UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE HIDROTEHNICA




STUDIU ASUPRA CURGERII APEI UZATE IN DIFERITE
COLECTOARE DE CANALIZARE. ANALIZA MATEMATICA A
DIFERITELOR TIPURI DE COLECTOARE



Doctorand
Ing. ION POPA
Conductor de doctorat
Prof. univ. dr. ing. ANTON ANTON

BUCURESTI
2014
Abstract. The wastewater system involves major problems when we are dealing with
low flow rates and / or limited slopes. The main problem in this case is the self-cleaning
minimal speed requirement , which is given in the literature of 0.7 m / s
This speed depends on several parameters, namely: the available slope, the flow rate,
sewer pipe diameter and material , the collector's shape.
The present study aims to analyze how important is the shape of a sewage collector in
order to achieve the self-cleaning minimal speed, and the implications of a geometric
shape for the flow rate and the filling degree in the pipeline. For this , it has been
analyzed three different types of collectors: ovoid, circular and rectangular . The study
focuses mainly on low flow rates, common in small towns.
Keywords: sewer sustem, wasterwater, ovoid collector, circular collector, rectangular
collector





















1. Introducere

Sistemul de transport al apei uzate implica probleme mari, cand avem de-a face
cu debite mici, si/sau pante disponibile limitate. Problema principala in acest caz o
reprezinta indeplinirea vitezei de autocuratire, care este data in literatura de specialitate
cu o valoare minima de 0.7 m/s.
Viteza de autocuratire depinde in principiu de mai multi parametrii ai
colectoarelor de canalizare, si anume: panta disponibila pentru construirea colectorului
de canalizare, debitul de apa uzata transportat, diametrul si materialul conductei de
canalizare, forma colectorului de canalizare.
Studiul de fata isi propune sa analizeze in ce masura depinde forma colectorului
de canalizare in indeplinirea conditiei de autocuratire, dar si implicatiile unei forme
geometrice asupra debitului transportat, si asupra gradului de umplere al conductei.
Studiul se concentreaza in special pe debite mici, intalnite destul de des la localitatile
mici, care pentru un consum minim pot atinge valori apropiate de zero.
Pentru aceasta, au fost analizate 3 tipuri diferite de colectoare: colectorul ovoid,
colectorul circular si colectorul dreptunghiular. Pentru aceste 3 tipuri de colectoare au
fost determinate conditiile geometrice constructive, si s-a exprimat aria udata si
perimetrul udat al acestora in functie de gradul de umplere in conducta, cu implicatii
directe asupra debitului transportat. Aplicatia a fost facuta in MathCad, prin urmare se
pot realiza diverse simulari pe fiecare aplicatie in parte, putand fi schimbate diametrele
colectoarelor, pante, rugozitati, gradul de umplere, etc.
Pentru calculul numeric, au fost considerate 3 diametre echivalente pentru cele 3
tipuri de colectoare, astfel incat sectiunea de curgere sa fie aproximativ egala, prin
aceasta urmarindu-se evaluarea corecta a acestora, din punct de vedere a debitului
transportat. Au fost alese 4 pante uzuale in practica inginereasca pentru canalizari
(0.5%, 1%, 1.5% si 2%). S-au considerat conducte din beton, teoretic noi, fara depuneri.
Rezultatele calculului numeric sunt prezentate tabelar, facandu-se o comparatie directa
a vitezelor si debitelor in functie de gradul de umplere, dar si grafic, analizand debitele
transportate si vitezele in functie de gradul de umplere, precum si variatia vitezeo in
colectoare in functie de debitul transportat.
2. Calculul unui colector ovoid
Conform STAS 816-1980 - "Tuburi din beton pentru canalizare", sectiunea unui colector ovoid
este descrisa de 3 arcuri de cerc, ca in figura de mai jos:
2.1. Determi narea ecuati i l or anal i ti ce al e ovoi dul ui
Pentru a face un calcul analitic al sectiunii de curgere, se va considera originea axelor in centrul
cercului de la partea superioara a colectorului.
Curba caracteristica colectorului va fi definita exclusiv in functie de diametru, dupa cum urmeaza.
Ecuatia unui cerc cu centrul in O(a,b), si raza R este
R
2
x a ( )
2
y b ( )
2
+ =
Prin urmare, functia ce descrie un cerc poate fi scrisa astfel:
y f x ( ) =
f x ( ) R
2
x a ( )
2
b + =
Pentru arcul de cerc de raza D/2, si cu centrul in origine, ecuatia este urmatoarea:
f x ( )
D
2
|

\
|
|
.
2
x
2
:=
x
D
2
0.99
D
2
, 0 ..
|

\
|
|
.
:=
Pentru arcul de cerc de raza R=1.5D, si cu centrul in punctul A(0,-D) ecuatia este urmatoarea:
g y ( ) 1.5 D ( )
2
y
2
D :=
y 0 0.1D , 0.9D .. ( ) :=
Pentru arcul de cerc de raza R=D/4, si cu centrul in punctul B(3/4D, 0) ecuatia este
urmatoarea:
h z ( )
D
4
|

\
|
|
.
2
z
3
4
D
|

\
|
|
.
2
:=
z 0.9D 0.901D , D .. ( ) :=
0.4 0.2 0 0.2 0.4
0.1
0.2
Graficul analitic al unui colector tip ovoid
f x ( )
g y ( )
h z ( )
h
apa
x y , z ,
2.2. Cal cul ul ari ei udate si a peri metrul ui udat
Aria totala a colectorului de canalizare este urmatoarea:
A
totala
2
D
2
0
x f x ( )
(
(
(
]
d
0
0.9D
y g y ( )
(
(
]
d +
0.9D
D
z h z ( )
(
(
]
d +
|

\
|
|
|
|
.
:=
Aria udata a colectorului se poate calcula in functie de inaltimea apei din canal, pentru cele 3
arce de cerc astfel:
A
udata
h
apa
( )
2
h
apa
D
z h z ( )
(
(
]
d
|

\
|
|
|
.
0.9 D h
apa
s D s if
2
h
apa
0.9D
y g y ( )
(
(
]
d
0.9 D
D
z h z ( )
(
(
]
d +
|

\
|
|
|
.
0m h
apa
s 0.9D < if
2
h
apa
0
x f x ( )
(
(
]
d
0
0.9D
y g y ( )
(
(
]
d +
0.9 D
D
z h z ( )
(
(
]
d +
|

\
|
|
|
.

(
(
(

D
2
h
apa
s 0m < if
"Canal sub presiune" otherwise
:=
A
udata
h
apa
( )
0.214m
2
=
Perimetrul udat va fi calculat tot in functie de inaltimea apei din canal, astfel:
P
udat
h
apa
( )
2
D
4
acos
h
apa
3
4
D
D
4
|

\
|
|
|
|
.

180deg
0.9 D h
apa
s D s if
2
D
4
acos
D
4
0.1D
D
4
|

\
|
|
|
|
.

180deg
2 1.5 D acos
h
apa
1.5 D
|

\
|
|
.
acos
0.9D
1.5D
|

\
|
|
.

\
|
|
.

180deg
+
...

(
(
(
(
(
(
(
(
(

0m h
apa
s 0.9D < if
2
D
4
acos
D
4
0.1D
D
4
|

\
|
|
|
|
.

180deg
2 1.5 D 90deg acos
0.9 D
1.5 D
|

\
|
|
.

\
|
|
.

180deg
+
2
D
2
asin
h
apa
D
2
|

\
|
|
|
.

180deg
+
...
D
2
h
apa
s 0 < if
"Canal sub presiune" otherwise
:=
2.3. Cal cul ul razei hi draul i ce si a coefi ci entul ui Chezy, debi tul ui efecti v si vi teza
efecti va
R
hidraulica
A
udata
h
apa
( )
P
udat
h
apa
( )
:=
n 0.014 := rugozitatea aleasa pentru conductele din beton
Chezy
1
n
R
hidraulica
m
|

\
|
|
.
1
6
:=
Debitul efectiv, in functie de inaltimea apei din colector se calculeaza astfel:
Q
ef
A
udata
h
apa
( )
m
2
Chezy
R
hidraulica
m
I
h

|

\
|
|
|
.
m
3
s
:= debitul
efectiv
Viteza efectiva, se calculeaza astfel:
v
ef
Chezy
R
hidraulica
m
I
h

|

\
|
|
.
m
s
:=
3. Calculul unui colector circular
Calculul matematic al unui colector circular este mai simplu decat cel pentru un colector
ovoid, problema determinarii ariei udate si a perimetrului udat in acest caz limitandu-se la o
problema de geometrie.
In acest caz, aria udata si perimetrul udat vor fi determinate in functie de unghiul la centru.
Inaltimea apei in canalul circular, in functie de unghiul la centru se calculeaza astfel:
h
apa
( )
D
2
1 cos

2
|

\
|
|
.

\
|
|
.
:=
Aria udata in functie de unghiul la centru se exprima astfel
A
udata
( )
D
2
4

360deg

D
2
4
sin

2
|

\
|
|
.
cos

2
|

\
|
|
.

D
2
4


360deg

sin ( )
2

\
|
|
.
= :=
Perimetrul udat, in functie de unghiul la centru se va scrie astfel:
P
udat
( ) D

360deg
:=
Cu acesti parametrii determinati, se vor determina raza hidraulica, coeficientul Chezy, debitul
si viteza prin colector, asa cum este descris la punctul 1.3 al referatului.
4. Calculul unui colector dreptunghiular
In cazul colectoarelor dreptunghiulare, lucrurile se simplifica si mai mult. Aria udata in functie de
inaltimea apei in canal se scrie astfel:
P
udat
B
canal
2 H
canal
+ =
A
udata
B
canal
H
canal
=
Raza hidraulica, coeficientul Chezy, debitul si viteza prin colector vor fi determinate ca si pentru
celelalte sectinui analizate mai sus.


4. Studiu de caz. Calculul numeric si comparatia intre cele 3
colectoare analizate
Pentru calculul numeric au fost considerate 3 colectoare de canalizare cu
diametre echivalente, astfel incat sectiunea de curgere a celor 3 sa fie aproximativ
egala. Astfel pentru colectorul ovoid a fost considerat un diametru D=0.5 m, diametru
cel mai mic regasit si in STAS 816-1980, pentru colectorul circular un diametru D=0.6m,
iar pentru colectorul dreptunghiular a fost considerata o sectiune de curgere B x H = 0.4
x 0.7 m. Au fost facute simulari pentru 4 pante uzuale si anume 0.5%, 1%, 1.5% si 2%,
urmarindu-se in principal variatia vitezei in functie de debitul transportat, si analiza
comparativa a influentei formei geometrice a colectorului asupra vitezei de transport.
Materialul celor 3 colectoare a fost considerat betonul, cu un coeficient de
rugozitate n=0.014.
Calculul va fi prezentat tabelar, pentru toate cele 3 colectoare, facandu-se si o
comparatie intre vitezele calculate in functie de debite pe cele 3 sectiuni de curgere
analizate.























































5. CONCLUZII
In cadrul prezentului referat a fost analizata influenta formei geometrice a 3 tipuri
de colectoare de canalizare asupra vitezelor de transport a apei uzate, urmarindu-se
identificarea sectiunii optime de curgere in vederea obtinerii vitezei de autocuratire, dar
si asupra debitului transportat in colectoarele analizate.
In urma modelarii matematice a sectiunii fiecarui colector, a fost realizat un
studiu de caz pentru 3 diametre echivalente a colectoarelor analizate, si pentru 4 pante
uzuale in practica inginereasca (0.5%, 1%, 1.5% si 2%).
Din calculele anexate reiese ca, pentru debite mici, sectiunea indicata in vederea
obtinerii vitezei de autocuratire este colectorul ovoid, asa cum era si normal. Totusi,
analizand procentual diferentele de viteze intre colectorul ovoid si colectorul circular, se
observa ca diferentele nu sunt semnificative. Tinand seama de pretul mai ridicat al
sectiunii ovoid fata de sectiunea circulare, colectoarele circulare raman, din punctul de
vedere al autorului, sectiunea recomandata pentru canalizari.
Un lucru interesant se produce cand comparam vitezele colectoarelor ovoide,
respectiv circulare. Desi vitezele din colectoarele circulare sunt mai mici decat din
colectoarele ovoide, pentru debite mici, dupa un anumit grad de umplere, ce este direct
proportional cu panta colectorului, vitezele in colectorul circular depasesc vitezele din
ovoid.
Colectoarele dreptunghiulare se recomanda numai pentru debite mari, iar latimea
la baza a acestor colectoare este determinata in functie de debitul din colector, in
vederea obtinerii vitezei de autocuratire.










I. BIBLIOGRAFIE

[1] M. Negulescu, Canalizari, E.D.P. 1978
[2] Tchobanoglous F. Burton D. Stensel, Wastewater Engineering: Collection,
Treatement, Disposal, 2002
[3] P. G. Kiselev, "Indreptar de calcule hidraulice", Bucuresti, 1988
[4] C. Iamandi, V. Petrescu, L. Sandu, R. Damian, A. Anton, M. Degeratu -
"Hidraulica instalatiilor",Bucuresti, 1985
[5] D. Cioc, "Hidraulica"
[6] C. Nastasescu, C. Nita Matematica
[7] STAS 816-1980, Tuburi Beton pentru Canalizare