor de habitat specifice acestei specii.
Charadrius dubius prundra gulerat mic

Este o specie de coast care poate fi intlnit pe rmuri intinse i nisipoase, pe malul apelor
curgtoare, incete, dar i pe malul lacurilor sau mlatini in timpul migraiei.
Este oaspete de var in majoritatea Europei, ierneaz in Africa mediteraneean i central, la sud de
Sahara. Prsete locurile de cuibrit intre iulie i septembrie, dar revine in luna martie.
Se hrnete in timpul zilei, in zonele mltinoase, mai rar in ape mici.
Reproducerea are loc in perioada aprilie iunie. Cuiburile sunt realizate de mascul, pe pmnt, iar
femela alege cuibul pe care il va folosi. Femela depune 3 5 ou care vor fi clocite de ambii prini.
Specia este monogam in timpul sezonului de cuibrire, iar legturile pot dura civa ani.
In amplasamentul celor dou variante de traseu studiate nu au fost identificate exemplare de
prundra gulerat mic deoarece habitatele identificate nu corespund cerinelor de habitat specifice acestei
specii.
Chlidonias hybrida chirighia cu obraz alb

Chirighita cu obraz alb este o specie caracteristic zonelor umede de ap dulce, bogate in vegetaie. Adulii au
infiare similar. Este oaspete de var in Romnia, ierneaz in Africa i in Peninsula Arabiei.
Migraia de primvar are loc in perioada aprilie mai.
Se hrnete cu peti, insecte i larvele acestora, melci i broate. Prinde prada prin alunecari brute de la circa
5 m nlime. Planeaz pe loc, in cutarea hranei. Se hrnete pn la 1 2 km distan de colonie.
Este o specie monogam i teritorial. Cuibrete in colonii de pn la 100 de perechi. Cuibul este alctuit din
resturi vegetale i este aezat pe vegetaie plutitoare, in zone in care adncimea apei este sub 1 m. Ponta este depus in
perioada mai iunie, iar incubaia este asigurat de ambii prini.

In amplasamentul celor dou variante de traseu studiate nu au fost identificate exemplare de chirighi
cu obraz alb deoarece habitatele identificate nu corespund cerinelor de habitat specifice acestei specii. Cu
toate acestea, prezena speciei nu este exclus in zona analizat.
Specii de mamifere
Arvicola terestris obolan de ap
obolanul de ap poate fi observat in zona canalelor de ap, a rurilor lente, a lacurilor i a mlatinilor. Se
scufund pentru a innota. Se hrnete pe mal cu plante acvatice, prezena plantelor roase i urmele lsate in noroi sunt
buni indicatori ai prezenei speciei. Este o specie teritorial. Intrarea in vizuin este sub nivelul apei. Masculii se pot
indeprta pn la 130 m de malul apei, iar femelele pn la 70 m.
Ii construiesc cuibul din papur sau iarb. Reproducerea dureaz din martie pn in septembrie octombrie, in
funcie de temperatura apei. Gestaia dureaz 20 22 zile.
In amplasamentul celor dou variante de traseu studiate nu au fost identificate exemplare de obolan
de ap deoarece habitatele identificate nu corespund cerinelor de habitat specifice acestei specii.
Myotis daubentoni liliac de ap

Liliacul de ap este o specie silvicol i hidrofil, care poate fi ntlnit frecvent n apropierea lacurilor, rurilor
i iazurilor.
Vnez n amurg, la dou ore de la apusul soarelui, zburnd rapid deasupra apelor curgtoare. Zborul deasupra
apelor stttoare sau in jurul arborilor este lent.
Hrana este variat i este format din diptere, lepidoptere, hemiptere, trihoptere, efemeroptere, mai rar din peti
mici, alevini sau crustacei, pe care i captureaz cu ajutorul picioarelor lungi.
In timpul verii se adpostesc in scorburi, mai rar n cldirile din apropierea apelor sau n structura podurilor,
foarte rar formeaz colonii de maternitate n adposturi subterane. Hiberneaz n peteri, mine, pivnie, dar i n scorburi
sau fisuri de stnc.
mperecherea are loc din toamn pn n primvar, adesea n adposturile de iarn. La sfritul lui iunie-
nceputul lui iulie, dup o gestaie de 50-55 de zile, femelele nasc un pui (rar doi), care devine independent dup 3-4
sptmni.
In amplasamentul celor dou variante de traseu studiate nu au fost identificate exemplare de liliac de
ap.
Myotis dasycneme liliac de iaz

Este o specie predominant sivicol, care poate fi observat frecvent in pajiti i puni bogate n vecintatea
cursurilor de ap i a mlatinilor.

Vneaz n amurg, in special seara i nainte de rsritul soarelui. Execut zboruri rapide deasupra pajitilor,
lizierelor, deasupra vegetaiei ripariene i deasupra apei. Hrana este format din diptere Chironomidae, capturate n zbor
sau de la suprafaa apei.
In timpul verii se adpostete in cldiri, poduri, caviti ale zidurilor sau in scorburi. Hiberneaz in caviti
subterane naturale sau artificiale, peteri, mine sau pivnie.
Reproducerea incepe in adposturile de iarna, gestaia dureaz 50 60 zile, dup care femelele nasc cte un
pui care devine independent dup 3 4 sptmni.
In amplasamentul celor dou variante de traseu studiate nu au fost identificate exemplare de liliac de
iaz.
Neomys anomalus chican mic de ap

Chicanul mic de ap poate fi observat frecvent in vecintatea apelor lent curgtoare sau a apelor eutrofizate
(mlatini, lacuri, ruri). Poate coloniza zone aflate la distan de ap.
Se hrnete in special cu amfibieni i peti mici, dar poate consuma i insecte i viemi. Hrama consumat
reprezint de 2 3 ori volumul corporal al chicanului de ap, deoarece, din cauza dimensiunilor sale mici, pierde mult mai
repede cldura acumulat.
Este o specie strict carnivor, care se hrnete cu nevertebrate, precum larve de insecte, pianjeni i viemi.
In amplasamentul celor dou variante de traseu studiate nu au fost identificate exemplare de chican
mic de ap deoarece habitatele identificate nu corespund cerinelor de habitat specifice acestei specii.
Neomys fodiens chican de ap

Chicanul de ap este un mamifer care poate fi observat att in mediul acvatic ct i n mediul terestru,
manifestnd preferin pentru praiele i rurile cu ap curat i curgere lent.
Este un inottor i scufundtor excelent, care se ndeprteaz foarte rar de mal.
Hrana este compus din raci mici, insecte acvatice, broate sau peti de dimensiuni mici.
Sunt animale foarte teritoriale. Masculul se poate imperechea cu mai multe femele.
Reproducerea are loc in perioada aprilie septembrie, in special in ap. Poate folosi galerii existente sau ii
sap unele noi. Gestaia dureaz 42 zile.
Chicanul de ap este activ att in timpul zilei, ct i al nopii. Atunci cnd prsete ap se adpostete in una
din multele galerii.
Poate rmne sub ap timp de 20 de secunde, dup care iese la suprafa ca s respire.
Se hrnete cu organisme acvatice pe care le prinde in timp ce inoat: melci, peti mici, larve acvatice, insecte,
amfibieni, dar i mici roztoare.
In amplasamentul celor dou variante de traseu studiate nu au fost identificate exemplare de chican de
ap deoarece habitatele identificate nu corespund cerinelor de habitat specifice acestei specii.

Nyctereutes procyonoides cinele enot

Cinele enot a ptruns recent in fauna Romniei (in secolul XX).
Vneaz in special in amurg i in timpul nopii, apariiile diurne fiind intmpltoare. Este o specie mai degrab
solitar.
Poate fi observat frecvent in apropierea apelor, mai rar in zonele cu umiditate sczut. Petrece mult timp in
vizuin, dar nu este foarte ataat de un anumit loc. Poate ataca vulpile pentru a-i prelua vizuinile.
Se reproduce in perioada februarie martie. Gestaia dureaz 62 zile, dup care se nasc 6 8 pui, care devin
independeni dup 3 4 luni. Masculul i femela formeaz o familie in perioada de reproducere, inclusiv de cretere a
puilor.
Este o specie mai mult oportunist dect prdtoare. Se hrnete cu strvuri, ou, insecte, pui, melci, roztoare,
broate. Poate consuma i plante sau chiar ciuperci.
Hiberneaz in timpul iernii. In cazul in care temperaturile nu coboar sub - 5 C, enotul poate s rmn activ
i in timpul iernii.
In amplasamentul celor dou variante de traseu studiate nu au fost identificate exemplare de cine
enot, dar prezena speciei nu este exclus in zona analizat. Cu toate acestea, deoarece are mobilitate foarte
mare, iar pe toat lungimea podului i a drumului de legtur, va fi montat un gard de protecie, impactul asupra
speciei va fi: nesemnificativ.
Ondatra zibethicus bizam

Bizamul este un mamifer roztor mic semiacvatic, rspndit in mlatinile, lacurile puin adnci i praie, cu
vegetaie bogat, invadate de papur. Ii sap galerii in maluri i diguri, astfel inct intrarea in galerie s fie sub nivelul
oobinuit al apei, la un nivel care nu inghea iarna. Atunci cnd apele scad, ii sap alt galerie, aflat tot sub nivelul
apei.
Bizamii sunt exceleni inottori i scunfundtori. In timpul inotului sunt vizibile numai capul i spinarea. Poate sta
sub ap pn la 12 minute, att pentru a-i cuta hran, ct i pentru a scpa de prdtori. Pe pmnt se deplaseaz
incet.
Este o specie activ in special in timpul nopii, dar poate fi observat i ziua.
Ii delimiteaz teritoriul in special cu ajutorul moscului.
Se hrnete cu plante acvatice, in special prile aeriene ale tulpinilor de stuf, papur, pipirig, rogoz, nufr, dar i
cu fructe (de nufr, cornaci), Poate consuma i plante din culturile agricole (boabe de cereale, plante din culturile de
legume, ierburi de pe maluri, lujeri din apropierea apei etc. In timpul iernii se hrnete cu tulpini i rizomi de stuf, papur,
pipirig, rogoz, mai rar cu hran de origine animal: larve i aduli de insecte acvative, melci, scoici, crabi i raci, peti mici,
amfibieni i mici roztoare.

Se imperecheaz de mai multe ori in perioada martie octombrie. Gestaia dureaz 21 30 zile, dup care
femelele nasc 2 14 pui, de regul 5 7 pui.
In amplasamentul celor dou variante de traseu studiate nu au fost identificate exemplare de bizam
deoarece habitatele identificate nu corespund cerinelor de habitat specifice acestei specii.
Sicista subtilis oarece sritor de ap

Coloraia variaz de la individ la individ i n funcie de vrst. In Romnia, exemplare de oarece
sritor de ap au fost semnalate in Dobrogea i Transilvania, in fnee i culturi de lucern. Este un animal
solitar. Poate fi observat destul de rar n perechi i niciodat nu formeaz colonii. i sap galerii, dar mai mult
st la rdcina ierburilor.
Se hrnete att cu plante (in special ppdii), dar i cu omizi, larve, miriapode, pianjeni, insecte. Este
un animal crepuscular i nocturn.
Se reproduce incepnd cu perioada aprilie mai pn n septembrie. Femela nate o singur dat pe
an, in general in perioada mai iunie, 4-5 pui, care sa maturizeaz dup 1 an.
In amplasamentul celor dou variante de traseu studiate nu au fost identificate exemplare de oarece
sritor de ap deoarece habitatele identificate nu corespund cerinelor de habitat specifice acestei specii.
Spalax graecus orbete

Orbeii triesc n zonele de silvostep, step, semideert i deert, putnd fi semnalai in muni pn la
2400 m deasupra nivelului mrii.
Orbetele este o specie adaptat morfologic i fiziologic la viaa subteran. Triete permanent in
galeriile pe care i le face roznd i scurmnd pmntul cu picioarele dinainte. Pmntul scos formeaz
muuroaie mari, cu un diametru de 0,5 m, dar uneori i de 2 m.
Dieta const in rdcini, rizomi, bulbi, tuberculi i chiar plante verzi, orbetele producnd pagube n
grdinile de zarzavat. Prefer rdcinile de trifoi, lucern, dar pot consuma i morcovi, cartofi, etc.
Orbeii sunt vnai de mustelide, dihor de step, nevstuic. Deoarece ies foarte rar la suprafa, nu
constituie un vnat pentru psrile rpitoare.
Gestaia dureaz aproximativ o lun. Pe parcursul anului femelele nasc o singur dat 2-4 pui.
In amplasamentul celor dou variante de traseu studiate nu au fost identificate exemplare de orbete.
Spermophillus citellus popndu

Popndul european este o specie de roztoare specific faunei europene de mamifere, fiind una dintre cele mai
periclitate specii din fauna Romniei.

Popndul manifest preferin pentru izlazurile din zona extracarpatic in care ii sap galerii lungi pe care le
utilizeaz pentru cuibrire, dar i pentru adpost, inclusiv in perioada de iarn in care hiberneaz. In Brgan i
Dobrogea, densitatea popndilor poate ajunge pn la 13 17 indivizi / ha, iar in nordul Moldovei, Maramure i Criana
este de 8 10 indivizi / ha.
Consum att hran vegetal (prile verzi ale plantelor, rdcini, semine), dar i hran animal (insecte, melci
sau rame).
Perioada de reproducere incepe primvara, imediat dup ieirea din hibernare. Gestaia dureaz 25 28 zile,
dup care femelele nasc 4 5 pui.
Popandii constituie hran pentru psrile rpitoare i majoritatea mamiferelor carnivore.
Exemplare de popndu i galerii de popndu au fost observate in amplasamentul variantei 2 de traseu.
Sus scofa porc mistre

Mistreul este un mamifer slbatic omnivor, care poate fi observat in special noaptea, in pduri i in
culturile agricole din vecintatea pdurilor, din Delta Dunrii pn in Carpai. Sunetul este asemntor cu cel al
porcului domestic.
Produce pagube, mai ales in lanurile de porumb i cartofi. Femela nate 4-6 purcei pe care ii hrnete
cu lapte.
Porcul mistre este vnat att pentru trofeu, ct i pentru carne.
Poate ataca omul, astfel inct intlnirea cu porcul mister trebuie evitat.
In amplasamentul celor dou variante de traseu studiate nu au fost identificate exemplare de porc
mistre, dar prezena speciei nu este exclus in zona analizat. .
Prezena speciilor pentru a cror protecie a fost desemnat rezervaia acvatic Cotul Bran pe Rul Prut
habitatele specifice speciilor de faun pentru a cror protecie a fost desemnat rezervaia natural Cotul Bran pe Rul
Prut, precum i dac speciile respective au fost identificate in amplasamentul podului peste Prut. Speciile menionate in
fia rezervaiei i identificate in amplasamentul podului peste Prut au fost observate numai in cutarea hranei sau in pasaj.
In amplasamentul podului nu au fost observate cuiburi / galerii ale acestor specii (cu excepia galeriilor de popndu
observate in amplasamentul alternativei 2.

Specii de peti
Majoritatea speciilor pentru a cror protecie a fost desemnat rezervaia natural Cotul Bran pe Rul Prut au fost
listate i in fia rezervaiei naturale Rul Prut sau in formularul standard natura 2000 al ROSCI0213 Rul Prut, astfel inct
nu vor mai fi prezentate date despre aceste specii, respectiv nu vor mai fi prezentate date despre Abramis brama (pltica),
Alburnus alburnus (oblete), Carassius auratus gibelio (caras), Cobitis taenia (zvrlug), Esox lucius (tiuca),
Gymocephalus cernuus (ghibor), Hypophthalmichthys molitrix (snger), Neogobius gymnotrachelus (guvid de nmol),
Perca fluviatilis (biban), Rhodeus amarus (boar), Rutilus rutilus (babuc), Sander lucioperca (alu), Silurus glanis
(somn), Squalius cephalus (clean),
In continuare vor fi prezentate numai date despre celelalte specii de peti.
Gobio gobio porcuor
Este un pete de ap dulce, foarte sensibil la poluarea apei, fiind considerat un bioindicator al calitii apei.
Specia este prezent pe cursul mediu i inferior al rului.
Specii de mamifere
Rezervaia natural Cotul Bran pe Rul Prut a fost declarat pentru protecia unei singure specii de mamifere,
respectiv Lutra lutra (vidra). Datele despre vidr au fost prezentate anterior.
Specii de reptile i amfibieni

O parte dintre speciile de reptile i amfibieni pentru a cror protecie a fost desemnat rezervaia natural Cotul
Bran pe Rul Prut au fost menionate i in formularul standard Natura 2000 al ROSCI0213 Rul Prut. Nu vor mai fi
prezentate date despre aceste specii, respectiv: Bombina bombina (buhai de balt cu burta roie), Emys orbicularis
(broasca estoas de ap), Hyla arborea (brotcel).
In continuare vor fi prezentate date despre celelalte specii de reptile i amfibieni menionate in fia rezervaiei
naturale Cotul Bran pe Rul Prut.
Lacerta agilis oprla cenuie

oprla cenuie poate fi observat in pajiti, tufiuri, vii pe coastele ierboase ale dealurilor, pe malurile
ierboase ale blilor.
oprla cenuie se reproduce in iunie, cnd femela depune 5 14 ou care sunt clocite 40 60 zile
(chiar 90 zile cnd temperatura nu este favorabil). Puii apar in perioada august septembrie.
Se hrnete cu rme, mute i omizi.
Exemplare de oprl cenuie au fost observate in amplasamentul ambelor variante de traseu studiate,
dar deoarece au mobilitate mare, se vor deplasa in habitatele similare din vecintate, astfel inct impactul
inregistrat asupra speciei va fi redus spre inexistent.

Lacerta viridis guter

Guterul este o specie comun in Romnia, putnd fi observat in luminiurile i lizierele pdurilor de
stejar sau pe malurile insorite i cu vegetaie ale Dunrii i lacurilor.
Se reproduce in perioada mai iunie, cnd femela depune 6 12 ou in nisip sau pmnt moale.
Perioada de incubaie variaz in funcie de cldur i umiditate de la 2,5 la 3,5 luni i poate fi repetat la cteva
luni.
Se hrnete cu coleoptere, himenoptere (gndaci, viespi, albine, furnici). Este o specie foarte rapid i
agresiv, alearg, se urc i sare foarte iute.
Exemplare de guter au fost observate in amplasamentul variantei 2.
Natrix natrix arpele de cas

arpele de cas este un arpe neveninos ce poate fi observat frecvent in apropierea apelor sau in
pduri. Pe uscat se deplaseaz prin trre, iar in ap se deplaseaz cu uurin, att cu capul deasupra apei,
ct i scufundndu-se.
Dieta include amfibieni, oprle i oareci i poate fi mai voluminoas dect dimensiunile arpelui de
cas.
Se inmulete prin ou care sunt clocite la soare. Nprlete periodic.
Exemplare de arpe de cas nu au fost identificate in amplasamentul celor dou variante de traseu
studiate, dar prezena speciei nu este exclus in zona analizat. Cu toate acestea, deoarece lucrrile nu vor fi
realizate in albia minor a rului Prut, iar exemplarele de arpe de cas au mobilitate mare, impactul care va fi
inregistrat asupra speciei este redus spre inexistent.
Rana esculenta broasca verde

Broasca verde poate fi ntlnit in orice tip de habitat, dar este predominant acvatic. Masculii sunt mai
mici dect femelele i are doi saci vocali umflai. Ochii sunt foarte proemineni la ambele sexe, iar pielea este
neted.
Femela depune pn la 5.000 de ou, in grmezi mari, care cad pe substrat, iar dup 5 - 7 zile ies
larvele, care devin mormoloci dup dou sptmni. Mormolocii se transform in broate dup 3 luni.
Se hrnete cu molute, insecte, viermi, larve i icre, fiind considerat duntoare faunei piscicole.
Exemplare de broasc verde au fost identificate in amplasamentul ambelor variante de traseu analizate.

Rana ridibunda broasca mare de lac

Este cea mai mare specie de broate din Europa, putnd fi observat in iazuri, lacuri, bli permanente,
cursuri mari de ap. In Romnia apare la altitudini mai mici de 500 m, in regiunile de cmpie i deal. Pielea este
groas i acoperit cu numeroi negi.
Colitul pielii variaz de la verde cu numeroase puncte negre, la verde deschis, verde msliniu, cenuiu.
Este o specie predominant acvatic, ziua st pe mal, dar sare in ap la cel mai mic pericol.
Se hrnete cu peti, melci, oprle, pianjeni, rme, oareci, erpi, libelule, alte specii de broate,
insecte sau mici nevertebrate.
Hiberneaz in ap, stnd ngropat in ml.
Se reproduce in perioada martie mai, cnd masculii sunt foarte vocali, att ziua, ct i noaptea.
Femela depune 10.000 de ou in mai multe grmezi, care cad imediat pe substrat.
Exemplare de broasc mare de lac nu au fost observate in amplasamentul niciunei dintre variantele de
traseu studiate.
Triturus vulgaris triton comun

Tritonul comun manifest preferin pentru habitatele impdurite, dar poate fi observat i in pajitile i
tufriurile care ocup spaiile unor foste pduri, precum i n habitate antropice parcuri, grdini, cmpuri etc.
In Romnia este o specie semnalat mai ales in zona de es, frecvent in apele stagnante cu stufri,
bltoace sau anuri cu ap, in special din regiunea de es.
Se reproduc in mediul acvatic in perioada aprilie - mai, femelele se imperecheaz cu mai muli aduli.
Femela depune 150 300 ou, care sunt fixate de plante. Puii eclozeaz dup 14 zile (chiar dup 28 de zile in
situaia in care temperaturile sunt sczute).
Dup metamorfoz triete pe uscat, nprlete la intervale neregulate.
Ziua se ascund sub pietre, copaci czui, muchi, crpturi de ziduri, obiecte czute pe sol. Apar doar
ocazional in timpul zilei.
Dieta const in insecte mici i viermi pe uscat, iar in ap consum larve de insecte sau chiar ponta de
Rana temporaria.
In amplasamentul celor dou variante de traseu studiate nu au fost observate exemplare de triton
comun deoarece habitatele identificate nu corespund habitatelor caracteristice ale acestei specii.
Alte specii identificate in zona analizat

Abramis sapa cosacul cu bot turtit
Ocup ruri repezi, populaiile din estuare intr n cursul inferior al rului pentru reproducere. Pot fi observate i

in ruri de es mari. Populaiile semi-anadrome se hrnesc n apele salmastre, n estuare n jurul Mrii Negre.
Exemplarele de cosac cu bot turtit sunt active noaptea. Ierneaz i se reproduc n aglomerri mari, n ape repezi, pe
substrat de pietri i vegetaie submers, n lunile mai-iunie, pe timpul viiturilor.
Specia este prezent pe cursul mediu i inferior al rului Prut, fiind o prezen accidental in zona analizat.
Alburnoides bipunctatus beldi

Triete exclusiv n ape curgtore de es i de munte, repezi, bine oxigenate, n crduri mici, n special sub
slciile de la mal, dar poate fi observat i in ruri mai lente, in ape deschise.
Se reproduce n perioada aprilie iunie, n grupuri mici. Depune icrele adnc n pietri, n curent rapid.
Specia este prezent pe cursul superior i mediu al rului Prut. Este o prezen constant n zona de interes, dar
cu efective reduse.
Lepomis gibbosus biban soare

Triete n bli i lacuri, rar n rurile de es, unde se localizeaz n prile cu apa nceat, coturi, brae moarte.
Prefer apa puin adnc, cu vegetaie i locurile nsorite.
Specia este prezent pe tot cursul mediu i inferior al rului Prut, dar numai n coturi cu curs lent, brae moarte.
In zona analizat este o prezen sporadic.
Neogobius kessleri guvid de balt

Guvidul de balt este o specie de ap dulce, dar poate fi observat i in ape uor salmastre. Prefer substratul
mlos sau argilos.
Specia este prezent pe tot cursul mediu i inferior al rului, dar este o prezen accidental in zona analizat.
Proterorhinus semilunaris moac de brdi

Specia poate fi observat att in mare, ct i in ape dulci i salmastre, fiind indiferent la condiiile de salinitate.
Populaiile dulcicole sunt strict sedentare. In apele dulci pot fi observate in ruri i praie lente, mloase, dar mai ales n
bli i lacuri, pe fund mlos sau printre vegetaie.
Specia este prezent pe tot cursul mediu al rului Prut, dar este o prezen accidental in zona analizat.
Sabanejewia balcanica cr
Prefer apele curgtoare a cror facie este format din prundi amestecat cu nisip i argil; altitudinea
ecosistemelor acvatice reofile nu condiioneaz prezena ei. Un obicei / comportament des ntlnit este acela de a se
ngropa n substratul / facieul ecosistemului acvatic.
Este prezent pe tot cursul mediu al rului Prut, dar este o prezen accidental in zona analizat.

In tabelul 30 sunt prezentate date despre efectivul speciilor identificate in amplasamentul proiectului i predicia
evoluiilor populaiei la nivelul amplasamentului.
Tabel 30. Date privind prognoza speciilor de faun identificate in amplasamentul proiectului i in vecintatea acestuia
Nr. Denumire tiinific Denumire popular Aproximarea efectivelor

Predicie asupra
crt. speciilor evoluiei populaiilor la
observate pe nivelul amplasamentului
amplasament
i in vecintate In timpul In timpul
construciei exploatrii
1 Alauda arvensis ciocrlie de cmp c < =
2 Anas platyrhynchos raa mare c = =
3 Anser anser gsca de var c = =
4 Anthus campestris fsa de cmp b < =
5 Ardea cinerea strc cenuiu a = =
6 Buteo buteo orecar comun a < =
7 Carduelis cannabina cnepar b < =
8 Carduelis carduelis sticlete c < =
9 Ciconia ciconia barza a = =
10 Columba livia domestica porumbel b = =
11 Corvus frugilegus cioara de c = =
semntur
12 Corvus monedula stncua b = =
13 Cuculus canorus cuc a < =
14 Dendrocopos syriacus ciocnitoare de grdin a < =
15 Egretta alba egreta mare a = =
16 Egretta garzetta egreta mic a = =
17 Emberiza hortulana presura de grdin b = =
18 Ficedula albicollis muscar gulerat a = =
19 Ficedula parva muscar mic a = =
20 Fulica atra liia c = =
22 Galerida cristata ciocrlan b < =
23 Hirundo rustica rndunic c = =
24 Lanius collurio sfrncioc roiatic b < =
25 Lanius minor sfrncioc cu frunte neagr b < =
26 Melanocorypha calandra ciocrlie de brgan c < =
27 Miliaria calandra presur sur b = =
28 Oenanthe oenanthe pietrar sur a < =
29 Passer domesticus vrabia de cas c = =
30 Passer montanus vrabia de cmp c = =
31 Perdix perdix potrniche a = =
32 Phalacrocorax carbo cormoran mare b = =
33 Phalacrocorax pygmeus cormoran mic b = =
34 Phasianus colchicus fazan a < =
35 Pica pica coofana b = =
36 Saxicola rubetra mrcinar mare a < =
37 Saxicola torquatus mracinar negru a = =
38 Sterna hirundo chira de balt b = =
39 Streptopelia decaocto gugutiuc c = =
40 Turdus merula mierl c = =
41 Turdus pilaris cocoar b < =

42 Upupa epops pupz a < =

43 Sturnus vulgaris graur c = =
44 Vulpes vulpes vulpe a = =
45 Microtus arvalis oarece de cmp d = =
46 Lepus europaeus iepure de cmp a = =
47 Talpa europaea crti b = =
48 Rana esculenta broasca mic de lac b = =
49 Lacerta agilis oprla cenuie b < =
50 Lacerta viridis guter a < =
51 Spermophilus citellus popndu b << <
Exemplarele de Lacerta viridis i Spermophilus citellus au fost observate numai in amplasamentul variantei 2.
Celelalte specii au fost observate in amplasamentul ambelor variante studiate, astfel inct datele privind efectivul acestora
au fost prezentate unitar in cadrul tabelului 30.
Legenda:
Intervale: - 0 indivizi; a: 1-10; b: 10-30; c: 30-100; d: 100-300; e: 300-600; f:>600
>> se va inregistra o cretere substanial a efectivelor care folosesc amplasamentul i implicit a populaiilor acestora;
> se va crea posibilitatea unor uoare creteri ale efectivelor care folosesc amplasamentul, existnd posibilitatea unor
uoare creteri ale populaiilor;
= populaia se va menine, neexistnd presiuni suplimentare care s influeneze etologia speciei;
populaia se va menine, condiionat de respectarea msurilor de reducere a impactului;
< se apreciaz o prezen sczut pe amplasament, indivizii orientndu-se ctre alte zone, existnd posibilitatea unor
uoare scderi ale populaiilor acestora;
<< se apreciaz o scdere substanial a populaiilor, ca urmare a impactului provocat de implementarea obiectivului.
n zona analizat a fost identificat un numr de 32 de specii de peti. Nu a fost estimat efectivul populaional al
speciilor de peti in amplasamentul proiectului. De asemenea, nu au fost estimate efectivele populaionale la nivelul rii.
Dintre cele 32 de specii identificate, cea mai frecvent i abundent specie a fost obletele, prezent n numr
relativ mare n toate locaiile eantionate. A fost urmat de clean, caras, scobar i mrean, n privina abundenei, respectiv
de clean, avat, caras i scobar n privina frecvenei de apariie.

Figura 33. Graficul abundenei relative (x) raportate la frecven (y)
Figura 34. Abundena relativ pentru speciile capturate n cele 12 staii (lungimea staiei aproximativ 250 ml)

Figura 35. Abundena relativ n funcie de staia de colectare

Sursa: Studiu privind analiza ihtiofaunei in amplasamentul podului peste Prut, realizat de Societatea Ecologic Aquaterra
Comparnd datele privind abundena relativ pe staii de colectare se observ c cea mai mare abundena
relativ este ntlnit n staia Bran - bra mort i zon protejat (29% abunden relativ) i staia Ungheni (24%
abunden relativ). n zona de construcie a viitorului pod abundena este medie pentru zona studiat (13%).
Efectivul populaional al speciilor de peti nu va fi afectat de realizarea proiectului, deoarece nu se va
lucra in albia minor, nu vor exista emisii in ap care s conduc la creterea turbiditii apei, nu se vor modifica
proprietile fizico-chimice ale apei.
10.4. Legaturile proiectului cu managementul conservrii ariei naturale protejate de interes comunitar
Pe teritoriul Republicii Moldova, proiectul va fi realizat in afara ariilor naturale protejate in ambele variante
studiate.
Pe teritoriul Romniei proiectul va fi realizat in cadrul teritoriilor suprapuse ale sitului de importan comunitar
ROSCI0213 Rul Prut i ale rezervaiilor naturale Rul Prut i Cotul Bran pe Rul Prut in cazul alternativei 1 i in teritoriile
suprapuse ale ROSCI0213 Rul Prut i al rezervaiei naturale Rul Prut in cazul variantei 2.
Aceste arii naturale protejate nu au fost inc atribuite in custodie i nu au plan de management.
Realizarea proiectului nu are legtur direct cu managementul celor trei arii naturale protejate.
Obiectivele de conservare evidente care reies din formularul standard al ROSCI0213 Rul Prut sunt protecia
speciilor i a habitatelor. In cazul Rezervaiei Naturale Cotul Bran pe Rul Prut, obiectivul de protecie il reprezint

asigurarea condiiilor de linitire pentru reproducerea speciilor protejate de peti care depind de morfologia coturilor de ru
i a braelor moarte ca singure habitate propice pentru depunerea pontei.
Rezervaia acvatic rul Prut a fost constituit n scopul protejrii mai multor specii de peti din ihtiofauna
Romniei, n vederea reproducerii i dezvoltrii puietului. De asemenea, aceast arie protejat, ofer i condiii de cuibrit
i hran pentru mai multe specii de psri migratoare, de pasaj sau sedentare.
Realizarea lucrrilor de construcie a podului peste Prut in varianta 1 nu va afecta starea de conservare a
speciilor i habitatelor pentru a cror protecie au fost desemnate situl de importan comunitar ROSCI0213 Rul Prut i
rezervaiile naturale Rul Prut i Cotul Bran pe Rul Prut. Lucrrile de construcie nu vor fi realizate in cadrul albiei minore
a rului Prut, nu se vor modifica sub nicio form regimul de curgere al rului Prut, adncimea apei sau caracteristicile
fizico-chimice, astfel zona va putea fi folosit in continuare pentru depunerea pontei de ctre speciile protejate de peti.
Realizarea lucrrilor nu va conduce la ocuparea niciunei suprafee din cadrul rezervaiei naturale Cotul Bran pe
Rul Prut sau la schimbarea destinaiei acestor terenuri, rezervaia va fi practic supratraversat prin intermediul podului
peste Prut.
Lucrrile de construcie nu vor fi realizate in perioada martie iunie (perioada de reproducere a speciilor de faun
pentru a cror protecie au fost desemnate ROSCI0213 Rul Prut i rezervaiile naturale Rul Prut i Cotul Bran pe rul
Prut.
Nu vor exista emisii in aer, ap, sol care s afecteze semnificativ starea mediului.
Impactul variantei 2 este similar, cu excepia impactului asupra a dou specii care necesit protecie strict i
care au fost observate in amplasamentul acestei variante, respectiv Spermophilus citellus (popndu) i Lacerta viridis
(guter) i a impactului asupra ciocrliilor de cmp (Alauda arvensis).
10.5. Estimarea impactului potenial al proiectului asupra speciilor i habitatelor din aria natural
protejat de interes comunitar
Realizarea i exploatarea podului peste Prut nu va avea impact semnificativ asupra florei i faunei din
zona analizat in cazul alternativei 1. Impactul alternativei 2 este similar cu excepia impactului asupra exemplarelor de
ppndu (Spermophilus citellus), guter (Lacerta viridis) i a ciocrliilor de cmp (Alauda arvensis).
Pe teritoriul Republicii Moldova proiectul va fi realizat in afara ariilor naturale protejate.
Pe teritoriul Romniei, proiectul va fi realizat in teritoriile suprapuse ale sitului de importan comunitar
ROSCI0213 Rul Prut i ale rezervaiilor naturale RN 2.556 Rul Prut i RN 554 Cotul Bran pe Rul Prut in cazul
alternativei 1 i in teritoriile suprapuse ale ROSCI0213 Rul Prut i ale rezervaiei naturale Rul Prut in cazul alternativei 2.
In amplasamentul lucrrilor nu au fost habitatele pentru a cror protecie a fost desemnat ROSCI0213 Rul Prut,
in cazul ambelor alternative studiate. De asemenea, nu au fost identificate speciile pentru a cror protecie au fost
desemnate aceste trei arii naturale protejate, cu excepia exemplarelor de popndu (Spermophilus citellus) i guter
(Lacerta viridis) identificate in amplasamentul variantei 2.

Lucrrile de construcie nu vor fi realizate in cadrul albiei minore a rului Prut in cazul ambelor variante studiate.
Distana minim intre amplasamentul lucrrilor i albia minor a rului Prut este de 10 m pe malul drept i de 5 m pe malul
stng. Lucrrile din vecintatea albiei minore vor fi realizate la adpostul unor incinte de palplane astfel inct s nu existe
riscul ptrunderii materialelor de construcie in apele rului Prut.
Rezervaia natural Cotul Bran pe Rul Prut va fi practic supratraversat prin intermediul podului peste rul Prut.
De asemenea, pe toat lungimea podului i a drumului de legtur vor fi montate panouri fonoabsorbante astfel inct s
nu existe emisii de zgomot peste limitele de 45 dB (limitele maxime admisibile pentru parcuri i grdini, zone de tratament),
iar impactul zgomotelor asupra faunei va fi nesemnificativ.
Amplasamentul lucrrilor variantei 1 nu reprezint loc de reproducere pentru exemplarele de faun observate, ci
este folosit numai ca areal de hrnire sau de pasaj. Zonele de reproducere din cadrul rezervaiei naturale Cotul Bran pe
rul Prut vor fi practic supratraversate prin intermediul podului i deoarece lucrrile nu vor fi realizate in perioada de
reproducere, iar in perioada de operare a podului vor fi folosite panouri fonoabsorbante performante, impactul variantei 1
asupra biodiversitii nu va fi semnificativ.
De asemenea, amplasamentul variantei 2 nu reprezint loc de reproducere, cu excepia zonei in care au fost
observate galerii de popndi i cuiburi de ciocrlii de cmp. Deoarece i in cazul variantei 2, lucrrile nu vor fi realizate in
albia minor a rului Prut i nici in perioada de reproducere, impactul implementrii variantei 2 asupra biodiversitii va fi
moderat.
Realizarea lucrrilor de construcie i exploatarea podului peste Prut va avea impact reversibil asupra
biodiversitii, cu excepia suprafeelor ocupate permanent de noile infrastructuri.
Singura form de impact rezidual asupra biodiversitii este reprezentat de ocuparea definitiv a unor
suprafee de teren i scoaterea acestora din circuitul agricol (i implicit schimbarea destinaiei terenurilor), dar
deoarece acestea reprezint un procent foarte mic raportat la zona analizat (respectiv 0,0650 % din suprafaa
ROSCI0213 Rul Prut, 0,1680% din suprafaa RN 2.556 Rul Prut i 0% din suprafaa total a RN 2.554 Cotul Bran pe
Rul Prut in cazul variantei 1 i 0,0049 % din suprafaa ROSCI0213 Rul Prut, 0,0163 % din suprafaa RN 2.556 Rul Prut
i 0% din suprafaa total a RN 2.554 Cotul Bran pe Rul Prut in cazul variantei 2) impactul rezidual nu va fi
semnificativ.
Evaluarea impactului generat in faza de proiectare
Principalele msuri pentru asigurarea proteciei ariilor naturale protejate se iau inc din faza de proiectare, prin
alegerea locaiei proiectului i a organizrii de antier. Deoarece toat zona de grani din vecintatea localitilor Ungheni
i Golieti este ocupat de teritoriile suprapuse ale sitului de importan comunitar ROSCI0213 Rul Prut i ale
rezervaiei naturale RN 2.556 Rul Prut, nu a putut fi evitat amplasarea proiectului in cadrul ariilor naturale protejate, dar
amplasamentul proiectului a fost verificat i nu exist habitatele i speciile pentru a cror protecie a fost desemnat
ROSCI0213 Rul Prut i rezervaiile naturale RN 2.556 Rul Prut i RN 2.554 Cotul Bran pe Rul Prut, cu excepia
exemplarelor de popndu observate in amplasamentul variantei 2. Toate exemplarele de faun observate in
amplasamentul podului peste Prut erau in cutarea hranei, cu excepia exemplarelor de popndi care au galerii in
amplasamentul variantei 2 i a ciocrliilor de cmp care au cuiburi in amplasamentul variantei 2.

De asemenea, organizarea de antier a fost amplasat in afara ariilor naturale protejate, la distan mare de albia
minor a rului Prut in ambele variante studiate, astfel inct impactul asupra mediului s fie redus considerabil.
La alegerea amplasamentului proiectului au fost folosite urmtoarele criterii:
s nu afecteze habitatele i speciile de faun pentru a cror protecie au fost desemnate cele trei arii naturale
protejate;
terenul s fie liber de construcii i la distan de zonele locuite;
s nu fie necesare demolri, relocri de drumuri, reele de utiliti (conducte de gaze, linii electrice).
De asemenea, la alegerea locaiei organizrii de antier au fost folosite urmtoarele criterii:
amplasarea in afara ariilor naturale protejate i a zonelor rezideniale;
amplasarea la distan mare de albiile cursurilor de ap (rul Prut);
terenurile ocupate sunt terenuri agricole, astfel incat sa nu fie necesar ocuparea unor terenuri cu valoare
conservativ;
nu implic devierea unor reele aeriene sau subterane;
existena in vecintatea sediului organizrii de antier a unor centre autorizate de unde se poate face
aprovizionarea cu materii prime i materiale de construcie.
Evaluarea impactului generat in faza de construcie

Fazele tehnologice pentru realizarea proiectului sunt pe scurt urmtoarele:
amplasarea organizrii de antier;
decopertarea zonelor in care vor fi executate lucrrile;
excavarea solului i a materialului nefertil pn la adncimea recomandat in proiectul tehnic;
depozitarea pe categorii a materialului fertil i a celui nefertil;
realizarea lucrrilor la podul peste rul Prut i la drumul de legtur;
refacerea spaiilor afectate temporar de lucrri.
Fazele tehnologice i tehnologiile de construcie folosite sunt descrise pe larg in cadrul capitolului3.4.2.9. Metode
folosite in construcie i in capitolul 3.4.2.10. Planul de execuie: faza de construcie, punerea in funciune, exploatare,
refacere i folosire ulterioar i sunt similare in cazul ambelor variante studiate. De asemenea, impactul acestor activiti
asupra fiecrui factor de mediu a fost descris in cadrul capitolului 3.5. Caracteristicile impactului potenial asupra mediului.
In cadrul acestui capitol va fi evaluat impactul construciei i exploatrii drumului de legtur asupra biodiversitii,
asupra speciilor i habitatelor pentru a cror protecie au fost desemnate situl de importan comunitar ROSCI0213 Rul
Prut i rezervaiile naturale RN 2.556 Rul Prut i RN 2.554 Cotul Bran pe Rul Prut.
Evaluarea impactului asupra habitatelor
Pentru identificarea i evaluarea impactului trebuie cuantificate intensitatea i extinderea activitii generatoare de
impact, ct i tipul impactului care se produce in habitatul respectiv.
Impactul asupra habitatelor, respectiv impactul asupra valorilor i funciilor acestora se poate ncadra in patru
categorii:

distrugerea habitatului;
fragmentarea habitatului;
simplificarea habitatului;
degradarea habitatului.
Realizarea i exploatarea podului peste Prut nu va avea niciun fel de impact asupra habitatelor pentru a
cror protecie a fost desemnat ROSCI0213 Rul Prut deoarece acestea nu exist in amplasamentul proiectului
sau in vecintatea acestuia in niciuna dintre variantele studiate.
Nu exist posibilitatea deteriorrii semnificative sau o pierdere total a unui habitat de interes comunitar.
Terenurile n care va fi realizat proiectul sunt ocupate de flor de lunc joas inundabil, albia minor a rului Prut
i de terenuri arabile cultivate anual (fr o biocenoz stabil), att pe malul romnesc, ct i pe cel din Republica
Moldova, astfel inct realizarea i exploatarea podului peste Prut nu va conduce la distrugerea, fragmentarea,
simplificarea sau degradarea unor habitate de interes comunitar.
Nu se va lucra in albia minor a rului Prut, astfel inct habitatul reprezentat de rul Prut i malurile acestuia nu
vor fi afectate sub nicio form de realizarea i exploatarea podului peste Prut.
Realizarea pilelor i a drumului de legtur implic ocuparea permanent a unor suprafee i scoaterea acestora
din circuitul agricol (schimbarea destinaiei terenurilor), dar deoarece acestea nu reprezint un procent foarte mare din
zona analizat i nu sunt ocupate de habitate protejate sau de specii de flor de interes conservativ, impactul asupra
biodiversitii este nesemnificativ, inclusiv impactul asupra celor trei arii naturale protejate este nesemnificativ.
Toate suprafeele afectate temporar de lucrri vor fi refcute la finalizarea lucrrilor de construcie i aduse la
starea iniial.
Amplasamentul proiectului este antropizat, in cadrul acestuia i in vecintate exist drumuri de exploatare
folosite, astfel inct realizarea i exploatarea podului nu va contribui la fragmentarea habitatului.
Natura impactului depinde de tipul de stres exercitat de fiecare activitate asupra habitatului. Conform datelor din
literatura de specialitate, realizrii i exploatrii unui pod ii pot fi asociai ca factori stresani:
lucrrile de decopertri / recopertri;
deshidratarea i inundarea;
acidifierea;
salinizarea;
inclzirea termic;
contaminarea cu substane toxice;
poluarea fonic.
Lucrrile de decopertri vor fi limitate la minimul necesar i vor fi fcute numai inaintea inceperii lucrrilor de
construcie astfel inct s fie redus impactul asupra mediului. De asemenea, in spaiile decopertate nu au fost identificate
specii de flor de interes conservativ. Toate spaiile afectate temporar de lucrri vor fi recopertate cu solul fertil excavat
iniial i va fi monitorizat refacerea acestor suprafee, astfel inct lucrrile de decopertri recopertri nu vor avea impact
semnificativ asupra biodiversitii.

Construcia i exploatarea podului peste Prut i a drumului de legtur nu va contribui la deshidratarea i

inundarea terenurilor din amplasamentul proiectului, deoarece nu va conduce la modificarea regimului hidrologic in zona
analizat i n toat perioada realizrii lucrrilor de construcie i in perioada de exploatare a proiectului va fi pstrat
regimul de curgere al rului Prut, adncimea i caracteristicile fizico-chimice ale apei, in cazul ambelor variante studiate.
Construcia i exploatarea podului peste Prut i a drumului de legtur nu va contribui la salinizarea terenurilor
din amplasamentul proiectului deoarece toate materialele de construcie vor fi depozitate in spaii special amenajate in
cadrul organizrii de antier sau vor fi direct puse in oper. De asemenea, deeurile vor fi depozitate in spaii special
amenajate in cadrul organizrii de antier, de unde vor fi prelevate de ctre o firm specializat. In perioada de operare a
podului i a drumului de legtur, apele pluviale care spal platforma drumului i ar putea fi impurificate cu diverse
substane (printre care hidrocarburi i materiale antiderapante) vor fi trecute inti prin separatoarele de hidrocarburi inainte
de a fi deversate in emisarul natural, astfel inct s fie respectate prevederile NTPA001/2002.
Construcia i exploatarea podului peste Prut i a drumului de legtur nu va contribui la inclzirea termic a
terenurilor din amplasamentul proiectului deoarece in perioada realizrii lucrrilor nu vor fi folosite surse de cldur, iar
betonul necesar pentru realizarea lucrrilor va fi adus gata preparat de la centre autorizate i va fi pus direct in oper. De
asemenea, in perioada de operare cldirea administratic a vmii va fi izolat termic astfel inct s nu existe pierderi de
cldur.
Construcia i exploatarea podului peste Prut i a drumului de legtur nu va contribui la contaminarea cu
toxine a terenurilor din amplasamentul proiectului deoarece vor fi folosite tehnici de construcie i echipamente
moderne, astfel inct emisiile de substane poluante s fie reduse / eliminate. Organizarea de antier va fi amplasat in
afara ariilor naturale protejate. Materialele de construcie i deeurile vor fi depozitate in spaii special amenajate in cadrul
organizrii de antier. In jurul depozitelor vor fi realizate anuri perimetrale pentru colectarea eventualelor scurgeri de
materiale de construcie. Apele pluviale care spal platforma organizrii de antier vor fi colectate i conduse ctre un
bazin decantor.
Carburanii i substanele periculoase vor fi depozitate in spaii speciale in scopul evitrii polurii platformelor
adiacente. Alimentarea cu carburant a utilajelor se va face numai in amplasamentul organizrii de antier, astfel inct
terenurile din amplasamentul podului i a drumului de legtur i cele din vecintatea acestora s nu fie poluate.
Realizarea podului peste Prut i a drumului de legtur va contribui la creterea nivelului zgomotului in
amplasamentul analizat, dar acesta nu va avea impact semnificativ asupra biodiversitii. Va fi inregistrat un nivel
mai ridicat al zgomotului numai pe durata fiecrei zile de lucru, fapt ce poate conduce la deranjarea indivizilor care
folosesc amplasamentul proiectului pentru hrnire, dar deoarece in vecintatea amplasamentului proiectului exist habitate
similare, in care indivizii prezeni in amplasamentul proiectului in cutarea hranei se pot retrage, impactul zgomotului
asupra faunei nu va fi semnificativ. Mai mult, pentru diminuarea impactului produs de poluarea fonic, lucrrile nu vor fi
realizate in perioada de reproducere a speciilor de faun identificate, respectiv in perioada martie iunie. De asemenea, in
perioada de operare vor fi folosite panouri fonoabsorbante performante, astfel inct zgomotul nu va afecta speciile de
faun identificate in zona analizat.

Conform datelor din literatura de specialitate, factorii stresani i procesele enumerate anterior pot avea
urmtoarele efecte asupra habitatelor:
mortalitate direct a speciilor native;
stres fiziologic i diminuarea funciei reproductive;
modificarea comportamentului i a activitilor normale;
modificarea interaciunii intre specii i invazia speciilor alohtone.
Realizarea i exploatarea podului peste Prut nu va contribui la mortalitatea direct a speciilor native
deoarece exemplarele de faun prezente in amplasamentul proiectului in cutarea hranei se vor deplasa in habitatele
similare din vecintatea amplasamentului proiectului ca urmare a nivelului zgomotului i a prezenei muncitorilor i a
utilajelor. Mai mult in amplasamentul proiectului nu au fost identificate speciile pentru a cror protecie a fost desemnat
ROSCI0213 Rul Prut i cele dou rezervaii naturale Rul Prut i RN 554 Cotul Bran pe Rul Prut, cu execpia
exemplarelor de popndi observate in amplasamentul variantei 2, iar speciile de psri observate in amplasamentul
proiectului au mobilitate mare i se pot deplasa uor in vecintatea amplasamentului proiectului. In perioada realizrii
lucrrilor de construcie se poate produce numai mortalitatea accidental a exemplarelor de faun prezente in cadrul
fronturilor de lucru, iar in perioada de exploatare nu se poate produce mortalitatea direct a speciilor native, deoarece pe
toat lungimea podului i a drumului de legtur va fi montat un gard de protecie, conform cerinelor tehnice pentru
punctele vamale.
Realizarea i exploatarea podului peste Prut i a drumului de legtur nu va genera stres fiziologic
exemplarelor de faun identificate in amplasamentul proiectului deoarece acestea se vor deplasa in habitatele similare din
vecintatea amplasamentului. Realizarea lucrrilor de construcie poate genera stres fiziologic exemplarelor de faun ca
urmare a depunerii pulberilor sedimentabile pe aparatul foliar, dar deoarece in amplasamentul proiectului nu au fost
identificate specii protejate de flor, ci numai specii cultivate, specii ruderale i segetale, impactul asupra biodiversitii nu
va fi semnificativ. Pulberile sedimentabile depuse pe aparatul foliar vor fi indeprtate dup primele ploi.
Realizarea i exploatarea podului peste Prut i a drumului de legtur nu va contribui la diminuarea
funciei reproductive deoarece exemplarele de faun identificate in amplasamentul podului peste Prut folosesc zona
analizat numai pentru hrnire. Amplasamentul proiectului nu reprezint loc de reproducere pentru speciile de faun
identificate, iar zonele de reproducere din vecintatea amplasamentului nu vor fi afectate sub nicio form de realizarea i
exploatarea podului peste Prut. Mai mult, lucrrile de construcie nu vor fi realizate in perioada de reproducere a speciilor
de faun identificate in amplasamentul proiectului i a celor pentru a cror protecie au fost desemnate ROSCI0213 Rul
Prut i RN 2.556 Rul Prut i RN 2.554 Cotul Bran pe Rul Prut, respectiv nu vor fi realizate in perioada martie iunie.
Realizarea i exploatarea podului peste Prut i a drumului de legtur nu va contribui la modificarea
comportamentului i a activitilor normale ale speciilor de faun identificate in amplasamentul proiectului deoarece
exemplarele de faun identificate in zona analizat folosesc amplasamentul proiectului numai pentru hrnire (cu excepia
popndilor care au galerii in amplasamentul variantei 2) i se pot deplasa in habitatele similare din vecintatea
amplasamentului proiectului. Deoarece suprafaa ocupat temporar / permanent de lucrri reprezint un procent foarte mic
din zona analizat, nu se va reduce considerabil habitatul de hrnire al speciilor identificate. Se va modifica numai

densitatea relativ a speciilor in zona analizat, dar realizarea i exploatarea podului peste Prut nu va contribui la
diminuarea efectivului populaional al speciilor identificate in amplasamentul proiectului sau a celor pentru a cror protecie
au fost desemnate ROSCI0213 Rul Prut i RN 2.556 Rul Prut i RN 2.554 Cotul Bran pe Rul Prut.
Realizarea i exploatarea podului peste Prut i a drumului de legtur nu va contribui la modificarea
interaciunii intre specii i invazia speciilor alohtone deoarece nu vor fi introduse specii alohtone. Speciile de faun se
vor deplasa in habitatele similare din vecintate. Toate spaiile afectate temporar de lucrri vor fi refcute cu solul fertil
excavat iniial pentru a fi inlturat riscul ptrunderii speciilor alohtone.
In concluzie, realizarea i exploatarea podului peste Prut i a drumului de legtur nu va contribui la
reducerea suprafeelor habitatelor pentru a cror protecie a fost desemnat ROSCI0213 Rul Prut deoarece
acestea nu au fost identificate in amplasamentul proiectului sau in vecintatea acestuia.
Suprafeele care vor fi ocupate permanent de lucrri la nivelul solului (i crora li se va schimba
destinaia iniial) sunt ocupate de culturi agricole i de habitatul Ruderal communities i reprezint 0,0650% din
suprafaa ROSCI0213 Rul Prut, 0,1680% din suprafaa RN 2.556 Rul Prut i 0% din suprafaa total a RN 2.554
Cotul Bran pe Rul Prut in cazul variantei 1 i 0,0049% din suprafaa ROSCI0213 Rul Prut, 0,0163 % din suprafaa
RN 2.556 Rul Prut i 0% din suprafaa total a RN 2.554 Cotul Bran pe rul Prut in cazul variantei 2, astfel inct
scoaterea acestor suprafee din circuitul agricol (schimbarea destinaiei terenurilor) nu va avea impact
semnificativ asupra acestor arii naturale protejate.
Evaluarea impactului asupra rezervaiilor naturale Rul Prut i Cotul Bran pe Rul Prut
Rezervaia natural Cotul Bran pe rul Prut reprezint unica zon de linitire, reproducere i dezvoltare a
puietului pentru speciile de peti de pe intreg cursul rului Prut, dar nu va fi afectat de realizarea i exploatarea podului
peste Prut in niciuna dintre variantele de amplasament propuse. Alternativa 2 nu strbate rezervaia Cotul Bran pe Rul
Prut, iar in cazul alternativei 1, rezervaia va fi supratraversat prin intermediul podului, nu va fi ocupat nicio suprafa din
cadrul acestei rezervaii i nu va fi schimbat destinaia iniial a terenurilor. Nu se va lucra in cadrul albiei minore a rului
Prut, distana dintre amplasamentul lucrrilor albia minor va fi de minim 5 m, conform planurilor de situaie din figurile 27
i 28.
a fost declarat rezervaia natural Cotul Bran pe Rul Prut, respectiv lucrrile nu vor fi realizate in perioada martie iunie,
astfel inct nu vor avea impact asupra obiectivelor de conservare ale rezervaiei naturale.
Lucrrile de construcie din vecintatea apei vor fi realizate la adpostul unor incinte de palplane, astfel inct s
nu existe riscul ptrunderii materialelor de construcie in cursul de ap.
Pentru perioada de funcionare au fost prevzute panouri fonoabsorbante performante pe toat lungimea podului
i a drumului de legtur, astfel inct nivelul zgomotului va fi sub limitele admisibile i nu va contribui la afectarea speciilor
de peti.
De asemenea, fenomenul de umbrire generat de existena podului nu va avea impact semnificativ asupra
biodiversitii, inclusiv asupra petilor. Umbra generat de pod se va deplasa in funcie de poziia Soarelui, conform
figurilor 36 - 39.

Figura 36. Simulare 3D efect umbrire ora 9.00

Umbra generat de pod va fi proiectat att pe suprafaa apei, ct i pe vegetaia din vecintatea apei, dar
poziia acesteia se va modifica in funcie de poziia Soarelui. Structurile realizate peste cursurile de ap pot modifica
vegetaia acvatic, nevertebratele benctonice sau petii, dar impactul acestora difer in funcie de dimensiunile podurilor,
poziionarea acestora fa de direciile cardinale (conform studiilor efectuate de Able et al., 1999; Nightingale and
Simenstad, 2001; Struck et al., 2004; Alexander and Robinson, 2006). Impactul este generat de reducerea nivelului
luminii care poate modifica, perturba sau elimina att productorii primari ct i consumatorii primari.

Conform acestor studii, cele mai evidente efecte sunt inregistrate in zonele in care dominante sunt macrofitele,
de asemenea efectul de umbrire poate reduce productivitatea primar a microalgelor in zonele in care nu exist macrofite.
Cu toate acestea, un studiu efectuat de Broome et al., 2005 a demonstrat c nu au fost inregistrate efecte
negative in cazul podurilor pentru care raportul nlime / lime este mai mare de 0,7. Deoarece in cazul podului peste
Prut raportul nlime / lime este de 0,9, podul nu va avea efecte negative.
Efectul umbririi poate avea impact asupra biodiversitii prin modificarea habitatelor i diminuarea creterii
vegetative a speciilor folosite ca surse de hran sau adpost de ctre de peti, ceea ce poate conduce la scderea
capacitii de suport a arealului respectiv. In consecina, abundena petilor este mai mic in vecintatea pilelor dect in
zonele adiacente (Able et al., 1998; DuffyAnderson and Able, 1999), dar aceast form de impact nu se va manifesta in
cazul podului peste Prut, deoarece pilele nu vor fi realizate in albia minor.
Efectul umbririi poate determina petii s evite zonele in care intensitatea luminii este sczut i in care scade
abilitatea acestora de a evita prdtorii i de a captura prada (Nightingale and Simenstad, 2001; NMFS, 2004). Cu toate
acestea, datorit dimeniunilor mari ale podului i deplasrii umbrei pe durata unei zile, acest impact va fi minim i
nesemnificativ in cazul podului peste Prut. Zona afectat de umbr este de aproximativ 0,23 ha
Msurile propuse astfel inct s fie redus efectul umbrei sunt reprezentate de creterea nlimii podului i
orientarea acestuia astfel inct s fie maximizat perioada de expunere la soare a zonei de sub pod.
Datorit orientrii podului, efectul de umbrire va fi minim i nu va avea impact semnificativ asupra biodiversitii.
Evaluarea impactului zgomotului produs in perioada realizrii lucrrilor

Zgomotul este generat in principal de funcionarea utilajelor necesare realizrii lucrrilor de construcie i
transportului materialului i in proporie mult mai mic de celelalte activiti desfurate in cadrul organizrii de antier.
Prezena utilajelor i a personalului constructorului i nivelul crescut al zgomotului determin ndeprtarea
temporar a exemplarelor de faun care utilizau amplasamentul proiectului pentru hrnire. Aceste exemplare se vor
deplasa in habitatele similare din vecintatea amplasamentului, in zone in care nu se lucreaz, astfel inct nu va fi
inregistrat un impact semnificativ asupra biodiversitii.
Deoarece lucrrile vor fi realizate etapizat i nu simultan, efectul zgomotului nu se va manifesta la nivelul
intregului amplasament, ci punctual in cadrul fiecrui front de lucru i la nivelul principalelor drumuri de acces in
Nivelul zgomotului nu va determina modificri semnificative in comportamentul exemplarelor care folosesc
amplasamentul proiectului pentru hrnire, deoarece acestea se vor deplasa in habitatele similare din vecintatea
amplasamentului.
In prezent nu exist studii privind influena zgomotelor generate de realizarea infrastructurii rutiere (drumuri /
poduri) asupra psrilor, dar au fost efectuate astfel de studii in cazul parcurilor eoliene. Astfel conform studiului Avian
hearing and avoidance of wind turbines (Midwest Research Institute, Colorado, 2002), psrile percep zgomotul cu o
intensitate redus la jumtate fa de percepia uman, la aceeai distan fa de emitor.

Deoarece zgomotele produse de utilajele de construcie se reduc la jumtate la o distan de 100 m de fronturile
de lucru, iar la aproximativ 300 m se confund cu zgomotul produs de vnt, realizarea lucrrilor de construcie a podului
peste Prut nu va afecta psrile identificate in amplasamentul variantei 1.
In amplasamentul proiectului nu au fost identificate cuiburi ale speciilor de psri, cu excepia cuiburilor de
ciocrlii de cmp observate in amplasamentul variantei 2.
In cazul speciilor de peti, un nivel ridicat al zgomotelor poate determina incetinirea ratei dezvoltrii sau
modificarea temporar a comportamentului petilor. Pentru a elimina orice form potenial de impact asupra
speciilor de peti, lucrrile nu vor fi realizate in albia minor a rului Prut i nici in perioada de reproducere a speciilor de
peti identificate sau a celor pentru a cror protecie au fost desemnate cele trei arii naturale protejate, respectiv lucrrile
nu vor fi realizate in perioada martie iunie.
De asemenea, pentru a elimina impactul potenial asupra petilor in perioada de operare a podului peste Prut, in
cadrul proiectului a fost propus montarea unor panouri fonoabsorbante performante pe toat lungimea podului i a
drumului de legtur. Caracteristicile panourilor fonoabsorbante sunt descrise in capitolul 4.3.2.Amenajri i dotri pentru
protecia impotriva zgomotelor i a vibraiilor.
Deoarece nu exist prevederi legale in vigoare sau ghiduri care s specifice nivelurile admisibile de zgomot in
ariile naturale protejate, panourile fonoabsorbante au fost dimensionate astfel inct s respecte valorile maxime de
referin a nivelului zgomotului propus pentru Parcuri, grdini, zone de recreere, arii de tratament in cadrul STAS-ului
10009/1998 Acustic urban, respectiv valoarea de 45 dB.
Panourile fonoabsorbante folosite sunt eficiente pentru asigurarea proteciei speciilor de peti conform
cercetrilor efectuate de ihtiolog Crciun Nicolae. De asemenea, acestea sunt in concordan cu studiile efectuate in cazul
altor poduri: Effects of sound on fish (Hasting, M.C. and Proper, A.N., 2005), River ecology impact assesmment for the
proposed construction of a new bridge accross Yellowwoods River at Breidbach (2009).
Impactul asupra rezervaiei naturale Rul Prut
Suprafaa ocupat permanent pentru realizarea lucrrilor este de 77.169 m2, din care 72.519 m2 in cadrul
rezervaiei naturale Rul Prut respectiv 0,1680 % din suprafaa total a rezervaiei naturale rul Prut in cazul variantei 1 i
de 7.030 m2, respectiv 0,0163 % din suprafaa total a rezervaiei naturale rul Prut in cazul variantei 2.
Scoaterea acestor suprafee din circuitul agricol (schimbarea destinaiei iniiale a terenurilor) va avea impact
nesemnificativ asupra rezervaiei naturale Rul Prut deoarece reprezint un procent foarte mic din suprafaa total a
rezervaiei, iar in cadrul acesteia nu au fost identificate specii protejate de flor sau faun.
Deoarece nu se va lucra in albia minor a rului Prut (distana minim intre amplasamentul lucrrilor i cursul de
ap este de 10 m pe malul drept), iar lucrrile din vecintatea apei vor fi realizate la adpostul unor incinte de palplane
(astfel inct s nu existe pericolul ptrunderii materialelor de construcie in cursul de ap), speciile de peti pentru a
cror protecie a fost declarat rezervaia natural Rul Prut nu vor fi afectate sub nicio form de realizarea i
exploatarea podului peste Prut.
Rezervaia Cotul Bran pe Rul Prut se suprapune in totalitate cu teritoriul rezervaiei rul Prut, astfel inct
efectul umbririi i al zgomotului a fost tratat unitar in cazul ambelor rezervaii.

Impactul negativ asupra rezervaiei naturale Rul Prut este nesemnificativ, temporar i reversibil, nu va
contribui la destabilizarea populaiilor prezente la nivelul amplasamentului sau la afectarea strii de conservare a
acestei rezervaii naturale.
Evaluarea impactului asupra psrilor
Conform datelor din literatura de specialitate, impactul proiectelor asupra psrilor se manifest prin:
perturbarea (deranjul) speciilor prezente in amplasamentul proiectului;
pierderea de habitat;
efectul de barier;
mortalitatea generat de coliziuni.
Amplasamentul proiectului este folosit numai ca areal de hrnire de ctre speciile de psri identificate in zona
analizat, cu excepia cuiburilor de ciocrlii de cmp observate in amplasamentul variantei 2. Datorit mobilitii ridicate,
exemplarele de psri se vor deplasa in habitatele similare din vecintatea amplasamentului proiectului, ca urmare a nivelului
zgomotului i a prezenei utilajelor. Deoarece nu vor aprea modificri in comportamentul i activitile normale ale speciilor
de psri, perturbarea speciilor prezente in amplasamentul proiectului nu va fi semnificativ. Arealele de reproducere
din vecintatea amplasamentului proiectului nu vor fi afectate sub nicio form de realizarea i exploatarea podului
peste Prut, astfel inct nu va fi diminuat funcia reproductiv, cu excepia cuiburilor de ciocrlii de cmp observate
in amplasamentul variantei 2. Mai mult, lucrrile de construcie nu vor fi realizate in perioada de reproducere a
speciilor de faun identificate in amplasamentul proiectului sau a celor pentru a cror protecie au fost desemnate
cele trei arii naturale protejate, respectiv in perioada martie iunie.
Pierderea de habitat inregistrat in cazul podului peste rul Prut nu va fi semnificativ, deoarece
amplasamentul podului peste Prut este folosit numai ca areal de hrnire de ctre speciile de psri identificate (excepie
fcnd cuiburile de ciocrlii de cmp identificate in amplasamentul variantei 2), iar habitatele din vecintate pot asigura habitat
de hrnire suficient pentru exemplarele de faun identificate.
Dei Valea Prutului reprezint un important culoar de migraie pentru speciile de psri migratoare
euroasiatice, realizarea i exploatarea podului peste Prut nu va constitui barier in calea migraiei psrilor deoarece
inlimea zborului in timpul migraiei este mult superioar celei la care vor fi realizate lucrrile de construcie, in cazul ambelor
variante de amplasament propuse.
Niciuna dintre variantele propuse nu reprezint loc de popas pentru speciile de psri migratoare.
Cu toate c va fi amplasat un gard pe toat lungimea podului i a drumului de legtur (pentru asigurarea cerinelor
de siguran specifice zonelor vamale), datorit abilitii de zbor, psrile se vor putea deplasa cu uurin dintr-o zon in alta,
astfel inct construcia i exploatarea podului peste Prut nu va avea efect de barier.
De asemenea, datorit faptului c podul va fi vopsit in culori vii, dar naturale (Culoarea tablierului se va alege dintre
RAL 8004 Copper brown si RAL 6018 Yellow green ) i va fi luminat pe timpul nopii, devenind
astfel foarte vizibil, nu exist riscul de coliziune a speciilor de psri cu structurile podului.
Lumina folosit pentru iluminarea podului i a platformei punctului vamal nu va dezorienta psrile in timpul migraiei
in niciuna dintre variantele propuse.

innd cont de toate aceste aspecte, se poate concluziona c realizarea i exploatarea podului peste Prut nu va
avea niciun fel de impact asupra speciilor migratoare, in niciuna dintre variantele de amplasament propuse.
Evaluarea impactului cumulat

De asemenea, este foarte important evaluarea impactului cumulativ cu efecte multiple i indirecte pe care
activitatea antropic le poate genera in cadrul unui habitat.
In amplasamentul proiectului nu exist alte proiecte cu care construcia i exploatarea podului peste Prut ar putea
genera impact cumulat.
In zona analizat este proiectat i autostrada Trgu Mure Iai Ungheni. Podul peste Prut va asigura
conexiunea autostrzii Tg. Mure Iai Ungheni (inclus in reeaua TEN T a Uniunii Europene) cu drumul M 14 Criva
Briceni Chiinu Tiraspol. Aceste proiecte sunt proiecte complementare care sunt incluse in Masterplanul General de
Transport al Romniei.
Autostrada Tg. Mure Iai Ungheni se termin la km 0 al drumului de legtur al proiectului propus, astfel inct
nu va fi necesar un alt drum de legtur.
Lucrrile de construcie a acestor proiecte nu vor genera impact cumulat asupra mediului, cu excepia ocuprii
permanente a unor suprafee de teren, deoarece nu vor fi realizate simultan. Astfel nu se vor cumula emisiile de noxe,
zgomote i vibraii in perioada de construcie. Mai mult, in zona analizat, autostrada Tg. Mure Iai Ungheni va fi realizat
in afara ariilor naturale protejate, cu excepia ultimilor 129 m care vor fi in cadrul ROSCI0213 Rul Prut, astfel inct nu va avea
impact semnificativ asupra ariilor naturale protejate in care va fi realizat podul peste rul Prut (ROSCI0213 Rul Prut,
RN 2.254 Cotul Bran pe Rul Prut i RN 2.256 Rul Prut). Suprafaa total ocupat de autostrad va putea fi calculat dup
definitivarea proiectului tehnic.
Limitele in interiorul crora s-a efectuat analiza efectelor cumulative a fost de aproximativ 10 km (5 km in aval de
amplasamentul proiectului analizat i 5 km in amonte de acesta).
Impactul cumulat a fost cuantificat att pentu perioada realizrii lucrrilor de construcie a podului peste Prut (maxim
24 luni), ct i pentru perioada exploatrii podului peste Prut. Deoarece exploatarea podului peste Prut nu are impact negativ
asupra mediului, in aceast perioad nu se poate produce impact cumulat cu proiectele menionate anterior. In perioada de
operare, podul va prelua o parte din traficul de pe autostrada. La estimarea impactului asupra mediului generat de podul peste
rul Prut s-a inut cont de traficul care va fi preluat de pe autostrada Tg. Mure Iai Ungheni.
Impactul cumulat asupra mediului va consta in ocuparea temporar / permanent a unor suprafee de teren.
Impactul rezidual asupra mediului const in ocuparea permanent a unor suprafee de teren i schimbarea
destinaiei acestor terenuri. Deoarece pe suprafeele care vor fi ocupate definitiv pentru realizarea proiectelor (crora li se va
schimba destinaia iniial) nu au fost identificate habitate de interes comunitar sau specii de importan conservativ i
reprezint un procent foarte mic din zona analizat, impactul cumulativ rezidual nu este semnificativ.

Cuantificarea impactului
Toate efectele poteniale asupra mediului, identificate pentru fiecare activitate care este supus evalurii
impactului, sunt analizate pentru a determina valoarea impactului final.
Evaluarea efectelor poteniale identificate se realizeaz conform formulei:
IMPACT = CONSECIN x PROBABILITATE
Evaluarea consecinelor, din punct de vedere calitativ, se realizeaz conform matricei din tabelul 31. Se vor lua
n calcul consecinele maxim previzibile.
Tabel 31. Evaluarea consecinelor

Valoarea Grad de afectare CONSECINA RISCULUI ASUPRA ARIEI NATURALE PROTEJATE
5 Dezastruos Dispariia sau reducerea populaiilor speciei cu 81 100 %
4 Foarte serios Dispariia sau reducerea populaiilor speciei cu 61 80 %
3 Serios Dispariia sau reducerea populaiilor speciei cu 41 60 %
2 Moderat Dispariia sau reducerea populaiilor speciei cu 21 40 %
1 Nesemnificativ Dispariia sau reducerea populaiilor speciei cu 0 20 %
Categoriile de probabilitate se definesc conform matricei din tabelul 32.
Tabel 32. Categorii de probabilitate

Valoare Probabilitate Descriere
5 Inevitabil Efectul apare cu certitudine
4 Foarte probabil Efectul apare frecvent
3 Probabil Efectul apare cu frecven redus
2 Improbabil Efectul apare ocazional
1 Foarte improbabil Efectul apare accidental
Matricea de impact, calculat n funcie de probabilitatea de apariie a pericolului i a consecintelor maxim

previzibile, este prezentat in tabelul 33.
Tabel 33. Matricea de impact

Probabilitatea Valoare CONSECINE
NESEMNIFICATIV
DEZASTROASE
MODERATE
SERIOASE
SERIOASE
FOARTE
E
1 2 3 4 5
Inevitabil 5 5 10 15 20 25
Foarte probabil 4 4 8 12 16 20
Probabil 3 3 6 9 12 15
Improbabil 2 2 4 6 8 10
Foarte improbabil 1 1 2 3 4 5

Produsul celor dou caracteristici (consecinele i probabilitatea) determin nivelul impactului. La evaluarea
acestuia se ine seama de gradul de ireversabilitate al efectelor exercitate asupra elementelor biotice i abiotice ale ariei
naturale protejate.
Tabel 34. Nivelul impactului

NIVELUL IMPACTULUI
SEMNIFICATIV MODERAT NESEMINIFICATIV
(de la 15 la 25) (de la 5 la 12) (de la 1 la 4)
Afectarea major a speciilor i a Afectarea semnificativ a speciilor i Alterare minor a componentelor
populaiilor locale; a populaiilor locale; naturale, inclusiv a speciilor i a
populaiilor locale;
Puternic caracter de ireversibilitate; Caracter de ireversibilitate sczut;
Puternic caracter de reversibilitate;
anse minime de refacere a Refacerea strii iniiale a mediului
echilibrului iniial chiar i pe termen este posibil, intr-un termen lung Refacerea uoar, de la sine a strii
lung iniiale, intr-o perioad scurt de timp,
fr eforturi suplimentare
Indicatorii cheie pentru evaluarea nivelului impactului sunt reprezentai de numrul de specii afectate pe de o
parte i de numrul de indivizi ai populaiilor locale afectai, pe de alt parte. Consecinele sunt cuantificate conform
datelor prezentate anterior. Dup cuantificarea consecinelor este evaluat gradul de ireversibilitate al efectelor asupra
mediului i se obine evaluarea final a nivelului impactului asociat realizrii i exploatrii podului peste Prut asupra
ROSCI0213 Rul Prut i a rezervaiilor naturale RN 2.556 Rul Prut i RN 2.554 Cotul Bran pe Rul Prut.
Conform metodologiei prezentate anterior, impactul potenial al realizrii i exploatrii podului peste Prut asupra
speciilor i habitatelor este prezentat in tabelul 35.

Tabel 35. Matricea de evaluare a impactului realizrii i exploatrii podului peste Prut asupra ariilor naturale protejate
IMPACT FACTORUL FACTOR DE STRES PROBABILITAT CONSECINE NIVEL IMPACT IMPACT
DE MEDIU EP C PxC REZIDUAL
AFECTAT TERMEN TERMEN TERMEN LUNG
SCURT MEDIU
D IND D IND D IND
DISTRUGEREA HABITATULUI NEAPLICABIL
FRAGMENTAREA HABITATULUI NEAPLICABIL
DEGRADAREA HABITATULUI
AER EMISII POLUANI 3 1 3 1 1 1 1 1 1
ATMOSFERICI
ZGOMOT I VIBRAII 3 1 3 1 1 1 1 1 1
APA CANTITATE CRESCUT DE 1 1 1 1 1 1 1 1 1
SEDIMENTE
CRETEREA TURBIDITII 1 1 1 1 1 1 1 1 1
APEI
DEVERSAREA ACCIDENTAL 2 2 4 1 1 1 1 1 1
1DEGRADAREA HABITATULUI
A APELOR UZATE PRODUSE

IN ORGANIZAREA DE
ANTIER
SCURGERI ACCIDENTALE DE 1 3 3 1 1 1 1 1 1
SUBSTANE POLUANTE DE
LA UTILAJE SAU DIN
ACTIVITATEA DE ANTIER
PTRUNDEREA IN AP A 1 3 3 1 1 1 1 1 1
MATERIALELOR FINE DIN
CADRUL DEPOZITELOR
INTERMEDIARE DE
MATERIALE DE
CONSTRUCIE
POLUAREA APELOR RULUI 1 3 3 1 1 1 1 1 1
PRUT CU APELE FOLOSITE
PENTRU SPLAREA
UTILAJELOR DE
CONSTRUCTIE
AMPLASARE ORGANIZARE 1 1 1 1 1 1 1 1 1
DE ANTIER
DEFRIAREA VEGETAIEI IN 4 1 4 1 1 1 1 1 1
SOL AMPLASAMENTUL
I PROIECTULUI
SUBSOL EXCAVAII I UMPLUTURI 5 2 10 1 1 1 1 1 1
POLUARE CU SUBSTANE 2 2 4 1 1 1 1 1 1
POLUANTE DIN ACTIVITATEA
DE CONSTRUCIE / ANTIER
DEEURI DIN ACTIVITATEA 3 2 6 1 1 1 1 1 1
DE CONSTRUCIE
DEEURI MENAJERE 2 2 4 1 1 1 1 1 1
POLUARE DISPERS A 2 3 6 1 1 1 1 1 1
SOLULUI I SUBSOLULUI
REPREZENTAT DE
ACTIVITATEA UTILAJELOR IN
FRONTURILE DE LUCRU
COMPACTARE 5 1 5 1 1 1 1 1 1
AFECTAREA HABITATULUI 1 1 1 1 1 1 1 1 1
FLOR
6430 COMUNITI DE LIZIER
CU IERBURI INALTE
HIGROFILE DE LA NIVELUL
CMPIILOR, PN LA CEL
MONTAN I ALPIN
6510 PAJITI DE ALTITUDINE
JOAS (ALOPERCURS
PRATENSIS SANGUISORBA
OFFICINALIS)
3270 RURI CU MALURI
NMOLOASE CU VEGETAIE
DE CHENOPODION RUBRI I
BIDENTION

3150 LACURI EUTROFE
NATURALE CU VEGETAIE
TIP MAGNOPOTAMION SAU
HYDROCHARITION
3160 LACURI DISTROFICE I
IAZURI
91F0 PDURI RIPARIENE
MIXTE CU QUERCUS ROBUR,
ULMUS LAEVIS, FRAXINUS
EXCELSIOR SAU FRAXINUS
ANGUSTIFOLIA DIN LUNGUL
MARILOR RURI (ULMENION
MINOR)
AMPLASARE ORGANIZARE 1 3 3 1 1 1 1 1 1
DE ANTIER
DEFRIAREA VEGETAIEI IN 5 1 5 1 1 1 1 1 1
AMPLASAMENTUL
PROIECTULUI
3 1 3 1 1 1 1 1 1
POLUAREA CU PARTICULE IN
SUSPENSIE
5 1 5 1 1 1 1 1 1
EXCAVAII I UMPLUTURI
5 1 5 1 1 1 1 1 1
COMPACTARE
ZGOMOTUL, CIRCULAIA 3 1 3 1 1 1 1 1 1
UTILAJELOR I
MIJLOACELOR DE
TRANSPORT, IMPIEDICAREA
ACCESULUI IN ANUMITE
ZONE DE HRNIRE
5 1 5 1 1 1 1 1 1
EXCAVAII I UMPLUTURI

5 1 5 1 1 1 1 1 1
COMPACTARE
3 1 3 1 1 1 1 1 1
POLUAREA CU PARTICULE IN
SUSPENSIE
Lutra lutra 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Spermophilus citellus 4 3 12 1 1 1 1 1 1
Abramis brama 2 1 2 1 1 1 1 1 1
Myotis myotis 1 1 1 1 1 1 1 1 1
FAUN Bombina bombina 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Emys orbicularis 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Aspius aspius 2 1 2 1 1 1 1 1 1
Misgurnus fossilis 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Cobitis taenia 2 1 2 1 1 1 1 1 1
Blicca bjoerkna 2 1 2 1 1 1 1 1 1
Chondrostoma nasus 2 1 2 1 1 1 1 1 1
Leuciscus idus 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Lota lota 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Pelecus cultratus 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Rhodeus sericeus amarus 2 1 2 1 1 1 1 1 1
Zingel streber 2 1 2 1 1 1 1 1 1
Zingel zingel 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Gobio kessleri 2 1 2 1 1 1 1 1 1
Gobio gobio 2 1 2 1 1 1 1 1 1
Gymnocephalus schraetzer 2 1 2 1 1 1 1 1 1
Gymnocephalus cernuus 2 1 2 1 1 1 1 1 1
Hypophthalmichthys molitrix 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Scardinius erythrophthalmus 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Arytrura musculus 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Marsilea quadrifolia 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Hyla arborea 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Astacus astacus 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Hirudo medicinalis 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Ceratophyllum demersum 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Hippuris vulgaris 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Hydrocharis morsus-ranae 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Neottia nidus-avis 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Nuphar lutea 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Nymphaea alba 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Nymphoides peltata 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Orchis laxiflora ssp. elegans 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Polygonum amphibium 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Potamogeton lucens 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Salvinia natans 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Schoenus ferrugineus 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Stratiotes aloides 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Trapa natans 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Vallisneria spiralis 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Alauda arvensis 4 2 8 1 1 1 1 1 1
Anas platyrhynchos 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Anser anser 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Anthus campestris 3 1 3 1 1 1 1 1 1
Ardea cinerea 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Buteo buteo 1 3 3 1 1 1 1 1 1
Carduelis cannabina 3 1 3 1 1 1 1 1 1
Carduelis carduelis 3 1 3 1 1 1 1 1 1
Ciconia ciconia 3 1 3 1 1 1 1 1 1
Columba livia domestica 3 1 3 1 1 1 1 1 1
Corvus frugilegus 3 1 3 1 1 1 1 1 1
Corvus monedula 3 1 3 1 1 1 1 1 1
Coturnix coturnix 3 1 3 1 1 1 1 1 1
Cuculus canorus 1 2 2 1 1 1 1 1 1
Dendrocopos syriacus 3 1 3 1 1 1 1 1 1
Egretta alba 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Egretta garzetta 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Emberiza hortulana 3 1 3 1 1 1 1 1 1
Ficedulla albicollis 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Ficedulla parva 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Fulica atra 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Galerida cristata 3 1 3 1 1 1 1 1 1
Hirundo rustica 3 1 3 1 1 1 1 1 1
Lanius collurio 3 1 3 1 1 1 1 1 1
Lanius minor 3 1 3 1 1 1 1 1 1
Melanocorypha calandra 3 1 3 1 1 1 1 1 1
Miliaria calandra 3 1 3 1 1 1 1 1 1
Oenanthe oenanthe 3 1 3 1 1 1 1 1 1
Passer domesticus 3 1 3 1 1 1 1 1 1
Passer montanus 3 1 3 1 1 1 1 1 1
Perdix perdix 3 1 3 1 1 1 1 1 1
Phalacrocorax carbo 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Phalacrocorax pygmeus 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Phassianus colchicus 3 1 3 1 1 1 1 1 1
Pica pica 3 1 3 1 1 1 1 1 1
Sterna hirundo 3 1 3 1 1 1 1 1 1
Streptopelia decaocto 3 1 3 1 1 1 1 1 1
Sturnus vulgaris 3 1 3 1 1 1 1 1 1
Turdus merula 3 1 3 1 1 1 1 1 1
Turdus pilaris 3 1 3 1 1 1 1 1 1
Upupa epops 3 1 3 1 1 1 1 1 1
Cygnus olor 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Vanellus vanellus 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Ixobrychus minutus 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Falco tinnunculus 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Merops apiaster 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Riparia riparia 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Corvus corone cornix 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Dendrocopos major 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Oriolus oriolus 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Parus coerelus 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Parus major 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Garrulus glandarius 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Phasianus colchicus 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Charadrius dubius 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Chlidonias hybridus 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Cyprinus carpio 2 1 2 1 1 1 1 1 1
Carasius auratus gibelio 2 1 2 1 1 1 1 1 1
Scardinus erythrophtalmus 2 1 2 1 1 1 1 1 1
Sander (Stizostedion) lucioperca 2 1 2 1 1 1 1 1 1
Sander volgense 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Perca fluviatilis 2 1 2 1 1 1 1 1 1
Vimba vimba 2 1 2 1 1 1 1 1 1
Chrondrostoma nasus 2 1 2 1 1 1 1 1 1
Gobio gobio 2 1 1 1 1 1 1 1 1
Carassius carassius 2 1 2 1 1 1 1 1 1
Carassius auratus gibelio 2 1 2 1 1 1 1 1 1
Neogobius gymnotrachelus 2 1 1 1 1 1 1 1 1
Pseudorasbora parva 2 1 2 1 1 1 1 1 1
Rhodeus amarus 2 1 2 1 1 1 1 1 1
Rutilus rutilus 2 1 2 1 1 1 1 1 1
Tinca tinca 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Alburnus alburnus 2 1 2 1 1 1 1 1 1
Acipenser ruthenus 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Silurus glanis 2 1 2 1 1 1 1 1 1
Esox lucius 2 1 2 1 1 1 1 1 1
Squalis cephalus 2 1 2 1 1 1 1 1 1
Abramis sapa 2 1 2 1 1 1 1 1 1
Alburnoides bipunctatus 2 1 2 1 1 1 1 1 1
Lepomis gibbosus 2 1 2 1 1 1 1 1 1

Neogobius kessleri 2 1 2 1 1 1 1 1 1
Sabanajewia balcanica 2 1 2 1 1 1 1 1 1
Proterorhinus semilunaris 2 1 2 1 1 1 1 1 1
Lacerta agilis 2 1 2 1 1 1 1 1 1
Lacerta viridis 2 2 4 1 1 1 1 1 1
Natrix natrix 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Rana esculenta 2 1 2 1 1 1 1 1 1
Rana ridibunda 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Triturus vulgaris 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Helix pomatia 2 2 4 1 1 1 1 1 1
Planorbis planorbis 2 1 2 1 1 1 1 1 1
Planorbis carinatus 2 1 2 1 1 1 1 1 1
Limax 2 1 2 1 1 1 1 1 1
Microtus arvalis 3 1 3 1 1 1 1 1 1
Apodemus agrarius 3 1 3 1 1 1 1 1 1
Talpa europaea 3 1 3 1 1 1 1 1 1
Lepus europaeus 3 1 3 1 1 1 1 1 1
Vulpes vulpes 3 1 3 1 1 1 1 1 1
Arvicola terrestris 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Myotis daubentoni 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Myotis dasycneme 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Neomys anomalus 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Neomys fodiens 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Nyctereutes procyonoides 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Ondatra zibethicus 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Sicista subtilis 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Spalax graecus 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Sus scrofa 1 1 1 1 1 1 1 1 1
NIVEL IMPACT TERMEN SCURT: NESEMNIFICATIV ASUPRA AERULUI, APEI, FLOREI, FAUNEI (CU EXCEPIA IMPACTULUI ASUPRA CIOCRLIILOR DE CMP
I A PPNDILOR CARE ESTE MODERAT IN CAZULALTERNATIVEI 2) I MODERAT ASUPRA SOLULUI
NIVEL IMPACT TERMEN MEDIU: NESEMNIFICATIV
NIVEL IMPACT TERMEN LUNG: NESEMNIFICATIV
NIVEL IMPACT REZIDUAL: NESEMNIFICATIV

Construcia i exploatarea podului peste Prut in varianta 1 (varianta propus) nu va afecta populaiile
speciilor intlnite pe amplasamentul podului i a celor din vecintatea amplasamentului, inclusiv a celor pentru a
cror protecie au fost desemnate situl de importan comunitar ROSCI0213 Rul Prut i rezervaiile naturale
Rul Prut i Cotul Bran pe Rul Prut deoarece:
a. Scoaterea unor suprafee de teren din circuitul agricol (schimbarea destinaiei terenurilor) nu va avea
impact semnificativ asupra biodiversitii deoarece:
- in amplasamentul podului peste Prut inclus in teritoriile suprapuse ale ROSCI0213 Rul Prut i ale rezervaiilor
naturale Rul Prut i Cotul Bran pe Rul Prut nu au fost identificate specii de flor sau habitate de interes
conservativ in cazul ambelor variante studiate;
- terenul ocupat permanent pentru realizarea podului i a drumului de legtur reprezint un procent foarte mic
din suprafaa total a zonei analizate i in prezent este ocupat de habitatul Ruderal Communities;
- terenurile afectate temporar de lucrri vor fi refcute la finalizarea proiectului i vor fi integrate in circuitul
agricol;
b. Nu vor fi afectate speciile acvatice care triesc in apele rului Prut deoarece:
- lucrrile de construcie nu vor fi realizate in cadrul albiei minore a rului Prut;
- distana minim dintre amplasamentul lucrrilor i albia minor a rului Prut este de aproximativ 10 m pe malul
drept i 5 m pe malul stng;
- nu este necesar devierea cursului rului Prut, va fi pstrat regimul de curgere i adncimea apei;
- nu vor fi modificate caracteristicile fizico-chimice ale apei;
- lucrrile din vecintatea albiei minore a rului Prut vor fi realizate la adpostul unor incinte de palplane astfel
inct s nu existe riscul ptrunderii materialelor de construcie in apele rului Prut;
- lucrrile de construcie nu vor fi realizate in perioada martie iunie (perioada de reproducere a speciilor de faun
pentru a cror protecie au fost desemnate ROSCI0213 Rul Prut i rezervaiile naturale Rul Prut i Cotul Bran
pe rul Prut;
- vor fi montate panouri fonoabsorbante cu rol de atenuare a zgomotului pe toata lungimea podului i a drumului
de legtur;
c. Nu vor fi afectate habitate de importan comunitar deoarece:

- in amplasamentul podului peste Prut i in vecintatea acestuia nu sunt prezente habitate de interes comunitar in
cazul ambelor variante studiate;
- habitatele pentru a cror protecie a fost desemnat ROSCI0213 Rul Prut nu vor fi afectate sub nicio form de
realizarea proiectului;
- nu exist posibilitatea deteriorrii semnificative sau o pierdere total a unui habitat de interes comunitar;
- nu vor fi inundate terenurile din amplasamentul proiectului sau cele din vecintatea acestuia;
d. Realizarea proiectului nu va conduce la fragmentarea habitatelor deoarece:

- in amplasamentul proiectului nu exist habitate de importan comunitar;
- n zona analizat exist deja mai multe drumuri de exploatare;
- structurile realizate in cadrul proiectului nu vor impiedica deplasarea indivizilor prezeni la nivelul
amplasamentului;
e. Nu se va pierde sau degrada habitatul de hrnire a speciilor de faun identificate in amplasamentul

proiectului sau menionate in formularul standard al ROSCI0213 Rul Prut i a celor pentru a cror
protecie au fost desemnate rezervaiile naturale Rul Prut i Cotul Bran pe Rul Prut deoarece:
- terenul ocupat definitiv pentru realizarea proiectului reprezint un procent foarte mic din suprafaa analizat, astfel
inct nu se va reduce semnificativ arealul de hrnire al speciilor observate in amplasamentul proiectului i in
vecintatea acestuia;
- in vecintatea amplasamentului proiectului exist habitate similare pe care exemplarele de faun observate in
amplasamentul proiectului le pot folosi pentru hrnire sau adpost in perioada realizrii lucrrilor de construcie;
- impactul se manifest numai in amplasamentul fiecrui front de lucru, astfel inct nu va exista un impact care s
se manifeste la nivelul intregului amplasament;
f. Nu vor fi afectate zonele de reproducere, odihn i adpost, deoarece:

- amplasamentul lucrrilor nu reprezint habitat de reproducere pentru speciile identificate, ci numai habitat de
hrnire;
- zonele de reproducere pentru a cror protecie a fost desemnat rezervaia natural Cotul Bran pe Rul Prut nu
vor fi afectate de realizarea podului deoarece nu se va lucra in albia minor a rului Prut, rezervaia va fi
supratravresat efectiv prin intermediul podului. De asemenea, vor fi montate panouri fonoabsorbante pe toat
lungimea podului i a drumului de legtur;
- in amplasamentul lucrrilor nu au fost observate cuiburi sau juvenili ai speciilor de faun identificate in
amplasamentul proiectului;
- realizarea proiectului nu afecteaz suprafeele cunoscute ca zone de odihn i adpost;
- construcia i exploatarea podului peste Prut nu va duce la izolarea reproductiv a unei specii de interes
comunitar sau a speciilor tipice care intr in compoziia unui habitat de interes comunitar;
g. Realizarea proiectului nu va conduce la modificri semnificative in densitatea populaiilor

(nr.indivizi/suprafa), deoarece:
- construcia i exploatarea podului peste Prut nu va contribui la reducerea efectivului populaional al speciilor
identificate in amplasamentul proiectului;

- exemplarele observate in amplasamentul proiectului se vor deplasa in habitatele similare din vecintate de unde
vor reveni la finalizarea proiectului, astfel inct nu se va modifica decat temporar densitatea relativ;
- realizarea podului peste Prut nu va contribui la creterea ratei mortalitii;
- construcia i exploatarea podului peste Prut nu implic activiti de pescuit, vntoare sau colectarea plantelor;
h. Zgomotul produs nu va contribui la afectarea semnificativ a speciilor de faun identificate in

amplasamentul proiectului deoarece:
- lucrrile de construcie nu vor fi realizate in perioada de reproducere a speciilor identificate in amplasamentul
proiectului i in vecintatea acestuia (in perioada martie iunie);
- exemplarele observate in amplasamentul proiectului se vor deplasa in habitatele similare din vecintatea
amplasamentului ca urmare a nivelului de zgomot i a prezenei utilajelor i a muncitorilor;
- aceste exemplare vor reveni la finalizarea lucrrilor de construcie, astfel incat impactul nu va fi semnificativ;
- impactul zgomotului se manifest numai in cadrul fiecrui front de lucru, astfel inct nu va fi afectat intreaga
suprafa a amplasamentului;
- pe toat lungimea podului i a drumului de legtur vor fi montate panouri fonoabsorbante performante;
- dup finalizarea lucrrilor de construcie, nivelul zgomotului din amplasamentul analizat va fi mai mic dect
limitele impuse prin STAS 10009-88 Acustic urban;
i. Nu vor fi deviate rutele de migraie deoarece:

- dei in amplasamentul proiectului au fost observate specii in pasaj, deoarece nlimea zborului din timpul
migraiei este mult superioar inlimii la care se vor realiza lucrrile de construcie, aceste lucrri nu vor constitui
o barier in calea migraiei psrilor;
- exemplarele de psri observate in pasaj deasupra amplasamentului proiectului nu vor fi afectate sub nicio form
de realizarea i exploatarea podului peste Prut;
- locaia proiectului nu reprezint loc de popas sau de reproducere pentru speciile de psri migratoare pentru a
cror protecie a fost desemnat rezervaia natural Rul Prut;
j. Efectele indirecte asupra populaiilor de faun din cadrul amplasamentului sau din vecintatea acestuia
sunt nesemnificative deoarece:
- exemplarele de faun observate in amplasamentul proiectului se vor deplasa in habitatele similare din
vecintatea proiectului de unde vor reveni la finalizarea lucrrilor;
- la finalizarea lucrrilor de construcie, nu va mai exista impact indirect asupra faunei identificate in amplasamentul
proiectului;
- proiectul nu implic utlizarea resurselor de care depinde diversitatea biologic: nu vor fi exploatate ape de
suprafa, nu vor fi extrase argil, nisip, pietri din amplasamentul proiectului;
- realizarea lucrrilor nu prevede scoaterea unor suprafee din circuitul forestier, ci numai tierea a 51 exemplare
de plop, dar la finalizarea lucrrilor vor fi plantate 306 exemplare de plop i / sau salcii.

innd cont de toate aspectele prezentate in cadrul acestui memoriu, impactul negativ al realizrii i
exploatrii podului peste Prut in cazul variantei 1 (varianta propus) este nesemnificativ, temporar i reversibil.
In cazul variantei 2, impactul asupra biodiversitii este similar, cu excepia impactului asupra
exemplarelor de popndu i ciocrlii de cmp observate in amplasamentul variantei 2, impact care va fi moderat,
conform matricei de impact.
In perioada execuiei lucrrilor i in perioada de operare a podului peste Prut vor fi luate msuri adecvate
astfel inct impactul potenial asupra mediului s fie redus / eliminat:
lucrrile de construcie nu vor fi realizate in albia minor a rului Prut;
in toat perioada realizrii lucrrilor de construcie va fi pstrat morfologia albiei i regimul de curgere al rului
Prut;
lucrrile din vecintatea albiei minore a rului Prut vor fi realizate la adpostul unor incinte de palplane astfel
inct s nu existe pericolul ptrunderii materialelor de construcie in apele rului Prut;
spaiile prevzute in proiect a fi afectate temporar/permanent de lucrri vor fi limitate la strictul necesar i vor fi
clar delimitate in teren inaintea inceperii lucrrilor;
este strict interzis afectarea altor spaii de realizarea lucrrilor sau deplasarea utilajelor in afara drumurilor de
acces/exploatare existente in zona analizat;
se va preveni afectarea suprafeelor din vecintatea amplasamentului proiectului pentru a preveni pierderi de
habitat. Totodat aceast msur asigur existena unor spaii similare in vecintatea amplasamentului
proiectului in care exemplarele de animale se pot retrage in perioada realizrii lucrrilor de construcie;
amplasamentul proiectului va fi verificat inainte de inceperea lucrrilor;
similare din vecintatea amplasamentului proiectului
antierul va fi imprejmuit pentru a limita emisiile de poluani atmosferici i de zgomot i afectarea spaiilor din
vecintatea amplasamentului proiectului;
lucrrile de construcie propuse nu vor fi realizate in perioada martie iunie (perioada de reproducere a speciilor
identificate in amplasamentul proiectului sau a celor pentru a cror protecie au fost declarate cele trei arii
naturale protejate);
solul vegetal va fi excavat i depozitat separat de materialul nefertil i va fi utilizat pentru refacerea spaiilor
in toata perioada execuiei lucrrilor de construcie vor fi utilizate cele mai bune tehnici de execuie in vederea
reducerii emisiilor;
organizarea de antier va fi amplasat in afara ariilor naturale protejate i la distan mare de albia minor a
rului Prut;
apele uzate generate in cadrul organizrii de antier vor fi epurate prin intermediul staiei de epurare;

vor fi folosite utilaje i mijloace de transport silenioase, pentru a diminua zgomotul datorat activitii de
construcie care alung speciile de animale (inclusiv psrile), precum i echiparea cu sisteme performante de
minimizare i reinere a poluanilor in atmosfer;
utilajele se vor deplasa numai pe drumurile de exploatare existente pentru a preveni compactarea solului i
deterioarea habitatelor din vecintatea amplasamentului proiectului;
verificarea zilnica a utilajelor i echipamentelor utilizate;
interzicerea intrrii in antier a utilajelor i echipamentelor care nu sunt etane i pierd produs petrolier;
splarea mainilor la ieirea din antier, in spaii special amenajate, la distan mare de albia rului Prut;
folosirea unor utilaje ale cror emisii de gaze i nivel de zgomot sunt in conformitate cu prevederile legislaiei in
domeniu;
transportul materialelor purverulente la punctele de lucru se va realiza numai in stare umed sau acoperite pentru
evitarea depozitrii necontrolate a materialelor rezultate in timpul lucrrilor (pmnt, nmol rezultat din operaiile
de excavaii i umpluturi);
interzicerea depozitrii materialelor de orice tip in imediata apropiere a cursului rului Prut;
deeurile vor fi colectate i depozitate selectiv in cadrul organizrii de antier in spaii special amenajate i dotate
cu pubele de unde vor fi preluate de ctre o firm specializat in baza unui contract;
este strict interzis depozitarea deeurilor direct pe sol sau in apropierea cursului de ap;
etapizarea operaiilor generatoare de praf i umectarea suprafeelor decopertate din frontul de lucru/ in
perioadele secetoase astfel incat nivelul concentraiilor de pulberi in atmosfer s fie situate sub valoarea limit
pentru protecia ecosistemelor;
alimentarea cu combustibili a utilajelor tehnologice se va realiza la punctele de alimentare din incinta organizrii
de antier sau la unitile specializate;
evitarea pierderilor de hidrocarburi petroliere de la utilajele i mijloacele de transport care ar putea conduce la
modificarea calitii apei;
este strict interzis prelevarea materialelor de construcie necesare pentru realizarea lucrrilor din albia rului
Prut;
vor fi montate panouri fonoabsorbante performante pe toat lungimea podului i a drumului de legtur;
in toat perioada realizrii lucrrilor de construcie va fi respectat planul de prevenire a polurii accidentale;
constructorul va desemna o persoan responsabil cu protecia factorilor de mediu i implementarea msurilor
de reducere a impactului;
amplasamentul proiectului va fi monitorizat periodic (conform planului de monitorizare propus) de ctre o firm
specializat in domeniul biodiversitate;
spaiile afectate temporar de lucrri vor fi refcute cu solul vegetal excavat iniial, in cel mai scurt timp dup
finalizarea lucrrilor de construcie;
este interzis utilizarea solului din alte zone pentru a evita introducerea de specii invazive i modificarea
compoziiei specifice a biocenozei;

In perioada de exploatare a podului peste Prut, pentru protecia biodiversitii pot fi adoptate urmtoarele msuri:
verificarea gradului de refacere a spaiilor afectate temporar de lucrri;
verificarea i intreinerea periodic a strii podului;
verificarea modului de colectare a apelor pluviale i trecerea acestora prin decantoare si separatoare de
hidrocarburi;
monitorizarea amplasamentului conform planului de monitorizare propus.
Deoarece in amplasamentul lucrrilor nu au fost identificate speciile pentru a cror protecie au fost desemnate
ROSCI0213 Rul Prut i RN Rul Prut i RN Cotul Bran pe Rul Prut, speciile i habitatele identificate in amplasamentul
proiectului i in vecintatea acestuia nu vor fi afectate sub nicio form de realizarea proiectului i vor fi adoptate msuri
pentru reducerea/eliminarea impactului potenial al proiectului asupra mediului, realizarea i exploatarea podului peste
Prut va avea impact nesemnificativ asupra biodiversitii.
Bibliografie
Bertel Bruun, Hakan Delin, Lars Svensson, 2009: Determinator ilustrat Pasarile din Romania si Europa, ISBN
0600599647;

Ciocrlan V., 2004: Flora segetal a Romniei, ISBN 973-40-0657-6, Editura Ceres, Bucureti;
Ciocrlan V., 2009 Flora ilustrat a Romniei. Pteridophyta i Spermatophyta, 340 pag., Editura Ceres,
Bucureti;
Ciochia V., - Dinamica si migratia pasarilor Editura Stiintifica si Enciclopedica. 1984;
Combroux I. & Schwoerer C., 2007. Evaluarea statutului de conservare al habitatelor i speciilor de interes
comunitar din Romnia. Ghid metodologic. Timioara: Editura Balcanic;
Convention on the Conservation of European Wildlife and Natural Habitats (2003).
Doni N., 2005: Habitatele din Romnia, ISBN 973-96001-4-X, Editura Silvic Bucureti;
Gafta D., Mountford O. Manual de Interpretare a Habitatelor din Romania, MMDD 2008, ISBN 978-973-751-697-
8;
Gheorghe Dihoru, Gavril Negrean, Cartea Roie a plantelor vasculare din Romnia, Editura Academiei Romne,
2009
Ghidul JASPERS pentru evaluarea impactului pentru proiecte de construcii de autostrzi i drumuri;
Godeanu S., 1997: Elemente de monitoring ecologic/integrat, 146 pag., Editura Bucura Mond;
Godeanu S., 2004: Ecotehnie (ediia a 2-a), 224 pag., Editura Bucura Mond;
Godeanu S., Bavaru A., Butnaru G., Bogdan A., 2007, Biodiversitatea i Ocrotirea Naturii, Editura Academiei
Romne, Bucureti;
Grecescu D., 1898: Conspectul florei Romaniei;
Ianos I., Pumain D., Racine J. B., 2000: Integrated urban systems and sustainability of urban life;
Ielenicz Mihai, 2000: Harta fizica a Romaniei, AMCO PRESS;
Ionescu Alex., s.a. 1982: Ecologie si protectia ecosistemelor, Universitatea Craiova / Unesco RSR;
Ionescu Alex., s.a. 1982: Ecologie i protecia ecosistemelor;
Lzrescu Vasile, 1980: Geologie Fizic, Editura Tehnic, Bucureti;
Liliecii i Evaluarea Impactului asupra Mediului Ghid Metodologic Asociaia pentru Protecia Liliecilor din
Romnia, 2008
Marchidanu Eugeniu, 1987: Practica geologic inginereasc n construcii, Editura Tehnic, Bucureti
Meghea Aurelia, Vailiu Cristina, Metode analitice de monitorizare a mediului: curs la distan;
Moldovan Zenovia, 2007, Legislatie i monitorizare de mediu;
Moldoveanu A. M., 2005: Poluarea aerului cu particule, Editura Matrixrom, 175 pag. ISBN: 973-685-905-3;
Mutihac Vasile, 1990: Structura geologic a teritoriului Romniei, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti;
Oncescu Nicolae, 1965: Geologia Romniei, Editura Tehnic, Bucureti;
Punescu I., Atudorei A., 2002: Gestiunea deeurilor urbane;
Popescu Maria, Popescu Miron, 2005: Ecologie aplicat, Editura Matrixrom, 307 pagini,ISBN 9736851834;
Popovici M., 2002, Atlas Botanic;

Posea Grigore, 2005: Geomorfologia Romaniei relief, tipuri, geneza, regionare, Editura Fundatiei Romania de
Maine;
Pumnea O., s.a. 1994: Protectia mediului ambiant, Editura Didactic i Pedagocic, Bucureti;
Risnoveanu, Geta, 1999, Metode i tehnici in ecologia populaiei;
Rojanschi V., Bran F., 2002: Politici i strategii de mediu;
Rojanschi V., Bran F., Diaconu Ghe. 2002: Protecia i ingineria mediului;
Rosu A., 1980: Geografia fizic a Romniei;
Rudescu L. - Migraia Psrilor Editura tiinific Bucuresti, 1958;
Sanda V., llerer K. & Burescu P.,2008: Fitocenozele din Romania. Sintaxonomie, structura, dinamica si evolutie,
ISBN 9789735583415, Editura Ars Docendi;
Suler J., 2005: Metode de fundamentare pentru elaborarea i implementarea strategiilor de urbanizare;
Tataram Ni, 1988: Geologie stratigrafica si paleogeografie, Editura Tehnic, Bucureti;
Voicu Victor, 2002: Combaterea noxelor in industrie;
Able, K. W., J. P. Manderson, and A. Studholme. 1998. The Distribution of Shallow Water Juvenile Fishes in an
Urban Estuary: The Effects of ManMade Structures in the Lower Hudson River. Estuaries, 21;
Able, K. W., J. P. Manderson, and A. Studholme. 1999. Habitat Quality for Shallow Water Fishes in an Urban
Estuary: The Effects of ManMade Structures on Growth. Marine Ecology Progress Series, 187;
Alexander, C., and M. Robinson. 2006. Quantifying the Ecological Significance of Marsh Shading: Impact of
Private Recreational Docks in Coastal Georgia. Coastal Resources Division, Georgia Department of Natural
Resources, Brunswick, Georgia;
Best Management Practices for Bridges Installation, Maintenance or Removal, British Columbia;
Broome, S.W., C.B. Craft, S.D. Struck, M. SanClements. 2005. Final Report: Effects of Shading from Bridges on
Estuarine Wetlands. N.C. State University Center for Transportation and the Environment/NCDOT Joint
Research Program;
Compendium of Environmental Stewardship Practices in Construction and Maintenance, Center for
Environmental Excellence by AASHTO;
DuffyAnderson, J. T., and K. W. Able. 1999. Effects of Municipal Piers on the Growth of Juvenile Fish in the
Hudson River Estuary: A Study across the Pier Edge. Marine Biology, 133;
Fish and Fish Habitat Impact Assessment, Georgetown South Service Expansion and Union-Pearson Rail Link ,
July 2009;
Guidelines for Bridge Construction or Maintenance to Accommodate Fish & Wildlife Movement and Passage,
Arizona Game and Fish Department, Habitat Branch, November 2008;
Guidelines for the Protection of Fish and Fish habitat during Bridge Maintenance Operations in British Columbia,
Water Quality Unit, Habitat Management Division, 1991;

Hanson J, Helvey M, Strach R. editors. 2003. Non-fishing impacts to essential fish habitat and recommended
conservation measures. Long Beach (CA): National Marine Fisheries Service (NOAA Fisheries) Southwest
Region. Version 1. 75 p.
Hastings, M. C. and Popper, A. N., 2005, Effects of sound on fish. California Department of Transportation
Contract 43A0139 Task Order, 1.
Land Development Guidelines for the Protection of Aquatic Habitat, Habitat Management Division of the
Department of Fisheries and Oceans and the Integrated Management Branch of the Ministry of Environment,
Lands and Parks, 1993;
National Marine Fisheries Service. 2004. NonFishing Impacts to Essential Fish Habitat and Recommended
Conservation Measures. National Marine Fisheries Service and US Fish and Wildlife Service, Washington, D.C;
Nightingale, B., and C. Simenstad. 2001. Overwater Structures: Marine Issues. Submitted to Washington
Department of Fish and Wildlife, Washington Department of Ecology, and Washington Department of
Transportation;
River ecology Impact assessment for the proposed construction of a new bridge across the Yellowwoods River at
Breidbach, USK Consulting, Environmental& Waste Services, June 2009;
Struck, S. D., C. B. Craft, S. W. Broome, M. D. Sanclements, and J. N. Sacco. 2004. Effects of Bridge Shading
on Estuarine Marsh Benthic Invertebrate Community Structure and Function. Environmental Management, 34.
Tappan Zee Hudson River Crossing Project Environmental Impact Statement;
Wilber, D.H., and Clarke, D.G. (2001) "Biological effects of suspended sediments: A review of suspended
sediment impacts on fish and shellfish with relation to dredging activities in estuaries," North American Journal of
Fisheries Management 21(4):855-875


Memoriu de Prezentare Pod Peste Prut La Ungheni

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu de Prezentare Pod Peste Prut La Ungheni

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

COMPANIA NAIONAL DE AUTOSTRZI I DRUMURI

NAIONALE DIN ROMNIA S.A. (CNADNR S.A.)

Pod peste Prut la Ungheni

Beneficiar: CNADNR SA Pagina 2 din 186

3.4.2.13. Alte activiti care pot aprea ca urmare a proiectului................................................... 49

Beneficiar: CNADNR SA Pagina 3 din 186

4.4.2. Amenajrile i dotrile pentru protecia mpotriva zgomotului i vibraiilor.......................... 88

Beneficiar: CNADNR SA Pagina 4 din 186

VIII. LUCRARI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTITIEI, IN

Beneficiar: CNADNR SA Pagina 5 din 186

Beneficiar: CNADNR SA Pagina 6 din 186

Beneficiar: CNADNR SA Pagina 7 din 186

S.C. EXPERT PROIECT 2002 S.R.L.

Telefon/ Fax: 031.228.36.25/ 031.228.36.27

Data elaborrii: ianuarie 2016

Beneficiar: CNADNR SA Pagina 8 din 186

III. DESCRIEREA PROIECTULUI

Beneficiar: CNADNR SA Pagina 9 din 186

3.2. Justificarea necesitii proiectului

Beneficiar: CNADNR SA Pagina 10 din 186

Figura 1. Plan de amplasament al proiectului

Figura 2. Ilustrarea suprafeelor afectate temporar i permanent de proiect

Beneficiar: CNADNR SA Pagina 11 din 186

Tabel 1. Suprafeele amenajate temporar i permanent pentru realizarea proiectului

Suprafaa amenajat permanent prin proiect

Beneficiar: CNADNR SA Pagina 12 din 186

Figura 3. Plan de situaie al proiectului plana 1

Figura 4. Plan de situaie al proiectului - plana 2

Beneficiar: CNADNR SA Pagina 13 din 186

Beneficiar: CNADNR SA Pagina 14 din 186

Beneficiar: CNADNR SA Pagina 15 din 186

Dispozitive de acoperire a rosturilor

Beneficiar: CNADNR SA Pagina 16 din 186

3.4.1.2. Realizarea drumului de legtur

Beneficiar: CNADNR SA Pagina 17 din 186

Profil transversal tip nr. 1:

Profil transversal tip nr. 2:

Structura rutier parte carosabil proiectat

Beneficiar: CNADNR SA Pagina 18 din 186

3.4.1.3. Punct control trecere frontier

Alctuire structur rutier parcri:

Beneficiar: CNADNR SA Pagina 19 din 186

3.4.1.5. Scurgerea apelor

3.4.1.6. Dispozitive de reducere a zgomotului

3.4.1.7. Sigurana circulaiei

Beneficiar: CNADNR SA Pagina 20 din 186

3.4.2. Elemente specifice caracteristice proiectului propus

3.4.2.2. Descrierea instalaiei i a fluxurilor tehnologice existente in amplasament

Beneficiar: CNADNR SA Pagina 21 din 186

3.4.2.4. Materii prime, energia i combustibilii utilizai, cu modul de asigurare a acestora

Consumul de materii prime pentru realizarea proiectului

Beneficiar: CNADNR SA Pagina 22 din 186

8. Podee dalate L = 2,00 m = 2 buc;

Tabel 2. Cantiti de substane folosite pentru marcarea drumului

1 EXCAVATOR 3 5.027 ore 20 l/h

Beneficiar: CNADNR SA Pagina 23 din 186

Tabel 5. Cantitatea de motorin necesar realizrii proiectului

3.4.2.5. Racordarea la reelele utilitare existente in zon

3.4.2.6. Descrierea lucrrilor de refacere a amplasamentului in zona afectat de execuia investiiei

3.4.2.7. Ci noi de acces sau schimbri ale celor existente

Figura 6. Profil transversal tip drum provizoriu

Beneficiar: CNADNR SA Pagina 24 din 186

3.4.2.8. Resurse naturale folosite in construcie i funcionare

3.4.2.9. Metode folosite in construcie