Sunteți pe pagina 1din 41

209

CAPITOLUL III
DIMENSIONAREA REŢELEI DE CANALIZARE ÎN
SISTEM SEPARATIV

Sistemul separativ diferă de sistemul unitar prin următoarele:


- în sistem unitar apele uzate şi apele meteorice sunt colectate în acelaşi
colector;
- în sistem separativ traseul apelor uzate nu are nici un punct comun cu cel
al apelor meteorice. Reţelele de canalizare in sistemul separativ sunt
alcătuite din:
a) o reţea de canalizare publică pentru ape uzate menajere şi
industriale;
b) o reţea de rigole supraterane continuate de o reţea subterană
pentru ape meteorice.

3.1. Dimensionarea reţelei de canalizare pentru debite uzate (Quzat)

Modul de calcul a reţelei de canalizare pentru ape uzate în sistem


separativ urmăreşte aceeaşi metodologie ca la sistemul unitar. /5, 9, 26,
34, 46, 50/

3.1.1. Determinarea debitelor uzate menajere (Quzat men)


Acest calcul este identic cu cel de la punctul 2.1.1 numai că de
această dată nu mai avem Qpl, iar verificarea se face numai pentru
dimensionarea sistemului.
210

3.1.2. Repartiţia Quzat men pe tronsoane de calcul


Repartiţia debitelor uzate menajere, Quzat men, pe tronsoanele de
calcul se face tot prin metoda suprafeţelor sau a lungimilor, adică şi acest
lucru este la fel ca la sistemul unitar (punctul 2.2.2).

3.1.3. Dimensionarea colectoarelor pentru ape uzate


Din punct de vedere hidraulic se recomandă:
- pentru a asigura gradul de umplere optim in funcţie de diametre pentru
reţele dimensionate trebuie să avem:
- pentru D = 250 – 500 mm Qp = 1,5 · Qc;
- pentru D = 400 mm Qp = 1,2 · Qc;
- pentru D > 500 mm Qp = 1,1 · Qc.
- Qc - debitul de calcul.
- viteza efectivă va fi: vef > 0,7 m/s;
- viteza maximă: vmax = 3,5 m/s (conducte din beton);
- diametrul minim este de 250 mm şi maxim de 500 mm sau minim 400/600
mm în cazul secţiunii ovoidale (pentru reţele executate din materiale
plastice sau poliuretanice, Dmin = 200 mm).
- gradul de umplere în funcţie de înălţimea conductei (H) trebuie să fie
astfel (tabelul 3.1):

Tabelul 3.1. Gradul de umplere în funcţie de înălţimea conductei pentru diferite


tipuri de secţiuni
H (mm) < 300 350 – 400 500 – 900 > 900
h/D = u 0,6 0,7 0,75 0,8

Determinarea debitului total, Quztot se face după aceeaşi


metodologie ca la sistemul unitar.
Ordinea de calcul include determinarea:
- număr de locuitori deserviţi;
211
- zone de densitate a populaţiei si confort edilitar;
- tipuri de industrii, debite şi caracteristici;
- reţele stradale existente;
- niveluri de dotare in infrastructură stradală;
- plan de situaţie cu reţele stradale, curbe de nivel a localitaţii;
- relevee topografice ale zonelor canalizate actuale şi viitoare;
- profile topografice prin zonele canalizate actuale si viitoare;
- propunerea unui traseu a reţelei de canalizare care va fi verificat
ulterior, alegându-se varianta optimă şi cunoaşterea actuală a
canalizărilor existente (dacă există);
- stabilirea normelor de consum;
- stabilirea perioadei de perspectivă;
- studiul privind creşterea / descreşterea populaţiei ca număr şi ca
repartiţii zonale in perioada de perspectivă propusă;
- determinarea necesarului şi a cerinţei de apă potabilă pe total
localitate;
- determinarea debitului canalizat pentru total localitate (Qzi med,

Qzimax, Qormax, Qor min ş.a);


- repartiţia debitelor pe tronsoanele de calcul prin:
- repartiţia pe tronsoane prin metoda bisectoarei sau a
lungimilor;
- stabilirea debitelor specifice pentru diferitele zone de confort a
localităţii;
- determinarea debitelor menajere pe fiecare tronson de calcul;
- determinarea şi nominalizarea debitelor uzate industriale;
- determinarea debitelor de calcul pentru fiecare tronson, ca
debit total uzat.

Tabelul de dimensionare arată ca mai jos (tabelul 3.2).


212

Tabelul 3.2. Dimensionarea reţelei pentru ape menajere


Tronson L Quzattot it Dimensionare
(m) (‰) ic ‰ D (B/H) (mm) Qp (l/s) vp (m/s)
1 2 20 21 22 23 24 25

Modul de determinare a pantei colectorului „ic”, diametrul „D” (sau


„B/H”), debitul la secţiune plină „Qp”, viteza la secţiune plină „v p” este
identic cu cel calculat în cadrul sistemului unitar (punctul 2.4.1, 2.4.2,
2.4.3), utilizând aceleaşi nomograme pentru calculul colectoarelor.

3.1.4. Verificarea dimensionării


Datorită faptului că în acest caz există numai debitul uzat total
tot
„Quzat ”, verificarea dimensionării se realizează la fel ca la punctul 2.5.2,
utilizând aceleaşi diagrame ca la sistemul unitar şi aceleaşi modele de
tabele de verificare.

3.2. Dimensionarea reţelei de canalizare pentru debitul meteoric

Reţeaua de canalizare pentru ape meteorice poate fi alcătuită din


reţea de conducte (reţea subterană) sau canale deschise (rigole). /4, 15,
24, 44/

3.2.1. Determinarea debitului pluvial (Qpl)


Debitul pluvial se obţine prin aceeaşi metodă ca la sistemul unitar
se va ţine cont de panta terenului „it” pentru determinarea „Qpl”.
Astfel relaţia pentru determinarea debitului pluvial este:
Q pl = m × F × S × i , (l/s) (3.1)

în care:
m – coeficient adimensional de reducere a debitului de calcul, care
ţine seama de capacitatea de înmagazinare, în timp, a reţelei şi de durata
213
ploii de calcul:
- m = 0,8 pentru t £ 40 min.;
- m = 0,9 pentru t > 40 min.;
- m = 1,0 pentru cazuri justificate.
S – aria bazinului de canalizare aferent secţiunii de calcul, (în ha),
coloanele 4 şi 5 sunt rezultatele din paragraful 2.3.1 după metodologia din
tabelul 2.13 sau 2.14;
F - coeficient de scurgere aferent ariei S (prezentat la pct. 2.3.2);
i – intensitatea ploii de calcul, (în l/s ha) (prezentat la pct. 2.3.4).
Tabelul pentru determinarea debitului de ploaie arată astfel (tabelul
3.3):
Tabelul 3.3. Determinarea debitului de ape meteorice
Debitul de calcul al apelor meteorice
Suprafaţa în Suprafeţe
Tronson L (m) va tc tp i Qpl
S.S. (ha) reduse
(m/s) (min) (min) (l/s) (l/s)
I II I II
1 2 9 10 11 12 13 14 15 16 17

3.2.2. Dimensionarea reţelei de canalizare pentru debitul pluvial (reţea


de conducte subterane)
Tabelul de dimensionare arată astfel (tabelul 3.4):
Tabelul 3.4. Dimensionarea reţelei pentru ape meteorice
Tronson Qpl iteren Dimensionare
(l/s) ‰ ic ‰ D (B/H) (mm) Qp (l/s) vp (m/s)
1 17 18 19 20 21 22

Modul de calcul este acelaşi ca la dimensionarea colectoarelor în


sistem unitar (folosind aceleaşi grafice).

3.2.3. Verificarea dimensionării


Datorită faptului că în acest caz există numai debitul pluvial, Qpl,
verificarea dimensionării se realizează ca la punctul 2.5.1, utilizând
aceleaşi nomograme ca la sistemul unitar şi acelaşi tip de calcul tabelar.
214

3.2.4. Dimensionarea reţelei de canalizare pentru debitul pluvial


(canale deschise)
În această situaţie reţeaua de canalizare pentru ape meteorice
este alcătuită din canale deschise (rigole), iar când acestea nu au
posibilitatea de a transporta întregul debit de ape meteorice, apa din rigole,
prin intermediul gurilor de scurgere ajunge în reţeaua de canalizare
subterană pentru ape meteorice.
Principalele tipuri de rigole stradale sunt următoarele (figura 3.1):
H

1:
h

h
5 5

1
1: 1:

L < 1,0 m L < 1,0 m

Tip I Tip III

x=H x=H
x = 1,5 H x = 1,5 H
H
H
h

5 x=2H x=2H
:5

1:
1
:1

x L < 1,0 m x L < 1,0 m

Tip II Tip IV
Figura 3.1. Principalele tipuri de rigole stradale

Pentru stabilirea debitelor de calcul, în acest caz, se recomandă


folosirea următoarei relaţii:

Q rigola = A × v = A × C × R × I (3.2)

adică:

Q rigola = A × K × R 2 / 3 × I1 / 2 (3.3)

unde:
Qrigolă – debitul de calcul al rigolei, (m3/s);
2
A – aria secţiunii de curgere, (m );
215
K – coeficient adimensional depinzând de materialul folosit şi ţine
cont de coeficientul de rugozitate (K = 1/n);
R – raza hidraulică a secţiunii de curgere, (m);
I – panta radierului canalului (rigolei).

Raza hidraulică este:


A
R= (3.4)
P
unde: P – perimetrul udat

Valorile pentru „K” şi vitezele maxime admise (m/s) sunt prezentate


în tabelul 3.5., conform STAS 3051/91.
Tabelul 3.5. Valorile pentru K şi vitezele maxime admise
Nr. Tip rigolă (îmbrăcămintea canalului) vmax K
crt. (m/s)
1 Înierbate 1,0 40
2. Brăzduite 1,5 40
3. Pereu uscat din piatră 2,5 50
4. Pereu din dale de beton 3,5 59
5. Zidărie de piatră cu mortar de ciment, beton sau beton armat 5,0 74

Qpl

Strada

rigola 1 rigola 2

Figura 3.2. Rigole amplasate pe ambele părţi ale drumului, detaliu A - rigola tip I

Qpl/2 = Qrigolă 1,2 (rigole 1,2 pe ambele părţi ale drumului) (figura 3.2)
216

Qpl 2
Qpl 1

Strada

rigola 1 rigola 2

Figura 3.3. Repartiţia debitelor şi a reţelelor de rigole, detaliu A - rigola tip I

Rigola 1 = se dimensionează la Qpl 1 (figura 3.3)


Qpl 1 = Qrigola 1
Rigola 2 = se impune constructiv rigola cea mai mică tip I
Qpl 2 = intră în calculul rigolei de pe strada ce este mai jos
decât cea supusă discuţiei

Rigolele pot fi amplasate pe o parte sau pe ambele părţi ale


străzilor.
Debitul optim mai sus calculat (Qrigolă) se compară cu debitul de

ploaie obţinut prin aceeaşi metodă ca la sistemul unitar ( Q pl = m × F × S × i )

Astfel trebuie îndeplinită condiţia 2 Qrigolă ≥ Qpl, când rigolele


colectează apele pluviale de pe ambele părţi ale străzilor.
Atunci când pe un tronson de calcul colectăm apă numai de pe o
singură parte a străzii se calculează reţeaua pentru o singură rigolă
comparând Qrigolă ≥ Qpl, iar pe partea cealaltă se amplasează constructiv o
rigolă tip I cu dimensiunile minime. Dacă această relaţie nu este respectată
nici de cel mai mare tip de rigolă stradală se impune introducerea apei într-
o reţea de canalizare subterană.
217
În cazul rigolelor gradul de umplere este u < 1,0 (H – h = 2 – 3 cm),
iar viteza minimă vef min = 0,6 m/s, dar pentru rigolele exterioare oraşului
vitezele minime vor fi cuprinse între 0,25 şi 0,4 m/s.
Determinarea debitului rigolei, Qrigolă, se poate face analitic (cum s-
a prezentat anterior) sau grafic (figura 3.4).
Utilizând metoda grafică (cu ajutorul diagramelor din figurile 3.5. -
3.36), dimensionarea reţelei de canalizare pentru debitul pluvial (rigole) se
va face tabelar.

Modul de lucru este următorul:


- se consideră panta rigolei (radierul canalului) egală cu panta terenului;
- se intră cu panta rigolei, irigolă, pe axa ordonatelor. Se alege tipul de rigolă
(H = …), se duce o paralelă la abscisă, găsindu-se punctul A;
- din punctul A se coboară o perpendiculară pe abscisă şi se citeşte
valoarea debitului rigolei (Qrigolă).
0
=1

i c (‰)
H

=2

0
H

=3

H
5

1:
H

=3

5
1:
1
0
H

=4

L < 1,0 m
H

Hj

i rigola = i t A

v1
v v2
vp
v3

Qrigola Q (mc/s)

Figura 3.4. Diagrama pentru determinarea debitului rigolei


218

Figura 3.5. Diagramă pentru determinarea secţiunii rigolelor dreptunghiulare


219

Figura 3.6. Diagramă pentru calculul canalelor dreptunghiulare din beton


220

Figura 3.7. Diagramă pentru determinarea secţiunii rigolelor semicirculare


la partea de jos şi dreptunghiulare la partea de sus din beton
221

Figura 3.8. Diagramă pentru calculul canalelor semicirculare la partea de jos şi


dreptunghiulare la partea de sus din beton
222

Figura 3.9. Diagramă pentru determinarea secţiunii rigolelor trapezoidale


223

Figura 3.10. Diagramă pentru calculul canalelor trapezoidale din beton


224

Figura 3.11. Diagramă pentru determinarea secţiunii rigolelor trapezoidale


225

Figura 3.12. Diagramă pentru calculul trapezoidale căptuşite cu plăci de beton


226

Figura 3.13. Diagramă pentru determinarea secţiunii rigolelor trapezoidale


227

Figura 3.14. Diagramă pentru calculul canalelor brăzduite


228

Figura 3.15. Diagramă pentru determinarea secţiunii rigolelor triunghiulare


229

Figura 3.16. Diagramă pentru calculul canalelor triunghiulare din beton


230

Figura 3.17. Diagramă pentru determinarea secţiunii rigolelor triunghiulare


231

Figura 3.18. Diagramă pentru calculul canalelor triunghiulare


căptuşite cu plăci de beton
232

Figura 3.19. Diagramă pentru determinarea secţiunii rigolelor triunghiulare


233

Figura 3.20. Diagramă pentru calculul canalelor triunghiulare brăzdate


234

Figura 3.21. Diagramă pentru determinarea secţiunii rigolelor triunghiulare


235

Figura 3.22. Diagramă pentru calculul rigolelor de tip I căptuşite cu plăci de beton
236

Figura 3.23. Diagramă pentru determinarea secţiunii rigolelor triunghiulare


237

Figura 3.24. Diagramă pentru calculul rigolelor de tip I pereate cu piatră brută
238

Figura 3.25. Diagramă pentru determinarea secţiunii rigolelor triunghiulare


239

Figura 3.26. Diagramă pentru calculul rigolelor de tip II căptuşite cu plăci de beton
240

Figura 3.27. Diagramă pentru determinarea secţiunii rigolelor triunghiulare


241

Figura 3.28. Diagramă pentru calculul rigolelor de tip II pereate cu piatră brută
242

Figura 3.29. Diagramă pentru determinarea secţiunii rigolelor triunghiulare


243

Figura 3.30. Diagramă pentru calculul rigolelor de tip III căptuşite cu plăci de beton
244

Figura 3.31. Diagramă pentru determinarea secţiunii rigolelor triunghiulare


245

Figura 3.32. Diagramă pentru calculul rigolelor de tip III pereată cu piatră brută
246

Figura 3.33. Diagramă pentru determinarea secţiunii rigolelor triunghiulare


247

Figura 3.34. Diagramă pentru calculul rigolelor de tip IV căptuşite cu plăci de beton
248

Figura 3.35. Diagramă pentru determinarea secţiunii rigolelor triunghiulare


249

Figura 3.36. Diagramă pentru calculul rigolelor de tip IV pereate cu piatră brută
Recomandări
La încrucişări de străzi se prevăd podeţe sau conducte sifon, iar la
intrările în curţi se prevăd podeţe peste rigole.
Conductele sifon se vor dimensiona cunoscând panta terenului, it,
debitul de ploaie, Qpl, şi viteza v = 1,2 – 1,5 m/s.
Pentru evacuarea apelor meteorice în afara localităţilor, când
relieful permite, se vor proiecta canale (şanţuri) deschise, denumite canale
(şanţuri) de gardă, care conduc apele direct la emisarii cei mai apropiaţi.
Aceste canale (şanţuri) au secţiune diferite şi vor fi dimensionate la
fel ca rigolele.

S-ar putea să vă placă și