Balanta Apa - Memoriu

Autoritate Contractantă
S.C.EURO APAVOL SA
ASISTENTA TEHNICA PENTRU PREGATIREA

APLICATIEI DE FINANTARE SI A
DOCUMENTATIILOR DE ATRIBUIRE PENTRU
PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A
INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA DIN
JUDETELE ILFOV, GIURGIU SI IALOMITA, IN
PERIOADA 2015-2020
Studiu de balanța ciclului de apă
AVIZ CTE
Asistenţă tehnică pentru pregătirea Aplicaţiei de Finanţare şi a Documentaţiilor de Atribuire pentru proiectul
regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată din judeţul Ilfov, în perioada 2015 - 2020
Întocmit Drd. Ing. Ion POPA
Verificat Ing. Florian MARINESCU
2
CUPRINSUL VOLUMULUI
PIESE SCRISE
CUPRINSUL VOLUMULUI 3
MEMORIU TEHNIC 5
1 DATE GENERALE 5
1.1 Denumirea proiectului 5
1.2 Clientul 5
1.3 Proiectantul lucrărilor 5
2 BALANTA CICLULUI DE APĂ 5
2.1 Scop și elemente de cunoaștere generală a sistemelor de alimentare cu apă din aria proiectului 5
2.2 Metodologia de elaborare a balanței de apă și elemente de bună practică 6
2.3 Indicatori de performanță și criterii de selectare a măsurilor de reducere pierderi reale în funcție
de valoarea acestora 8
2.4 Discuții asupra modului de adoptare a indicatorului „ILI” 10
2.5 Măsurători debite în sistemele existente 12
2.6 Măsuri și strategii de reducere a pierderilor pe sistemele analizate 13
2.7 Sistemul de alimentare cu apă Voluntari 13
2.7.1 Scurtă prezentare a situației existente 13
2.7.2 Situația avariilor anuale 2015 15
2.7.3 Balanța de apă 15
Consumuri anuale de apa si consumuri specifice 16
Consumuri de apa evaluate pe cismelele stradale publice 16
2.8 Sistemul de alimentare cu apă Stefanestii de Jos 18
2.9 Sistemul de alimentare cu apă Berceni 22
2.10 Sistemul de alimentare cu apă Snagov
26
2.11 Sistemul de alimentare cu apă 1 Decembrie
30
3
2.12 Sistemul de alimentare cu apă Darasti (nu gasesc date, descrierea s-a facut doar din
centralizator) 34
2.13 Sistemul de alimentare cu apă Sinesti
38
2.14 Sistemul de alimentare cu apă Bulbucata
42
2.15 Sistemul de alimentare cu apă Buturugeni
46
2.16 Sistemul de alimentare cu apă Toporu
50
4
MEMORIU TEHNIC
1 DATE GENERALE
1.1 Denumirea proiectului
„ASISTENTA TEHNICA PENTRU PREGATIREA APLICATIEI DE FINANTARE SI A DOCUMENTATIILOR DE

ATRIBUIRE PENTRU PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA
DIN JUDETELE ILFOV, GIURGIU SI IALOMITA, IN PERIOADA 2015-2020 ”
1.2 Clientul
Clientul prezentei documentaţii este reprezentat de SC EUROAPAVOL SA, în calitate de Autoritate Contractantă.
1.3 Proiectantul lucrărilor
Proiectantul lucrărilor de alimentare cu apă este SEARCH CORPORATION,.
Elaboratorul studiului
Elaboratorul studiului de balanță este SC APARO CONSULT SRL, ca subcontractant de specialitate al SEARCH
CORPORATION.
Faza de proiectare
Proiectul se află la faza de Studiu de fezabilitate.
2 BALANTA CICLULUI DE APĂ
2.1 Scop și elemente de cunoaștere generală a sistemelor de alimentare cu apă din aria proiectului
Studiul privind balanța apei are ca scop evaluarea volumului actual de apă care nu aduce venit (NRW) și implicit
nivelul pierderilor de apă reale care arată nivelul de management al sistemului existent (întreținere, calitate
reparații, reabilitări). În funcție de rezultatele generate de balanța apei se pot indica măsurile necesare pentru
creșterea performanței serviciilor dar și pentru gradul de dotare și reabilitare necesar sistemelor analizate.
Localitățile din aria proiectului prezintă la momentul actual rețele de alimentare cu apă cu diverse grade de
acoperire a zonelor locuite. Majoritatea rețelelor sunt fie construite, fie reabilitate în ultimii 15 ani cu conducte din
materiale de performante respectiv PEHD sau PAFSIN. Ca urmare vârsta acestora nu poate produce suspiciuni
privind riscul de degradare tehnică.
Toate sistemele funcționează prin pompare multe dintre ele fiind prevăzute cu pompe cu turație variabilă care se
adaptează la curba de consum. Alte tipuri de echipări care să indice un management al presiunilor la nivelul
rețelelor nu există. Totodată nu există echipări la nivelul rețelei pentru monitorizare zonală a debitelor/presiunilor
cu scopul de restrângere a ariei de intervenție în cazul apariției unor avarii.
Din punct de vedere al operării, la nivel administrativ și logistic sunt preluate de către Operatorul Regional numai
o parte dintre sistemele de alimentare cu apă din cadrul ariei proiectului celelalte fiind in curs de preluare.
Majoritatea dintre sistemele preluate sunt in curs de reabilitare prin program POS etapa 1.
5
La nivelul operatorului regional există în curs de implementare o strategie privind reducerea și/sau menținerea
pierderilor (NRW) la un nivel acceptat care să conducă la optimizarea tarifului în raport cu calitatea serviciilor.
Scăderea costului de operare prin micșorarea consumului de energie electrică va fi principala pârghie de
optimizare constituind în același timp și o îmbunătățire a componentei de mediu privind emisia de noxe la nivel
mondial.
Gradul de dotare cu echipamente pentru controlul activ al pierderilor reale și angajarea de personal instruit
pentru optimizarea componentelor NRW trebuie susținut permanent astfel încât nivelul de management al
pierderilor să se ridice la gradul de performanță cerut prin practicile curente europene și mondiale.
2.2 Metodologia de elaborare a balanței de apă și elemente de bună practică
Metoda utilizată la nivel mondial este cea elaborată de Grupul Specializat din cadrul Asociației Internaționale a
Apei (IWA). In cadrul manualului de bună practică (Best practice) apărut în 1999 cu reviziile ulterioare (2006) s-a
prevăzut structura standard privind Balanța Apei și terminologia asociată.
In tabelul următor prezentăm forma acesteia:
Tabel 2.2.1 - Balanța Apei
Consum Consum contorizat facturat

autorizat
facturat Consum necontorizat facturat Apa care aduce
venituri
Consum
autorizat Consum Consum contorizat nefacturat
autorizat
nefacturat Consum necontorizat
Volum de apa nefacturat
furnizat în
sistem Consum neautorizat
Apa care nu
Pierderi Erori de măsurare si de aduce venituri
aparente prelucrare a datelor
Pierderi de apa
Pierderi la conductele de
distribuție si/sau transport
Pierderi si deversări prin

Pierderi preaplin la rezervoare
reale
Pierderi pe branșamente pana
la contorul consumatorului
Sursa: IWA „Best practice”1999
Componentele balanței de apă sunt volume de exprimate în m3/an măsurate cu diverse grade de acuratețe.
Evaluarea balanței se realizează prin completare de sus în jos a componentelor estimate de către operatorul
sistemului pe anul anterior, 2015. Pentru unele componente la a căror semnificație nu este explicită comentăm
următoarele:
 Volum de apa furnizat în sistem – Reprezintă volumul de apă anual furnizat în rețeaua de distribuție;
 Consumul de apă autorizat nefacturat – Reprezintă volumul de apă anual furnizat unor consumatori
contorizați fără a fi facturați respectiv consumul atribuit spălării rețelelor/stingeri incendii/udări spatii
verzi/teste hidranți/etc.
6
 Pierderi aparente – Volumul de apă anual estimat a fi consumat ilicit sau cel rezultat din erori de
măsurare a contoarelor respectiv din erori de citire a contoarelor.
 Pierderile reale – Reprezintă volumul de apă anual format de: exfiltrațiile de la îmbinări, scurgerile
detectabile dar nevizibile, scurgerile detectabile vizibile, deversări necontrolate pe preaplinul
rezervoarelor din cadrul rețelei. Această componentă denumita și CARL (Current Annual Real Losses) se
calculează prin scăderea tuturor celorlalte componente din volumul de apă furnizat.
Rezultatul balanței trebuie să conducă în final la ponderea pe care o reprezintă apa care nu aduce venit (NRW
conform terminologie IWA) din volumul de apă anual furnizat în rețeaua de distribuție.
Modul de apreciere a NRW la nivelul unui sistem de alimentare cu apă se exprimă in % din volumul de apă
furnizat cu toate că acest indicator are o valoare cu caracter financiar asupra unui caz specific. El nu poate
reprezenta o măsură de comparație a performanței de operare între sisteme și nici măcar la nivelul aceluiași
sistem la capacități diferite. Cu toate acestea indicatorul trebuie să se afle într-un domeniu de control rezonabil
din punct de vedere economic - mai mic decât 10% pentru sisteme noi sau decât 20% pentru sisteme reabilitate
așa cum recomandă normativul național NP133/2013. Aceste limite controlează menținerea consumului de
energie electrică în zona de optim economic pentru sistemele alimentate din surse subterane, funcționând prin
pompare, la care costul energiei electrice datorat pompării reprezintă cel puțin 75% din totalul cheltuielilor de
operare (incluzând și stația de tratare). Menționăm că o creștere a debitului mediu cu 20% duce la o creștere
anuală a consumului de energie electrică cu cca. 19%.
Componentele NRW pot fi împărțite în două categorii: Comerciale și Fizice/Reale/Tehnice. In categoria celor
comerciale intră Consumurile autorizate nefacturate și Pierderile aparente. Pierderile fizice se identifică cu
Pierderile reale/tehnice.
Volumul pierderilor de tip comercial depinde de capacitatea operatorului de a realiza minimum următoarele:
 Contorizarea tuturor consumatorilor;
 Rezilierea contractelor cu consumatori rău platnici;
 Eliminarea gratuității pentru unii consumatori;
 Procedurarea tuturor manevrelor necesare întreținerii rețelelor, udării spațiilor verzi sau testării hidranților
astfel încât consumul de apă potabilă să fie minimizat;
 Depistarea racordurilor ilicite sau a tentativelor de furt prin ocolirea apometrelor susținând controale
periodice;
 Depistarea contoarelor defecte prin analiză comparativă a consumului lunar și/sau instruirea specifică a
cititorului de a analiza starea apometrului;
 Angajarea unui personal adecvat pentru preluarea indexului fără erori involuntare sau voluntare.
Desfășurarea unui control periodic asupra activității acestuia.
Reducerea pierderilor comerciale depinde în principal de propria organizare a operatorului din punct de vedere al
strategiilor de dezvoltare dar și a numărului de angajați pregătiți corespunzător situațiilor prezentate.
Volumul pierderilor fizice sau reale depinde de capacitatea operatorului în asigurarea managementului
performant pentru un sistem de distribuție dat cu privire la întreținerea, repararea și reabilitarea acestuia.
7
Pierderile fizice reprezintă o pondere importantă din cadrul NRW fapt care impune luarea tuturor măsurilor pentru
menținerea acestora la un nivel de eficiență economică (costuri de operare – costuri masuri de reducere pierderi)
optimă.
Pierderile reale și nivelul până la care acestea pot fi reduse sunt subiect de analiză pentru mulți specialiști din
domeniu care în ultimii 20 de ani au elaborat algoritmi și metodologii prin care să poată fi analizat un sistem cu
scopul de a decide măsurile necesare atingerii țintelor de performanță. In capitolul următor vom detalia unele
metode în contextul prezentării indicatorilor de performanță a sistemelor de alimentare cu apă.
Pentru menținerea pierderilor reale CARL la un nivel economic optim sunt necesare următoarele măsuri:
 Reabilitarea infrastructurii acolo unde numărul avariilor sau a scurgerilor detectabile este important;
 Asigurarea unui sistem de management al presiunilor la nivelul sistemului pentru evitarea regimurilor
nepermanente și presiunilor excesive indiferent de consum;
 Echiparea rețelei de distribuție cu sistem de monitorizare zonală a presiunilor și/sau a debitelor astfel
încât să se reducă aria de căutare a scurgerilor;
 Dotarea operatorului cu sisteme active de detecție a scurgerilor astfel încât personalul calificat al
acestuia să poată localiza în timpul cel mai scurt zona afectată;
 Personal calificat pentru realizarea în timpul cel mai scurt a reparațiilor la calitatea echivalentă a unei
rețele noi.
2.3 Indicatori de performanță și criterii de selectare a măsurilor de reducere pierderi reale în funcție de
valoarea acestora
Pe considerentele amintite anterior volumul pierderilor reale, CARL, este utilizat în calculul indicatorilor de
performanță a sistemului de distribuție care arată atât starea tehnică a infrastructurii de conducte cât și eficiența
măsurilor de reducere a pierderilor detectabile la nivelul acesteia.
Reducerea pierderilor reale trebuie realizată până la un nivel economic admisibil a cărui valoare poate fi stabilită
cu ajutorul unor indicatori specifici. Cel mai relevant in acest sens este indicatorul ILI (Infrastructure Leakage
Index) a cărui formulă este CARL/UARL, unde UARL reprezintă pierderile anuale reale inevitabile specifice unui
sistem de alimentare cu apă realizat corespunzător din punct de vedere manoperă-material la nivelul căruia
avariile sau fisurile detectabile sunt localizate și reparate în timpi optimi și cu calitate similară unor lucrări nou
executate.
Acest indicator de tip operațional ajută la compararea performanței de gestionare a pierderilor la nivelul
sistemelor de alimentare cu apă. El este cel mai important ca relevanță pentru încadrarea sistemului în
categoriile de performanță stabilite la nivel internațional în funcție de care pe criteriul economic se recomandă
luarea diferitelor tipuri de măsuri (reabilitare infrastructură, aplicare management presiuni, monitorizare
presiuni/debite pe zone de rețea delimitate, monitorizarea debitelor de noapte, etc).
Alți indicatori relevanți de tip operațional sunt: l/racord/zi și m3/km/zi obținuți prin raportarea CARL la mărimile
specificate anterior și la 365 zile. Totuși aceștia nu iau în calcul și influența presiuni asupra debitului de infiltrație
respectiv metoda FAVAD (Fixed And Variable Area Discharge). Pentru a corecta această lipsă uneori cei doi
indicatori se pot raporta și la presiunea medie de calcul.
8
Cu toate că acesta are o valoare strict financiară numai pentru un sistem dat, indicatorul procentual % este cel
mai uzitat.
Trebuie ținut cont de faptul că de la o regiune/țară la alta indicatorii operaționali ai pierderilor trebuie încadrați în
intervale de valori diferite în funcție de potențialul de susținere economică a măsurilor de reducere a CARL. Altfel
spus, costul măsurilor luate trebuie să se încadreze într-o zonă de optim în raport cu costul de operare care
poate fi suportat prin tarif.
În consecință pe plan național se recomandă și utilizarea indicatorului economic al pierderilor, ELI (Economic
Leakage Index) a cărui încadrare valorică este stabilită în tabelul următor alături de domeniile recomandate
pentru România:
Tabel 2.3.1 - Scala de valori pentru indicatorii de performanta

Categoria NRW(%) LKN(m3/an/km) ILI ELI
De la către De la către De la către De la către
C1 0 10 0 10000 0 10 0 1
C2 10 20 10000 20000 10 20 1 2,5
C3 20 30 20000 30000 20 30 2,5 3
C4 30 40 30000 40000 30 40 3 3,5
C5 40 40+ 40000 40000+ 40 40+ 3,5 3,5+
Sursa: Manualul național al operatorilor de apă și canalizare ed. 2010
 Categoria 1 – C1 - (foarte buna) – Stare optima conform indicatorului relevant. Nu sunt necesare alte
masuri pentru îmbunătățirea indicatorului.
 Categoria 2 – C2 - (buna) – Nivel mic de risc conform indicatorului relevant. Nu sunt necesare masuri
speciale pentru îmbunătățirea acestui indicator.
 Categoria 3 – C3 - (medie) – Valoare medie a indicatorului relevant. Nu sunt necesare alte masuri pentru
îmbunătățirea indicatorului, decât planificare in vederea identificării potențialelor defecțiuni.
 Categoria 4 – C4 - (critica) – Valoare critica a indicatorului relevant. Aceasta este un declanșator pentru
inițierea de acțiuni corective pentru îmbunătățirea indicatorului.
 Categoria 5 – C5 - (inacceptabil) – stare inacceptabila care cere acțiuni imediate pentru îmbunătățirea
performantei indicatorului relevant. Este un indiciu ca retrospectiv ar fi trebuit luate masuri din timp.
Formulele de calcul ale LKN și ELI sunt: LKN = Debit anual pierderi reale/Lungime rețea iar ELI = EI x LKN/3600.
Indicele economic (EI) va lua următoarele valori funcție de caracteristicile sistemului de alimentare cu apă:
 1,5 – apa din sistem este tratata in doua trepte si este pompata in rețea la o presiune de minim 5 bar.
 1,0 – apa din sistem este tratata in doua trepte, iar in rețea este distribuita gravitațional, sau necesita
doar dezinfectare, dar este pompata in sistem.
 0,5 – apa din sistem necesita doar dezinfectare si in rețea este distribuita gravitațional.
In cazul ariei noastre de proiect coeficienții corespunzători sunt 1 sau1,5.

La nivel mondial, Institutul Băncii Mondiale, pe baza tuturor experienței acumulate a dezvoltat o scală de valori
similară privind încadrarea performanței sistemului de alimentare cu apă în funcție de valoarea indicatorilor
operaționali:
9
Tabel 2.3.2 - Scala de valori pentru indicator ii de performanta, WBI
Real Losses in Litres/Connection/Day
Technical (when the system is pressurised); at an average pressure of:
Performance ILI
Category
10 m 20 m 30 m 40 m 50 m
Developed
Countries
A 1-2 < 50 < 75 < 100 < 125
B 2-4 50 - 100 75 - 150 100 - 200 125 - 250
C 4-8 100 - 200 150 - 300 200 - 400 250 - 500
D >8 > 200 > 300 > 400 > 500

Developing
Countries
A 1-4 < 50 < 100 < 150 < 200 < 250
B 4-8 50 – 100 100 - 200 150 - 300 200 - 400 250 - 500
C 8 - 16 100 - 200 200 - 400 300 - 600 400 - 800 500 - 1000
D > 16 > 200 > 400 > 600 > 800 > 1000
Sursa: „Water Loss Performance Indicators” (Liemberger et al,2007)
Category A: Further loss reduction may be uneconomic unless there are shortages; careful analysis needed to
identify cost effective improvement
Category B: Potential for marked improvements; consider pressure management; better active leakage control
practices, and better network maintenance
Category C: Poor leakage record; tolerable only if water is plentiful and cheap; even then, analyze level and
nature of leakage and intensify leakage reduction efforts
Category D: Horrendously inefficient use of resources; leakage reduction programs imperative and high priority
În consecință, deducem că pentru un ILI cuprins între 1 și 8 sistemele de apă sunt considerate în stare foarte
bună și bună singurele măsuri care ar trebui luate fiind formarea unor echipe dotate și calificate pentru
detectarea și repararea fisurilor în cât mai mici. Aceasta cu atât mai mult unde sistemele au o vârstă redusă iar
numărul avariilor raportate sunt foarte puține.
2.4 Discuții asupra modului de adoptare a indicatorului „ILI”
Formula de calcul a UARL a fost publicată prima dată de IWA – „Best practice” 1999 - și apoi revizuită până în
2007 sub forma:
 UARL (l/racord/zi) = (18 x Lm/Nc + 0.8 + 0.025 x Lp) x P, unde:
 Lm = lungimea rețelei de distribuție;
 Nc = numărul de branșamente/racorduri;
 Lp = lungimea medie a unui racord intre limita proprietății și contorul de măsură consumator;
 P = presiunea medie de funcționare pe timpul unei zile și suprafața rețelei
-8- 10
Formula a fost calibrată pentru a lua în considerare pierderile de fond (scurgerile de la îmbinări) și debitul de apă
pierdut la apariția unui număr de fisuri detectabile până la repararea lor într-un timp optim realizabil pentru o
rețea de distribuție aflată într-o condiție tehnică normală de întreținere. Coeficienții au fost stabiliți pentru o
presiune medie de referință de 50 mCA.
Valoarea indicatorului ILI relevă cât de departe de condiția optimă de întreținere este un sistem de alimentare cu
apă la un moment dat. Deci dacă ILI = 1 rezultă că managementul sistemului din punct de vedere al pierderilor
este corespunzător. Cu toate acestea în timp studiile de caz au arătat pe sisteme concrete că ILI uneori poate fi
subunitar, ceea ce înseamnă că formula necesită condiții la limită pentru a nu denatura semnificația rezultatului.
Având in vedere că acest indicator a fost adoptat de foarte multe țări din lume și implicit din Europa, experții din
domeniu au căutat să fixeze în timp limitele de valabilitate a UARL astfel încât să poată fi evaluate și rețelele cu
presiuni mult mai mici de 50 m sau densități mai de racorduri diferite de cifra 40.
Așa se face că ultimele condiționări au fost stabilite în 2009 de către A. Lambert care a fixat limita de valabilitate
a formulei privind numărul de abonați începând cu cifra dată de formula Nc+20 x Lm > 3000. In această situație
numai este valabilă limita densității racordurilor și nici a presiunii cu condiția ca Formula UARL să fie afectată cu
coeficientul Cp, care corectează valoarea în ideea că debitul pierderilor de fond/nedectabile variază cu presiunea
la puterea 1,5 iar acela provenit de la pierderile detectabile variază cu presiunea la puterea 1,5 pentru rețele din
materiale flexibile și cu 0,5 pentru materiale rigide (Teoria FAVAD- L1/L0 = (P1/P0)^n).
Valoarea coeficientului Cp este prezentată in articolul „Interpreting ILI s in Small Systems” (Lambert et al…) fiind
calculată pe baza formulei FAVAD. În același articol se menționează că deși recomandarea utilizării coeficientului
s-a făcut în 2009, țările care au adoptat ILI nu s-au folosit de el utilizând UARL necorectat pentru toate tipurile de
sisteme adaptând benchmark-ul la situațiile de caz.
Cazurile concrete de țări care folosesc reglementat ILI pentru toate tipurile de sisteme inclusiv cele din categoria
„Very small” sunt prezentate în documentul Comisiei Europene – „Good practices on leakeage management
WFD, CIS, WG, PoM. Aici se arată cazul Austriei care pentru cel puțin 2000 de localități cu rețele de distribuție
optimizate tehnic și având racorduri mai puține de 3000 buc. ILI obținut a fost încadrat într-o bandă de valori
subunitară media lui ajungând la 0,7. Calculul său nu a luat în considerare coeficientul Cp.
Față de cele prezentate, Consultantul consideră corespunzătoare utilizarea Formulei UARL cu factorul de
corecție Cp pentru toate sistemele din aria de proiect indiferent de numărul de racorduri. Încadrarea performanței
sistemului se va face prin compararea ILI cu valorile prevăzute prin metodologiile de evaluare amintite anterior.
Având în vedere că aria proiectului cuprinde și multe sisteme de distribuție pentru zonă rurală Consultantul
consideră ca ținta de performanță a sistemelor după realizarea lucrărilor trebuie să fie diferențiată astfel:
 ILI < 2,5 – zona rural;
 ILI< 2 – zona urban;
De aici se deduce că prin măsurile care se vor lua precum: reabilitarea rețelelor de distribuție existente, acolo
unde este cazul, prevederea unor echipamente specifice pe rețeaua de distribuție pentru managementul
presiunilor sau măsurarea debitelor de noapte, dotarea operatorului cu echipamente suficiente pentru detectarea
activă a pierderilor corelat cu organizarea unor echipe specializate; se vor atinge condițiile necesare de
performanță pentru noile sisteme de alimentare cu apă la nivelul anului 2018 - 2020.
Odată preluate de către Operatorul Regional și a creării cadrului tehnic și strategic pentru menținerea pierderilor
de sarcină la nivele economice optime, sistemele de alimentare cu apă vor fi întreținute astfel încât învechirea
11
lucrărilor să fie contrabalansată cu măsurile aplicate. Deci in anul de perspectivă 2045 este de așteptat ca ILI să
nu depășească valoarea „3” specifică sistemelor de alimentare cu apă din țările dezvoltate.
2.5 Măsurători debite în sistemele existente
În capitolele următoare se vor prezenta balanțele de apă 2015 pe fiecare sistem în parte din aria proiectului.
Balanțele de apă s-au elaborat pe baza informațiilor puse la dispoziție de către autoritatea locală care
gestionează la momentul actual sistemele. Din păcate în foarte multe cazuri volumele anuale de apă specifice
componentelor balanței sunt aproximate/apreciate cu grade largi de acuratețe.
Informațiile preluate în majoritatea cazurilor se referă la: volumul anual de apă brută extras, volumul anual de apă
distribuit și volumul de apă consumat (facturat/nefacturat). Referitor la pierderile aparente, mai ales în zonele
nepreluate de ACI, s-au apreciat cu un grad de eroare variabil (4 – 15%) așa cum se poate vedea în balanțe.
Pe de altă parte, în conformitate cu registrul de avarii, aproape toate sistemele de alimentare cu apă nu au
nevoie de reabilitări acestea numărând maximum 10 avarii/100km/an. Situația este normală dacă luăm în
considerare că vechimea sistemelor actuale este de maximum 15 ani iar sistemele sunt pompate funcție de
cerință realizând astfel o limitare a presiunilor maxime. Totodată este știut că mișcările tranzitorii din cadrul
rețelelor de distribuție nu conduc la suprapresiuni mult mai mari decât cea de regim care nu depășește 40 mCA.
Deci este de presupus că obținerea unui ILI mult mai mare de „1” se poate datora în primul rând pierderilor
detectabile neraportate, nevizibile la suprafața terenului. Aceasta cu atât mai mult cu cât nu există în prezent o
strategie de management al pierderilor implementată decât in unele cazuri unde POS a fost deja finalizat. În
consecință pentru toate sistemele existente am procedat la măsurători de noapte pentru a confrunta valorile
obținute cu CARL calculat prin balanță dar și cu UBL (Unavoidable Background Leakages) – pierderi tehnice
inevitabile – calculat pe baza coeficienților definiți în cadrul ipotezelor de estimare a UARL.
În prezent sistemele de alimentare cu apă cuprind contoare/debitmetre la foraje și pe refularea stației de
pompare apă potabilă (amplasată în aval de rezervoarele de înmagazinare). Conductele de aducțiune apă brută
de la frontul de captare, la gospodăria de apă au o lungime medie de 2 km având vechimi de maximum 15 ani.
Variațiile de debit la nivelul său nu sunt semnificative și nici bruște diminuându-se riscul oboselii tehnice și implicit
acela de apariție pierderi importante în raport cu cele ale rețelei de distribuție. Periodic aceste conducte se vor
include în programul de detectare și control al pierderilor.
Rezervoarele de înmagazinare existente au fost expertizate rezultând că nu există suspiciuni de exfiltrație a apei
stocate. Singura posibilitatea de pierdere a apei se poate face pe preaplinul acestora atunci când robineții de
alimentare nu se închid la atingerea nivelului maxim. In consecință se vor prevedea lucrări de echipare
corespunzătoare acolo unde este necesar.
Alte măsurători de debit decât cele efectuate la ieșirea apei potabile către consumatori nu sunt relevante pentru
subiectul nostru cu atât mai mult cu cât eventualele exfiltrații la lucrările amonte de punctul menționat au o
pondere neglijabilă în raport cu NRW. Totodată nu există zone de rețea punctuale unde să fie necesară
monitorizare volumelor de apă cu scopul de a determina pierderea.
2.6 Măsuri și strategii de reducere a pierderilor pe sistemele analizate
Față de rezultate analizei elaborate la nivelul fiecărui sistem de alimentare cu apă se remarcă faptul că măsurile
necesare pentru reducerea și menținerea pierderilor la un nivel optim nu necesită lucrări de reabilitare rețea de
distribuție decât în foarte puține situații punctate în cadrul proiectului.
12
Dar se propun următoarele măsuri investiționale:
 Prevederea tuturor stațiilor de apă potabilă cu convertizoare de frecvență;
 Prevederea nodurilor principale de rețea cu traductoare de presiune cu transmitere la distanță;
 Prevederea unor debitmetre pentru cel puțin zonele de rețea delimitate de amplasamentul fiecărui din
UAT;
 Prevederea tuturor rezervoarelor cu sisteme de semnalizare a nivelelor maxime și vane cu închidere

automată pe intrare;
 Integrarea tuturor instrumentelor de măsură și control la nivel de SCADA-dispecer local/regional astfel

încât orice anomalie de funcționare tipică pierderilor să poată fi semnalată în timp minim;
 Dotarea operatorului cu echipamentele necesare și suficiente controlului activ al pierderilor detectabile;
Pe de altă parte toate lucrările noi care se vor executa pentru conformarea sistemelor de alimentare cu apă la
cerințele Europene trebuie vor fi testate tehnic astfel încât calitatea și durabilitatea lor să fie corespunzătoare
cerințelor.
După realizarea proiectului Operatorul Regional va continua strategia de reducere a pierderilor (cu prioritate a
celor comerciale)r conformându-se pe de o parte cerințelor specifice din cadrul „Manualul național al operatorilor
de apa si canalizare” elaborat în 2010 prin program FOPIP dar și a celor prevăzute în documentele similare
prezentate în cadrul Aplicației POS.
Dintre acestea amintim:
 Depistarea și înlocuirea tuturor contoarelor defecte;
 Contorizarea tuturor consumatorilor racordați;
 Formarea unui număr suficient de echipe specializate în detectarea și repararea în timpii maxim
recomandați a avariilor;
 Angajarea unui personal competent pentru citirea contoarelor și depistarea eventualelor fraude la nivelul
racordurilor;
 Formarea unui departament specializat la nivelul OR pentru reducerea NRW;
 Dezvoltarea/Îmbunătățirea sistemului de calitate cu proceduri specifice pentru activitatea de reducere a

pierderilor.
13
2.7 Sistemul de alimentare cu apă Voluntari
2.7.1 Scurtă prezentare a situației existente
Alimentarea cu apa existenta a orasului Voluntari este organizata pe trei subsisteme sectoriale, si anume:
- Cartierele Ștefăne ști, Nicolae Bălcescu si Negro Pontes , alimentate din reteaua de alimentare cu apa a
municipiului Bucuresti din sursa subterana.
- Cartierul Pipera, se asigura apa potabila din reteaua de apa a municipiului Bucuresti
Sursele de apa bruta aferenta Orașului Voluntari sunt subterane si externe:
 Sursa subterana:
- Cartier Ștefănești
- Cartier Nicolae Bălcescu:
- Cartier Negro Pontes
 Sursa externa:
- Cartier Ștefănești
- Cartier Nicolae Bălcescu
- Cartier Pipera
Debitele si presiunile estimate pentru punctele de furnizare de apă potabilă din punctele de bransare au urmatoarele
caracteristici:
Tabel 1 Caracteristici puncte de bransare

Punct de bransare Debit orar mediu Debit orar maxim Presiune
[mc/h] [mc/h] [bar]
Privighetorilor, sector 1 68,03 97,28 2,5 - 3
Petricani, sector 2 48,48 58,66 2,5 - 3
Şoseaua Andronache, sector 2 36,97 48,07 2,5 - 3
Pod CFR Constanţa-Porche, sector 2 48,70 61,77 2,5 – 3,2
Soseaua Colentina (Complex Europa), sector 2 98,24 183,94 2,3 - 3
Total
Sursa de apa subterana aferenta comunei Voluntari este asigurata din 11 puturi forate cu adancimea cuprinsa intre 70-220m,
si debite intre Q=1.39 – 5.0l/s debitul total al sursei fiind Q total=27.23 l/s. Forajele deschid separat acviferul de medie
adancime (Nisipurile de Mostistea) sau acviferul de mare adancime (stratele de Fratesti):
Tabel 1 Consum apa sistemul de alimentare Voluntari

Localitati Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2015 Anul 2015
14
Mii metri cubi Mii metri cubi Mii metri cubi Mii metri cubi Mii metri cubi
Voluntari 1311.2
Sursa date Euro ApaVol
Tabel 2 Consum energetic sistemul de alimenatare cu apa Voluntari

Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2015 Anul 2015
Localitati
kWh/m³ kWh/m³ kWh/m³ kWh/m³ kWh/m³
Voluntari 0,28
Reteaua existenta de alimentare cu apa, cu o lungime total de aproximativ 99.0 km, a fost data in exploatare in
perioada 2008-2012, avand o vechime maxima de 8 ani. Impartirea conductelor pe lungimi si diametre este
urmatoarea:
Material Lungime conducta(km) De(mm)
PEID PN 10 bar 0.170 50
PEID PN 10 bar 2.061 63
PEID PN 10 bar 24.046 110
PEID PN 10 bar 62.780 125
PEID PN 10 bar 6.655 160
PEID PN 10 bar 2.250 180
PEID PN 10 bar 0.670 200
PEID PN 10 bar 0.580 250
Estimarea apei nefacturate este bazata pe metodologia IWA pentru bilantul de apa calculat, considerand informatiile primite
de la operatorul sistemului existent de alimentare cu apa.
Pierderile reale de apa sunt indicate in mod obisnuit in metri cubi pe km de retea. Totusi acestea nu sunt un indicator real al
situatiei existente, atata timp cat nu se considera factori importanti ca densitatea conexiunilor si presiunea de operare.
Cel mai bun indicator al pierderilor in retea ramane indicele ILI care este raportul dintre volumul anual al pierderilor (CARL) –
masurate sau estimate de operator si pierderile anuale imposibil de evitat (UARL) – determinate pe baza lungimii retelei,
numarului de conexiuni si presiunii medie in retea.
Pierderile anuale din reteaua de distributie deriva din balanta apei intrate in sistem. Anul de referinta pentru determinarea
balantei apei este anul 2015.
Pentru intocmirea raportului de balanta apei al orasului Voluntari, informatii despre volumele de apa extrase si
importate de la reteaua de distributie a municipiului Bucuresti au fost colectate.
2.7.2 Situația avariilor anuale 2015
Din informațiile preluate de la operator rezultă că în anul 2015 avariile înregistrate în rețeaua de distribuție apă
potabilă au drept cauze:defecțiuni apărute la hidranți, spargerea conductei de refulare a stației de pompare
datorită înghețului sau pierderi neraportate detectabile.
15
2.7.3 Balanța de apă
Pe baza informațiilor puse la dispoziție de către operator balanța de apă IWA – 2015 întocmită pentru sistemul de
alimentare cu apă a localități Voluntari este următoarea:
Consumuri anuale de apa si consumuri specifice
Astfel, conform datelor furnizate de Beneficiarul investitiei – SC EURO APAVOL, in anul 2011 a fost importat un volum de apa
de 918207 mc (conform facturilor emise de SC APANOVA SA catre SC EUROAPAVOL SA), iar volumul de apa extrasa din
sursele de apa subterane este de 393002 mc, de unde rezulta un total de 1 311 209 mc.
Numar de contracte incheiate pana la 31 decembrie 2015 pentru apa potabila, pe categorii de utilizatori (persoane juridice,
persoane fizice) raportat la numarul de solicitari.
Total contracte in 2015 – 4249, din care :

- 229 bransamente la persoane juridice (2.7 locuitori/bransament)
- 4020 bransamente la persoane fizice din care 1005 – locuinte multiple (30 locuitori/bransament) si 3015
bransamente in zna caselor (2.7 locuitori/bransament).
Rezulta asttfel un numar total de 38 878 locuitori bransati.
Conform facturilor emise si inregistrate de Operatorul de Apa SC EUROAPAVOL SA petru orasul Voluntari a fost facturat un
volum total de 1006168 mc la nivelul anului 2015. Astfel, raportat la numarul de locuitori de mai sus (38 878 locuitori), rezulta
un consum specific de 93.17 l/om,zi.
Consumuri de apa evaluate pe cismelele stradale publice
Reteaua de apa a orasului Voluntari, pe langa racordurile descrise mai sus are in componenta sa si un numar de 8 cismele
stradale functionale, de la care se extrage apa. Cismelele stradale au un diametru minim de 90 mm.
Pentru acestea a fost evaluat un consum de aproximativ 6000 l/zi,cismea, consum ce poate fi raportat la STAS 1343-1/2006
pentru un numar de aproximativ de 100 persoane ce consuma apa de la 1 cismea stradala. Astfel, consumul de apa estimat
de catre SC EUROAPAVOL a fost suplimentat cu 17520 mc ( aferent consumului de 6 mc/zi a 8 cismele stradale).
Utilizand datele de mai sus, a fost intocmit raportul pentru balanta apei, asa cum este el prezentat in cele ce urmeaza:
16
Tabel Consumuri de apa evaluate pe cismelele stradale publice-2 Balanta apei pentru localitatea Voluntari, anul 2015
Sursa: Date prelucrate de consultant de la SC EURO APAVOL SA
In urma analizei balantei de apa, a presiunii medii in retea (pmed = 40 m), a lungimii retelei si a numarului de bransamente, s-
au determinat indicatorii de performanta, la nivelul de exploatare a anului 2015, dar si in perspectiva (anii 2020, 2045), cu
considerarea unui anumit target in reducerea pierderilor.
Tabel Consumuri de apa evaluate pe cismelele stradale publice-3 Indicatori de performanta pentru localitatea Voluntari
INDICATORI DE PERFORMAN ȚĂ - Voluntari
POIM IWA Indicator UM Anul 2015 Anul 2020 Anul 2045
2.5.1 A3 Input total sistem (input apă brută) m3 1.311.209
2.5.2 A21 Total apă care nu aduce venituri m3 287.521
2.5.3 Fi46 Apă care nu aduce venituri % 21.9
2.5.4 A19 Pierderi reale în rețea m3 229.694
2.5.5 Procent de pierderi reale în rețea % 17.5
2.5.6 Op27 Pierderi reale pe branșament l/b/zi
2.5.8 Op29 ILI -
17
Tabel Consumuri de apa evaluate pe cismelele stradale publice-4 Indicatori pentru pierderile de apa pentru anii 2015 - 2045
pentru localitatea Voluntari
Voluntari Anul 2015 Anul 2045
POPULATIE Nr. loc.
Procent conectat %
Alimentare cu apa
Consumatori Nr. loc. 38878
Consum specific l/ om / zi 93.17
Cosum casnic mc /an 921319.2
Consum non-casnic mc /an 102368
Consum total mc/an 1023688
2.8 Sistemul de alimentare cu apă Stefanestii de Jos
Sistemul de alimentare cu apa aferent comunei Ștefăneștii de Jos cuprinde localitățile Ștefăneștii de Jos – 4394 locuitori,
Ștefăneștii de Sus – 2855 locuitori si Crețuleasca – 467 locuitori, dintre care cca.
Sursele de apa bruta sunt amplasate in Ștefăneștii de Jos, in gospodaria de apa, 2 puturi noi functionale si, in Ștefăneștii
de Sus, 2 puțuri din care unul singur functional la 250 m adancime.
Puturile sunt de adâncime echipate cu cate o electropompa submersibila având Q=18.4 mc/h, H=83 mCA, P=7.5 kW .
Unul din puturile existente in gospodaria de apa noua de la Stefanestii de jos prezinta infiltratii in cabina .Putul din gospodaria
de apa Stefanestii de sus este colmatat, fiind in prezent nefunctional, instalatiile hidromecanice ale acetuia fiind dezafectate.
Tabel 1 Consum apa sistemul de alimentare Stefanestii de Jos

Localitati
Stefanestii de Jos 245
Tabel 2 Consum energetic sistemul de alimenatare cu apa Stefanestii de Jos

Localitati
Stefanestii de Jos 0,79
18
Reteaua existenta de alimentare cu apa, cu o lungime total de aproximativ 20.6 km, a fost data in exploatare in perioada
2007-2011, avand o vechime maxima de 9 ani. Impartirea conductelor pe lungimi si diametre este urmatoarea:
PEID 13.185 63
PEID 0.864 90
PEID 2.058 110
PEID 3.003 160
PEID 1.456 200
Pentru intocmirea raportului de balanta apei al comunei Stefanestii de Jos, au fost colectate informatii de la operatorul
sistemului de alimentare cu apa din localitate.
Din informațiile preluate de la operator rezultă că în anul 2015 avariile înregistrate în rețeaua de distribuție apă potabilă au
drept cauze:defecțiuni apărute la hidranți, spargerea conductei de refulare a stației de pompare datorită înghețului sau
pierderi neraportate detectabile.
Pe baza informațiilor puse la dispoziție de către operator balanța de apă IWA – 2015 întocmită pentru sistemul de alimentare
cu apă a localități Stefanesiti de Jos este următoarea:
Astfel, conform datelor furnizate de Beneficiarul investitiei – SC EURO APAVOL, in anul 2015 volumul de apa extrasa din
sursele de apa subterane este de 245000 mc.
persoane fizice) este de 543 bransamente, iar numarul de bransamente estimat de compania de apa este de 2200
bransamente.
Considerand 2,7 locuitori echivalenti/bransament, rezulta ca numarul de locuitori conectat la reteaua de alimentare cu
apa este de 5940 locuitori.
In calculul de balanta a apei a fost introdus un consum specific de 85 l/om,zi.
19
Reteaua de apa a comunei Stefanestii de Jos nu dispune de cismele stradale functionale.
Tabel Consumuri de apa evaluate pe cismelele stradale publice-5 Balanta apei pentru localitatea Stefanestii de Jos, anul
2015
Tabel Consumuri de apa evaluate pe cismelele stradale publice-6 Indicatori de performanta pentru localitatea Stefanestii de
Jos
INDICATORI DE PERFORMAN ȚĂ – Stefanestii de Jos
2.5.1 A3 Input total sistem (input apă brută) m3 245000
20
INDICATORI DE PERFORMAN ȚĂ – Stefanestii de Jos
2.5.8 Op29 ILI -
pentru localitatea Stefanestii de Jos
Stefanestii de Jos Anul 2015 Anul 2045
POPULATIE Nr. loc.
Procent conectat %
Alimentare cu apa
Consum specific l/ om / zi 85
Consum casnic mc /an 184288.5
Consum total mc/an 184288.5
21
2.9 Sistemul de alimentare cu apă Berceni
Comuna Berceni deține sistem de alimentare cu apa potabila si asigura apa potabila pentru 5.348 locuitori.
Sistemul de alimentare cu apa este înființat in anul 2008 si a fost executat din fonduri SAPARD, debitele estimate fiind de 12
l/s.
Sursa de apa bruta aferenta comunei Berceni este asigurata din sursa subterana, amplasata pe str. Fabrica de Mobila si
este formata din 2 puțuri cu adâncime H=80 m si capacitate Q=13 l/s.
In prezent este utilizat un singur put, amplasat in cadrul gorpodariei de apa.
Tabel 1 Consum apa sistemul de alimentare Berceni

Localitati
Berceni 71.1
Tabel 2 Consum energetic sistemul de alimenatare cu apa Berceni

Localitati
Berceni 0.91
2008, avand o vechime de 8 ani. Impartirea conductelor pe lungimi si diametre este urmatoarea:
PEID 2.355 40
PEID 3.076 50
PEID 2.685 75
PEID 0.775 90
PEID 1.420 160
PEID 0.926 200
PEID 0.926 225
22
PEID 0.110 280
Pentru intocmirea raportului de balanta apei al localitatii Berceni, au fost colectate informatii de la operatorul sistemului de
alimentare cu apa din localitate.
persoane fizice) este de 132 bransamente.
Considerand 2,8 locuitori echivalenti/bransament, rezulta ca numarul de locuitori conectat la reteaua de alimentare cu
In calculul de balanta a apei, pentru localitatea Berceni, a fost luat in considerare un debit specific de 85 l/om,zi.
Reteaua de apa a localitatii Berceni, pe langa racordurile descrise mai sus are in componenta sa si un numar de 30 cismele
23
Tabel Consumuri de apa evaluate pe cismelele stradale publice-8 Balanta apei pentru localitatea Berceni, anul 2015
Tabel Consumuri de apa evaluate pe cismelele stradale publice-9 Indicatori de performanta pentru localitatea Berceni
INDICATORI DE PERFORMAN ȚĂ – Berceni
2.5.2 A21 Total apă care nu aduce venituri m3 15733
2.5.4 A19 Pierderi reale în rețea m3 14508
2.5.8 Op29 ILI -
24
pentru localitatea Berceni
Berceni Anul 2015 Anul 2045
POPULATIE Nr. loc.
Procent conectat %
Alimentare cu apa
Consum casnic mc /an 11467
25
2.10 Sistemul de alimentare cu apă Snagov
Sistemul de alimentare cu apa existent in satul Snagov deserveste aproximativ 1800 locuitori. Localitatea este deservita
de o gospodarie de apa proprie amplasata in apropierea intersectiei dintre str. Snagov si Str. Florilor.
Debitele estimate sunt: 30mc/h, disponibile din 2 puturi forate.
Sursa de apa bruta pentru satul Snagov este compusa din 2 pututi forate, cu adancime de 80m .Puturile de adancime au
capacitatea de 15mc/h fiecare si sunt dotate cu electropompe submersibile având Q=18 mc/h.
Tabel 1 Consum apa sistemul de alimentare Snagov
Localitati
Snagov 262.8
Tabel 2 Consum energetic sistemul de alimenatare cu apa Snagov

Localitati
Snagov xxx
PEID 0.484 63
PEID 0.649 90
PEID 4.481 110
PEID 1.377 90
PEID 4.785 110
PEID 1.055 50
PEID 0.292 63
PEID 0.223 90
PEID 9.789 110
PEID 1.786 125
PEID 0.221 140
PEID 0.032 160
PEID 0.879 63
PEID 21.174 110
PEID 3.96 160
26
Pentru intocmirea raportului de balanta apei al localitatii Snagov, au fost colectate informatii de la operatorul sistemului de
Considerand 3.2 locuitori echivalenti/bransament, rezulta ca numarul de locuitori conectat la reteaua de alimentare cu
Conform facturilor emise si inregistrate de Operatorul de Apa SC EUROAPAVOL SA petru localitatea Snagov, a fost facturat
un volum total de 190855 mc la nivelul anului 2015. Astfel, raportat la numarul de locuitori de mai sus (6371 locuitori), rezulta
un consum specific de 82.07 l/om,zi.
Reteaua de apa a localitatii Snagov nu dispune de cismele stradale functionale.
27
Tabel Consumuri de apa evaluate pe cismelele stradale publice-11 Balanta apei pentru localitatea Snagov, anul 2015
Tabel Consumuri de apa evaluate pe cismelele stradale publice-12 Indicatori de performanta pentru localitatea Snagov
INDICATORI DE PERFORMAN ȚĂ – Snagov
2.5.5 Procent de pierderi reale în rețea % 20
2.5.8 Op29 ILI -
28
pentru localitatea Snagov
Snagov Anul 2015 Anul 2045
POPULATIE Nr. loc.
Procent conectat %
Alimentare cu apa
Consum specific l/ om / zi 82.07
29
2.11 Sistemul de alimentare cu apă 1 Decembrie
Sistemul de alimentare cu apa existent in localitatea 1 Decembrie deserveste aproximativ 3077locuitori. Localitatea este
deservita de o gospodarie de apa proprie amplasata pe str. Oituz.
Debitele estimate sunt: 22 l/s.
Sursa de apa bruta pentru localitatea 1 Decembrie, este o sursa subterana aplasata pe Str. Oituz si formata din 7 puturi de
100 m adancime echipate cu cate o electropompa submersibila avand Q=4.5l/s, H=57m, P=5.0 kW.
Tabel 1 Consum apa sistemul de alimentare 1 Decembrie
Localitati
1 Decembrie 351.3 348 156
Tabel 2 Consum energetic sistemul de alimenatare cu apa 1 Decembrie

Localitati
1 Decembrie 0.59
PEID 0.075 32
PEID 0.290 40
PEID 0.328 50
PEID 11.579 63
PEID 3.407 75
PEID 3.134 90
PEID 0.210 110
PEID 1.560 160
PEID 1.021 200
PEID 0.285 250
30
Pentru intocmirea raportului de balanta apei al localitatii 1 Decembrie, au fost colectate informatii de la operatorul sistemului
de alimentare cu apa din localitate.
cu apă a localității 1 Decembrie este următoarea:
apa este de 3077.2 locuitori.
un volum total de 833 mc la nivelul anului 2015. Astfel, raportat la numarul de locuitori de mai sus (3072.2 locuitori), rezulta
un consum specific de 0.74 l/om,zi. In calculul balantei de apa se va considera un consum specific de 85 l/om,zi.
Reteaua de apa a localitatii 1 Decembrie, pe langa racordurile descrise mai sus are in componenta sa si un numar de 9
cismele stradale functionale, de la care se extrage apa. Cismelele stradale au un diametru minim de 90 mm.
pentru un numar de aproximativ de 100 persoane ce consuma apa de la 1 cismea stradala. Astfel, consumul de apa facturat
31
Tabel Consumuri de apa evaluate pe cismelele stradale publice-14 Balanta apei pentru localitatea 1 Decembrie, anul 2015
Tabel Consumuri de apa evaluate pe cismelele stradale publice-15 Indicatori de performanta pentru localitatea 1 Decembrie
INDICATORI DE PERFORMAN ȚĂ – 1 Decembrie
2.5.8 Op29 ILI -
32
pentru localitatea 1 Decembrie
1 Decembrie Anul 2015 Anul 2045
POPULATIE Nr. loc.
Procent conectat %
Alimentare cu apa
33
2.12 Sistemul de alimentare cu apă Darasti (nu gasesc date, descrierea s-a facut doar din centralizator)
Sistemul de alimentare cu apa existent in localitatea Darasti deserveste aproximativ 2000 locuitori
Sursa de apa bruta pentru localitatea Darasti, este o sursa subterana .
Tabel 1 Consum apa sistemul de alimentare Darasti
Localitati
Darasti 50 58 70
Tabel 2 Consum energetic sistemul de alimenatare cu apa Darasti

Localitati
Darasti 0.59
2003, avand o vechime maxima de 13 ani. Impartirea conductelor pe lungimi si diametre este urmatoarea:
PEID 6.330 63
PEID 1.825 75
PEID 0.645 90
PEID 0.785 110
PEID 0.970 160
Pentru intocmirea raportului de balanta apei al localitatii Darasti, au fost colectate informatii de la operatorul sistemului de
34
cu apă a localității Darasti este următoarea:
un volum total de 51000 mc la nivelul anului 2015. Astfel, raportat la numarul de locuitori de mai sus (2000 locuitori), rezulta
un consum specific de 70 l/om,zi. In calculul balantei de apa se va considera un consum specific de 80 l/om,zi.
Reteaua de apa a localitatii Darasti, nu dispune de cismele stradale pentru alimentarea cu apa a localitatii.
Tabel Consumuri de apa evaluate pe cismelele stradale publice-17 Balanta apei pentru localitatea Darasti, anul 2015
35
Tabel Consumuri de apa evaluate pe cismelele stradale publice-18 Indicatori de performanta pentru localitatea Darasti
INDICATORI DE PERFORMAN ȚĂ – Darasti
2.5.8 Op29 ILI -
pentru localitatea Darasti
Darasti Anul 2015 Anul 2045
POPULATIE Nr. loc.
Procent conectat %
Alimentare cu apa
36
2.13 Sistemul de alimentare cu apă Sinesti
Sistemul de alimentare cu apa aferent comunei Sinesti cuprinde localitățile Sinesti cu 1264 locuitori, Lilieci cu 718 si
Catrunesti cu 640 locuitori, in total un numar de 2604 locuitori.
In prezent exista o gospodarie de apa care alimenteaza localitatiile aferente in comuna.
Alimentarea cu apa existenta asigura apa potabila pentru 2.448 locuitori.
Sursele de apa bruta existente sunt alcatuite din 3 foraje cu adancimea de 100 m, F1 fiind amplasat in incinta Gospodariei
de Apa, F2 si F3 in intravilanul localitatii Sinesti . Forajele sunt echipate cu electropompa submersibila.
Tabel 1 Consum apa sistemul de alimentare Sinesti
Localitati
Sinesti 132.9 131 139
Tabel 2 Consum energetic sistemul de alimenatare cu apa Sinesti

Localitati
Sinesti 0.40 0.80 0.77
Reteaua existenta de alimentare cu apa, cu o lungime total de aproximativ 29km, a fost data in exploatare in perioada 2007,
avand o vechime de 9 ani. Impartirea conductelor pe lungimi si diametre este urmatoarea:
PEID 11.350 110
PEID 12.380 75
PEID 5.270 63
Pentru intocmirea raportului de balanta apei al localitatii Sinesti, au fost colectate informatii de la operatorul sistemului de
37
cu apă a localității Sinesti este următoarea:
Conform facturilor emise si inregistrate de Operatorul de Apa SC EUROAPAVOL SA petru localitatea Sinesti, a fost facturat
un volum total de 57919 mc la nivelul anului 2015. Astfel, raportat la numarul de locuitori de mai sus (2368.8 locuitori),
rezulta un consum specific de 67 l/om,zi. In calculul balantei de apa se va considera un consum specific de 85 l/om,zi.
Reteaua de apa a localitatii Sinesti, pe langa racordurile descrise mai sus are in componenta sa si un numar de 20 cismele
38
Tabel Consumuri de apa evaluate pe cismelele stradale publice-20 Balanta apei pentru localitatea Sinesti, anul 2015
Tabel Consumuri de apa evaluate pe cismelele stradale publice-21 Indicatori de performanta pentru localitatea Sinesti
INDICATORI DE PERFORMAN ȚĂ – Sinesti
2.5.8 Op29 ILI -
39
pentru localitatea Sinesti
Sinesti Anul 2015 Anul 2045
POPULATIE Nr. loc.
Procent conectat %
Alimentare cu apa
Consumatori Nr. loc. 2368.8
40
2.14 Sistemul de alimentare cu apă Bulbucata
Sistemul de alimentare cu apa Bulbucata este compus din satul: Butlbucata avand un numar de – 1.214 locuitori.
In prezent exista sistem de alimentare cu apa pentru localitatea Bulbucata care deservește un număr de cca. 500 locuitori.
Sursa de apa bruta se afla amplasata in partea de sud a localitatii Bulbucata pe un teren aflat in posesia Consiliului local
Bulbucata si este formata din 2 foraje la adancime de 120m echipate cu pompe submersibile avand caracteristicile: Q=2,57
l/s, H=66,0 mCA. P=3,0 kW, cu un debit total de 5.14 l/s .
Tabel 1 Consum apa sistemul de alimentare Bulbucata
Localitati
Bulbucata 51
Tabel 2 Consum energetic sistemul de alimenatare cu apa Bulbucata

Localitati
Bulbucata 0.56
Reteaua existenta de alimentare cu apa, cu o lungime total de aproximativ 6.8 km, a fost data in exploatare in perioada 2004,
avand o vechime maxima de 12 ani. Impartirea conductelor pe lungimi si diametre este urmatoarea:
PEID 0.664 160
PEID 0.204 125
PEID 0.545 110
PEID 1.024 90
PEID 0.993 75
PEID 3.285 63
PEID 0.109 32
41
Pentru intocmirea raportului de balanta apei al localitatii Bulbucata, au fost colectate informatii de la operatorul sistemului de
cu apă a localității Bulbucata este următoarea:
Reteaua de apa a localitatii Bulbucata, pe langa racordurile descrise mai sus are in componenta sa si un numar de 10
cismele stradale functionale, de la care se extrage apa. Cismelele stradale au un diametru minim de 90 mm.
42
Tabel Consumuri de apa evaluate pe cismelele stradale publice-23 Balanta apei pentru localitatea Bulbucata, anul 2015
Tabel Consumuri de apa evaluate pe cismelele stradale publice-24 Indicatori de performanta pentru localitatea Bulbucata
INDICATORI DE PERFORMAN ȚĂ – Bulbucata
2.5.8 Op29 ILI -
43
pentru localitatea Bulbucata
Bulbucata Anul 2015 Anul 2045
POPULATIE Nr. loc.
Procent conectat %
Alimentare cu apa
Consum casnic mc /an 16520.8
Consum total mc/an 38420.8
44
2.15 Sistemul de alimentare cu apă Buturugeni
Sistemul de alimentare cu apa Buturugeni este compus din satele: Buturugeni – 2.042 locuitori, Posta – 410 locuitori,
reprezentând un total de 2.452 locuitori.
In prezent exista sistem de alimentare cu apa doar pentru satele Buturugeni si Posta, si deservește un număr de 1.125
locuitori, cu un debit estimat de 6.5 l/s.
Sursa de apa bruta se afla amplasata in localitatea Buturugeni pe un teren aflat in posesia Consiliului local si este formata
din 2 foraje la adâncime de 195m echipate cu pompe submersibile având caracteristicile: Q = 4.38 l/s, H=74.3 mCA si P=5.5
kW, cu un debit total de 8.76 l/s .
Tabel 1 Consum apa sistemul de alimentare Buturugeni
Localitati
Buturugeni 38
Tabel 2 Consum energetic sistemul de alimenatare cu apa Buturugeni

Localitati
Buturugeni 0.90
2006, avand o vechime maxima de 10 ani. Impartirea conductelor pe lungimi si diametre este urmatoarea:
PEID 0.200 50
PEID 3.800 63
PEID 1.500 90
PEID 1.500 120
PEID 1.000 160
PEID 1.500 180
PEID 1.000 200
PEID 2.000 63
PEID 1.000 75
45
Pentru intocmirea raportului de balanta apei al localitatii Buturugeni, au fost colectate informatii de la operatorul sistemului de
Reteaua de apa a localitatii Buturugeni nu dispune de cismele stradale pentru alimentarea cu apa a populatiei.
46
Tabel Consumuri de apa evaluate pe cismelele stradale publice-26 Balanta apei pentru localitatea Buturugeni, anul 2015
Tabel Consumuri de apa evaluate pe cismelele stradale publice-27 Indicatori de performanta pentru localitatea Buturugeni
INDICATORI DE PERFORMAN ȚĂ – Buturugeni
2.5.8 Op29 ILI -
47
pentru localitatea Buturugeni
Buturugeni Anul 2015 Anul 2045
POPULATIE Nr. loc.
Procent conectat %
Alimentare cu apa
48
2.16 Sistemul de alimentare cu apă Toporu (nu am gasit date , descrierea am facut-o doar din excel)
Sistemul de alimentare cu apa Toporu are o lungime de cca.14.4km si este executata pentru a deservi locuitorii comunei
Toporul. Reteaua de alimentare cu apa a fost infintata recent in anul 2014
Sursa de apa bruta este o sursa subterana formata din puturi echipate cu 3xpompe ce pompeaza debitul de 25mc/h
fiecare.
Tabel 1 Consum apa sistemul de alimentare Toporu
Localitati
Toporu 5
Tabel 2 Consum energetic sistemul de alimenatare cu apa Toporu

Localitati
Toporu 0.41
2014, avand o vechime de 2 ani. Impartirea conductelor pe lungimi si diametre este urmatoarea:
PEID 1.920 200
PEID 5.350 160
PEID 1.756 110
PEID 2.729 90
PEID 2.673 75
Pentru intocmirea raportului de balanta apei al localitatii Toporu, au fost colectate informatii de la operatorul sistemului de
49
Datorita faptului ca sistemul de alimentare cu apa al comunei Toporu a fost infintat recent (anul darii in exploatare 2014),
pierderile pe sistemul de alimentare cu apa nu sunt semnificative si sunt datorate in principal erorii de citire a apometrelor sau
a racordarilor ilegale pe reteaua de distributie.
Pana la data de 31 decembrie 2015, nu s-au realizat contracte de racordare a populatiei comunei Toporu la sistemul de
alimentare cu apa.
Nu a fost facturat niciun consum de apa, deoarece nu exista consumatori, singurul consum provine din amplasarea a 4
cismele stradale pentru alimentarea cu apa a locuitorilor localitatii, consum care nu este insa facturat. In calculul balantei de
apa se va considera un consum specific de 80 l/om,zi.
Reteaua de apa a localitatii Toporu are in componenta sa un numar de 4 cismele stradale functionale, de la care se extrage
apa. Cismelele stradale au un diametru minim de 90 mm.
50
Tabel Consumuri de apa evaluate pe cismelele stradale publice-29 Balanta apei pentru localitatea Toporu, anul 2015
Tabel Consumuri de apa evaluate pe cismelele stradale publice-30 Indicatori de performanta pentru localitatea Toporu
INDICATORI DE PERFORMAN ȚĂ – Toporu
2.5.8 Op29 ILI -
51
pentru localitatea Toporu
Toporu Anul 2015 Anul 2045
POPULATIE Nr. loc.
Procent conectat %
Alimentare cu apa
52

Balanta Apa - Memoriu

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Balanta Apa - Memoriu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Autoritate Contractantă

ASISTENTA TEHNICA PENTRU PREGATIREA

Studiu de balanța ciclului de apă

Verificat Ing. Florian MARINESCU

1.1 Denumirea proiectului

„ASISTENTA TEHNICA PENTRU PREGATIREA APLICATIEI DE FINANTARE SI A DOCUMENTATIILOR DE

1.3 Proiectantul lucrărilor

Proiectantul lucrărilor de alimentare cu apă este SEARCH CORPORATION,.

Proiectul se află la faza de Studiu de fezabilitate.

2 BALANTA CICLULUI DE APĂ

2.2 Metodologia de elaborare a balanței de apă și elemente de bună practică

In tabelul următor prezentăm forma acesteia:

Tabel 2.2.1 - Balanța Apei

Consum Consum contorizat facturat

Pierderi si deversări prin

Sursa: IWA „Best practice”1999

 Rezilierea contractelor cu consumatori rău platnici;

 Eliminarea gratuității pentru unii consumatori;

Tabel 2.3.1 - Scala de valori pentru indicatorii de performanta

In cazul ariei noastre de proiect coeficienții corespunzători sunt 1 sau1,5.

A 1-2 < 50 < 75 < 100 < 125

B 2-4 50 - 100 75 - 150 100 - 200 125 - 250

C 4-8 100 - 200 150 - 300 200 - 400 250 - 500

D >8 > 200 > 300 > 400 > 500

2.4 Discuții asupra modului de adoptare a indicatorului „ILI”

 P = presiunea medie de funcționare pe timpul unei zile și suprafața rețelei

 ILI< 2 – zona urban;

2.5 Măsurători debite în sistemele existente

2.6 Măsuri și strategii de reducere a pierderilor pe sistemele analizate

 Prevederea nodurilor principale de rețea cu traductoare de presiune cu transmitere la distanță;

 Prevederea tuturor rezervoarelor cu sisteme de semnalizare a nivelelor maxime și vane cu închidere

 Integrarea tuturor instrumentelor de măsură și control la nivel de SCADA-dispecer local/regional astfel

 Dotarea operatorului cu echipamentele necesare și suficiente controlului activ al pierderilor detectabile;

 Contorizarea tuturor consumatorilor racordați;

 Formarea unui departament specializat la nivelul OR pentru reducerea NRW;

 Dezvoltarea/Îmbunătățirea sistemului de calitate cu proceduri specifice pentru activitatea de reducere a

2.7.1 Scurtă prezentare a situației existente

Tabel 1 Caracteristici puncte de bransare

[mc/h] [mc/h] [bar]

Privighetorilor, sector 1 68,03 97,28 2,5 - 3

Petricani, sector 2 48,48 58,66 2,5 - 3

Şoseaua Andronache, sector 2 36,97 48,07 2,5 - 3

Pod CFR Constanţa-Porche, sector 2 48,70 61,77 2,5 – 3,2

Soseaua Colentina (Complex Europa), sector 2 98,24 183,94 2,3 - 3

Tabel 1 Consum apa sistemul de alimentare Voluntari

Sursa date Euro ApaVol

Tabel 2 Consum energetic sistemul de alimenatare cu apa Voluntari

Sursa date Euro ApaVol

2.7.2 Situația avariilor anuale 2015

Total contracte in 2015 – 4249, din care :

Sursa: Date prelucrate de consultant de la SC EURO APAVOL SA

POIM IWA Indicator UM Anul 2015 Anul 2020 Anul 2045

2.5.1 A3 Input total sistem (input apă brută) m3 1.311.209

2.5.2 A21 Total apă care nu aduce venituri m3 287.521

2.5.3 Fi46 Apă care nu aduce venituri % 21.9

2.5.4 A19 Pierderi reale în rețea m3 229.694

2.5.5 Procent de pierderi reale în rețea % 17.5

2.5.6 Op27 Pierderi reale pe branșament l/b/zi

2.5.8 Op29 ILI -

Sursa: Date prelucrate de consultant de la SC EURO APAVOL SA

POPULATIE Nr. loc.

Consumatori Nr. loc. 38878

Consum specific l/ om / zi 93.17

Cosum casnic mc /an 921319.2