COD: PTE 27

CHIRULLI ANDREA PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

IMPRESA INDIVIDUALE REPARAREA ELEMENTELOR DEGRADATE DIN
Pagina 1 din 16
BETON ALE PODURILOR EXISTENTE

1. SCOP

Procedura are ca scop precizarea masurilor tehnico - organizatorice si a actiunilor necesare

pentru asigurarea conditiilor de calitate ale lucrarilor de reparatii ale elementelor de beton si
beton armat de la infrastructuri si suprastructuri de poduri.

2. DOMENIUL DE APLICARE

Procedura se aplica la operatiile de reabilitare a elementelor de infrastructura

( elevatii, pile si culei ) si a tablierelor din beton armat si beton precomprimat ale podurilor de
sosea.
Prezentul document este o procedura cadru care nu se aplica in cazurile concrete aferente
lucrarilor Dvs decat dupa ce a fost adaptata cerintelor specificate in contracte proiecte ,
documentatii tehnice , legi, normative ,standarde , etc .

3. DOCUMENTE DE REFERINTA

➢ STANDARD SR EN ISO 9001/2001- Sistem de management al calitatii ,

Cerinte , specifica cerintele de management al calitatii pentru organizatiile care este
necesar sa demonstreze capabilitatea lor de a furniza produse care sa indeplinesca
cerintele clientilor , precum si cerintele de reglementare aplicabile , avand drept scop
cresterea satisfactiei clientului .
➢ STANDARD SR EN ISO 9000/2001 – Sistem de management al calitatii Principii fundamentale
si vocabular care descrie notiunile fundamentale ale sistemului de management al calitatii si
specifica terminologia pentru sistemele de management al calitatii .
➢ STANDARD SR EN ISO 9004 / 2001 Sistem de management al calitatii . Linii directoare pentru
imbunatatirea performantelor , care furnizeaza , pe baza celor 8 principii de management al calitatii
, indrumari pentru imbunatatirea performantei organizatiei si cresterea satisfactiei atat a clientilor ,
precum si a altor parti interesate
➢ Legea Nr. 10/1995 privind calitatea in constructii.
➢ Hotarârea Guvernului României Nr. 766/1997 – Anexa nr.2 - Regulamentul privind
asigurarea si conducerea calitatii in constructii.
3.1. Proiect de executie
3.2. Caiet de sarcini
3.3. “Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de
beton si beton armat” – indicativ C149-87
3.4. “Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor si betoanelor” –
indicativ C130-78
3.5. Cod de prectica beton beton armat , beton prefabricat NE 012 /1999

4. DEFINITII SI PRESCURTARI

4.1. PTE = Procedura tehnica de executie

4.2. PCCVI = Plan control calitate, verificari si incercari
4.3. PAC = Plan de asigurarea calitatii
4.4. CQ = Control calitate
4.5. AQ = Asigurarea calitatii
4.6. DS= defecte de suprafata
4.7. DSA= deteriorari in strat de acoperire a armaturilor

5. DESCRIEREA PROCEDURII
 COD: PTE 27
CHIRULLI ANDREA PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE
IMPRESA INDIVIDUALE REPARAREA ELEMENTELOR DEGRADATE DIN
Pagina 2 din 16
BETON ALE PODURILOR EXISTENTE

5.1. CONDITII PREALABILE

5.1.1.Existenta la punctul de lucru a documentatiei tehnice de executie

( proiect, caiet de sarcini );
5.1.2.Existenta prezentei proceduri si a planului de asigurarea calitatii ( PAC )
care completeaza procedura de baza cu elemente concrete legate de un anumit
pod;
5.1.3. Existenta la sediul societatii si la punctul de lucru a PCCVI pentru reabilitarea fiecarui
pod in parte;
5.1.4. Existenta formularelor pentru intocmirea documentelor de control al calitatii pe tot
parcursul executiei lucrarilor;
5.1.5. Asigurarea bazei materiale, a mijloacelor de executie mecanice si manuale, a fortei de
munca si a supravegherii tehnice in conformitate cu precizarile din PAC aferent lucrarii;
5.1.6. Existenta normelor de protectia muncii si PSI si efectuarea instructajului specific
operatiilor ce urmeaza a fi efectuate;
5.1.7. Aprobare de la Politia Rutiera pentru inchiderea temporara a circulatiei pe cate o parte a
drumului cu asigurarea corespunzatoare a semnalizarii rutiere.

5.2. PROCEDURA

5.2.1.Lucrari de reparatii cu aplicarea prin torcretare a mortarelor si betoanelor

Procedura descrie explicit actiunile, fazele tehnologice, sculele, utilajele si materialele folosite
pentru lucrarile de reparatii ale elementelor de beton si beton armat de la infrastructuri si
suprastructuri de poduri rutiere.

5.3. Materialele folosite

• Cimentul

La prepararea amestecurilor pentru mortarele si betoanele aplicate prin torcretare se folosesc

cimenturi Portland.
Transportul, depozitarea si controlul calitatii cimentului se va face conform prevederilor .

• Agregatele

 La prepararea amestecurilor pentru mortare si betoane aplicate prin torcretare, se

utilizeaza agregatele naturale provenite din sfaramarea naturala a rocilor.
Necesitatea folosirii agregatelor concasate se analizeaza si stabileste de la caz la caz, in
functie de caracteristicile lucrarii.

 Agregatele folosite trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice conform STAS 1667-76

si cele indicate in N E 012/1999.

 La prepararea amestecului pentru mortarele aplicate prin torcretare se va folosi numai

nisip de rau cu sort granular pana la 5 mm.

 La prepararea amestecului pentru betoane aplicate prin torcretare se va folosi nisip de

rau cu sort granular 0….3 mm si agregate cu granula maxima 7, 10 sau 16 mm, in
functie de conditiile impuse torcretului si de posibilitatile tehnologice ale aparatului
folosit.
 COD: PTE 27
CHIRULLI ANDREA PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE
IMPRESA INDIVIDUALE REPARAREA ELEMENTELOR DEGRADATE DIN
Pagina 3 din 16
BETON ALE PODURILOR EXISTENTE

 Umiditatea agregatelor folosite la prepararea mortarelor sau betoanelor torcretate va fi

de 6-8%.

• Apa

 Apa utilizata la executarea mortarelor si betoanelor aplicate prin torcretare trebuie sa

indeplineasca conditiile tehnice din STAS 790-84.

• Aditivi

 Utilizarea aditivilor acceleratori de intarire se va face conform indicatiilor specifice ale

furnizorului si conform retetei pentru prepararea mortarelor si betoanelor pentru torcret,
stabilita de un laborator autorizat.

5.4. Echipa de lucru

• Lucrarile de torcretare se executa de echipe specializate sub supravegherea unor cadre

tehnice cu experienta in acest domeniu.
• Muncitorii din echipe sunt instruiti si verificati in prealabil asupra competentei lor in
ceea ce priveste executarea lucrarilor de torcretare, avandu-se in vedere indemanarea si
constiinciozitatea acestora.
• Echipa de torcretare se compune din:
 seful de chipa
 muncitorul de la duza
 muncitorul ajutator la conducta de cauciuc
 muncitorul de la instalatia de torcretare
 muncitorul ajutator la instalatie.
• Membrii echipei de torcretare trebuie sa indeplineasca conditiile cerute de Normativul
C130-78, pct.4.4., pct.4.5., pct.4.6..
• Indatoririle echipei de torcretare sunt cele prezentate in Normativul C130-78, Anexa 1.

5.5.Instalatii folosite la torcretarea mortarelor si betoanelor

• Se folosesc numai aparate de torcretare omologate si se respecta intocmai prevederile

din cartea tehnica a utilajului respectiv.
• Instalatia trebuie sa asigure un jet uniform de torcret, la presiune constanta, fara pulsatii.
• Instalatia folosita la torcretare trebuie sa satisfaca cerintele Normativului C130-78,
cap.3..

5.6. Prepararea si transportul amestecului uscat de torcret

• Pentru prepararea amestecului uscat de torcret se vor folosi mijloace

mecanice.
• Prepararea amestecului se face de regula la fata locului in malaxoare mobile.
• Compozitia mortarelor si betoanelor aplicate prin torcretare se stabileste
tinand seama de :
 clasa betonului si mortarului prescrisa prin proiect;
 destinatia torcretului (protectia armaturilor, complectarea sectiunilor, etc.);
 COD: PTE 27
CHIRULLI ANDREA PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE
IMPRESA INDIVIDUALE REPARAREA ELEMENTELOR DEGRADATE DIN
Pagina 4 din 16
BETON ALE PODURILOR EXISTENTE

 marca cimentului;
 granulozitatea agregatelor.

• Cantitatea de apa nu se stabileste initial, ea se adauga in mortar sau beton la iesirea

amestecului uscat din duza astfel incat sa rezulte un amestec omogen, aderent si stabil
pe suprafetele suport.
• Dozarea componentelor se recomanda sa se faca gravimetric.
• De la prepararea amestecului pana la introducerea in aparatul de torcretare si aplicarea
lui in lucrare nu trebuie sa treaca mai mult de o ora. Pastrarea amestecului trebuie astfel
facuta incat sa fie ferita de actiunea agentilor atmosferici care pot altera sau modifica
compozitia amestecului.
• Transportul amestecului uscat de la locul de preparare la aparatul de torcretare se face in
timp minim, cu mijloace adecvate, astfel incat sa nu apara modificari in compozitia
amestecului.

5.6.1. Pregatirea suprafetei suport

• Pentru lucrarile de reparatii si consolidari aplicarea torcretului se face numai dupa

completa indepartare prin cioplire a partilor degradate. Dupa indepartarea acestora pana
se ajunge la o suprafata de beton rezistent, se va efectua o spalare cu apa sub presiune si
cu jet de aer comprimat.
• Suprafata suport din beton se curata de impuritati si de stratul superficial de lapte de
ciment, realizandu-se o suprafata rugoasa pronuntata.
• Curatirea suprafetei se face prin sablare, buceardare sau periere cu perii de sarma,
urmate de o spalare cu apa sub presiune si suflare cu jet de aer comprimat.
• Operatia de torcretare se incepe numai dupa indepartarea peliculei de apa si svantarea
suprafetei suport.

5.6.3. Tehnologia de aplicare a torcretului

• Torcretarea se executa in cel putin 2 straturi:

 Primul strat reprezinta o amorsa, cu rol de a asigura o aderenta mai buna si o reducere a
materialului ricosat.
 Amorsa este constituita din ciment si nisip 0….1 mm sau 0….3 mm, in parti egale, in
greutate ( 0….1 mm cand se torcreteaza mortar, 0….3 mm cand se torcreteaza beton ).
 Stratul urmator se aplica imediat dupa terminarea executiei amorsei.
 In cazul in care nu se poate realiza grosimea din proiect din al doilea strat, se aplica mai
multe straturi de grosimi mai reduse, astfel incat torcretul sa nu se desprinda de pe
suprafata suport.
 Grosimea straturilor de mortar variaza intre 1….3 cm, iar a celor de beton 2….5 cm, in
functie de indemanarea torcretistului si conditiile tehnologice locale
( existenta plaselor de armare, numarul barelor, diametrul lor ).
 Stratul urmator se aplica inainte de sfarsitul prizei cimentului din stratul anterior.
 In cazul in care s-a depasit acest timp, inainte de aplicarea stratului nou se va pregati
suprafata conform prevederilor de la pct. 7.15..
 Pentru realizarea grosimilor prescrise in proiect trebuie prevazute dispozitive care sa
permite torcretarea pana la nivelul respectiv si se vor folosi martori rigizi.
 Armarea stratului de torcret se face cu plase flotante ( ce se aplica in timpul torcretarii,
pe masura executarii lucrarilor ). In cazul in care sunt prevazute mai multe plase de
 COD: PTE 27
CHIRULLI ANDREA PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE
IMPRESA INDIVIDUALE REPARAREA ELEMENTELOR DEGRADATE DIN
Pagina 5 din 16
BETON ALE PODURILOR EXISTENTE

armatura, se recomanda ca primul strat de torcret sa acopere in intregime plasa de

armare cea mai apropiata de stratul suport.
 Le executarea torcretarii pe suprafete verticale sensul de torcretare este recomandabil de
jos in sus.
Indiferent de sensul adoptat, se vor lua masuri pentru evitarea murdaririi suprafetelor
inca netorcretate.
 Inceperea sau reluarea operatiei de torcretare se face prin reglarea consistentei
amestecului prin manevrarea robinetului de apa, duza fiind orientata intr-o directie
diferita de cea in care se afla suprafata pregatita pentru torcretare. Cand se obtine
consistenta corecta a torcretului se indreapta duza aparatului spre suprafata de torcretat.
 In general orientarea duzei de torcretare trebuie sa fie perpendiculara fata de suprafata
suport.
In cazul in care torcretul este armat, duza trebuie sa fie tinuta la un unghi de cca 150 fata
de perpendiculara la suprafata, pntru a favoriza patrunderea materialului in spatele
armaturii.
 Distanta la care se mentine duza fata de suprafata suport este cuprinsa intre 50 cm si 200
cm in functie de presiunea realizata de aparatul de torcretare la iesirea din duza.
Muncitorul apropie sau indeparteaza duza de suprafata suport pana se obtine calitatea
corespunzatoare a torcretului.
 Aplicarea straturilor de torcret se va face prin miscarea circulara a duzei in jurul unui ax
perpendicular pe suprafata suport. Muncitorul trebuie sa aiba grija ca materialul sa fie
omogen si repartizat uniform.
 La intreruperea lucrului nu este admisa prelucrarea cu mistria a suprafetei torcretului in
stare proaspata.
 Materialul rezultat din ricosare se va inlatura; nu este permisa utilizarea lui la prepararea
unui nou amestec uscat pentru torcretare.

5.6.4 Prelucrarea suprafetei torcretului. Tratarea ulterioara.

• Pentru a se evita deranjarea structurii si a aderentei de suprafata suport, la mortarele sau

betoanele aplicate prin torcretare nu se face, de regula, o finisare ulterioara.
• In cazul in care suprafata rugoasa rezultata la torcretare nu este acceptabila, fiind
necesara o suprafata mai ingrijita, se poate face o prelucrare a suprafetei astfel:
 dupa terminarea torcretarii, se aplica un strat de mortar fin si de consistenta fluida, duza
de torcretare fiind tinuta la o distanta mai mare ( circa 150 cm );
 dupa circa 30 min. de la aplicarea acestui strat de torcretare fin, in functie de gradul de
finisare cerut, se face nivelarea suprafetei cu un dreptar;
 acoperirea denivelarilor rezultate la torcretare se poate face si prin aplicarea manuala a
unui strat de mortar ciment – nisip fin, de 3….4 mm grosime driscuit. Aplicarea acestui
mortar se va face dupa minimum 45 minute de la improscarea ultimului strat torcretat.
• In vederea protejarii mortarelor si betoanelor torcretate, pentru realizarea unor
conditii favorabile de intarire, reducerea contractiei si evitarea fisurarii trebuie luate
masuri pentru mentinerea torcretului in conditii de umiditate corespunzatoare. Apa
folosita pentru stropire trebuie sa corespunda conditiilor din STAS 790-73.
• In cazul in care dupa terminarea torcretarii, temperatura mediului ambiant scade sub
+50C, trebuie luate masuri de protejare a torcretului, prin acoperire, cu prelate si
incalzirea spatiului astfel incat temperatura mediului ambiant sa se mentina peste +50C
timp de min.7 zile.

5.6.5.Controlul calitatii lucrarilor de torcretare

 COD: PTE 27
CHIRULLI ANDREA PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE
IMPRESA INDIVIDUALE REPARAREA ELEMENTELOR DEGRADATE DIN
Pagina 6 din 16
BETON ALE PODURILOR EXISTENTE

• Principalele obligatii ce revin conducatorului tehnic al lucrarii in ceea ce priveste

controlul calitatii in timpul executiei sunt:
 sa verifice functionarea normala a instalatiilor de torcretare;
 sa verifice manevrele echipei de torcretare;
 sa asigure buna desfasurare a lucrarilor de torcretare in conformitate cu prevederile
caietelor de sarcini, Normativul C130-78 si prezenta procedura.
• Inainte de aplicarea torcretului trebuie sa se verifice si sa se consemneze in proces-verbal
de lucrari ascunse:
 starea suprafetei suport in ceea ce priveste gradul de curatire, asperitatea suprafetei, etc.;
 starea armaturilor si corespondenta cu proiectul de executie.
• Verificarea aderentei mortarelor si betoanelor torcretate la suprafata suport se va face
dupa intarire prin ciocanirea suprafetei. Portiunile care la aceasta verificare prezinta un
sunet dogit se vor indeparta si repara prin retorcretare.
• Pentru lucrari speciale prin proiect se poate prevedea controlul calitatii torcretului prin
carote extrase din lucrare.

5.6.6. Lucrari de remediere a fisurilor, defectelor de suprafata, si deteriorarilor in stratul de

acoperire a armaturilor

5.6.7. Remedieri pe baza de ciment

5.6.7.a. Materiale

Cimentul
De preferinta se utilizeaza tipul de ciment folosit uzual la executarea betonului din lucrare.
In cazul elementelor la care tipul de ciment a fost adoptat datorita conditiilor de agresivitate,
remedierea se va executa obligatoriu cu tipul respectiv de ciment.

Agregatele
Agregate de balastiera sortate care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice din STAS 1667-
76.

Apa
Apa de la retea sau alta sursa, dar in acest ultim caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice
prevazute in STAS 790-84.

Poliacetat de vinil
Dispersie apoasa de poliacetat de vinil neplastifiat denumita comercial D50 I, conform STAS
7058-86.
Aditivii
La prepararea amestecurilor pe baza de ciment pot fi utilizati si aditivi conform indicatiilor
specifice ale furnizorului si conform retetei pentru prepararea amestecului pe baza de ciment
stabilita de un laborator autorizat.
Aditivii utilizati trebuie sa fie agrementati tehnic de catre un organism abilitat.

Tuburi PVC pentru injectare

 tub PVC cu diametrul interior 8,5 mm pentru injectarea manuala;
 tub PVC cu diametrul interior 20 mm pentru injectarea cu pompa.

5.6.7.b. Mijloace de executie

 COD: PTE 27
CHIRULLI ANDREA PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE
IMPRESA INDIVIDUALE REPARAREA ELEMENTELOR DEGRADATE DIN
Pagina 7 din 16
BETON ALE PODURILOR EXISTENTE

• Pentru remedierea prin completare cu mortar este necesara betoniera cu amestecare

fortata sau cu cadere libera.
• Pentru lucrarile de injectare cu pasta de ciment sunt necesare:
 unealta electrica rotopercutanta;
 pompa pentru injectat mortar;
 stut pentru injectare, adaptat la diametrul orificiului;
 agitator vertical pentru mortar;
 seringa pentru injectat lapte de ciment.

5.6.8. Remedieri cu amestecuri pe baza de rasini epoxidice

5.6.8.a. Materiale

Liant pentru amestecurile epoxidice constituit din:

 rasina epoxidica
 intaritori
Liantii utilizati trebuie sa fie agrementati tehnic de catre un organism abilitat.

Componenta solida pentru chitul epoxidic:

 ciment sau filer de cuart ( uscat in prealabil ).

Agregate de balastiera
 Agregatele de balastiera trebuie sa indeplineasca conditiile din STAS 1667-76 si vor fi
uscate in prealabil.
 Granulozitatea agregatelor de balastiera trebuie sa se inscrie in curbele din tabelul 2.1. (
Anexa 2 din “instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru
elementele de beton si beton armat” – indicativ C149-87.

Alte materiale
 acetona tehnica
 plastilina
 dop de cauciuc
 manusi de protectie

5.6.8.b. Mijloace de executie

• Unelte necesare pentru prepararea amestecurilor epoxidice:

 masuri emailate de 250, 500 sau 1000 cm3 sau cantar;
 cilindri de sticla gradati de :50, 100 sau 250 cm3 ;
 capsule metalice emailate ( patentule 24 cm ) sau vase metalice de 10 litri ( pentru
mortare sau betoane );
 mistrii;
 termometru de camera.
• Mijloace necesare pentru aplicarea chitului epoxidic:
 perii de sarma;
 pensule;
 spaclu.
• Mijloace necesare pentru injectare cu rasini epoxidice sau chit:
 pistol manual de injectat rasini;
 pistol de injectat rasini actionat cu aer comprimat;
 bormasina electrica;
 COD: PTE 27
CHIRULLI ANDREA PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE
IMPRESA INDIVIDUALE REPARAREA ELEMENTELOR DEGRADATE DIN
Pagina 8 din 16
BETON ALE PODURILOR EXISTENTE

 compresor de 6 atm;
 lupa micrometrica de masurat fisuri.

5.6.9. Echipa de lucru

• Lucrarile de remediere se executa de echipe specializate sub supravegherea unor cadre

tehnice cu experienta in domeniu.
• Lucrarile de remediere se executa cu personal instruit in prealabil in scopul respectarii
cu strictete a prevederilor fisei tehnologice.

5.6.10. Tehnologii de remediere cu amestecuri pe baza de ciment

Procedurile de remediere pe baza de ciment se aplica la:
• defecte de suprafata – DS ( segregari sau pori la suprafata elementului – adancime
max.1 cm );
• deteriorari in stratul de acoperire a armaturilor –DSA ( ruperea muchiilor – adancime
max.4 cm );
• fisuri cu deschidere < 0,5 mm ( f0 ).
5.6.10.a. Defecte de suprafata – DS

• Lucrari pregatitoare:
 perierea zonei cu defecte cu o perie de sarma;
 curatirea cu jet de aer;
 umezirea zonei astfel incat sa fie saturata cu apa cu 10-15 min. inainte de inceperea
lucrului.
• Prepararea pastei de ciment

Compozitia pastei de ciment pentru remediere (in unitati de volum) este urmatoarea:
 ciment …….1 parte;
 poliacetat de vinil D 50……0,3 parti;
 apa 0,3…0,4 parti.

In situatia in care nu se foloseste poliacetat de vinil se admite utilizarea compozitiei:

 ciment…….1 parte;
 apa 0,4….0,5 parti.

Prepararea pastei de ciment:

In cantitatea de ciment masurata in prealabil se introduce treptat apa, amestecand pana se

obtine un amestec cu aspect uniform si de consistenta necesara punerii in lucrare.
In cazul folosirii adaosului de poliacetat de vinil, acesta se va dilua cu 50% din apa si se
omogenizeaza pana la obtinerea unei emulsii uniforme, dupa care se introduce cimentul si se
continua amestecarea.
Se adauga in continuare apa pana la obtinerea consistentei necesare.

• Punerea in lucrare
Se aplica pe zona cu defecte pasta de ciment, prin apasare energica cu mistria sau spaclul.

5.6.10.b. Deteriorari in stratul de acoperire a armaturilor – DSA

• Lucrari pregatitoare
 COD: PTE 27
CHIRULLI ANDREA PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE
IMPRESA INDIVIDUALE REPARAREA ELEMENTELOR DEGRADATE DIN
Pagina 9 din 16
BETON ALE PODURILOR EXISTENTE

 Desprinderea betonului degradat prin lovire cu ciocanul de zidar.

 Curatirea cu jet de aer.
 Umezirea betonului cu apa cu 10 – 15 min. inainte de inceperea lucrului.

• Prepararea mortarului
Compozitia mortarului pentru remediere (in unitati de volum) este urmatoarea:
 ciment …….1 parte;
 nisip 0-3 mm…….2 parti;
 apa in cantitatea necesara obtinerii unei consistente care sa permita mortarului aplicat
sa-si mentina pozitia.
In compozitia mortarului se poate adauga max. 0,2 parti poliacetat de vinil D50.

Se amesteca cantitatile de nisip si de ciment, se adauga apa treptat, amestecandu-se in

continuare pana se obtine un amestec cu aspect uniform si de consistenta necesara punerii in
lucrare.

In cazul utilizarii adaosului de poliacetat de vinil, acesta se va dilua in prealabil cu 50% din
apa, dupa care se vor introduce cantitatile de nisip si ciment. Se continua amestecarea ca mai
sus, completandu-se apa pana la consistenta necesara.

• Punerea in lucrare
Se aplica mortarul in straturi de max. 15 mm grosime prin aruncarea cu mistria si presare.

5.6.10.c. Fisuri cu deschidere < 0,5 mm ( f0 )

• Lucrari pregatitoare
 se perie suprafata betonului fisurat cu o perie de sarma;
 se indeparteaza praful rezultat cu un jet de aer comprimat;
 se umezeste betonul cu apa pana la saturare cu 10-15 min inainte de inceperea lucrului.
• Prepararea pastei de ciment
Pasta de ciment cu adaos de poliacetat de vinil se prepara conform pct. 7.2.4.a. din prezenta
procedura.
• Punerea in lucrare
Aplicarea pe fisura a pastei de ciment cu adaos de poliacetat de vinil se face astfel:
 se aplica pasta cu spaclul pe traseul fisurii;
 se urmareste ca materialul sa patrunda in fisura pana la obturarea completa a acesteia.

5.6.11. Tehnologii de remediere cu amestecuri pe baza de rasini epoxidice

Procedurile de remediere pe baza de rasini epoxidice se aplica la:

• deteriorari in stratul de acoperire a armaturilor – DSA ( ruperea muchiilor – adancime
max.4 cm )
• fisuri cu deschidere < 0,5 mm ( f0 )
• fisuri cu deschidere 0,5…2 mm ( f1 )
• fisuri cu deschidere > 2 mm ( f2 )

5.6.11.a. Conditii tehnice generale

Utilizarea amestecurilor epoxidice la remedierea elementelor de beton si beton armat se poate

face numai in urmatoarele conditii:
 COD: PTE 27
CHIRULLI ANDREA PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE
IMPRESA INDIVIDUALE REPARAREA ELEMENTELOR DEGRADATE DIN
Pagina 10 din 16
BETON ALE PODURILOR EXISTENTE

• temperatura mediului si a elementului trebuie sa fie de minimum +150C si umiditatea

relativa a aerului de max. 60%, in perioada executiei remedierii si minimum 7 zile dupa
executarea acesteia;
• suprafetele de beton care se remediaza nu trebuie sa fie umede;
• temperatura maxima in cursul exploatarii nu trebuie sa depaseasca +500C;
• fisurile sa fie stabilizate (in cazul in care au fost generate de tasarea fundatiilor);
• temperatura materialelor utilizate trebuie sa fie de min. +150C si max. +300C.

5.6.11.b. Deteriorari in stratul de acoperire a armaturilor – DSA

• Lucrari pregatitoare
 desprinderea betonului degradat prin lovire cu ciocanul de zidar;
 curatirea cu jet de aer;
 uscarea suprafetelor de beton.

• Prepararea mortarului epoxidic

 Compozitia mortarului epoxidic se stabileste functie de rasinile epoxidice si intaritorii

utilizati de catre un laborator autorizat.
 Mortarul epoxidic se prepara manual in modul urmator: intr-un vas de 5…10 litri
capacitate, se amesteca cu mistria componenta epoxidica si de intarire in proportiile
corespunzatoare, timp de 2…3 minute, pana la obtinerea unei culori omogene si apoi se
adauga treptat agregatul, continuandu-se amestecarea inca trei minute, pana la completa
omogenizare a amestecului.
 Agregatele si uneltele de lucru trebuie sa fie perfect uscate la inceputul operatiei de
preparare.

• Punerea in lucrare

Mortarul epoxidic se aplica in straturi cu mistria si spaclu si se urmareste cu atentie ca fiecare

strat sa fie bine compactat.

Imediat dupa terminarea prepararii si aplicarii mortarului, vasele si celelalte unelte de lucru se
vor spala cu acetona tehnica.

5.6.11.c. Fisuri cu deschidere < 0,5 mm ( f0 )

• Lucrari pregatitoare
 perierea suprafetei betonului fisurat cu perie de sarma;
 indepartarea prafului rezultat cu un jet de aer comprimat;
 uscarea suprafetelor de beton.

• Prepararea chitului epoxidic

 Compozitia chitului epoxidic se stabileste functie de rasinile epoxidice si intaritorii
utilizati, de catre un laborator autorizat.
 Prepararea chitului epoxidic se face astfel: se introduce intr-o capsula emailata rasina
epoxidica si intaritorul, cantarite sau masurate volumetric, si se amesteca timp de minim
2 minute cu o mistrie, dupa care se adauga treptat filerul sau cimentul cantarit in
prealabil si se continua amestecarea pana la omogenizarea completa a componentilor.
Operatia de omogenizare se face foarte lent, evitandu-se scoaterea mistriei din rasina in
toata perioada de amestecare pentru a nu antrena aerul in amestec.
 COD: PTE 27
CHIRULLI ANDREA PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE
IMPRESA INDIVIDUALE REPARAREA ELEMENTELOR DEGRADATE DIN
Pagina 11 din 16
BETON ALE PODURILOR EXISTENTE

Uneltele de lucru si componenta solida trebuie sa fie perfect uscate la inceputul

operatiei de preparare.

• Punerea in lucrare
 Se aplica cu spaclul, pe traseul fisurii, pe o latime de 2…3 cm doua straturi de acoperire
din chit epoxidic, asigurandu-se intre cele doua aplicari succesive un interval de timp
care sa permita aplicarea celui de-al doilea strat fara antrenarea stratului anterior.
Grosimea fiecarui strat nu va depasi 1,5 mm.
 Dupa terminarea prepararii si aplicarii chitului epoxidic, vasele si celelalte unelte se vor
spala cu acetona tehnica.

5.6.11.d. Fisuri cu deschidere 0,5…2 mm ( f1 )

• Lucrari pregatitoare
 Perierea zonei fisurii pe o latime de 5…7 cm ( minim 2,5 cm de o parte si de alta a
fisurii ) pentru a indeparta laptele de ciment de pe suprafata de beton si eliminarea
prafului rezultat cu un jet de aer comprimat.
 Stabilirea punctelor de aplicare a stuturilor pe traseul fisurii.
In cazul elementelor cu grosimi de max. 20 cm, stuturile se aplica pe o singura fata a
elementului, iar distanta dintre ele este de 1,2…1,5 x grosimea elementului, cu conditia
ca pe lungimea unei fisuri neintrerupte sa existe cel putin doua stuturi.
In cazul elementelor cu grosimi de peste 20 cm, stuturile se amplaseaza pe ambele fete
ale elementului si distanta dintre ele este de 0,5…0,7 x grosimea elementului. Punctele
de aplicare de pe cele doua fete opuse trebuie sa fie decalate intre ele.
La fiecare fisura se lasa, la una din extremitati ( cea de sus in cazul fisurilor verticale ),
un orificiu de 1 cm pentru refularea aerului.
 Fixarea stuturilor pe traseul fisurii, in punctele stabilite dupa cum urmeaza:
a. suprafata circulara a stutului se acopera cu un strat de plastilina si se aplica pe zona
de beton fisurata acoperita si ea in prealabil cu un strat de plastilina; aplicarea
stuturilor se face simetric fata de fisura;
b. fiecare stut se fixeaza provizoriu pe contur in doua-trei puncte, cu plastilina sau
ipsos.
 Inchiderea fisurii la exterior prin aplicarea de-a lungul acesteia a unui chit epoxidic de
1…2 mm grosime, pe o latime de circa 3 cm.
Compozitia si modul de preparare a chitului epoxidic sunt prezentate la pct.7.2.5.c..
Cu acelasi chit se fixeaza definitiv si stuturile metalice. Aplicarea chitului se face cu
spaclul sau cu mistria, prin apasare puternica.
In cazul injectarii pe o singura fata, fata opusa se chituieste pe toata lungimea fisurii,
lasandu-se intreruperi pentru control de circa 3 mm, la 50 cm distanta sau minimum una
pe fisura.
Inchiderea fisurii la exterior se poate executa si cu alte materiale pe baza de verificari
prealabile.
 Dupa intarirea chitului ( la circa 6 ore de la aplicare ) se verifica comunicarea dintre
stuturile metalice astfel: se introduce aer comprimat pe rand in fiecare stut metalic si se
urmareste refularea aerului prin cele doua stuturi invecinate; orificiile prin care nu
refuleaza aerul indica o intrerupere a fisurii in zona respectiva si in acest caz se
amplaseaza stuturi suplimentare pentru asigurarea comunicarii.

• Punerea in lucrare
 Injectarea fisurilor se efectueaza dupa min. 6 ore de la executarea operatiilor
pregatitoare, daca temperatura mediului ambiant este mai mare de +200C si respectiv
dupa min.12 ore daca temperatura mediului ambiant este sub +200C.
 COD: PTE 27
CHIRULLI ANDREA PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE
IMPRESA INDIVIDUALE REPARAREA ELEMENTELOR DEGRADATE DIN
Pagina 12 din 16
BETON ALE PODURILOR EXISTENTE

 Injectarea se incepe de la una din extremitatile fisurii.

La fisurile verticale sau inclinate injectarea se incepe de la capatul inferior.
In timpul injectarii se tin deschise doua stuturi de metal invecinate, celelalte fiind
astupate cu dopuri de plastilina sau cauciuc.
 In cazul placilor, de regula, injectarea se face prin fata superioara; daca aceasta nu este
accesibila, injectarea se face de jos in sus practicandu-se cate un orificiu suplimentar
intre doua orificii de injectare, in care se introduce cate un tub PVC; refularea rasinei
pana la 2/3 din inaltimea placii.
 Injectarea fisurilor cu rasina epoxidica cu ajutorul pistolului manual consta in
urmatoarele operatiuni:
a. incarcarea pistolului cu rasina epoxidica;
b. fixarea capului pistolului in stutul metalic si insurubarea incet a pistolului pana la
aparitia rasinei in stutul invecinat, dupa care se muta pistolul in acesta;
c. astuparea stutului cu dop de cauciuc sau plastilina si desfundarea celui de-al treilea
stut de injectare. Se procedeaza astfel pana la injectarea completa a fisurii. La
sfarsitul injectarii stuturile trebuie sa fie astupate;
d. dupa circa 2 ore se scot stuturile; acestea se refolosesc dupa injectarea chitului, prin
spalare cu acetona sau prin ardere.
 Injectarea fisurilor cu rasina epoxidica cu ajutorul pistolului actionat cu aer comprimat
se face cu pistolul incarcat cu amestecul de injectare si pus in legatura cu o sursa de aer
comprimat pana la 6 atm.
Se fixeaza pistolul in primul stut metalic, se deschide lent robinetul de aer comprimat al
pistolului si se mentine pistolul in aceasta pozitie pana ce se observa aparitia rasinei in
stutul invecinat. Se inchide robinetul de aer comprimat, se depresurizeaza si se muta
pistolul in stutul invecinat, se astupa primul stut cu dop de cauciuc sau plastilina si se
destupa al treilea stut de injectare. Se procedeaza astfel pana la injectarea completa a
fisurii. La sfarsitul injectarii toate stuturile trebuie sa fie astupate. Dupa circa 2 ore se
scot stuturile.
Stuturile metalice se refolosesc dupa indepartarea chitului epoxidic prin spalarea lor cu
acetona sau prin ardere.
 Verificarea aplicarii corecte a procedeului de injectare se face dupa 24….36 ore de la
injectare si se executa astfel:
a. la fiecare a cincea fisura injectata, se va desprinde pe o lungime de circa 15 cm, cu
dalta si ciocanul stratul de chit epoxidic aplicat pentru inchiderea exterioara a fisurii,
la extremitatea la care s-a incheiat operatia de injectare. In cazul injectarii pe o fata a
elementului, se desprinde chitul de pe fata opusa injectarii;
b. in cazul unei injectari corecte se constata prezenta rasinii in fisura;
c. in cazul in care nu se constata prezenta rasinii in fisura, rezulta ca injectarea nu a
fost executata corespunzator. In aceasta situatie se procedeaza la desfacerea
completa a elementului si se stabilesc zonele neinjectate.
In fiecare din aceste zone se monteaza un stut, se acopera fisura cu chit epoxidic,
lasandu-se cate o intrerupere de control de 2…3 mm, la extremitatea zonei de
injectat si se executa reinjectare.
Intrucat in acest caz exista dubii si in ceea ce priveste calitatea injectarii celorlalte
fisuri, injectate anterior, se face verificarea acestora prin desfacerea chitului ca la
litera a.

5.6.11.e. Fisuri cu deschidere > 2 mm ( f2 )

• Lucrari pregatitoare
Lucrarile pregatitoare sunt cele prezentate inprezenta procedura.
 COD: PTE 27
CHIRULLI ANDREA PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE
IMPRESA INDIVIDUALE REPARAREA ELEMENTELOR DEGRADATE DIN
Pagina 13 din 16
BETON ALE PODURILOR EXISTENTE

• Prepararea chitului de injectare

 Remedierea fisurilor cu deschidere de 2…5 mm se face prin injectare cu chit epoxidic.

 Compozitia chitului epoxidic pentru injectare se stabileste functie de rasinile epoxidice si
intaritorii utilizati , de catre un laborator autorizat.
 Prepararea chitului epoxidic pentru injectare se face conform prezentei proceduri.

• Punerea in lucrare

Punerea in lucrare a chitului epoxidic se face conform prezentei proceduri

Verificarea aplicarii corecte a procedeului de injectare se face conform prezentei proceduri.

5.6.12.Camasuirea tuturor stalpilor si riglelor pilelor;

Suprafetele de beton vor fi mai intai spituite si apoi sablate;

In zona in care armatura este aparenta , aceasta va fi curatata(sablata pana la luciu metalic.
Armatura va fi pasivata pentru stoparea coroziunii.
Se va acorda o atentie deosebita curatarii zonelor de beton care prezinta fisuri si crapaturi.
Fisurile care merg in profunzime si cu deschideri mai mari de 1 mm se vor injecta cu rasini epozidice.
Plasele sudate se vor fixa pe structura cu ancore chimice, situate la distanta maxima de 30 cm una de
alta, 9 ancore/mp

5.6.12. Controlul calitatii lucrarilor de remediere a defectelor de suprafata, a deteriorarilor

in stratul de acoperire a armaturilor si a fisurilor.

• Inainte de inceperea operatiilor de remediere, executantul intocmeste fisa tehnologica de

executie pentru procedeele adoptate, tinand seama de prevederile “ Instructiunilor
tehnice ” – indicativ C149-87 si, dupa caz, de detaliile suplimentare stabilite de
proiectant;
• Inceperea aplicarii procedeelor de remediere se va face numai dupa verificarea si
consemnarea de catre delegatul CQ a corectei realizari a lucrarilor pregatitoare;
• Delegatii beneficiarului si a compartimentului CQ vor urmari modul de executare a
remedierilor si vor consemna corecta realizare a lor.

6. RESPONSABILITATI

6.1. Seful de santier raspunde de aplicarea intocmai a prezentei proceduri si a documentatiei de

executie, a inregistrarilor de calitate, precum si de buna functionare a utilajelor, sculelor si
dispozitivelor necesare.
6.2. Responsabilul CQ, numit prin decizie de conducerea firmei si atestat MLPAT, urmareste
aplicarea intocmai a prezentei proceduri, a proiectului de executie si intocmirea corecta a
inregistrarilor de calitate pentru lucrarile executate.
6.3. Responsabilul tehnic cu executia atestat de MLPAT pentru executia lucrarilor la poduri
raspunde de aplicarea intocmai a prezentei proceduri, a documentatiei de executie si a
inregistrarilor de calitate.
 COD: PTE 27
CHIRULLI ANDREA PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE
IMPRESA INDIVIDUALE REPARAREA ELEMENTELOR DEGRADATE DIN
Pagina 14 din 16
BETON ALE PODURILOR EXISTENTE

6.4. Seful mecanizarii raspunde de buna functionare a utilajelor principale si auxiliare, precum si
de respectarea intocmai a prevederilor din instructiunile de exploatare si intretinere a
utilajelor folosite.

7. INREGISTRARI DE CALITATE

Inregistrarile de calitate se intocmesc si se pastreaza conform PCCVI aferent fiecarei lucrari (

contract ) intocmite pe formulare tipizate aplicabile conform listei din Manualul Calitatii.